Satul Socialist, octombrie 1969 (Anul 1, nr. 129-155)

1969-10-01 / nr. 129

SĂ NU NE ÎMPOTMOLIM LA MAL! NICOLAE OPREA Şef de sector la Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie Este în natura — ca să nu spu­nem în destinul muncii agriculto­rului — ca el să aştepte luni pînă să vadă rodul activităţii de peste an. Acum cînd a sosit anotimpul pe drept numit al numărătorii pu­tem afirma că la floarea-soarelui şi porumb, la fructe şi struguri, la sfeclă de zahăr şi cartofi şi la alte culturi recoltele sînt bune. Dar o recoltă în cîmp nu înseamnă încă producţie. Hotărîtoare a devenit o singură lucrare — culesul şi, de­pendent de acesta, livrarea produ­selor. Să nu ne împotmolim la mal ! Cooperatorii să nu-şi drămuiască eforturile pentru ca toate produ­sele să fie strînse de pe cîmp şi să capete destinaţia prevăzută în pla­nul de producţie şi financiar­. Or­ganizarea livrării produselor la fondul de stat, în contul plăţilor în natură pentru lucrările efec­tuate de întreprinderile de mecani­zare a agriculturii, al seminţelor împrumutate şi al contractelor constituie, împreună cu recoltarea, cu care formează un tot, una din principalele sarcini ce revin coope­rativelor agricole în actuala pe­rioadă. Nu trebuie uitat că în fie­care cooperativă agricolă, fără ex­cepţie, produsele de toamnă par­ticipă la obţinerea veniturilor pla­nificate într-o proporţie mare, de cele mai multe ori superioară pro­duselor valorificate în primele trei trimestre ale anului. Aşadar, de felul cum se îndeplinesc obliga­ţiile contractuale în octombrie de­pinde realizarea fondului de acu­mulare şi a celui de consum, de­pinde valoarea retribuţiei muncii cooperatorilor. Veniturile cooperativelor sunt di­rect proporţionale cu cantitatea produselor livrate. Vinzi mult, în­casezi mult. Dar nivelul încasărilor nete este determinat, într-o mă­sură pe care unele cooperative a­­desea o ignoră, şi de calitate, pre­cum şi de respectarea unor reguli asupra cărora ne vom opri puţin mai departe. Calitatea se obţine prin condi­ţionarea şi sortarea produselor. Din cauza impresiei false, necontrolate prin calcule, că sporul de preţ n-ar acoperi cheltuielile pe care le nece­sită condiţionarea şi sortarea, unele consilii de conducere ale cooperati­velor, din toate judeţele şi îndeo­sebi din Vaslui, Galaţi, Teleorman. (Continuare în pag. a 3-a) Sfecla de zahăr adusă in această toamnă de cooperativele agricole din jurul centrului de preluare de la Dulceşti , judeţul Neamţ, este încărcată mecanic pentru a poposi cit mai repede pe rampa fabricii de zahăr REPORTAJ Există în mai toate univer­sităţile din lume o notă maximă acordată studenţilor şi absolvenţilor şi nota aceasta plină de strălucire se rosteşte ca acum două mii de ani pe malurile Tîbrului : Magna cum laude. Mai presus decît ea nu există altă notă în scara elogiilor acordate pentru sîr­­guinţa la învăţătură şi pentru înţelepciunea dobîndită din MAGNA CUM LAUDE cărţi, din laboratoare, din am­fiteatre şi de la profesori. Atunci cînd am fost pentru prima oară la Bicaz am cu­noscut un proaspăt absolvent al Institutului politehnic. Se găsea la prima lui confruntare cu viaţa adevărată. Pentru întîia dată după cinci ani de studii, el era chemat la un mare şi hotărîtor examen, be­tomd armat nemaifiind un calcul teoretic, ci o realitate concretă ce aşteaptă să fie în­făptuită de mîinile şi de min­tea lui. Pe urmă l-am, reîntîl­­nit, maturizat cu încă vreo zece ani, pe şantierul hidro­centralei de pe Argeş. Acelaşi om, cu tîmplele ușor în cărun- PETRU VINTILA (Continuare în pag. a 2-a) Citiți în pag. a 4-a rubrica noastră vvwvvwwwwwwwvwvwvvwwvwy DGLUMA DIALOG INTRE ȘAHISTI: — Zici că lui Popescu îi place sâ joace la remiză ? — Nu, în ultima vreme joacă la... MAT ! ЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛлЛЛЛЛЛЛЛЛЛ. SATUL SOCIALIST Certidîan editat de Unirea Naţională a Cooperativelor A^Hcotet dNo • Avînd în vedere relaţiile de prietenie existente între Ro­mania şi India, preşedintele Republicii India, Varahagiri Venkata Giri, l-a invitat pe preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, iar primul ministru al Indiei, Indira Gandhi, pe preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheor­­ghe Maurer, să viziteze oficial India, împreună cu soţiile. Invitaţiile au fost acceptate cu plăcere, vizita în India ur­­mînd a avea loc între 13 şi 18 octombrie 1969.­­ S-a anunţat izbucnirea unor noi tulburări în loca­litatea Owode, situată la 77 km de Ibadan în statul Nigeria de vest. Manifestanţi înarmaţi au incendiat un comisariat de poliţie şi au devastat clădirea primăriei. EVENIMENTE . In noul cartier de locuinţe „Zona tipografilor" din Ti­mişoara a fost construit cel mai mare complex comercial şi de servicii pentru populaţie din judeţul Timiş. • Cornelia Mănescu, şeful delegaţiei române la cea de-a 24 sesiune a Adunării Generale a O.N.U. a avut luni după-amiază o întrevedere cu ministrul de ex­terne al Republicii Arabe Unite, Mahmoud Riad, şeful delegaţiei R.A.U. la O.N.U. In cursul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de conlucrare cordială, au fost abordate o serie de probleme ale agendei ac­tualei sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., probleme ale relaţiilor internaţionale, precum şi chestiuni de ordin bilateral româno-egiptene.­­ La spitalul unificat din municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej a intrat în funcţiune o instalaţie unică în ţară, bazată pe principiul schimbătorilor de ioni, cu ajutorul căreia se poate obţine apă distilată de înaltă puritate. Combina de recoltat porumb la lucru pe unul din lanurile coapte ale cooperativei agricole din F.purani-Teleorman Foto : C. DUMITRU BIBLIOTECA în procesul educaţiei In ansamblul unităţilor cultural­­educative, biblioteca deţine, alături de şcoală, un rol de o impor­tanţă excepţională în procesul de educaţie, fiind o componentă a pro­gresului şi civilizaţiei oricărui po­por. Vorbind despre însemnătatea bibliotecii în viaţa socială André Maurois arăta pe bună dreptate, că aceasta constituie nu numai un in­strument necesar pentru o naţiune, ci contribuie la formarea unei na­ţiuni. în ţara noastră, marile transfor­mări care au avut loc în anii so­cialismului i-au creat bibliotecii publice un cadru de afirmare fără precedent. Beneficiind de o dina­mică extrem de activă, continuînd în acelaşi timp tradiţiile valoroase ale trecutului, bibliotecile publice şi-au sporit neîncetat fondul de publicaţii de la cca 5,6 milioane volume în 1948, la peste 43 milioane în 1969, înscriindu-se organic în procesul de înnoire spirituală, pro­movat de Partidul Comunist Ro­mân pentru formarea şi dezvolta­rea conştiinţei socialiste a maselor. Ca sferă de cuprindere, bibliote­cile dispun de o situaţie privilegia­tă, situîndu-se, din punct de vedere numeric, pe un loc de frunte în ierarhia celorlalte unităţi cultural­­educative : teatre, muzee, cinema­tografe, case de cultură luate la un loc, fără a mai socoti, fie şi a­­proximativ, numărul la fel de im­presionant al bibliotecilor persona­le. Această extindere de mari pro­porţii a bibliotecii,în viaţa­­socială are şi o altă semnificaţie. Utiliza­rea ei zilnică devine o deprindere organică şi avea dreptate Camil Petrescu atunci cînd spunea că a fi învăţat nu înseamnă a purta o bibliotecă în cap, ci a şti să umbli în rafturile ei. Parte integrantă a procesului de înnoire spirituală, activitatea bib­liotecilor, a acestor pîrghii de cul­tură, creşte şi se perfecţionează continuu. In acest context, reţeaua bibliotecilor publice din judeţul Si­biu, bunăoară ocupă un loc de pri­mă importanţă. Bogata tradiţie cul­turală a judeţului, marcată de crea­rea încă din 1861 a Asociaţiei tran­silvane pentru literatură română şi cultura poporului român (ASTRA), a „Tribunei", — spre a nu aminti decit aceste două momente impor­tante ale istoriei culturii noastre — alcătuieşte un cîmp vast pentru promovarea culturii noi, socialiste, în cele mai variate forme de ma­■j'h­il-íl\/ж.­ . Avem astăzi, în judeţ, 7 biblio­teci municipale şi orăşeneşti cu un fond general de 404 245 de volume care au fost consultate în 1968 de 29 994 cititori ; de asemenea, 56 de biblioteci comunale care au pus la dispoziţia celor 41 093 cititori un total de peste 444 000 de volume. Numai biblioteca „Astra" a pus la dispoziţia cititorilor, în 1968, un număr de 296 250 de volume faţă de 37 954 în 1950. In acelaşi timp s-a perfecţionat sistemul de infor­mare bibliografică, activitatea de cercetare s-a diversificat, numărul manifestărilor cu cartea a sporit. Astfel, alături de lucrări ca Albu­­mul-ghid al bibliotecii, „Presa ro- ION ALBU inspector la Comitetul judeţean pentru cultură şi artă, Sibiu (Continuare în pag. a 2-a) ANUL I Nr. 129 MIERCURI 1 OCTOMBRIE 1969 4 pagini 30 bani Bariere în calea tractoarelor în Judeţul Cluj execu­­tarea însămînţărilor este intîrziata faţă de epoca optima stabilită ; pînă în ziua de 25 septembrie a­­ceastă lucrare a fost re­alizată doar pe 7 la sută din suprafețe. Care sînt cauzele ? In efectuarea propriu­­zisă a pregătirii terenu­lui şi a însămînţărilor, un rol esenţial revine meca­nizatorilor. Pentru ca a­­ceştia să-şi poată, însă, desfăşura nestînjenit ac­tivitatea se impune — ca o condiţie de bază — e­­liberarea urgentă a tere­nului atît de produsele agricole principale, cît şi de resturile vegetale Or, tocmai la acest capitol în județul Cluj se înregis­trează cele mai multe de­ficienţe. — Ni s-au eliberat 35 hectare pe care le-am a­­rat şi semănat — ne spu­nea Francisc Peter, şeful secţiei de mecanizare care lucrează la coope­rativa agricolă din Sic. .Mai avem însă de semă­nat 735 hectare. In mo­mentul de față pe aceste suprafețe se mai găsesc baloți de paie — pe 50 hectare — trifoi de să­­mînță — 120 hectare etc. Nu este singurul caz. — Acum cîtva timp, la cooperativa agricolă Vul­­tureni — ne spune direc­torul I.M.A. Bonfida, Gheorghe Ristea — me­canizatorii au intrat la arat. Au fost opriţi însă de inginerul agronom al unităţii sub pretext că arătura nu ar fi de cali­tate. Realitatea este alta : s-a considerat că anima­lele nu păşunaseră sufi­cient miriştea şi că pentru pregătirea terenului... mai este timp. Lipsa de cooperare, de coordonare a eforturilor între cooperatori şi me­canizatori se soldează, în multe cooperative, cu staţionarea inutilă a ma­şinilor, cu nefolosirea tu­turor orelor bune de lu­cru. Un exemplu conclu­dent în această privinţă îl oferă cooperativa din Răscruci. Aici, acum cîte­­va zile, seara, la şedinţa operativă de planificare, s-a hotărît ca un grup de cooperatori să elibereze tarlaua „Dăruieşti“ pentru a permite tractoriştilor să pornească la arat. Cînd aceştia au ajuns, însă, aici, cîmpul era „semă­nat" cu baloţi de paie. Pentru a nu pierde o zi excelentă de lucru meca­nizatorii s-au apucat sin­guri să care baloţii la marginea tarlalei... Este o soluţie, dar nu cea mai bună, fiindcă tot s-a iro­sit timp. Întîrzierile la pregătirea terenului şi semănat se datoresc însă şi slabei or­ganizări a muncii mecani­zatorilor. La cooperativa agricolă Apahida, nu s-a însămînţat pînă acum nici un singur hectar de grîu. In ziua de 22 sep­tembrie, la ora 11, multe tractoare continuau să stea aliniate în curtea secţiei sde mecanizare. Cîţiva tractorişti reparau polidiscurile. — Ştiţi — ne-a infor­mat şeful secţiei, Petre Felecan — este prima zi cînd executăm discuitul și, oricum, o revizie este necesară. — De acord, dar de ce nu s-a făcut această revizie ieri, sau într-una din zilele săptămînii tre­cute, cînd şi aşa nu s-a putut lucra în cîmp­ din cauza ploii ? Nici mecanizatorilor plecaţi tn cîmp nu­­ prea le era gîndul la mun­că. Pe la orele prînzu­lui tractorul cu numărul 41—CJ—1934 gonea pe şoseaua spre Cluj. — încotro ? — La Cluj, după nişte perii pentru curăţatul şo­selei. Ieri însă am lucrat la semănat, ne spunea parcă scuzîndu-se me­canizatorul Gavril Mar­tin. Acest exemplu şi altele asemănătoare pe care am putea să le furnizăm, de­notă că nu peste tot con­ducătorii I.M.A. au luat măsuri necesare pentru ca în aceste zile toate tractoarele, toate mașini­le sa lucreze din plin în brazdă, la recoltat, la pregătirea patului germi­nativ și la semănat. Este necesar ca măcar acum, cînd încă nu-i prea tîrziu, să facă aceasta. Măsuri hotărîte se impun a fi luate şi de Uniunea ju­deţeană Cluj, prin care să se asigure, în toate cooperativele agricole, e­­liberarea rapidă a tere­nului şi pregătirea lui grabnică pentru semănat. AUREL PERICE Coresp. „Satului socialist* „Pîinea albă şi substanţială a culturii se împarte tuturora din plin, cu o abundenţă pe care n-ar fi îndrăznit nimeni să şi-o închipuiască odini-VICTOR EFTIMIU L POVESTE CU STRÎMBĂ-LEMNE „Ce faci azi, Păcală, mergi la tîrg ? E doar duminică“ — a întrebat Strîmbă-lemne pe prie­tenul său. „Și ce dacă e duminică ? Chiar și Tîn­­dală a trecut acum la cîmp". Am pornit cu motoci­cleta. In comuna Cioro­­gîrla au avut prima... pană. Pînă a aranjat Păcală ceva la bujii­­le „Zmeului", Strîmbă­­lemne a dat o raită pe la bufet. Era ora 9,00. Şi se aflau la circiumă circa 100 de bărbaţi voinici, care puteau să ridice fără efort un sac de 100 m fi. Nu ridicau însă decit cite 100... de grame, cin­tind cunoscuta melodie : „Lume, lume...". Curios cum e din fire, Strîmbă­­lemne a mers la grădina de legume să vadă cîţi cooperatori sînt la cules de roşii. Cîntînd şi el „Lume, lume", a consta­tat că nu era nimeni. In­­ faţa bufetului de la Bo­­lintin-Deal, iar au făcut o pană... intenţionată. Şi aici au întîlnit acelaşi re­fren : „Lume, lume". încă vreo sută de bărbaţi, ba unii veniseră şi cu ne­vestele, că de... e zi de sărbătoare. In sfîrşit un ultim popas la Bolintin- Vale. La sediul coopera­tivei, cei doi, află că pre­şedintele e la cules po­rumb, contabilul e la cu­les porumb, în conclu­zie toată lumea culege. După cîteva minute ti­pare însă Ştefan Jianu — preşedintele — care culesese... nişte carne proaspătă pentru onorata sa familie. De la el aflăm că la cîmp sînt 500 de persoane care culeg po­rumb pe tarlaua „Lizi­­ca". „Sînt cooperatori ?“ „Şi cooperatori, vreo 40, în rest, elevi de la liceul din comună şi şcoala ge­nerală". Pe cîmp erau intr-adevăr vreo 500 de elevi dar nu erau decit cîţiva cooperatori (şapte după ultimele declaraţii, cei doi prieteni nu au văzut decit trei) care erau un fel de ajutori de băgători de seamă. Şi mai erau de recoltat pes­te 100 de hectare cultiva­te cu porumb, mai erau roşii, ardei, vinete, încă pe cîmp, şi peste tot (la bufete) întîlneşti „lume, lume, soră lume". GH. NEAGU 99Lumeee, lum! Note de călătorie din Cipru ÎN INSULA AFROD­ITEI D­espre Larnaca prospectele turistice afirmă — folosind prudent ghilimele — că este „Coasta de Azur a Ciprului“. O Coastă de Azur mai modestă, fără erupţia opulenţei şi fără sfidarea celor pentru care milioanele re­prezintă o bagatelă. Larnaca în­seamnă palmierii care îşi dese­nează contururile pe ecranul ce­rului, case scunde, balcoane de lemn, o ambianţă poate desuetă dar încărcată de farmecul inega­labil al unui peisaj născut, parcă, din fantezia zeilor. De Nicosia ne despart 41 km , munţi de piatră cu înfăţişare selenară, păduri pes­te care plutesc aromele exotismu­lui, aşezări lipsite de strălucire. Mediterana, ascunsă privirilor noastre de zig-zagul şoselei, se iveşte învăluită în năframele ei de un albastru intens. Imaginaţia, hrănită de trecute lecturi, caută pe Afrodita, zeiţa de numele că­reia insula şi-a legat renumele. Dar pe Afrodita o întîlnim doar în ghidurile pline de legende pen­tru uzul turiştilor care călătoresc cu vaporul. La cinci km de Larnaca, intr-un decor de basm, pe malul unui lac sărat, se află o celebră moschee. O clipă ai senzaţia irealului — zi­durile bătrîne, cu ridurile încrus­tate în cărămidă, te poartă verti­ginos în secole îndepărtate. Prin­tre palmieri, chiparoşi şi eucalipţi, un minaret încearcă să răzbată spre înalturi. Domneşte o linişte adîncă, tulburătoare, cu o undă de mister. Dar cinci km mai departe întîlnim un sat — Kiti — care ne oferă prilejul unei neaşteptate in­vestigaţii în prezentul cipriot. Casele se proptesc unele în al­tele. Prea puţine au cutezat să se ridice pînă la înălţimea unui etaj. Zidurile — în măsura în care reu­şesc să transmită privitorului im­presii concludente — trădează o existenţă pe care zbuciumul nu a ocolit-o. In faţa unei cafenele, pe o verandă de lemn, oamenii satu­lui discută. N-a fost greu să aflăm că discută despre grijile lor coti­diene , despre lucrul la cîmp, des- EUGENIU OBREA (Continuare în pag. a 4-a) Turnu-Severin, denumit „o­­raşul florilor", îşi îmbogăţeş­te necontenit paleta arhitec­tonică. Imaginea noastră pre­zintă noua construcţie a unui modern hotel, ale cărei atri­bute ar putea fi sintetizate în două cuvinte : confort şi os­pitalitate.

Next