Satul Socialist, octombrie 1969 (Anul 1, nr. 129-155)
1969-10-01 / nr. 129
SĂ NU NE ÎMPOTMOLIM LA MAL! NICOLAE OPREA Şef de sector la Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie Este în natura — ca să nu spunem în destinul muncii agricultorului — ca el să aştepte luni pînă să vadă rodul activităţii de peste an. Acum cînd a sosit anotimpul pe drept numit al numărătorii putem afirma că la floarea-soarelui şi porumb, la fructe şi struguri, la sfeclă de zahăr şi cartofi şi la alte culturi recoltele sînt bune. Dar o recoltă în cîmp nu înseamnă încă producţie. Hotărîtoare a devenit o singură lucrare — culesul şi, dependent de acesta, livrarea produselor. Să nu ne împotmolim la mal ! Cooperatorii să nu-şi drămuiască eforturile pentru ca toate produsele să fie strînse de pe cîmp şi să capete destinaţia prevăzută în planul de producţie şi financiar. Organizarea livrării produselor la fondul de stat, în contul plăţilor în natură pentru lucrările efectuate de întreprinderile de mecanizare a agriculturii, al seminţelor împrumutate şi al contractelor constituie, împreună cu recoltarea, cu care formează un tot, una din principalele sarcini ce revin cooperativelor agricole în actuala perioadă. Nu trebuie uitat că în fiecare cooperativă agricolă, fără excepţie, produsele de toamnă participă la obţinerea veniturilor planificate într-o proporţie mare, de cele mai multe ori superioară produselor valorificate în primele trei trimestre ale anului. Aşadar, de felul cum se îndeplinesc obligaţiile contractuale în octombrie depinde realizarea fondului de acumulare şi a celui de consum, depinde valoarea retribuţiei muncii cooperatorilor. Veniturile cooperativelor sunt direct proporţionale cu cantitatea produselor livrate. Vinzi mult, încasezi mult. Dar nivelul încasărilor nete este determinat, într-o măsură pe care unele cooperative adesea o ignoră, şi de calitate, precum şi de respectarea unor reguli asupra cărora ne vom opri puţin mai departe. Calitatea se obţine prin condiţionarea şi sortarea produselor. Din cauza impresiei false, necontrolate prin calcule, că sporul de preţ n-ar acoperi cheltuielile pe care le necesită condiţionarea şi sortarea, unele consilii de conducere ale cooperativelor, din toate judeţele şi îndeosebi din Vaslui, Galaţi, Teleorman. (Continuare în pag. a 3-a) Sfecla de zahăr adusă in această toamnă de cooperativele agricole din jurul centrului de preluare de la Dulceşti , judeţul Neamţ, este încărcată mecanic pentru a poposi cit mai repede pe rampa fabricii de zahăr REPORTAJ Există în mai toate universităţile din lume o notă maximă acordată studenţilor şi absolvenţilor şi nota aceasta plină de strălucire se rosteşte ca acum două mii de ani pe malurile Tîbrului : Magna cum laude. Mai presus decît ea nu există altă notă în scara elogiilor acordate pentru sîrguinţa la învăţătură şi pentru înţelepciunea dobîndită din MAGNA CUM LAUDE cărţi, din laboratoare, din amfiteatre şi de la profesori. Atunci cînd am fost pentru prima oară la Bicaz am cunoscut un proaspăt absolvent al Institutului politehnic. Se găsea la prima lui confruntare cu viaţa adevărată. Pentru întîia dată după cinci ani de studii, el era chemat la un mare şi hotărîtor examen, betomd armat nemaifiind un calcul teoretic, ci o realitate concretă ce aşteaptă să fie înfăptuită de mîinile şi de mintea lui. Pe urmă l-am, reîntîlnit, maturizat cu încă vreo zece ani, pe şantierul hidrocentralei de pe Argeş. Acelaşi om, cu tîmplele ușor în cărun- PETRU VINTILA (Continuare în pag. a 2-a) Citiți în pag. a 4-a rubrica noastră vvwvvwwwwwwwvwvwvvwwvwy DGLUMA DIALOG INTRE ȘAHISTI: — Zici că lui Popescu îi place sâ joace la remiză ? — Nu, în ultima vreme joacă la... MAT ! ЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛлЛЛЛЛЛЛЛЛЛ. SATUL SOCIALIST Certidîan editat de Unirea Naţională a Cooperativelor A^Hcotet dNo • Avînd în vedere relaţiile de prietenie existente între Romania şi India, preşedintele Republicii India, Varahagiri Venkata Giri, l-a invitat pe preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, iar primul ministru al Indiei, Indira Gandhi, pe preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, să viziteze oficial India, împreună cu soţiile. Invitaţiile au fost acceptate cu plăcere, vizita în India urmînd a avea loc între 13 şi 18 octombrie 1969. S-a anunţat izbucnirea unor noi tulburări în localitatea Owode, situată la 77 km de Ibadan în statul Nigeria de vest. Manifestanţi înarmaţi au incendiat un comisariat de poliţie şi au devastat clădirea primăriei. EVENIMENTE . In noul cartier de locuinţe „Zona tipografilor" din Timişoara a fost construit cel mai mare complex comercial şi de servicii pentru populaţie din judeţul Timiş. • Cornelia Mănescu, şeful delegaţiei române la cea de-a 24 sesiune a Adunării Generale a O.N.U. a avut luni după-amiază o întrevedere cu ministrul de externe al Republicii Arabe Unite, Mahmoud Riad, şeful delegaţiei R.A.U. la O.N.U. In cursul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de conlucrare cordială, au fost abordate o serie de probleme ale agendei actualei sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., probleme ale relaţiilor internaţionale, precum şi chestiuni de ordin bilateral româno-egiptene. La spitalul unificat din municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej a intrat în funcţiune o instalaţie unică în ţară, bazată pe principiul schimbătorilor de ioni, cu ajutorul căreia se poate obţine apă distilată de înaltă puritate. Combina de recoltat porumb la lucru pe unul din lanurile coapte ale cooperativei agricole din F.purani-Teleorman Foto : C. DUMITRU BIBLIOTECA în procesul educaţiei In ansamblul unităţilor culturaleducative, biblioteca deţine, alături de şcoală, un rol de o importanţă excepţională în procesul de educaţie, fiind o componentă a progresului şi civilizaţiei oricărui popor. Vorbind despre însemnătatea bibliotecii în viaţa socială André Maurois arăta pe bună dreptate, că aceasta constituie nu numai un instrument necesar pentru o naţiune, ci contribuie la formarea unei naţiuni. în ţara noastră, marile transformări care au avut loc în anii socialismului i-au creat bibliotecii publice un cadru de afirmare fără precedent. Beneficiind de o dinamică extrem de activă, continuînd în acelaşi timp tradiţiile valoroase ale trecutului, bibliotecile publice şi-au sporit neîncetat fondul de publicaţii de la cca 5,6 milioane volume în 1948, la peste 43 milioane în 1969, înscriindu-se organic în procesul de înnoire spirituală, promovat de Partidul Comunist Român pentru formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor. Ca sferă de cuprindere, bibliotecile dispun de o situaţie privilegiată, situîndu-se, din punct de vedere numeric, pe un loc de frunte în ierarhia celorlalte unităţi culturaleducative : teatre, muzee, cinematografe, case de cultură luate la un loc, fără a mai socoti, fie şi aproximativ, numărul la fel de impresionant al bibliotecilor personale. Această extindere de mari proporţii a bibliotecii,în viaţasocială are şi o altă semnificaţie. Utilizarea ei zilnică devine o deprindere organică şi avea dreptate Camil Petrescu atunci cînd spunea că a fi învăţat nu înseamnă a purta o bibliotecă în cap, ci a şti să umbli în rafturile ei. Parte integrantă a procesului de înnoire spirituală, activitatea bibliotecilor, a acestor pîrghii de cultură, creşte şi se perfecţionează continuu. In acest context, reţeaua bibliotecilor publice din judeţul Sibiu, bunăoară ocupă un loc de primă importanţă. Bogata tradiţie culturală a judeţului, marcată de crearea încă din 1861 a Asociaţiei transilvane pentru literatură română şi cultura poporului român (ASTRA), a „Tribunei", — spre a nu aminti decit aceste două momente importante ale istoriei culturii noastre — alcătuieşte un cîmp vast pentru promovarea culturii noi, socialiste, în cele mai variate forme de ma■j'hil-íl\/ж. . Avem astăzi, în judeţ, 7 biblioteci municipale şi orăşeneşti cu un fond general de 404 245 de volume care au fost consultate în 1968 de 29 994 cititori ; de asemenea, 56 de biblioteci comunale care au pus la dispoziţia celor 41 093 cititori un total de peste 444 000 de volume. Numai biblioteca „Astra" a pus la dispoziţia cititorilor, în 1968, un număr de 296 250 de volume faţă de 37 954 în 1950. In acelaşi timp s-a perfecţionat sistemul de informare bibliografică, activitatea de cercetare s-a diversificat, numărul manifestărilor cu cartea a sporit. Astfel, alături de lucrări ca Albumul-ghid al bibliotecii, „Presa ro- ION ALBU inspector la Comitetul judeţean pentru cultură şi artă, Sibiu (Continuare în pag. a 2-a) ANUL I Nr. 129 MIERCURI 1 OCTOMBRIE 1969 4 pagini 30 bani Bariere în calea tractoarelor în Judeţul Cluj executarea însămînţărilor este intîrziata faţă de epoca optima stabilită ; pînă în ziua de 25 septembrie această lucrare a fost realizată doar pe 7 la sută din suprafețe. Care sînt cauzele ? In efectuarea propriuzisă a pregătirii terenului şi a însămînţărilor, un rol esenţial revine mecanizatorilor. Pentru ca aceştia să-şi poată, însă, desfăşura nestînjenit activitatea se impune — ca o condiţie de bază — eliberarea urgentă a terenului atît de produsele agricole principale, cît şi de resturile vegetale Or, tocmai la acest capitol în județul Cluj se înregistrează cele mai multe deficienţe. — Ni s-au eliberat 35 hectare pe care le-am arat şi semănat — ne spunea Francisc Peter, şeful secţiei de mecanizare care lucrează la cooperativa agricolă din Sic. .Mai avem însă de semănat 735 hectare. In momentul de față pe aceste suprafețe se mai găsesc baloți de paie — pe 50 hectare — trifoi de sămînță — 120 hectare etc. Nu este singurul caz. — Acum cîtva timp, la cooperativa agricolă Vultureni — ne spune directorul I.M.A. Bonfida, Gheorghe Ristea — mecanizatorii au intrat la arat. Au fost opriţi însă de inginerul agronom al unităţii sub pretext că arătura nu ar fi de calitate. Realitatea este alta : s-a considerat că animalele nu păşunaseră suficient miriştea şi că pentru pregătirea terenului... mai este timp. Lipsa de cooperare, de coordonare a eforturilor între cooperatori şi mecanizatori se soldează, în multe cooperative, cu staţionarea inutilă a maşinilor, cu nefolosirea tuturor orelor bune de lucru. Un exemplu concludent în această privinţă îl oferă cooperativa din Răscruci. Aici, acum cîteva zile, seara, la şedinţa operativă de planificare, s-a hotărît ca un grup de cooperatori să elibereze tarlaua „Dăruieşti“ pentru a permite tractoriştilor să pornească la arat. Cînd aceştia au ajuns, însă, aici, cîmpul era „semănat" cu baloţi de paie. Pentru a nu pierde o zi excelentă de lucru mecanizatorii s-au apucat singuri să care baloţii la marginea tarlalei... Este o soluţie, dar nu cea mai bună, fiindcă tot s-a irosit timp. Întîrzierile la pregătirea terenului şi semănat se datoresc însă şi slabei organizări a muncii mecanizatorilor. La cooperativa agricolă Apahida, nu s-a însămînţat pînă acum nici un singur hectar de grîu. In ziua de 22 septembrie, la ora 11, multe tractoare continuau să stea aliniate în curtea secţiei sde mecanizare. Cîţiva tractorişti reparau polidiscurile. — Ştiţi — ne-a informat şeful secţiei, Petre Felecan — este prima zi cînd executăm discuitul și, oricum, o revizie este necesară. — De acord, dar de ce nu s-a făcut această revizie ieri, sau într-una din zilele săptămînii trecute, cînd şi aşa nu s-a putut lucra în cîmp din cauza ploii ? Nici mecanizatorilor plecaţi tn cîmp nu prea le era gîndul la muncă. Pe la orele prînzului tractorul cu numărul 41—CJ—1934 gonea pe şoseaua spre Cluj. — încotro ? — La Cluj, după nişte perii pentru curăţatul şoselei. Ieri însă am lucrat la semănat, ne spunea parcă scuzîndu-se mecanizatorul Gavril Martin. Acest exemplu şi altele asemănătoare pe care am putea să le furnizăm, denotă că nu peste tot conducătorii I.M.A. au luat măsuri necesare pentru ca în aceste zile toate tractoarele, toate mașinile sa lucreze din plin în brazdă, la recoltat, la pregătirea patului germinativ și la semănat. Este necesar ca măcar acum, cînd încă nu-i prea tîrziu, să facă aceasta. Măsuri hotărîte se impun a fi luate şi de Uniunea judeţeană Cluj, prin care să se asigure, în toate cooperativele agricole, eliberarea rapidă a terenului şi pregătirea lui grabnică pentru semănat. AUREL PERICE Coresp. „Satului socialist* „Pîinea albă şi substanţială a culturii se împarte tuturora din plin, cu o abundenţă pe care n-ar fi îndrăznit nimeni să şi-o închipuiască odini-VICTOR EFTIMIU L POVESTE CU STRÎMBĂ-LEMNE „Ce faci azi, Păcală, mergi la tîrg ? E doar duminică“ — a întrebat Strîmbă-lemne pe prietenul său. „Și ce dacă e duminică ? Chiar și Tîndală a trecut acum la cîmp". Am pornit cu motocicleta. In comuna Ciorogîrla au avut prima... pană. Pînă a aranjat Păcală ceva la bujiile „Zmeului", Strîmbălemne a dat o raită pe la bufet. Era ora 9,00. Şi se aflau la circiumă circa 100 de bărbaţi voinici, care puteau să ridice fără efort un sac de 100 m fi. Nu ridicau însă decit cite 100... de grame, cintind cunoscuta melodie : „Lume, lume...". Curios cum e din fire, Strîmbălemne a mers la grădina de legume să vadă cîţi cooperatori sînt la cules de roşii. Cîntînd şi el „Lume, lume", a constatat că nu era nimeni. In faţa bufetului de la Bolintin-Deal, iar au făcut o pană... intenţionată. Şi aici au întîlnit acelaşi refren : „Lume, lume". încă vreo sută de bărbaţi, ba unii veniseră şi cu nevestele, că de... e zi de sărbătoare. In sfîrşit un ultim popas la Bolintin- Vale. La sediul cooperativei, cei doi, află că preşedintele e la cules porumb, contabilul e la cules porumb, în concluzie toată lumea culege. După cîteva minute tipare însă Ştefan Jianu — preşedintele — care culesese... nişte carne proaspătă pentru onorata sa familie. De la el aflăm că la cîmp sînt 500 de persoane care culeg porumb pe tarlaua „Lizica". „Sînt cooperatori ?“ „Şi cooperatori, vreo 40, în rest, elevi de la liceul din comună şi şcoala generală". Pe cîmp erau intr-adevăr vreo 500 de elevi dar nu erau decit cîţiva cooperatori (şapte după ultimele declaraţii, cei doi prieteni nu au văzut decit trei) care erau un fel de ajutori de băgători de seamă. Şi mai erau de recoltat peste 100 de hectare cultivate cu porumb, mai erau roşii, ardei, vinete, încă pe cîmp, şi peste tot (la bufete) întîlneşti „lume, lume, soră lume". GH. NEAGU 99Lumeee, lum! Note de călătorie din Cipru ÎN INSULA AFRODITEI Despre Larnaca prospectele turistice afirmă — folosind prudent ghilimele — că este „Coasta de Azur a Ciprului“. O Coastă de Azur mai modestă, fără erupţia opulenţei şi fără sfidarea celor pentru care milioanele reprezintă o bagatelă. Larnaca înseamnă palmierii care îşi desenează contururile pe ecranul cerului, case scunde, balcoane de lemn, o ambianţă poate desuetă dar încărcată de farmecul inegalabil al unui peisaj născut, parcă, din fantezia zeilor. De Nicosia ne despart 41 km , munţi de piatră cu înfăţişare selenară, păduri peste care plutesc aromele exotismului, aşezări lipsite de strălucire. Mediterana, ascunsă privirilor noastre de zig-zagul şoselei, se iveşte învăluită în năframele ei de un albastru intens. Imaginaţia, hrănită de trecute lecturi, caută pe Afrodita, zeiţa de numele căreia insula şi-a legat renumele. Dar pe Afrodita o întîlnim doar în ghidurile pline de legende pentru uzul turiştilor care călătoresc cu vaporul. La cinci km de Larnaca, intr-un decor de basm, pe malul unui lac sărat, se află o celebră moschee. O clipă ai senzaţia irealului — zidurile bătrîne, cu ridurile încrustate în cărămidă, te poartă vertiginos în secole îndepărtate. Printre palmieri, chiparoşi şi eucalipţi, un minaret încearcă să răzbată spre înalturi. Domneşte o linişte adîncă, tulburătoare, cu o undă de mister. Dar cinci km mai departe întîlnim un sat — Kiti — care ne oferă prilejul unei neaşteptate investigaţii în prezentul cipriot. Casele se proptesc unele în altele. Prea puţine au cutezat să se ridice pînă la înălţimea unui etaj. Zidurile — în măsura în care reuşesc să transmită privitorului impresii concludente — trădează o existenţă pe care zbuciumul nu a ocolit-o. In faţa unei cafenele, pe o verandă de lemn, oamenii satului discută. N-a fost greu să aflăm că discută despre grijile lor cotidiene , despre lucrul la cîmp, des- EUGENIU OBREA (Continuare în pag. a 4-a) Turnu-Severin, denumit „oraşul florilor", îşi îmbogăţeşte necontenit paleta arhitectonică. Imaginea noastră prezintă noua construcţie a unui modern hotel, ale cărei atribute ar putea fi sintetizate în două cuvinte : confort şi ospitalitate.