Satul Socialist, noiembrie 1969 (Anul 1, nr. 156-181)
1969-11-01 / nr. 156
(Continuare în pag. a 5-a) PISCICULTURA -ramură de producţie cu largi posibilităţi CONSTANTIN DASCĂLESCU prim-secretar al Comitetului judeţean Galaţi al P.C.R. Aliment tradiţional, bogat In substanţe nutritive, ieftin totodată, atit sub raportul costului de producţie, cit şi al preţului de desfacere, peştele constituie o mare avuţie a apelor ţării şi o sursă de cîştiguri pentru cei care se îndeletnicesc cu creşterea lui. Intr-o amenajare piscicolă din judeţ s-a realizat kilogramul de peşte cu un preţ de cost de numai 5,30 lei. Şi mai relevantă mi se pare însă valoarea unui alt indicator. Mă refer la consumul de furaje. In aceeaşi crescătorie, cu două kilograme de nutreţuri specifice s-a obţinut un kilogram de peşte. Personal nu cunosc mamifer sau pasăre care să transforme în carne jumătate din furajele administrate. Dacă mergem mai departe, observăm că în competiţia cu alte specii, peştele mai prezintă un avantaj. Raportul dintre cantitatea utilă de carne pe care omul o poate consuma şi greutatea totală este mai mare la peşte decît la mamifere şi păsări. Am subliniat aceste avantaje, cunoscute desigur de toţi cei care vin în contact cu piscicultura, pentru că am impresia că ele sunt ignorate adesea în practică. Aşa se şi explică, în parte, de ce apele interioare sunt puţin folosite pentru creşterea peştelui. In al doilea rînd, piscicultura suportă şi consecinţele, să le zicem nefaste, ale divizării ei între mai multe organe centrale — Ministerul Industriei Alimentare, Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie, recent înfiinţatul Minister al Agriculturii şi Silviculturii — fără ca vreunul din acestea să-şi asume cu suficientă răspundere rolul de coordonator. Ministerul Industriei Alimentare şi-a concentrat atenţia spre pescuitul oceanic şi în Deltă, sectorul de stat din agricultură nu prea acordă atenţie amenajărilor piscicole din incintele îndiguite, cooperativele agricole întreprind prea puţin pentru crearea de crescătorii din lipsă de proiecte, de puiet sau de preocupare, iar toate acestea au dus la întîrzierea aplicării ori la aplicarea incompletă a unor măsuri Aş mînca un măr, Luca Foni. — La alegere. E tocmai vremea lor. — Nu oricare. Vreau un măr de Voineşti. Un măr neaoş. Un măr de Dîmboviţa. Ştii povestea lui ? — Ascult. — I se zice (oare degeaba ?) Frumosul de Voineşti, măr omologat ca soi de sine stătător şi înscris sub acest nume în tabelele internaţionale ale mărului. E dîmboviţean la origine, vine din fabulosul vad fructifer unde exultă 1 500 000 de pomi in dezlănţuită rodire. — E un loc pe care îl ştiu din lecturi, confirmă Luca Foni. Marul veritabilă gură de rai. Îşi dau acolo mîna şesul cu zona montană, alcătuind un fericit echilibru climatic. Soarele se cheltuie constant, ploile se rotesc cu frecvenţe echilibrate, plaiurile sînt ferite de bicele vîntului şi de fuioarele despletite ale curenţilor din văi. Pe scurt, e un tărim armonic constituit, brîu carpatin care stă în bună măsură sub semnul Pomului. — Exact. Acestea sînt argumentele ştiinţei. E şi motivul pentru care s-a întemeiat aici în urmă cu două decenii o staţiune experimentală pomicolă. O mînă de ingineri agronomi, dăruiţi unei munci nespectaculare, absorbiţi de studiu şi cercetare, îşi transferă eforturile pe solul practicii. Instrumentele lor : demonstraţia, schimbul de experienţă, difuziunea învăţăturii în elevi (există un liceu agricol) şi în largile pături ţărăneşti (cursuri, vizite, asistenţă). Dezvoltarea „forţei de iradiere ştiinţifică“ către fermele agricole, întreprinderi şi cooperatorii de pe spaţii de sute de kile- POP SIMION (Continuare în pag. a 2-a) I • Un raport al O.N.U. publicat la New York subliniază * Joi la amiază au părăsit Capitala preşedintei* Consiliului de Miniştri al Olandei, Piet J. S. de Jong, şi ministrul afacerilor externe, Joseph M.A.H. Luns, care împreună cu alte persoane oficiale au fâcut o vizită în țara noastră la invitaţia guvernului Republicii Socialiste România. * La Praga se desfășoară începînd de joi consfătuirea miniştrilor de externe ai târilor socialiste, membre ale Tratatului de la Varşovia, semnatare ale Apelului de la Budapesta — R. P. Bulgaria, R. S Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polon, Republica Socialistă România, R P. Ungară, U R.S.S Consfătuirea este dedicată discutării unor probleme legate de pregătirea conferinţei privind securitatea europeană. EVENIMENTE * La invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, primul ministru al Republicii Congo (Brazzaville), comandantul Alfred Raoul, va face o vizita oficială în România în prima jumătate a lunii noiembrie 1969, că, „potrivit celor mai rezonabile previziuni", populaţia lumii va atinge cifra de 6 130 000 000 persoane în anul 2000. In 1967, Terra era locuită de 3 420 000 000 persoane Documentul apreciază că ritmul de creştere a populaţiei va fi de 2—2,1 la sută anual, începînd din 1970, populaţia lumii urmînd să se ridice la aproximativ 5 miliarde locuitori în anul 1985. • Colectivele unităţilor industriale din judeţul Hunedoara au realizat de la începutul anului și pînâ acum 70 429 000 lei beneficii peste plan, ceea ce reprezintâ depășirea cu 10 milioane a angajamentului anual, asumat în întrecerea socialistă. SMIL SOCIUISI . Cotidian editatele •• Newcheia.» Coop^tive.pr Agricol.V Produci] ANUL I Nr. 150 SÎMBÃTA 1 NOIEMBRIE 1969 6 pagini — 30 bani Am intrat în luna noiembrie.Încheiaţi grabnic TOATE LUCRĂRILE DE SEZON ! La 30 octombrie, în toamna anului trecut, recoltatul porumbului se efectuase pe 79 la sută din suprafaţă. Acum, aşa cum se desprinde şi din harta de faţă, culesul s-a realizat — în cooperativele agricole — în proporţie de 92 la sută. Este un succes, dar nu pe măsura posibilităţilor de care dispune agricultura noastră cooperatistă, a timpului excelent de lucru din această toamnă. In fapt a mai rămas de cules porumbul depe o suprafaţă ce depăşeşte 148 000 hectare. Normal, după încheierea însâmînţârilor de toamnă era de aşteptat o creştere a vitezei de lucru la recoltat. Dar nu s-a întîmplat aşa. Astfel că, dacă în sâptâmîna de la 16 la 23 octombrie s-au realizatul? procente, în sâptâmîna pe care o încheiem ritmul de lucru a scăzut la 10 procente. în timp ce în unele judeţe viteza de lucru a crescut — la Vaslui de la 28 procente în săptâmîna anterioară, la 34 procente, iar la Tulcea de la 13 la 17 procente — într-un număr de judeţe în care au mai rămas mari suprafeţe cu recoltă, vitezele de lucru au scăzut îngrijorător. Este cazul judeţului Cluj, un(Continuare in nan, a 5 nt Efectele mecanizării se fac simţite şi la baza de recepţie Urziceni, unde transportul în pătule se efectueaza pe benzi rulante Foto :PAUL TANJALA Cifrele înscrise pe hartă reprezintă procentul în care a fost recoltat porumbul, la data de 30 octombrie, în cooperativele agricole POVESTE CU STRÎMBALEMNE BUN CA PUNEA CALDĂ — O fi bună pîinea caldă, ne spunea deunăzi Strimbă-lemne, dar cînd auzi că omul are inima ca pîinea, încît din ea poate mînca oricine, trebuie să te întrebi mai întîi dacă aluatul din care e făcută îi aparține. Altfel... Dar să vă povestesc un „caz". Trei ciobani particulari, pe numele lor Dumitru Blacioti, Tudor Blacioti şi Gheorghe Ceară, mai mult negustori decît ciobani (de altfel unul din ei a fost pînă mai de curînd mandatarul bufetului „Doi brazi" din Constanţa), avînd fiecare cite 150—200 de oi şi cîte 7—8 porci, îşi „instalează" turmele pe terenul Cooperativei agricole de producţie Viile Noi — Constanţa. Pasămite, aflaseră ei că preşedintele cooperativei are inimă bună, ca pîinea caldă. In felul acesta, în afară de faptul că terenul respectiv a rămas necultivat, cei trei ciobănei, cu oi şi purcei, mai făceau scăpate din cînd în cînd vitele pe tarlalele vecine, de unde mîncau pe săturate. Şi treaba a mers grozav de bine din moment ce toţi trei s-au chivernisit zdravăn, devenind ciobani-şoferi cu maşini proprii. Numai că astă-van, cooperatorii au pus piciorul în prag. — O avea preşedintele inima bună ca pîinea dar pîinea e a noastră. Ne-o distrug particularii cu vitele. Şi, cu sprijinul organelor de stat, au dărîmat saivanele şi coteţele. Particularii s-au mutat... cu o sută de metri mai încolo, pe tarlaua Centrului judeţean de reproducţie şi selecţie a animalelor, pe un teren şi mai bun. Atît de bun încît au avut la dispoziţie lanurile de porumb ale centrului cu pricina dar şi lanurile cooperativei agricole la care cei trei ciobani nu vor să renunţe nici în ruptul capului. La insistenţele contabilului şef al centrului, Tănase Gheorghe, directorul centrului, inginerul Mircea Frum, a cerut Direcţiei agricole şi organelor de miliţie ajutor pentru evacuarea pripăşiţilor. Dar, de la o vreme, i s-a făcut milă. Vezi bine, inima lui se făcuse între timp mai bună ca pîinea caldă. O fi de caş, mai ştii ? Dar, din caşul cui ? GEORGE MIHAESCU Staţiunea experimentală agricolă Suceava pune la dispoziţia cooperativelor agricole însemnate cantităţi de seminţe valoroase. In clişeu , se verifică calitatea seminţelor ce urmează a fi livrate Altă „ŢARĂ DE PIATRĂ“ Cine a parcurs filele uneia dintre capodoperele literaturii româneşti, Ţara de piatră de Geo Bogza, n-a uitat (şi nici nu poate uita) un pasaj în care scriitorul n-a făcut altceva decât să reproducă o statistică întocmită de către autorităţile de la primăria unei comune de pe frumoasa Vale a Arieşului, îmi îngădui să reproduc acel inventar şi, în rîndurile acestor însemnări, să-l confrunt cu unul pe care l-am consemnat acum citeva zile. Deschid volumul Anii împotrivirii la pagina 151 şi transcriu „Case mici de bîrne, cimitir cu nenumăraţi brazi împodobiţi cu lină roşie, ceea ce înseamnă mulţi morţi tineri in ultimii ani. In comună există următoarea avere : 83 de cai ; 305 vite cornute ; 479 oi ; 22 porci ; 37 capre ; 380 găini ; 16 stupi". Mă aflam cu puţine zile în urmă în comuna Lupşa, adică exact pe locurile cutreierate şi descrise cu atîta dramatism de Geo Bogza. Secretarul Consiliului popular comunal, Ioan Vlad, îmi dădea amabil date cu ajutorul cărora am alcătui ad-hoc statistica de azi a comunei : 100 de cai ; 3 200 vite comute ; 6 500 oi ; 1 240 porci ; 50 capre ; 7 000 găini ; 41 stupi. Dar, la Lupșa, reporterul sau statisticianul nu se poate rezuma la inventarul de mai sus. Aria de investigaţie e infinit mai mare. In /Vimnni» ovIodS влл15 w/wl ov« « vii.uuu UU/UUi UC АД» P. SITEŞTI (Continuare in pag. a 2-a) • • RESPECTAREA OBLIGAȚIILOR CONTRACTUAle $1 SUPLIMENTAREA LIVRĂRILOR -datorie de onoare față de societate Răspuns la eforturile statului • Cooperativele agricole din judeţul Timiş au livrat în plus pînă la 30 octombrie : 1 059 vagoane de grîu, orz şi floarea-soarelui ; 686 300 litri lapte ; 100 vagoane cînepă pentru fuior * Pînă la 31 decembrie vor mai livra peste prevederile iniţiale : 800 vagoane cu grîu ; 1 000 vagoane porumb boabe ; 450 000 litri lapte ; 10 000 porci îngrăşaţi ; 100 vagoane cu struguri şi fructe Cooperatorii din judeţul Timiş au înţeles să răspundă şi în acest an prin citeva realizări demne de consemnat, eforturilor permanente pe care statul nostru le face pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a agriculturii. O primă obligaţie îndeplinită in termenul fixat a fost aceea a achitării sarcinilor de contract la cereale, imediat după recoltarea păioaselor. IOSIF VASILE (Continuare în pag. a 5-a) In grădinile de legume există încă produse pentru piaţă Să recunoaştem, încă o dată, că au existat condiţii naturale dificile Ele şi-au lăsat amprenta asupra producţiei legumicole. Numai că acolo unde au lucrat gospodari pricepuţi şi cele mai nefavorabile condiţii au fost înfrunte. Ne demonstrează aceasta multe cooperative din judeţul Teleorman. Deşi grădina i-a fost puternic calamitată la mijloc de an, în iunie, cooperativa agricolă din Roşiorii de Vede şi-a realizat valoric şi calitativ producţia legumicolă prevăzută, livrînd la fondul de stat importante cantităţi de legume peste plan. La varză, bunăoară, au fost livrate în plus peste 80 de tone. Cooperativa din Buzescu şi-a depăşit planul cu cîte 60 de tone la tomate şi mazăre de grădina. Cooperativa agricolă Cernetu, unitate care, de asemenea, nu a fost scutită de vitregiile naturii, şi-a depăşit planul la producţia-marfă livrată I.L.F.ului cu peste 11 la sută. Spre deosebire de aceste unităţi, alte cooperative din judeţ n-au avut de înfruntat condiţii climatice vitrege, dacă exceptăm greută-. file întîmpinate în prima parte a primăverii cînd prelungirea iernii a întîrziat scoaterea răsadurilor in cîmp. Cu toate acestea, unele din aceste unităţi se numără printre restanţieri la realizarea obligaţiilor contractuale. Pentru a nu abuza de exemple, ne oprim doar la cazul cooperativei „7 Noiembrie“ din Viişoara. Cît timp ce apa a fost în stadiu de cultură, unitatea a aplicat doar parțial lucrările de în BARBU SOMESAN (Continuare în pag. a 5-a) Note externe Un scandal de proporţii gigantice..." Acesta este calificativul pe care ziarul italian Corriere della Sera îl atribuia intr-un recent articol, macabrei afaceri în care au fost implicaţi opt membri ai „Forţelor speciale" americane din Vietnamul de sud. Caz nemaiîntîlnit în istoria monstruosului război dus de Statele finite împotriva poporului vietnamez, nu cu multă vreme în urmă opt „supermeni", opt faimoși purtători de berete verzi, au fost ares-II SCANDALUL „BERETELOR VERZI" taţi sub învinuirea de a fi ucis un sud-vietnamez aflat în serviciul armatei americane. Tuturor acestora — printre cei arestaţi se numărau şase ofiţeri şi doi subofiţeri şi însuşi comandantul detaşamentului respectiv — li s-au dresat acte de trimitere în judecată, urmînd ca ei să compară în faţa tribunalului. Cazul, cum am spus, este unic şi a stîrnit multă ,vîlvă nu numai în presă, ci şi în cercurile politice americane. Unic, nemaiîntîlnit, de necrezut chiar este faptul de care ne ocupăm prin aceea că un grup de militari americani sînt traşi la răspundere sub acuzaţia de crimă. Nemaiîntîlnit, de necrezut chiar, pentru că în Vietnam, trupele americane au secerat în decursul anilor de război multe sute de mii de vieţi şi au pustiit sate şi oraşe cu miile. Dar, totul a fost, după cum avea să se constate ulterior, o simplă mascaradă. Să rememorăm episoadele. La 19 septembrie, ştiri parvenite de la Saigon anunţau ca indubitabil faptul că comandantul forţelor S.U.A. din capitala sud-vietnameză a decis trimiterea în faţa curţii marţiale a celor opt militari acuzaţi de ucidere deliberată. Procesul urma să înceapă în următoarele trei săptămîni. Tot în preajma aceleiaşi date, din Washington se anunţa că procesul a fost suspendat în cele din urmă, întrucît mai mulţi membri ai serviciului de spionaj american N. POPESCU-BOGDANEŞTI (Continuare in pag. a 6-a) A