Satul Socialist, noiembrie 1969 (Anul 1, nr. 156-181)
1969-11-21 / nr. 173
PAGINA 2 Ce viața complicate au şi florile ! (Imagine de la şcoala generală din satul Floreşti, judeţul Ilfov) LA REDACŢIE A SOSIT O SCRISOARE Ani de-a rîndul, cooperativa agricolă din satul Cioroboreni, judeţul Mehedinţi, a obţinut rezultate bune în producţie, iar ţăranii erau mulţumiţi pentru că şi retribuţia muncii lor era în continuă creştere. Anul trecut, de exemplu, ei au primit pentru fiecare zi-muncă efectuată produse şi bani în valoare de 28,60 lei. Aceasta a fost însă pînă anul trecut cînd, la Cioroboreni, a venit inginerul Eugen Similaru care, deşi este de prin părţile locului (din satul Pătule, situat la o depărtare de 5 km), nu a ştiut sau, mai bine zis, nu a vrut să se împace cu oamenii. In loc să conlucreze cu preşedintele, cu întregul consiliu de conducere şi, împreună, să organizeze temeinic producţia şi munca, a început să ia măsuri de unul singur. Cu de la sine putere a schimbat din funcţie pe brigadierul zootehnic şi pe contabilul şef, pe motiv că sînt rude sau prieteni cu preşedintele. In campania de însămînţări de astă-primăvară s-au ivit alte controverse care pînă la urmă au degenerat în certuri şi injurii. Inginerul îşi declară competenţa Cînd inginerul şi preşedintele se ceartă... pierd cooperatorii tehnică de specialitate cu ton de comandă. La rîndul său, preşedintele face caz de experienţă, de tradiţiile satului şi ale cooperativei. Ing. Similaru s-a adresat ziarului nostru cu rugămintea să analizeze starea de lucruri din acestă unitate. De curînd, am fost la Cioroboreni, dar solicitantul era plecat din localitate, aşa că am stat de vorbă cu mai mulţi săteni. De altfel, recenta adunare generală a cooperatorilor, ţinută în septembrie, l-a criticat aspru pe inginer pentru că dă dovadă de pripeală, este dur cu oamenii, se comportă nu ca un specialist care trebuie să participe la obţinerea producţiei agricole, ci ca un inspector. Nici preşedintele cooperativei, Constantin Hornoiu, nu a procedat bine întotdeauna. Ros de ambiţii personale, el susţine sus şi tare : „Ori eu, ori el ! Organele noastre agricole trebuie să decidă într-un fel“. Intr-adevăr aceasta ar fi soluţia şi credem că ea ar fi binevenită, mai ales pentru cooperatori. Din cauza neînţelegerilor dintre inginer şi preşedinte, cooperativa n-a obţinut în acest an producţiile planificate. Din unitate fruntaşă pe judeţ, a ajuns undeva la coadă — şi aceasta pentru că cei doi factori de răspundere şi-au irosit timpul în discuţii interminabile, pentru că ce face unul strică celălalt. AL ŞTEFANESCU ЛЛЛЛЛЛЛЛЛАЛЛЛАЛЛАЛЛАААЛАЛЛЛА^ЧЛЛЛЛЛЛ 1 0 avuţie: timpul (Urmare din pag. 1) te da seama oricine, uneori o oră sau chiar două de aşteptare şi că o asemenea pierdere de timp priveşte mai multe persoane cu treburi presante, un transport urgent de produse pentru piaţă în plin sezon. Dar aceste exemple relevă şi o defecţiune mai adîncă, o anume mentalitate depăşită în ceea ce priveşte aprecierea timpului. Cel care fixează aceste termene, probabil că se gîndeşte în sinea lui: Jumătate de oră, o oră chiar, ce contează". Or, o asemenea judecată, cum am căutat s-o dovedim, este defectuoasă. Căci ea neglijează acel mare preţ pe care îl are timpul mai ales în perioadele de vîrf, hotărîtoare. Şi în acest caz, potrivit exigenţelor noului ritm de muncă, trebuie să i se potrivească şi criterii precise şi bine drămuite, respectate cu punctualitate. Cu alte cuvinte, e vorba de stabilirea unor termene, ca în toate activităţile moderne, cu o precizie de ceasornic. De pildă : „Camionul nostru pleacă din faţa cooperativei la ora şase şi douăzeci. Peste o oră şi zece minute el va fi in piaţa oraşului pentru a preda produsele". Să dovedim astfel, prin felul nostru de a acţiona şi de a gîndi, prin organizarea precisă a activităţii noastre, că preţuim nu numai în teorie, dar şi in practica de toate zilele, această mare avuţie care este timpul. '^WX/WNA/W^/WWVSA/WWWWW/WW/WV ADUNATE OE . . ". ■ •• ’• . * PRIN SATE o arheologi; amatori La sesizarea cooperatorilor din satul Văleni, judeţul Bacău, arheologii veniţi la faţa locului au descoperit, în urma săpăturilor efectuate în perimetrul satului, numeroase obiecte arheologice datină de acum 3 500 de ani. Vîrfuri de săgeţi, ceramică pictată, străpungătoare de os, figurine antropomorfe sînt doar cîteva din obiectele găsite. Pentru ajutorul dat, arheologii care au participat la aceste lucrări mulţumesc sătenilor din Văleni, iar noi ii felicităm. ACTELE LA CONTROL In ultima vreme prin satele judeţului Bihor apăruse un individ ce se dădea drept funcţionar de stat şi, sub diferite pretexte, acesta cetăţeni legitimîndu-i şi cerîndu-le diverse informaţii. Apoi, folosindu-se de informaţiile primite, încerca să-i şantajeze pe cei în cauză. Dar intr-o bună zi, falsului om al legii (pe nume Luca Gheorghe) i s-a cerut lui însuşi legitimaţia şi astfel adevărul a ieşit la iveală. Pentru fals şi excrocherie, va fi cercetat şi „retribuit“ aşa cum se cuvine. TURISM PE BICICLETE Peste 30 de elevi de la şcoala generală din Diculeşti, judeţul Vîlcea, fac parte din cercul de cicloturism organizat din iniţiativa profesoarei de istorie-geografie Gheorghiţa Joja. Împreună cu profesoara lor, elevii au vizitat, deplasîndu-se bineînţeles pe biciclete, aproape toate satele şi comunele din împrejurimi, obiective culturale, istorice şi industriale din judeţ. Pentru viitor este prevăzută o vizită la Hidrocentrala de pe Lotru, precum şi un tur al României. Avînd în vedere condiţiile ce trebuie îndeplinite de elevii care doresc să intre în acest cerc, să fie fruntaşi la învăţătură, să fie disciplinaţi şi, fireşte, să aibă o bună condiţie fizică —, şi caracterul educativ al acestor drumeţii, iniţiativa profesoarei din Diculeşti merită să fie urmată şi de alte cadre didactice din localităţile rurale. O „SIMŢ" GOSPODĂRESC Acum, în pragul iernii, bunii gospodari au pe lingă casele lor toate cele necesare, printre care, normal, lemnele de foc. Mai sunt însă şi unii întîrziaţi. Şi pentru ca iarna să nu-i găsească fără combustibil, „lucrează" de zor pentru a se aproviziona. Totul ar fi corect dacă sursa de aprovizionare n-ar fi proprietatea cooperativelor agricole de producţie sau proprietate de stat. Iată şi doi dintre delincvenţi : Gerbenes Vasile şi Haidu Marin, ambii din comuna Zăbala, judeţul Covasna, prinşi în timp ce transportau peste 5 metri cubi de lemn acoperit cu fîn. BĂUTURĂ I-A FOST FATALA In căminul cultural din comuna Vişani, judeţul Brăila, a fost descoperit corpul neînsufleţit al lui Mihai Ciochină, cunoscut de consătenii săi ca un bun prieten al... paharului. Cu toate că doctorul îi interzisese să mai consume băuturi alcoolice — dat fiind faptul că suferă de inimă — Mihai Ciochină a continuat să bea. Și... a decedat din cauza alcoolului. t mn emie şi amintimele Recent tovarăşii Petre Tănase şi Nicolae Stoica, delegaţi din partea comisiei judeţene de îndrumare şi urmărire a întrecerii patriotice între comunele dîmboviţene, s-au deplasat în comuna I. L. Caragiale pentru a constata la faţa locului stadiul îndeplinirii obiectivelor stabilite. Iată rezultatele obţinute pînă acum cîtva vreme în urmă : locuitorii comunei Caragiale au realizat prin muncă patriotică economii în valoare de aproape 2 milioane lei la lucrările gospodăreşti edilitare din acest an. Economiile sunt rodul muncii pline de abnegaţie a cetăţenilor pentru construirea a peste 13 000 mp trotuare, 3 km de drumuri, amenajarea şi întreţinerea a 5 hectare de parcuri şi spaţii verzi, plantarea a 16 300 arbori ornamentali şi pomi fructiferi, construirea şi repararea a 300 m liniari de poduri şi 30 podeţe noi, precum şi a 40 de fîntîni. Mai trebuie relevat faptul că prin hărnicia şi strădania locuitorilor, în comuna Caragiale au fost amenajate o frumoasă bază sportivă şi o sală de sport, s-au efectuat lucrări de îndiguiri pe o lungime de 2 km, a fost extinsă reţeaua electrică etc. Potrivit constatărilor comisiei judeţene, comuna I. L. Caragiale se situează în fruntea întrecerii patriotice pentru înfrumuseţarea şi mai buna gospodărire a localităţilor din judeţ. Pe baza cifrelor de control stabilite de comisia judeţeană am pornit şi noi la drum, cutreierînd cele trei localităţi ale comunei : Ghirdoveni, Mija şi Caragiale. Trebuie să recunoaştem că între cifrele existente la consiliul popular şi situaţia concretă din fiecare sat există o concordanţă deplină. Satele Ghirdoveni şi Caragiale, de exemplu, pot fi asemuite cu adevărate orăşele care se înalţă şi înfloresc datorită iniţiativei creatoare a maselor de cetăţeni şi a deputaţilor săteşti. Străbătînd localităţile amintite am constatat pretutindeni eficacitatea acţiunilor gospodăreşti , în aliniamentul gardurilor din beton sau cherestea, inventiv construite şi vopsite cu grijă, în arborii ornamentali care se întind pe mai mulţi kilometri,, în cele 4 şcoli generale în care învaţă aproape 1 000 de elevi şi la catedrele cărora se află 50 de cadre didactice. Am vizitat apoi muzeul memorial I. L. Caragiale, căminul cultural dotat prin contribuţia voluntară cu mobilier şi tot ce este necesar pentru satisfacerea nevoilor culturale şi spirituale ale populaţiei, cele două dispensare medico-sanitare, cabinetul stomatologic, precum şi cele 27 unităţi de deservire ale cooperaţiei de consum. Toate acestea sunt mărturii care atestă dezvoltarea impetuoasă a localităţilor, buna gospodărire a comunei care poartă numele marelui nostru scriitor I. L. Caragiale. H. GROSU coresp. „Satului socialist* 9?Arborele vieţii" în arta populară românească Există în folclorul şi în arta popoarelor din toate timpurile o serie de motive celebre care se regăsesc în forme uneori surprinzător de asemănătoare în locuri depărtate şi în epoci diferite. Unul din aceste motive este cel al „arborelui vieţii", ale cărui reprezentări plastice şi interpretări folclorice acoperă o mare suprafaţă a globului pămîntesc, umplînd perioade întregi din adîncimea timpului istoric. Destul să pomenim că în lumea fabuloasă a orientului indian şi persan este cunoscut sub numele de „homa“, că în universul elenistic apare în reprezentări diverse în cultul dionisiac şi că în ceţurile nordice ale Irlandei pe vremea druizilor celtici era divinizat cu numele Ygdrasill. Variantele sale sînt numeroase, incluzînd fel de fel de detalii locale şi de nuanţe particulare legate de societatea şi de timpul respectiv. Esenţa legendelor şi a credinţelor este aceea a arborelui binefăcător pe ramurile căruia cresc fructe de aur şi dintre rădăcinile căruia curge izvorul neîntrerupt al vieţii şi al tinereţii fără bătrîneţe. Din fructele lui vin să ciugulească păsări aducătoare de viaţă şi noroc sau dimpotrivă păsări ce vor să fure secretul veşnicei tinereţi. Fireşte, cultul arborilor, sau cum se numeşte în ştiinţă, „dendrolatria“, din trunchiul de idei al căruia s-a desprins şi mitul arborelui vieţii, nu s-a putut naşte decât în regiunile acoperite de păduri. La noi, de pildă, codrul este o categorie existenţială de primă importanţă. Zicala „Codru-i frate cu românu’“ nu e doar o figură de stil. Rotunda vatră a pămîntului românesc a fost apărată din vechime de codri ; la adăpostul lor strămoşii noştri au păstrat fiinţa neamului. De aceea codrul trăieşte în poezia noastră populară ca o fiinţă vie, el ne înţelege bucuriile şi durerile, cu el vorbim la vreme de restrişte şi nu-l uităm nici la vreme de veselie, el fiindu-ne părtaş în orice împrejurare. Arborii sînt prezenţi însă nu numai în literatura populară ca existenţe personificate, ci ei trăiesc cu adevărat ca atare alături de român, în principalele momente ale vieţii acestuia, arborele fiind nelipsit. La căsătorie, la moarte, la construcţia unei case noi, în obiceiurile de Anul Nou şi în multe alte prilejuri arborele este de faţă, simplu sau împodobit. Bradul şi mărul, unul simbolizînd viaţa veşnică după cum veşnic verde îi este cetina, altul rodnicia şi frumuseţea, apar în aproape toate ceremoniile vieţii ţărăneşti româneşti. De aceea dialogul românului cu arborele este de o rară delicateţe sufletească, adeseori transfigurată în capodopere poetice, ca în aceste versuri culese în Bucovina de Simion Florea Marian încă înainte de 1900 : „Bradule, brăduţule ! / Се-ţi este drăguţule ? / Ce te legeni fără vînt / Făr’ de vînt făr’ de cuvînt, / Ori trupina ţi-a slăbit / Ori viţele-au putrezit", / „Viţele n-au putrezit, / Nici trupina n-a slăbit / Dar la mine c’au venit / Trei voinici cu trei topoară / La pămînt să mă doboară, / Să mă ducă-n jos la ţară". In arhitectură, arborele vieţii străjuieşte intrarea în curţile gospodăriilor, fiind cioplit pe porţile din Maramureş sub forma unor frînghii răsucite, avînd rădăcini trifurcate şi terminate cu cercuri reprezentînd floarea. Pe pereţii caselor din Muntenia şi din Bihor, ca şi în Moldova de altfel, el este prezent în decorul de tencuială realizat în relief, fiind figurat cel mai adesea ca o floare pusă într-un ghiveci, iar alături de floare, se află două păsări afrontate. Pe uşorii caselor din ţara Oaşului sau ai bisericilor din părţile Zalăului, arborele vieţii apare în forma bradului stilizat, fiind forma noastră autohtonă românească neîntîlnită încî la vechii greci şî bîrci la persani. Faimoasele ,scoarţe" româneşti au uneori ca motiv central arborele vieţii. Prezenţa atît de masivă a arborelui vieţii în ornamentica populară este încă una din multele indicaţii şi dovezi ale neabătutei noastre trăiri pe pămîntul strămoșesc. Dr. PAUL PETRESCU (Urmare din pag. 1) Ficală, cu toate că spitalul are doi specialişti în acest domeniu, faci apel la telefon, chemi salvarea să te transporte la Bucureşti. Viţelul unui cetăţean s-a îmbolnăvit în miez de noapte, era nevoie de medicul veterinar. Cetăţeanul l-a căutat toată comuna, dar nu l-a găsit. Nici nu avea cum. Trebuia să-l caute la Bucureşti. Am fost, deci, cetăţean al cîtorva comune, am avut nevoie de Simi MOARA specialişti, numai că aceşti oameni fac naveta la Bucureşti. Nimeni nu pune la îndoială calificarea, cunoştinţele profesionale ale acestor specialişti, dar nu poţi să nu te intrezi : „Poţi fi doctor între două trenuri sau între două autobuze ?“, „Poţi fi medic veterinar doar la lumina zilei ?“, „Poţi fi moaşă comunală numai pînă la orele 16 ?“ P.S. In comuna Moara Vlăsiei am refuzat să mai fiu concetăţean cu locuitorii de aici. Motivul ? Odată cu mine, într-o dimineaţă, la sediul consiliului popular comunal, a intrat şi secretara consiliului. Şi ea face naveta, aşa că... SATUL SOCIALIST Corul căminului cultural din comuna Boroaia, judeţul Suceava, se numără printre cele mai bune formaţii corale din judeţ t. i Nr. 173 — Vineri 21 noiembrie Vineri 21 noiembrie SOARELE răsare la ora 7 şi 19 minute. Apune la ora 16 şi 43 de minute. Luna răsare la ora 15 şi 04 minute. Apune la ora 4 şi 30 de minute. De la începutul anului au trecut 325 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 40 de zile. ____ _______ STAREA VREMII UTILIZAREA RAŢIONALĂ A CONCEDIULUI PRE ŞI POST-NATAL In afară de îndatoririle ce revin femeii în timpul concediului de maternitate, subliniem şi unele obligaţii de care e bine să ţină seama orice bărbat cînd soţia lui e gravidă sau lehuza. Ne referim în special la sarcinile gospodăriei, care trebuie împărţite între ambii soţi cînd femeia nu beneficiază de ajutorul altor persoane. Nu trebuie uitat că femeia care se menajează şi este menajată în timpul perioadei de maternitate va fi mamă şi soţie sănătoasă, cu copii sănătoşi. MIC ÎNDREPTAR DE COMPORTARE , GLUMA Timpul probabil pentru 21 noiembrie : vremea se va încălzi uşor. Cerul va fi variabil, mai mult noros. Vor cădea ploi slabe. Vîntul va sufla potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre —2 şi +7 grade, iar maximele între 4 şi 14 grade. Şi Timpul probabil pentru 22, 21 24 noiembrie : vreme schimbătoare. Cer temporar noros. Vor cădea ploi izolate. Vint slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor oscila între -3 şi +7 grade, iar maximele intre 6 şi 14 grade. Ceaţă locală. MEDALION I PETRE ISPIRESCU Se împlinesc 82 de ani de la moartea folcloristului şi scriitorului Petre Ispirescu. A fost tipograf în Bucureşti. A debutat în „Ţăranul român”. A colaborat apoi la „Convorbiri literare", „Revista literară" ş.a., ajungînd foarte popular prin culegerea „Legende, sau basmele românilor" în care a inclus texte folclorice devenite apoi clasice („Tinereţe fârâ bâtrîneţe şi viaţă fârâ de moarte" MEDICINA PRACTICAI merele a pre„Prîslea cel voinic şi de aur* ş.a.). Ispirescu lucrat basmele auzite, stilizîndu-te. A mai publicat „Snoave sau povesti populare „Pilde gU-Miforh, „Zicâtori populare , povestiri istorice ş.a. A compus şi versuri. O parte a scrierilor sale a fost publicată sub pseudonimul „Un culegător tipograf". Viaţa în colectiv este însoţită adesea de glumă. Acest lucru este normal. Gluma dezvăluie perspicacitatea intelectuală şi calitatea sufletească, atît a celui care o face, cit şi a celui care o gustă. Tocmai de aceea nu trebuie să povestim niciodată anecdote vulgare sau de prost gust. O glumă proastă, searbădă, sau o anecdotă vulgară, va dovedi că cel care a făcut-o nu este spiritual, că este lipsit de sensibilitate şi de respect pentru alţii. Faptul că cei din jur nu rid sau o fac numai așa, de circumstanță, este semnalul de alarmă care ne spune fie că gluma a fost slabă, fie că nu facem față nivelului celor din grupul în care am spus-o. CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE PREVENIREA ELECTROCUTĂRILOR Pentru prevenirea electrocutărilor şi a incendiilor datorită scurtcircuitelor, nu este permisă folosirea de conductori electrici agăţaţi pe pereţi ţlilă, cordoane, sîrme etc.) ; conductorii electrici montări în podurile clădirilor trebuie să fie introduşi în tuburi, protejaţi contra strivirilor. Conductorii prin care trece curentul electric trebuie să fie bine izolaţi, pe toată lungimea lor. RADIO SI TELEVIZIUNE Simbătă 22 noiembrie RADIO PROGRAMUL I. — 5.05—6.00 Program muzical de dimineaţă ; 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi ; 9.30 Mioriţa. Geneza muzicii populare româneşti ! 11.36 Solişti şi formaţii artistice de amatori ; 11.50 Cotele apelor Dunării ; 12.30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 13.00 Radiojurnal ; 14.10 Vreau să ştiu (emisiune de ştiinţă şi tehnică pentru şcolari); 14.35 Varietăţi folclorice ; 15.00 Radio-club turistic ; 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16.20 Scurt recital Cristophe; 16.30 Ce e nou in judeţul nostru. Dîmboviţa ; 17.05 Antena tineretului ; 17.20 Din melodiile ecranului ; 18.05 Ştiinţă, tehnică, fantezie ; 18.30 O melodie pe adresa dv. ; 19.00 Gazeta radio ; 20.10 Cîntece populare ; 20.20 Eminesciana ; 20.25 Zece melodii preferate ; 21.00 în jurul globului ; 21.20 Revista șlagărelor ; 22.00 Radio-jurnal. Buletin meteorologic ; 22.20 Sport ; 23.00 Expres melodii. PROGRAMUL II. 16.00 Din programul zile! ; 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri) ; 10.30 Cavalcada ritmurilor ; 11.50 Cîntece pentru pionieri ; 13.00 De la 1 la 5 ; 17.35 Melodii dragi — muzică uşoară ; 22.40 Romanţe de Ionel Fernie şi Vespasian Vasilescu. TELEVIZIUNE PROGRAMUL I. — 18.00 Cheia oraşului. Emisiune-concurs pentru tineret ; 19 00 Telejurnalul de seară ; 19.39 Reflector. Pe urmele emisiunilor din această săptămînâ ; 19.45 Tele-enciclopedia ; 20.45 Handbal masculin : România — Franţa (repriza a II-a); 21.15 O oră cu... 22.05 Fantezie. Film muzical TV ; 22.30 Parada vedetelor ; 22.45 Telejurnalul de noapte ; 22.55 Cîntece lăutărești. PROGRAMUL II. — 20.00 Mozaic cinematografic. Prezintă Alice Mănoiu ; 22.10 Film serial Epoleţii diavolului. Episodul al II-lea ; 22.50 închiderea emisiunii. Dacă „ochiul de pisică" este orb Autostrada Bucureşti—Piteşti, kilometrul 99,400 în raza comunei Călineşti, judeţul Argeş . E ora 3 noaptea. La volanul autocamionului 31 VL 358, şoferul Nicolae Stanciu, orbit de farurile unui alt autovehicul, nu observă o căruţă care circula în aceeaşi direcţie, fără felinar şi ochi de pisică şi o loveşte în plin. Urmarea : decesul căruţaşului Emanoil Gulie. Comuna Dimitreşti, judeţul Vrancea . Pentru a fi transportaţi la tarlaua cu porumb, 23 de cooperatori urcă în autocamionul cooperativei. Şoferul, Diaconu Vasile, demarează puternic şi, cu toate că drumul prezintă denivelări şi pante numeroase, măreşte totuşi excesiv viteza. La o curbă dublă nu mai poate redresa autocamionul care se prăbuşeşte într-o depresiune. Accidentul se soldează cu patru morţi şi trei răniţi grav. Iată numai două din numeroasele accidente de circulaţie inserate în buletinele de evenimente din ultima lună ale Inspectoratului General al Miliţiei, care, din nefericire, ne obligă să revenim asupra gravelor implicaţii pe care le comportă abaterile de la normele şi regulile de Circulaţie. Este îndeobşte cunoscut că răspunderea pentru o circulaţie rutieră normală, lipsită de primejdie, revine fiecărui cetăţean, fie el conductor de vehicule, fie simplu pieton. De aceea milioane de oameni corecţi se străduiesc să respecte cu stricteţe normele menite să asigure o deplină securitate personală şi publică pe drumurile ţării. Mai întîlnim însă, şi din păcate nu de puţine ori, cazuri cînd neatenţia, neglijenţa sau iresponsabilitatea, creează situaţii care afectează atît viaţa şi sănătatea unor oameni cît şi economia naţională. A circula pe timp de noapte fără far la bicicletă, sau fără felinar la căruţă, par a fi, pentru cei care le săvîrşesc, abateri mărunte. Şi totuşi, mai mult de jumătate din numărul accidentelor petrecute în timpul nopţii sunt generate tocmai de aceste nerespectări mărunte alenormelor în vigoare. Ele se soldează atît cu pierderi de vieţi omeneşti, cît şi cu importante pagube materiale. Juc loan din comuna Seleuş judeţul Arad circula noaptea, pe mijlocul şoselei, fără lumini la bicicletă. Este accidentat mortal de autobasculanta 31 AR 786, încercînd să evite accidentul, şofererul răstoarnă vehiculul în şanţ. Intr-un mod asemănător îşi pierde viaţa şi Răţoiu Ştefan care, transportînd noaptea crengi într-o căruţă neprevăzută cu felinar şi ochi de pisică, este lovit de autocamionul 21 DJ 2918. Exemplele sunt, credem, edificatoare. Fireşte, nu numai acestea sunt singurele abateri, însoţite de urmări tragice. Lor li se alătură excesul de viteză, absenţa sau superficiala verificare a stării tehnice a autovehiculului înainte de plecarea în cursă, nerespectarea regulilor de asigurare la intrarea pe drumurile principale, ş.a. pentru a nu mai vorbi de condamnabila iresponsabilitate a celor care circulă In stare de ebrietate pe drumurile publice. In ultima situaţie amintită s-a aflat conductorul de atelaj Agavriloaie Gheorghe, de la cooperativa agricolă oraş Piatra Neamţ, care, fiind sub influenţa băuturii, nu păstrează distanţa reglementară la depăşire, loveşte pe biciclistul Pavelescu Nicolae, îl dezechilibrează şi-l calcă cu roţile căruţei. Semnificativ, cazul demonstrează că nu numai autovehiculele conduse neglijent provoacă accidente, ci şi vehiculele mai simple. Circulaţia pe drumurile publice, cu întreaga ei suită de obligaţii şi răspunderi, rămîne o problemă la ordinea zilei. Regretabilele accidente care îndoliază familii şi prejudiciază avutul obştesc, nu pot fi evitate decit prin respectarea strictă a normelor şi regulilor în vigoare, singurele capabile să asigure o circulaţie rutieră civilizată şi în condiţii de deplină securitate. Respectarea acestor norme este şi trebuie să rămînă o permanentă îndatorire cetăţenească. D. ATANASUI Aii »·#*.” IP! Azi „construim” din cuburi Dar mîine ? i