Satul Socialist, noiembrie 1969 (Anul 1, nr. 156-181)

1969-11-21 / nr. 173

PAGINA 2 Ce viața complicate au şi florile ! (Imagine de la şcoala generală din satul Floreşti, judeţul Ilfov) LA REDACŢIE A SOSIT O SCRISOARE­ ­Ani de-a rîndul, cooperativa agricolă din satul Cioroboreni, judeţul Mehedinţi, a obţinut rezul­tate bune în producţie, iar ţăranii erau mulţumiţi pentru că şi retri­buţia muncii lor era în continuă creştere. Anul trecut, de exemplu, ei au primit pentru fiecare zi-mun­­că efectuată produse şi bani în va­loare de 28,60 lei. Aceasta a fost însă pînă anul trecut cînd, la Cio­roboreni, a venit inginerul Eugen Similaru care, deşi este de prin părţile locului (din satul Pătule, situat la o depărtare de 5 km), nu a ştiut sau, mai bine zis, nu a vrut să se împace cu oame­nii. In loc să conlucreze cu preşedintele, cu întregul consi­liu de conducere şi, împreună, să organizeze temeinic producţia şi munca, a început să ia măsuri de unul singur. Cu de la sine putere a schimbat din funcţie pe brigadie­rul zootehnic şi pe contabilul şef, pe motiv că sînt rude sau prieteni cu preşedintele. In campania de însămînţări de astă-primăvară s-au ivit alte controverse care pînă la urmă au degenerat în certuri şi injurii. Inginerul îşi declară competenţa Cînd inginerul şi preşedintele se ceartă... pierd cooperatorii tehnică de specialitate cu ton de comandă. La rîndul său, preşedintele face caz de expe­rienţă, de tradiţiile satului şi ale cooperativei. Ing. Similaru s-a adresat ziarului nostru cu ru­gămintea să analizeze starea de lu­cruri din acestă unitate. De curînd, am fost la Cioroboreni, dar solici­tantul era plecat din localitate, aşa că am stat de vorbă cu mai mulţi săteni. De altfel, recenta adunare generală a cooperatorilor, ţinută în septembrie, l-a criticat aspru pe in­giner pentru că dă dovadă de pri­peală, este dur cu oamenii, se com­portă nu ca un specialist care tre­buie să participe la obţinerea pro­ducţiei agricole, ci ca un inspector. Nici preşedintele cooperativei, Constantin Hornoiu, nu a procedat bine întotdeauna. Ros de ambiţii personale, el susţine sus şi tare : „Ori eu, ori el ! Organele noastre agricole trebuie să decidă într-un fel“. Intr-adevăr aceasta ar fi soluţia şi credem că ea ar fi binevenită, mai ales pentru cooperatori. Din cauza neînţelegerilor dintre inginer şi preşedinte, cooperativa n-a ob­ţinut în acest an producţiile plani­ficate. Din unitate fruntaşă pe ju­deţ, a ajuns undeva la coadă — şi aceasta pentru că cei doi factori de răspundere şi-au irosit timpul în discuţii interminabile, pentru că ce face unul strică celălalt. AL ŞTEFANESCU ЛЛЛЛЛЛЛЛЛАЛЛЛАЛЛАЛЛАААЛАЛЛЛА^ЧЛЛЛЛЛЛ 1 0 avuţie: timpul (Urmare din pag. 1) te da seama oricine, uneori o oră sau chiar două de aşteptare şi că o asemenea pierdere de timp priveşte mai multe per­soane cu treburi presante, un transport urgent de produse pentru piaţă în plin sezon. Dar aceste exemple relevă şi o defecţiune mai adîncă, o a­­nume mentalitate depăşită în ceea ce priveşte aprecierea tim­pului. Cel care fixează aceste termene, probabil că se gîn­­deşte în sinea lui: Jumătate de oră, o oră chiar, ce con­tează". Or, o asemenea jude­cată, cum am căutat s-o dove­dim, este defectuoasă. Căci ea neglijează acel mare preţ pe care îl are timpul mai ales în perioadele de vîrf, hotărîtoare. Şi în acest caz, potrivit exigen­ţelor noului ritm de muncă, trebuie să i se potrivească şi criterii precise şi bine drămui­te, respectate cu punctualitate. Cu alte cuvinte, e vorba de sta­bilirea unor termene, ca în toa­te activităţile moderne, cu o precizie de ceasornic. De pildă : „Camionul nostru pleacă din faţa cooperativei la ora şase şi douăzeci. Peste o oră şi zece minute el va fi in piaţa oraşu­lui pentru a preda produsele". Să dovedim astfel, prin felul nostru de a acţiona şi de a gîndi, prin organizarea precisă a activităţii noastre, că preţuim nu numai în teorie, dar şi in practica de toate zilele, această mare avuţie care este timpul. '^WX/WNA/W^/WWVSA/WWWWW/WW/WV ADUNATE OE . . ". ■ •• ’• . * PRIN SATE o arheologi; amatori La sesizarea cooperatorilor din satul Văleni, judeţul Bacău, arheo­logii veniţi la faţa locului au des­coperit, în urma săpăturilor efec­tuate în perimetrul satului, nume­roase obiecte arheologice da­tină de acum 3 500 de ani. Vîr­­furi de săgeţi, ceramică pictată, străpungătoare de os, figurine an­tropomorfe sînt doar cîteva din obi­ectele găsite. Pentru ajutorul dat, arheologii care au participat la a­­ceste lucrări mulţumesc sătenilor din Văleni, iar noi ii felicităm.­ ­ ACTELE LA CONTROL In ultima vreme prin satele ju­deţului Bihor apăruse un individ ce se dădea drept funcţionar de stat şi, sub diferite pretexte, acesta cetă­ţeni legitimîndu-i şi cerîndu-le di­verse informaţii. Apoi, folosindu-se de informaţiile primite, încerca să-i şantajeze pe cei în cauză. Dar in­tr-o bună zi, falsului om al legii (pe nume Luca Gheorghe) i s-a cerut lui însuşi legitimaţia şi astfel ade­vărul a ieşit la iveală. Pentru fals şi excrocherie, va fi cercetat şi „retribuit“ aşa cum se cuvine. TURISM PE BICICLETE Peste 30 de elevi de la şcoala ge­nerală din Diculeşti, judeţul Vîlcea, fac parte din cercul de cicloturism organizat din iniţiativa profesoarei de istorie-geografie Gheorghiţa Joja. Împreună cu profesoara lor, elevii au vizitat, deplasîndu-se bineînţeles pe biciclete, aproape toate satele şi comunele din împre­jurimi, obiective culturale, istorice şi industriale din judeţ. Pentru vii­tor este prevăzută o vizită la Hi­drocentrala de pe Lotru, precum şi un tur al României. Avînd în ve­dere condiţiile ce trebuie îndeplini­te de elevii care doresc să intre în acest cerc, să fie fruntaşi la învă­ţătură, să fie disciplinaţi şi, fireşte, să aibă o bună condiţie fizică —, şi caracterul educativ al acestor drumeţii, iniţiativa profesoarei din Diculeşti merită să fie urmată şi de alte cadre didactice din localităţile rurale. O „SIMŢ" GOSPODĂRESC Acum, în pragul iernii, bunii gos­podari au pe lingă casele lor toate cele necesare, printre care, normal, lemnele de foc. Mai sunt însă şi unii întîrziaţi. Şi pentru ca iarna să nu-i găsească fără combustibil, „lucrea­ză" de zor pentru a se aproviziona. Totul ar fi corect dacă sursa de a­­provizionare n-ar fi proprietatea cooperativelor agricole de produc­ţie sau proprietate de stat. Iată şi doi dintre delincvenţi : Gerbenes Vasile şi Haidu Marin, ambii din comuna Zăbala, judeţul Covasna, prinşi în timp ce transportau peste 5 metri cubi de lemn acoperit cu fîn. BĂUTURĂ I-A FOST FATALA In căminul cultural din comu­na Vişani, judeţul Brăila, a fost descoperit corpul neînsufleţit al lui Mihai Ciochină, cunoscut de consătenii săi ca un bun prie­ten al... paharului. Cu toate că doctorul îi interzisese să mai consume băuturi alcoolice — dat fiind faptul că suferă de inimă — Mihai Ciochină a continuat să bea. Și... a decedat din cauza alcoolului. t mn emie­ şi ami­­ntimele Recent tovarăşii Petre Tă­­nase şi Nicolae Stoica, delegaţi din partea comisiei judeţene de îndrumare şi urmărire a între­cerii patriotice între comu­nele dîmboviţene, s-au de­plasat în comuna I. L. Caragiale pentru a constata la faţa locului stadiul îndeplinirii obiectivelor stabilite. Iată rezultatele obţinute pînă acum cîtva vreme în urmă : locuitorii comunei Caragiale au realizat prin muncă patriotică economii în valoare de aproape 2 milioane lei la lucrările gospo­dăreşti edilitare din acest an. E­­conomiile sunt rodul muncii pli­ne de abnegaţie a cetăţenilor pentru construirea a peste 13 000 mp trotuare, 3 km de drumuri, amenajarea şi întreţinerea a 5 hectare de parcuri şi spaţii verzi, plantarea a 16 300 arbori orna­mentali şi pomi fructiferi, con­struirea şi repararea a 300 m li­niari de poduri şi 30 podeţe noi, precum şi a 40 de fîntîni. Mai trebuie relevat faptul că prin hărnicia şi strădania locuitorilor, în comuna Caragiale au fost a­­menajate o frumoasă bază spor­tivă şi o sală de sport, s-au efec­tuat lucrări de îndiguiri pe o lungime de 2 km, a fost extinsă reţeaua electrică etc. Potrivit constatărilor comisiei judeţene, comuna I. L. Caragiale se situea­ză în fruntea întrecerii patrioti­ce pentru înfrumuseţarea şi mai buna gospodărire a localităţilor din judeţ. Pe baza cifrelor de control stabilite de comisia jude­ţeană am pornit şi noi la drum, cutreierînd cele trei localităţi ale comunei : Ghirdoveni, Mija şi Caragiale. Trebuie să recunoaş­tem că între cifrele existente la consiliul popular şi situaţia con­cretă din fiecare sat există o concordanţă deplină. Satele Ghir­doveni şi Caragiale, de exemplu, pot fi asemuite cu adevărate o­­răşele care se înalţă şi înfloresc datorită iniţiativei creatoare a maselor de cetăţeni şi a deputa­ţilor săteşti. Străbătînd localită­ţile amintite am constatat pre­tutindeni eficacitatea acţiunilor gospodăreşti , în aliniamentul gardurilor din beton sau cheres­tea, inventiv construite şi vopsi­te cu grijă, în arborii ornamen­tali care se întind pe mai mulţi kilometri,, în cele 4 şcoli gene­rale în care învaţă aproape 1 000 de elevi şi la catedrele cărora se află 50 de cadre didactice. Am vizitat apoi muzeul memo­rial I. L. Caragiale, căminul cul­tural dotat prin contribuţia vo­luntară cu mobilier şi tot ce este necesar pentru satisfacerea ne­voilor culturale şi spirituale ale populaţiei, cele două dispensare medico-sanitare, cabinetul sto­matologic, precum şi cele 27 uni­­tăţi de deservire ale cooperaţiei de consum. Toate acestea sunt mărturii care atestă dezvoltarea impetu­oasă a localităţilor, buna gospo­dărire a comunei care poartă nu­mele marelui nostru scriitor I. L. Caragiale. H. GROSU coresp. „Satului socialist* 9?Arborele vieţii" în arta populară românească Există în folclorul şi în arta po­poarelor din toate timpurile o serie de motive celebre care se regăsesc în forme uneori surprinzător de a­­semănătoare în locuri depărtate şi în epoci diferite. Unul din aceste motive este cel al „arborelui vieţii", ale cărui reprezentări plastice şi interpretări folclorice acoperă o mare suprafaţă a globului pămîn­­tesc, umplînd perioade întregi din adîncimea timpului istoric. Destul să pomenim că în lumea fabuloasă a orientului indian şi persan este cunoscut sub numele de „homa“, că în universul elenistic apare în reprezentări diverse în cultul dio­nisiac şi că în ceţurile nordice ale Irlandei pe vremea druizilor celtici era divinizat cu numele Ygdrasill. Variantele sale sînt numeroase, in­­cluzînd fel de fel de detalii locale şi de nuanţe particulare legate de societatea şi de timpul respectiv. Esenţa legendelor şi a credinţelor este aceea a arborelui binefăcător pe ramurile căruia cresc fructe de aur şi dintre rădăcinile căruia curge izvorul neîntrerupt al vieţii şi al tinereţii fără bătrîneţe. Din fruc­tele lui vin să ciugulească păsări aducătoare de viaţă şi noroc sau dimpotrivă păsări ce vor să fure secretul veşnicei tinereţi. Fireşte, cultul arborilor, sau cum se numeşte în ştiinţă, „dendrola­­tria“, din trunchiul de idei al că­ruia s-a desprins şi mitul arborelui vieţii, nu s-a putut naşte decât în regiunile acoperite de păduri. La noi, de pildă, codrul este o cate­gorie existenţială de primă impor­tanţă. Zicala „Codru-i frate cu ro­­mânu’“ nu e doar o figură de stil. Rotunda vatră a pămîntului româ­nesc a fost apărată din vechime de codri ; la adăpostul lor strămoşii noştri au păstrat fiinţa neamului. De aceea codrul trăieşte în poezia noastră populară ca o fiinţă vie, el ne înţelege bucuriile şi durerile, cu el vorbim la vreme de restrişte şi nu-l uităm nici la vreme de vese­lie, el fiindu-ne părtaş în orice îm­prejurare. Arborii sînt prezenţi însă nu nu­mai în literatura populară ca exis­tenţe personificate, ci ei trăiesc cu adevărat ca atare alături de ro­mân, în principalele momente ale vieţii acestuia, arborele fiind nelip­sit. La căsătorie, la moarte, la con­strucţia unei case noi, în obiceiurile de Anul Nou şi în multe alte pri­lejuri arborele este de faţă, simplu sau împodobit. Bradul şi mărul, unul simbolizînd viaţa veşnică după cum veşnic verde îi este cetina, altul rodnicia şi frumuseţea, apar în aproape toate ceremoniile vieţii ţărăneşti româneşti. De aceea dia­logul românului cu arborele este de o rară delicateţe sufletească, a­­deseori transfigurată în capodopere poetice, ca în aceste versuri culese în Bucovina­ de Simion Florea Ma­rian încă înainte de 1900 : „Bradule, brăduţule ! / Се-ţi este drăguţu­le ? / Ce te legeni fără vînt / Făr’ de vînt făr’ de cuvînt, / Ori trupina ţi-a slăbit / Ori viţele-au putrezit", / „Viţele n-au putrezit, / Nici trupina n-a slăbit / Dar la mine c’au venit / Trei voinici cu trei topoară / La pămînt să mă doboară, / Să mă ducă-n jos la ţară". In arhitectură, arborele vieţii străjuieşte intrarea în curţile gospodăriilor, fiind cioplit pe porţile din Maramureş sub forma unor frînghii răsucite, avînd rădăcini trifurcate şi ter­minate cu cercuri reprezentînd floarea. Pe pereţii caselor din Mun­tenia şi din Bihor, ca şi în Moldova de altfel, el este prezent în decorul de tencuială realizat în relief, fiind figurat cel mai adesea ca o floare pusă într-un ghiveci, iar alături de floare, se află două păsări afron­­tate. Pe uşorii caselor din ţara Oa­şului sau ai bisericilor din părţile Zalăului, arborele vieţii apare în forma bradului stilizat, fiind forma noastră autohtonă românească ne­­întîlnită în­cî la vechii greci şî b­îrci la persani. Faimoasele ,scoarţe" ro­mâneşti au uneori ca motiv central arborele vieţii. Prezenţa atît de ma­sivă a arborelui vieţii în ornamen­­tica populară este încă una din multele indicaţii şi dovezi ale nea­bătutei noastre trăiri pe pămîntul strămoșesc. Dr. PAUL PETRESCU (Urmare din pag. 1) Ficală, cu toate că spitalul are doi specialişti în acest domeniu, faci apel la telefon, chemi salvarea să te transporte la Bucureşti. Viţelul unui cetăţean s-a îmbol­năvit în miez de noapte, era ne­voie de medicul veterinar. Cetă­ţeanul l-a căutat toată comuna, dar nu l-a găsit. Nici nu avea cum. Trebuia să-l caute la Bucu­reşti. Am fost, deci, cetăţean al cîtor­­va comune, am avut nevoie de Simi MOARA specialişti, numai că aceşti oa­meni fac naveta la Bucureşti. Nimeni nu pune la îndoială calificarea, cunoştinţele profesio­nale ale acestor specialişti, dar nu poţi să nu te intrezi : „Poţi fi doctor între două trenuri sau între două autobuze ?“, „Poţi fi medic veterinar doar la lumina zilei ?“, „Poţi fi moaşă comunală numai pînă la orele 16 ?“ P.S. In comuna Moara Vlăsiei am refuzat să mai fiu concetă­ţean cu locuitorii de aici. Moti­vul ? Odată cu mine, într-o dimi­neaţă, la sediul consiliului popu­lar comunal, a intrat şi secretara consiliului. Şi ea face naveta, aşa că... SATUL SOCIALIST Corul căminului cultural din comuna Boroaia, judeţul Suceava, se numără printre cele mai bune formaţii corale din judeţ t.­ i Nr. 173 — Vineri 21 noiembrie Vineri 21 noiembrie SOARELE răsare la ora 7 şi 19 minute. Apune la ora 16 şi 43 de minute. Luna răsare la ora 15 şi 04 minute. Apune la ora 4 şi 30 de minute. De la începutul anului au trecut 325 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 40 de zile. ____ _______ STAREA VREMII­­ UTILIZAREA RAŢIONALĂ A CONCEDIULUI PRE ŞI POST-NATAL In afară de îndatoririle ce revin femeii în timpul concediului de maternitate, subliniem şi unele obligaţii de care e bine să ţină seama orice bărbat cînd soţia lui e gravidă sau lehuza. Ne referim în special la sarcinile gospodăriei, care trebuie împărţite între ambii soţi cînd femeia nu beneficiază de ajutorul altor persoane. Nu trebuie uitat că femeia care se menajează şi este menajată în timpul perioadei de maternitate va fi mamă şi soţie sănătoasă, cu copii sănătoşi. MIC ÎNDREPTAR DE COMPORTARE , GLUMA Timpul probabil pentru 21 noiembrie : vremea se va în­călzi uşor. Cerul va fi variabil, mai mult noros. Vor cădea ploi slabe. Vîntul va sufla potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre —2 şi +7 grade, iar maximele între 4 şi 14 grade. Şi Timpul probabil pentru 22, 21 24 noiembrie : vreme schim­bătoare. Cer temporar noros. Vor cădea ploi izolate. Vint slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor oscila între -3 şi +7 grade, iar maximele intre 6 şi 14 grade. Ceaţă locală. MEDALION I PETRE ISPIRESCU Se împlinesc 82 de ani de la moartea folcloristului şi scriitoru­lui Petre Ispirescu. A fost tipo­graf în Bucureşti. A debutat în „Ţăranul român”. A colaborat apoi la „Convorbiri literare", „Re­vista literară" ş.a., ajungînd foarte popular prin culegerea „Legende, sau basmele românilor" în care a inclus texte folclorice devenite apoi clasice („Tinereţe fârâ bâtrî­­neţe şi viaţă fârâ de moarte"­­ MEDICINA PRACTICAI merele a pre­„Prîslea cel voinic şi de aur* ş.a.). Ispirescu lucrat basmele auzite, stil­i­­zîndu-te. A mai publicat „Snoa­ve sau povesti populare „Pilde gU-M­iforh, „Zicâtori populare , povestiri istorice ş.a. A compus şi versuri. O parte a scrierilor sale a fost publicată sub pseudonimul „Un culegător tipograf". Viaţa în colectiv este însoţită adesea de glumă. Acest lucru este normal. Gluma dezvăluie pers­picacitatea intelectuală şi calita­tea sufletească, atît a celui care o face, cit şi a celui care o gustă. Tocmai de aceea nu trebuie să povestim niciodată anecdote vul­gare sau de prost gust. O glumă proastă, searbădă, sau o anec­dotă vulgară, va dovedi că cel care a făcut-o nu este spiritual, că este lipsit de sensibilitate şi de respect pentru alţii. Faptul că cei din jur nu rid sau o fac numai așa, de circumstanță, este semna­lul de alarmă care ne spune fie că gluma a fost slabă, fie că nu facem față nivelului celor din grupul în care am spus-o. CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE PREVENIREA ELECTROCUTĂRILOR Pentru prevenirea electrocutărilor şi a incendiilor datorită scurt­circuitelor, nu este permisă folosirea de conductori electrici agăţaţi pe pereţi ţlilă, cordoane, sîrme etc.) ; conductorii electrici montări în podurile clădirilor trebuie să fie introduşi în tuburi, protejaţi contra strivirilor. Conductorii prin care trece curentul electric trebuie să fie bine izolaţi, pe toată lungimea lor. RADIO SI TELEVIZIUNE Simbătă 22 noiembrie RADIO PROGRAMUL I. — 5.05—6.00 Program muzical de dimineaţă ; 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi ; 9.30 Mioriţa. Geneza muzicii popu­lare româneşti ! 11.36 Solişti şi formaţii artistice de amatori ; 11.50 Cotele apelor Dunării ; 12.30 î­n­­tîlnire cu melodia populară şi in­terpretul preferat ; 13.00 Radiojur­nal ; 14.10 Vreau să ştiu (emisiune de ştiinţă şi tehnică pentru şco­lari); 14.35 Varietăţi folclorice ; 15.00 Radio-club turistic ; 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­tier ; 16.20 Scurt recital Cristophe; 16.30 Ce e nou in judeţul nostru. Dîmboviţa ; 17.05 Antena tineretu­lui ; 17.20 Din melodiile ecranului ; 18.05 Ştiinţă, tehnică, fante­zie ; 18.30 O melodie pe adresa dv. ; 19.00 Gazeta radio ; 20.10 Cîn­­tece populare ; 20.20 Eminesciana ; 20.25 Zece melodii preferate ; 21.00 în jurul globului ; 21.20 Revista șlagărelor ; 22.00 Radio-jurnal. Bu­letin meteorologic ; 22.20 Sport ; 23.00 Expres melodii. PROGRAMUL II. 1­6.00 Din programul zile! ; 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri) ; 10.30 Cavalcada ritmurilor ; 11.50 Cîntece pentru pionieri ; 13.00 De la 1 la 5 ; 17.35 Melodii dragi — muzică uşoară ; 22.40 Romanţe de Ionel Fernie şi Vespasian Vasi­­lescu. TELEVIZIUNE PROGRAMUL I. — 18.00 Cheia oraşului. Emisiune-concurs pen­tru tineret ; 19 00 Telejurnalul de seară ; 19.39 Reflector. Pe urmele emisiunilor din această săptămînâ ; 19.45 Tele-enciclopedia ; 20.45 Handbal masculin : România — Franţa (repriza a II-a); 21.15 O oră cu... 22.05 Fantezie. Film mu­zical TV ; 22.30 Parada vedetelor ; 22.45 Telejurnalul de noapte ; 22.55 Cîntece lăutărești. PROGRAMUL II. — 20.00 Mo­zaic cinematografic. Prezintă A­­lice Mănoiu ; 22.10 Film serial Epoleţii diavolului. Episodul al II-lea ; 22.50 închiderea emisiunii. Dacă „ochiul de pisică" este orb Autostrada Bucureşti—Piteşti, kilometrul 99,400 în raza comunei Călineşti, judeţul Argeş . E ora 3 noaptea. La volanul autocamionu­lui 31 VL 358, şoferul Nicolae Stan­­ciu, orbit de farurile unui alt auto­vehicul, nu observă o căruţă care circula în aceeaşi direcţie, fără fe­linar şi ochi de pisică şi o loveşte în plin. Urmarea : decesul căru­ţaşului Emanoil Gulie. Comuna Dimitreşti, judeţul Vran­­cea . Pentru a fi transportaţi la tarlaua cu porumb, 23 de coopera­tori urcă în autocamionul coopera­tivei. Şoferul, Diaconu Vasile, de­marează puternic şi, cu toate că drumul prezintă denivelări şi pante numeroase, măreşte totuşi excesiv viteza. La o curbă dublă nu mai poate redresa autocamionul care se prăbuşeşte într-o depresiune. Accidentul se soldează cu patru morţi şi trei răniţi grav. Iată numai două din numeroasele accidente de circulaţie inserate în buletinele de evenimente din ulti­ma lună ale Inspectoratului Ge­neral al Miliţiei, care, din neferi­cire, ne obligă să revenim asupra gravelor implicaţii pe care le com­portă abaterile de la normele şi regulile de Circulaţie. Este îndeobşte cunoscut că răs­punderea pentru o circulaţie ru­tieră normală, lipsită de primejdie, revine fiecărui cetăţean, fie el conductor de vehicule, fie simplu pieton. De aceea milioane de oa­meni corecţi se străduiesc să res­pecte cu stricteţe normele menite să asigure o deplină securitate per­sonală şi publică pe drumurile ţă­rii. Mai întîlnim însă, şi din păcate nu de puţine ori, cazuri cînd ne­atenţia, neglijenţa sau iresponsabi­litatea, creează situaţii care afec­tează atît viaţa şi sănătatea unor oameni cît şi economia naţională. A circula pe timp de noapte fără far la bicicletă, sau fără felinar la căruţă, par a fi, pentru cei care le săvîrşesc, abateri mărunte. Şi to­tuşi, mai mult de jumătate din nu­mărul accidentelor petrecute în timpul nopţii sunt generate tocmai de aceste nerespectări mărunte ale­­normelor în vigoare. Ele se soldea­ză atît cu pierderi de vieţi ome­neşti, cît şi cu importante pagube materiale. Juc loan din comuna Seleuş judeţul Arad circula noap­tea, pe mijlocul şoselei, fără lumini la bicicletă. Este accidentat mortal de autobasculanta 31 AR 786, în­­cercînd să evite accidentul, şofe­­rerul răstoarnă vehiculul în şanţ. Intr-un mod asemănător îşi pierde viaţa şi Răţoiu Ştefan care, trans­­portînd noaptea crengi într-o că­ruţă neprevăzută cu felinar şi ochi de pisică, este lovit de autocamio­nul 21 DJ 2­918. Exemplele sunt, cre­dem, edificatoare. Fireşte, nu nu­mai acestea sunt singurele abateri, însoţite de urmări tragice. Lor li se alătură excesul de viteză, absenţa sau superficiala verificare a stării tehnice a autovehiculului înainte de plecarea în cursă, nerespectarea re­gulilor de asigurare la intrarea pe drumurile principale, ş.a. pentru a nu mai vorbi de condamnabila iresponsabilitate a celor care cir­culă In stare de ebrietate pe dru­murile publice. In ultima situaţie amintită s-a aflat conductorul de atelaj Agavriloaie Gheorghe, de la cooperativa agricolă oraş Piatra Neamţ, care, fiind sub influenţa băuturii, nu păstrează distanţa re­glementară la depăşire, loveşte pe biciclistul Pavelescu Nicolae, îl de­zechilibrează şi-l calcă cu roţile că­ruţei. Semnificativ, cazul demon­strează că nu numai autovehicu­lele conduse neglijent provoacă ac­cidente, ci şi vehiculele mai simple. Circulaţia pe drumurile publice, cu întreaga ei suită de obligaţii şi răspunderi, rămîne o problemă la ordinea zilei. Regretabilele acci­dente care îndoliază familii şi pre­judiciază avutul obştesc, nu pot fi evitate decit prin respectarea strictă a normelor şi regulilor în vigoare, singurele capabile să asi­gure o circulaţie rutieră civilizată şi în condiţii de deplină securitate. Respectarea acestor norme este şi trebuie să rămînă o permanentă în­datorire cetăţenească. D. ATANASUI Aii »·#*.” IP! Azi „construim” din cuburi Dar mîine ? i

Next