Satul Socialist, decembrie 1969 (Anul 1, nr. 182-207)

1969-12-02 / nr. 182

III • Ieri s-a înapoiat în Capitale, venind de la Moscova, unde a participat la cel de al lll-lea Congres al colhoznici­lor, delegaţia Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi a Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, con­dusă de tovarăşul VASILE VILCU, preşedintele Consiliului Uniunii­ Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. D­intre 24 şi 29 noiembrie o delegaţie condusă de dr. ing. Dinu Buznea, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Cer­cetării Ştiinţifice din Republica Socialistă România a făcut o vizită­ în R. P. Polonă. Cu acest prilej, între Consiliul Na­ţional al Cercetării ştiinţifice din România şi Comitetul pen­tru ştiinţă şi tehnică din Polonia a fost semnat un protocol de colaborare şi cooperare ştiinţifică. EVENIMENTE • In parcul din centrul oraşului Curtea de Argeş a avut loc recent dezvelirea statuiei lui Vlaicu Vodă, domnitor al Ţării Româneşti între anii 1364—1377. • Recent 70 de cooperative agricole de producţie din ju­deţul Galaţi s-au asociat în scopul construirii în comun a unui complex de mare capacitate pentru creşterea porcilor, în prima etapă acest complex va livra anual 30 000 de porci, iar în 1975, cînd va fi în întregime construit, com­plexul va putea livra 120 000 de porci. Lucrările de construc­ţie şi amenajările aferente au şi început. • Şoseaua modernizată Braşov—Cîmpulung Muscel, care traversează masivul Bran la o altitudine de peste 1 300 m, a fost dată în exploatare. Noua arteră străbate lanţul Car­­paţilor Meridionali pe un traseu pitoresc. • La Islamabad au fost semnate listele privind schimburi­le de mărfuri pe anul 1970 între Republica Socialistă Ro­mânia şi Republica Islamică a Pakistanului. Acumulăm, greul răspunderii urmează după aceea • LA SALONTA S-A CONSTRUIT DE TREI ORI MAI REPEDE SAU LA TARIAN DE TREI ORI MAI ÎN­CET D­e PRODUCŢII SUPERIOARE PARAMETRILOR PROIECTAŢI • CÎND OBIECŢIA ORGANELOR FI­­NANCIAR-BANCARE NU ESTE LUATĂ ÎN SEAMA • 163 000 DE LEI ÎN UTILAJ DE IRIGARE SI NICI 5 TONE DE ROŞII LA HECTAR • FONDURILE FIXE AGRICOLE SE VALORIFICA PRIN:„ AGRO­TEHNICA Economicul în acţiune infirmă, uneori, şi cele mai riguroase legi aritmetice pentru că intervin factori pe care încă nu ne-am obişnuit să-i deter­minăm cantitativ, să-i punem în ecuaţie. Intervin priceperea şi pasiunea, care dau valori mai mari cifrelor. Sau, dimpotrivă, acţionează, în felul lor propriu şi la intensităţi diferite, delăsarea şi nepri­ceperea şi, figurat vorbind, o cifră nu mai este egală cu ea însăşi. Aceste observaţii ni le-a furnizat activitatea cooperativelor agricole din judeţul Bihor în do­meniul creării şi exploatării fondurilor fixe. Coo­perativele agricole Salonta I şi Tărian au avut, fiecare, în construcţie o seră industrială în su­prafaţă de un hectar. Prima a construit sera în 6 luni, cealaltă în 18. Cînd la Salonta se strîngea a doua recoltă, la Tărian sera nu era încă termi­nată. Cauza? în nici un caz una posibilă de deter­minat prin metode aritmetice obişnuite. într-o parte au acţionat iniţiativa şi perseverenţa, în cealaltă — nepăsarea. Se ştie că, adeseori, diferenţele de recoltă la culturile din cîmp sunt puse de unităţile agricole cu producţie slabă pe seama factorilor climatici şi pedologiei; în cazul serelor, însă, nu mai pot fi furnizate asemenea motivări. De ce atunci coo­perativele Săcuieni şi Salonta I au recoltat" la hectarul de seră 67 şi, respectiv, 97 de tone de roşii, ambele depăşind parametrii prevăzuţi în docu­mentaţia tehnică, iar la Finiş s-au obţinut numai 50 de tone, la Batăr şi Tărian nici măcar atît? Sau un alt exemplu : de pe două hectare de seră cooperativa Salonta I recoltase pînă la 4 noiembrie, FRANCISC SZABO director adjunct la sucursala Bihor a Băncii Agricole (Continuare in pag. a 3-a) — j^KMBBMSMIfil 'I III '« investim...sutei seciMisi Cotidian ’editat*. de Uniunea Naţională,a. *.. Г i. ■. ШЯ Ai —ж* erativeîor Agricole, « de Produ­cţie 1 ANUL I Nr. 182 1Ш1»1­2 DECEMBRIE 1969 4 pagini 30 bani Coloanele civiliza­ţiei şi progresului — Combinatul chi­mic din Tg.-Mureş bi ® © © Q­Q — Aveţi propria voastră Aca­demie, Luca Poni; noutatea asta le dă, cred, atît cercetători­lor cît şi practicienilor din a­­griculură un nou orizont. E, după cite ştiu, împlinirea unor mai vechi dorinţe. Ştiinţele a­­gricole şi silvice române se vor înscrie, bănuiesc, pe o orbită superioară a dezvoltării lor. Ri­goarea cercetării aurare, comu­niunea acesteia cu practica la solă, la plantă, la fruct vor fi — ne place să credem — un fapt împlinit. Un vast fenomen de irigare şi cultivare a gîndi­­rii ştiinţifice în agricultură va putea dezvolta, în timp, acest for pe care vi l-aţi constituit. Cercetarea fundamentală va a­­vea şi Academie locul de con­tinuitate şi, în acelaşi timp, cel ACADEMIA ШЁШяаяяшЁШшшшшшяяв1шшшшят mai autorizat laborator de pro­bare a practicii de zi cu zi. Cum întîmpini, Mînzule, această inaugurare? — Cu cel mai viu interes, de­sigur. Academia noastră e sită nouă, fiinţa ei ne va incinta dacă va păşi cu dreptul (lucru de care n-avem motive să ne îndoim). Sincer să fiu, aş fi do­rit ca inaugurarea propriu-zisă să fi coincis cu un mai larg schimb de opinii privitor la sco­purile şi menirea noii Acade­mii. Raţiunea acesteia, dacă în­ţeleg bine, este tocmai de a re­aliza legătura organică indisolu­bilă, permanentă, armonică, în­tre cercetare şi munca la nive­lul producţiei. Specialiştii, fie că sunt academicieni, profesori sau ingineri agronomi, pot sprijini puternic noul for prin sugestiile şi experienţa pe care o deţin. — Lucrul nu-i tardiv. Dialo­gul abia începe. — Fără îndoială. Eu, ca ingi­ner agronom, nu-mi închipui această Academie de agricul­tură decit asemeni unui fa­bulos estuar, care să cumuleze, cu generozitate şi înţelepciune POP SIMION (Continuare în pag. a 2-a) I I I . О­О­О­О ram că apropierea termenului de dare în / 0­0 ©© 0 din Zimandu Nou, judeţul Arad, şi execută arăturile de toamnă pe cel din urmă suprafeţe Foto : N. RUSU Cu privire la apropiata intilnire a conducătorilor de partid şi de stat ai R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovace, R. D. Germane, R. P. Polone, Republicii Socialiste România, R. P. Ungare şi U. R. S. S. In conformitate cu înţelegerea realizată,­­ la începutul lunii decembrie a.c. va avea loc la Moscova intîlnirea conducătorilor de partid și de stat ai Republicii Populare Bulgaria, Republicii Socialiste Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Repu­blicii Populare Polone, Republicii Socialiste România, Republicii Populare Ungare și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, in vederea unui schimb de păreri cu privire la probleme interna­ţionale actuale. " Pe urmele articolelor publicate ! 2000 TONE ROŞII ! aşteaptă verdictul ! In judeţul Timiş Cu o lună­ în urmă, ziarul nostru a sem­nalat faptul că pe şantierele serelor inter­­cooperatiste din judeţul Timiş lucrările se­ desfăşoară anevoie, din cauza unor defi­cienţe ce aparţin — îndeosebi constructo­rului (întreprinderea 13 Construcţii-Mon-I taj). în încheiere se arată că — cu toate greutăţile — există posibilităţi ca aceste obiective să fie date în funcţiune, cu con-I diţia ca toţi factorii interesaţi să-şi uneas­că eforturile.„ Zilele trecute ne-am deplasat din nou la Timişoara pentru a constata — speram noi — saltul cantitativ şi calitativ al lu-I crărilor, generat de apropierea vertigi­noasă a termenului de dare în funcţiune a celor 3 sere.­ Mai întîi am socotit că este bine să dis­cutăm cu reprezentanţii celor două părţi interesate : constructor şi beneficiar . 1 INGINER MARCUS — directorul între­prinderii : La 15 decembrie cele 3 obiec­tive vor fi date în funcţiune ! INGINER CONSTANTINESCU — şef de­­ şantier : Dacă vom fi sprijiniţi, cred că totul se va termina cu bine.1 INGINER ION OPREA — preşedintele Uniunii judeţene cooperatiste Timiş . Spe­funcţiune va constitui un imbold pentru mobilizarea tuturor forţelor, astfel incit lucrările să se afle în stadiu de finisare. Au venit chiar şi unele comisii, au con­statat, au promis şi... au plecat. Dar, nu la „căldura" promisiunilor se coc roşiile..." INGINER AURELIAN DRAGULESCU, de la uniunea judeţeană cooperativistă : Faţă de cum se lucrează — şi avînd in vedere ce a mai rămas de făcut — nu ! După cum se vede, nici acum lucrurile nu-s clare. Unii sunt optimişti, în vreme ce alţii nu-şi ascund îndoiala. Pentru a putea trage, totuşi, o concluzie ne-am de­plasat din nou la faţa locului. La Lovrin, optimism nejustificat Privire de la distanţă, scheletele meta­lice care s-au ridicat impresionează. Cînd te apropii însă... Suprafeţe importante sînt.­­ încă neacoperite. întîlneşti — în cadrul a­­celuiaşi tronson, de pildă — situaţii de-a dreptul bizare : în unele porţiuni lucrările ________________EMIL BUNEA (Continuare în pag. a 3-a) NICI O CASA FARA ALMANAHUL EDITAT DE ZIARUL „SATUL SOCIALIST14 CALENDARUL SATELOR care va apare în curînd, în 160 pag., la preţul de 8 lei un exemplar, cu un conţinut foarte variat şi instructiv, bogat ilustrat în culori. CALENDARUL SATELOR, UN GHID DE FIE­CARE ZI, O ENCICLOPEDIE ATRAGATOARE SI CONCISA ASUPRA VIEŢII ŞI MUNCII IN SATUL ROMANESC CONTEMPORAN Reţineţi din vreme Almanahul editat de ziarul nostru. Citifi in pag. a 4-a rubrica noastra SPORT l ■ POVESTE CU STRÎMBALEMNE ■ — O fi o şotie a lui Strîmbă-lemne ? — Nu, Strîmbă-lemne nu se ocupă cu astfel­ de... minuni, am susţinut noi. . Şi, totuşi, „minunea“ a avut loc. Iată cum s-a întîmplat. Zilele trecute, şoferul Dumitru Mer-­­ chez, de la I.V.A.C.O.O.P. — Iaşi, a primit delega-­­ ţie şi foaie de parcurs , pentru a transporta cu Cum s-a transformat porumbul in... lemne autocamionul porumb de la unele cooperative agri­cole de producţie la ba­zele de recepţie. Prin a­­propiere de Hîrlău, un miliţian îl opreşte, li cercetează actele şi-l în­treabă : — Ce transporţi ? — Porumb ştiuleţi : 2838 kg. Autocamionul este dus la basculă­­şi cîntărit. Se constată că el transporta o greutate de 3232 kg. — Or fi crescut ştiule­­ţii ? se întreabă tremură­tor şi nedumerit şoferul. — Să vedem, zice mi­liţianul. Şi văd : ştiuleţii de po­rumb se prefăcuseră în lemne. Miliţianul a conti­nuat cercetările, stabilind că, în loc să se prezinte la cooperativă, şoferul a nimerit la „Combustibi­lul“ Iaşi. De aici în loc de porumb a luat lemne. A luat, bineînţeles, şi bani pentru această... încărcă­tură. — Şi acum, ce-o să pă­ţească ? — Poate n-o păţi el numai ceea ce au păţit şoferii N. Vasilescu şi I. Marcu de la cooperativa agricolă din­ Poşta-Cîl­­nău, judeţul Buzău. — Aceştia се-au făcut şi се-au pătimit ? — Şi ei efectuau trans­porturi clandestine cu autocamioanele cooperati­vei. De la Poşta-Cîlnău pînă la Blăjeşti încasau pentru un singur transport cite 300 de lei. Descope­­rindu-i, conducerea coo­perativei i-a pedepsit, o­­bligîndu-i să plătească cîte ... 191 lei pentru fiecare transport ilegal.­­ Şi? — Au fost mulţumiţi. Le-a rămas şi lor un „ciubuc" de 109 lei. Cu astfel de măsuri, tragem noi concluzia, nu se va pune capăt trans­porturilor ilegale. D. TARNAUCEANU Eram în biroul decanului Facul­tăţii de medicină veterinară din Timişoara, profesor dr. Nicolae Gluhovschi. Interlocutorul nostru tăia cu un cuţitaş de lemn încrus­tat plicurile cu corespondenţă. La un moment dat, stărui mai mult asupra unei scrisori. O citea cu înfrigurare şi în răstimpuri îşi a­­runca ochii pe fotografia scoasă din acelaşi plic... — Scrisoarea aceasta am pri- Din aula universităţii, în munca vie şi pasionantă unit-o de la şefa promoţiei 1969 de medici veterinari ai facultăţii noastre — spuse îngîndurat. De la Maria Onilă. A luat 10 la exa­menul de stat. Mi-a trimis o fo­tografie. Ea, soţul, student în anul cinci tot la noi la facultate, şi fe­tiţa lor, Voichiţa. Mulţumeşte în scrisoare corpului didactic al fa­cultăţii pentru învăţămintele date şi care acum, la cooperativa Sag, din judeţul Arad, unde a fost în­cadrată ingineră zootehnistă, îi prind bine. Îmi citi o nedumerire în priviri și se socoti obligat să mă lămu­rească . TRAIAN DUMITRESCU (Continuare în pag. a 2-a) INGRĂSĂMINTELE IN GRĂMEZI NU SPORESC RECOLTA Ridicarea fertilităţii solului, în vederea creşterii producţiei agri­cole, este una din sarcinile impor­tante ale lucrătorilor din agricul­tură. Lucrul acesta a fost înţeles de către multe cooperative agricole din judeţele Constanţa şi Gorj, dar, din păcate, sunt încă destule uni­tăţi care irosesc recoltele potenţiale existente în îngrăşămintele chimice şi naturale. Există încă de anul trecut în multe unităţi din judeţul Constanţa mari cantităţi de îngrăşăminte care nu au fost folosite. La coope­rativele din Dobromir şi Adamclisi, de exemplu, stau în stoc 110 tone şi, respectiv, 150 de tone de îngră­şăminte complexe şi fosfatice care nici la arăturile din această toamnă nu au fost introduse sub brazdă. Alte unităţi — Cogealac, de exemplu — aplică îngrăşămintele numai de dragul de a scăpa de ele din magazie. Aici a fost adminis­trată sarea potasică la grîu, deşi îngrăşămîntul avea altă destina­ţie. Nu mai puţin dăunător este mo­dul de păstrare a îngrăşămintelor. La cooperativele din comunele M. Kogălniceanu şi Istria, sute de tone de azotat de amoniu stau sub cerul R. POPESCU D. DUMITRIU (Continuare în pag. a 3-a) Tokio sub mantie P­roblema poluării aerului pe care îl respiră zi de zi cei 11 mili­oane de locuitori ai capitalei japoneze preocupă din ce în ce mai intens opinia publică niponă. Pe de o parte presa, pe de alta o serie de de fum foruri ştiinţifice şi sociale îşi exprimă îngrijorarea pentru efectul „mantiei"‘ de fum ce învăluie orașul Tokio, apre­ciată a fi mai densă chiar decit mult­­discutatul „smog" ce stăruie deasupra oraşului american Los Angeles. Intr-adevăr, datorită numărului mare de coşuri fumegînde ale fabri­cilor, gazelor de eşapament ale auto­mobilelor, marele oraş japonez a ajuns să înregistreze unul dintre cele mai ridicate grade de poluare a aerului : aproximativ 34 de tone de funingine, depusă lunar (faţă de 14 tone asupra New Yorkului, de pildă). Nu e de mi­rare, în aceste condiţii, că locuitorii săi au ajuns în imposibilitatea de a respira aer curat. Iată cîteva aspecte edificatoare sem­nalate de presă : poliţiştii care diri­jează circulaţia sunt nevoiţi, la inter­vale regulate, să revină la sediu реп- США STRBU (Continuare în pag. a 4-a)

Next