Satul Socialist, iunie 1970 (Anul 2, nr. 333-357)

1970-06-11 / nr. 341

A Pentru grabnica evacuare a apelor de pe terenurile agricole, sunt folo­site intens — la executarea şanţuri­lor de scurgere — şi importante mij­loace de lucru mecanice, în instan­taneu, la cooperativa agricolă Cu­­cerdea, judeţul Mureş Foto : C. NEGOIŢASitel SOCIALIST Cotidian editat de Uniunea Naţionala aCooperativelor Aericole de Producţii­ ANUL II Nr. 341 JOI 11 IUNIE 1971) 4 pagini — 30 bani­­ • Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din Republica Socialistă România a trimis o te­legramă mişcării peruviene pentru pace, în care se spune : Aflînd cu tristeţe despre catastrofele provocate de cutremurele de pâmînt din ţara dumneavoastră, vă rugăm să primiţi în aceste momente grele expresia sincerei noastre com­pasiuni pentru poporul peruvian. • A plecat spre Paris o delegaţie de ziarişti condusă de Ion Margineanu, directorul general al Agenţiei române de presă „Agerpres", care va face o vizită în Franţa, la invitaţia Ministe­rului Afacerilor Externe al acestei ţâri. • La Budapesta a avut loc a 32-a şedinţă a Comisiei permanente C.A.E.R. pentru petrol şi gaze, la care au participat delegaţii ale ţâri­lor membre C.A.E.R., precum şi o delegaţie iugoslavă. S-au examinat problemele coordonă­rii planurilor de dezvoltare a industriilor de petrol şi gaze ale ţârilor C.A.E.R. în perioada 1971—1975 şi propunerile de colaborare a ţâ­rilor interesate în realizarea de investiţii în do­meniul petrolului şi gazelor. O şedinţă — a 19-a — a Comisiei permanente C.A.E.R. pentru coor­donarea cercetărilor ştiinţifice şi tehnice s-a desfăşurat zilele acestea la Chişinău. La lucrări au participat delegaţii ale ţărilor membre C.A.E.R., precum şi o delegaţie iugoslavă. In cadrul lucrărilor au fost analizate sarcinile care rezultă pentru Comisie din hotărîrile sesiunii a 24-a a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc şi din hotărîrile adoptate de Comitetul Execu­tiv al C.A.E.R. TOŢI COOPERATORII, toate torţele­­ în cîmp, acolo unde se hotârâşte SOARTA RECOLTELOR! Principalele obiective ale activităţii cooperativelor agricole sunt, în aceste zile : • însămînţarea şi reînsâmînţarea cu porumb a circa 300 000 hectare ; • plantarea şi replantarea în cîmp şi grădini a cartofilor şi legumelor pe circa 40 000 hectare ; • executarea lucrărilor de întreţi­nere — praşila întîi şi a doua, me­canică şi manuală pe 2 710 948 hec­tare cu porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr şi cartofi de toamnă. Volumul lucrărilor ce trebuie executate, bine şi fără întîrziere, este însă cu mult mai mare. Coasa întîi la lucernă a fost strînsă în coope­rativele agricole de pe suprafeţe ce însumează 74 la sută din plan, iar la trifoi numai pe 7 la sută. Avem însă temeinice motive să credem că cea mai mare parte a uriaşelor pagube prici­nuite de năvala oarbă a apelor vor fi recupe­rate. Şi nu poţi avea altă convingere cînd vezi cîmpul, de la primul ceas al zilei pînă la lăsarea serii, plin de oameni zorind să refacă totul, să recupereze întîrzierile, neîngăduindu-şi nici un răgaz. In zonele calamitate s-au asigurat o forţă mecanică mult sporită, seminţe pentru refacerea culturilor, mari cantităţi de îngrăşăminte chi­mice. Despre asemenea fapte vorbesc şi corespon­denţele pe care le-am primit din judeţele Ialo­miţa, Braşov şi Sibiu. Dar ritmul de executare a acestor lucrări poate creşte printr-o mai bună organizare a muncii în cîmp, în grădini, vii şi livezi. Vremea s-a îmbunătăţit şi trebuie făcut totul ca ma­şinile, atelajele şi oamenii să lucreze din plin, în toate orele bune de muncă. (Continuare în pag. a 3-a) ^wwwwvwwwwwwwww A treia praşilă mecanică la floarea-soarelui pe ogoarele cooperativei agricole din Sprîncenata, județul Oll­ş. 0 0­0­ 0@ Uzina de aluminiu © Slatina este unul dintre principalele­­ obiective industria­le ale țării, con­­© struite în ultimii ani V Analizindu-şi posi­bilităţile în lumina hotărîrii partidului şi guvernului pri­vind îmbunătăţirea preţurilor de cum­părare a animale­lor şi produselor animaliere, precum şi alte măsuri de sti­mulare a zootehniei, cooperativele agri­cole de producţie dau un răspuns prompt, unanim. VOM PRODUCE ŞI VINDE STATULUI CANTITĂŢI SPORITE DE PRODUSE ANIMALIERE Citiţi în pag. a 3-a­­ TELEGRAME ADRESATE C.C. AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU DE CĂTRE COOPERATIVE AGRICOLE DE PRODUCŢIE OFENSIVA RECONSTRUCŢIEI 0 Pierderile de producţie au fost reduse de la 33 milioane la 14 milioane lei 0 Planul pe primele 5 luni, indeplinit la toţi indicatorii 0 Viaţa învinge pe ogoare Revărsarea nemaiîntîlnita a Mureşului şi Tîrnavelor, care a cuprins o bună parte a judeţului Alba, a generat mari pagube ma­teriale. Conştienţi de marea mi­siune ce le revine, de necesitatea obţinerii unor producţii supli­mentare în toate ramurile de ac­tivante, oamenii muncii din jude­ţul Alba depun eforturi susţinute pentru înlăturarea efectelor ne­gative ale inundaţiilor, pentru refacerea şi normalizarea vieţii.­­ Undele de viitură au afectat 20 obiective şi unităţi productive printre care renumitele Uzine de produse so­dice din Ocna Mureş, Fabrica de în­călţăminte „Ardeleana", moara „Ni­­colae Bălcescu" din Alba Iulia, una din cele mai mari din ţară, Fabrica de binale de la Complexul de prelu­crarea lemnului din Blaj, 13 km de cale ferată distrusă şi avariată, 86 krp drumuri asfaltate şi pietruite. In pe­rioada inundaţiilor, de la Noşlac şi Şibot pe Mureş, de la Cetatea de Bal­tă şi Valea Lungă pînă la Mihalţ pe Tîrnave, au fost acoperite de apă peste 22 500 de hectare din cel mai fertil teren agricol, pricinuind unităţi­lor agricole socialiste şi sectorului in­dividual pierderi evaluate la peste 30 milioane lei. Au fost compromise culturile de grîu, porumb, cartofi, plante tehnice, grădini de legume şi zarzavat, culturi furajere valoroase. CONVORBIRE cu tovarăşul GEORGE HOMOŞTEAN prim-secretar al Comitetului jude­ţean de partid Alba pajişti naturale şi altele. Patrimoniul viticol şi respectiv sectorul pepinieris­­tic, domeniu în care judeţul nostru ocupă locul doi pe ţară, a fost şi el profund afectat. Pe 86 de hectare ocupate cu şcoli de viţă de vie altoită, din cele 113 existente în unităţile a­­gricole cooperatiste, apele învolburate au distrus biloanele, au dus butaşii recent plantaţi, lucrare pentru care renumiţii pepinierişti viticoli din Cră­­­ciunel, Şona, Unirea, Ciumbrud, Mi­­răslău şi din alte localităţi au depus multă trudă. Pierderi însemnate s-au înregistrat şi în sectorul particular. Au fost inundate 51 de localităţi, 5 266 de case, peste 3 000 diverse construcţii şi anexe ; numai în mediul rural au fost distruse 693 şi avariate grav alte 700. Localităţile cele mai greu lovite, pe raza cărora sunt situate puternice cooperative agricole sunt municipiul Alba Iulia, Vinţu de Jos, Şibot, Sîn­­timbru, Unirea şi altele. De pildă, nu­mai în Alba Iulia au fost distruse şi avariate 313 case, în Sîntimbru a­­proape 300 de case, iar în Unirea 196 de case. In total, pagubele provocate de inundaţii sunt estimate la 237 mi­lioane lei, din care mai bine de 33 mi­lioane lei sunt datorate întreruperii activităţii productive în unităţile eco­nomice lovite de calamitate.­­ Spre ce obiective se îndreaptă atenţia dumneavoastră ? — Ţinînd seama de situaţia grea creată, Biroul Comitetului judeţean de partid, organele şi organizaţiile de partid, obşteşti, de la oraşe şi sate, au mobilizat toate forţele umane şi ma­teriale pentru înlăturarea grabnică a efectelor negative ale inundaţiilor, pentru refacerea economiei şi norma­lizarea cursului firesc al vieţii. Acţionînd hotărît pe linia preţioase­lor indicaţii date de conducerea de AUREL GHIMPU (Continuare în pag. a 4-a) E îndeobşte cunoscut ce rol simplu şi evident îl are per­spectiva geografică sau sufle­tească în judecare­a celor vă­zute şi trăite. Unui stejar îi vezi măreţia ameţitoare a co­roanei numai dacă te opreşti la o distanţă oarecare de trunchiul său vînjos, iar unui eveniment îi înţelegi semni­ficaţiile infinit mai bine dacă îl priveşti după ce el a tre­cut, zguduind ca un seism o­­rele şi zilele istoriei. Nu mai revenim asupra dimensiuni­lor monstruoase pe care le-a dobîn­dit cataclismul revărsă­rilor de ape din această pri­măvară de la Satu Mare pînă la Dunăre şi de la Arad la gurile Dunării. Ele sunt cunoscute de toţi, din pagi­nile ziarelor, din secvenţele jurnalelor cinematografice de actualităţi, din­­ emisiunile posturilor de radio ca şi din imaginile cutremurătoare în­făţişate seară de seară pe micul ecran. Umanitatea în­treagă, opinia publică de pe toată suprafaţa terestră a ur­mărit vreme de aproape trei săptămîni, înmărmurită de emoţie şi îngrijorare, etapele celui mai catastrofal diluviu pe care l-a cunoscut, de cînd există memorie istorică, pă­­mîntul din arcul Carpaţilor şi de la Dunăre. Se părea, şi aceasta era perspectiva cea mai neagră şi deznădăjduită, că nici o forţă din lume, u­mană şi tehnică, nu va fi în stare să pună zăgaz apelor. Natura nu face miracole, de aceea probabil se spune des­pre forţa ei că este oarbă şi în orice împrejurări cataclis­mul rămîne cataclism, oribil prin rănile profunde cu care mutilează fala pămîntului şi frumuseţea operei edificate de om. Dar dacă natura, o dată dezlănţuită, nu face mi­racole, acest lucru îl poate uneori înfăptui omul care de­vine erou prin actele sale de curaj, iar totdeauna, absolut totdeauna fără rezerve şi fără echivoc, colectivitatea de milioane de oameni, cînd forţa ei este catalizată de excepţionala forţă de mobili­zare a maselor, pe care per­manent a dovedit-o şi o do­vedeşte partidul nostru, este catalizată de cel mai pur şi înalt sentiment omenesc, acela al conştiinţei sociale şi patriotice. Acest sentiment, niciodată adormit sau absent, este tot atît de vital unei naţiuni pe cit de vital este oricărei fiin­ţe aerul. Dar în vremurile calme şi obişnuite el se ma­nifestă firesc în deprinderile şi convingerile fiecăruia, în pasiunea cercetătorului ştiin­ţific, în ardoarea competiţii­lor sportive şi artistice, în hărnicia celor ce muncesc în fabrici, pe cîmp şi în şcoli, în educaţia ce-o dau dascălii tinerelor generaţii, în ferici­rea calmă şi caldă a familii­lor, în bucuria diurnă a lu­crului îndeplinit, în satisfac­ţia îndeplinirii îndatoririlor faţă de societate. De ce atunci cînd călăto­rim, în fiecare vacanţă, în satul natal, tresărim şi ne îmbujorăm de emoţia dulce a revederii locurilor dragi ? De ce, atunci cînd citim în ziare că la cutare, tîrg inter­naţional tractorul sau insta­laţia românească de foraj au dobîndit medalii de aur, ni se umple inima de cel mai adine sentiment de mîndrie ? De ce stau sute de ochi la ferestrele trenurilor în cele 15 minute de goană feroviară dintre Gura Văii şi Orşova şi de ce ochii aceia strălucesc de orgoliu ? De ce, atunci cînd admirăm termocentrala de la Borzeşti, întrebăm ghi­dul : „unde-i stejarul copilă­riei lui Ştefan cel Mare“ ? De ce absolut toţi drumeţii care ajung la Turda vor să treacă măcar pentru cîteva clipe prin faţa monumentalei troi­ţe ridicată pe locul unde Mi­­hai Viteazu şi-a dat viaţa ? Pentru că educaţia patriotică se defineşte în primul rînd prin memoria unui nesfîrşit şir de monumente, locuri şi­ fapte eroice, pentru că sen­timentul conştiinţei patrioti­ce îşi trage seva dătătoare de viaţă şi energie din toa­te faptele exemplare ce con­stituie istoria naţiunii de la începuturi pînă azi, pînă în ultima secundă a zilei pre­zente, dar şi de aci înainte, în neistovita mişcare a ge­neraţiilor care se nasc şi cresc nu pe o „terra incog­nita", ci pe un colţ de pâ­mînt neasemuit care se nu­meşte România. Uriaşul compresor lichid mâsurînd cîteva miliarde de metri cubi de apă care a PETRU VINTILA (Continuare în pag. a 2-a) Un memorabil examen al conştiinţei patriotice I- Actualitatea­­ politică România şi cooperarea economică internaţională n epoca actuală suntem mar­torii unei lărgiri şi diversifi­cări fără precedent a legătu­rilor economice internaţionale. A­­proape zilnic luăm cunoştinţă de încheierea unor noi acorduri, con­venţii de colaborare economică între state situate pe cele mai di­ferite şi îndepărtate meridiane ale globului. Alături de extinderea şi dezvoltarea legăturilor economice „clasice", are loc un proces de a­­dîncire a cooperării şi colaborării internaţionale. A intrat, în acest sens, în limbajul curent, termenul de circuit economic mondial — a­­devarată sinteză a tuturor acestor legături economice internaţionale. La baza amplificării circuitului economic mondial stau însuşi pro­cesul obiectiv al dezvoltării forţe­lor de producţie, desfăşurarea im­petuoasă, în perioada actuală, a revoluţiei tehnico-ştiinţifice con­temporane — proces caracterizat printr-un avînt neîntîlnit pînă în prezent al ştiinţei şi tehnicii, al aplicării rezultatelor lor în pro­ducţie, al progresului în aceste do­menii. Printre expresiile cele mai con­cludente ale extinderii circuitului economic mondial este şi faptul că, în perioada ultimelor două decenii, ritmul de dezvoltare a comerţului mondial a depăşit dinamica pro­ducţiei, ceea ce înseamnă că pe piaţa mondială se realizează şi se procură prin schimb o tot mai im­portantă parte a producţiei, deter­­minînd o sporire progresivă a con­diţionării pieţelor interne de schimburile economice cu alte ţări şi impunînd, deci, în mod obiectiv, necesitatea unei participări cît mai active a fiecărui stat la cir­cuitul economic mondial. In condi­ţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice ac­tuale — care duce la creşterea in- ILIE ŞERBANESCU I (Continuare în pag. a 4-a) .

Next