Satul Socialist, iunie 1970 (Anul 2, nr. 333-357)
1970-06-11 / nr. 341
A Pentru grabnica evacuare a apelor de pe terenurile agricole, sunt folosite intens — la executarea şanţurilor de scurgere — şi importante mijloace de lucru mecanice, în instantaneu, la cooperativa agricolă Cucerdea, judeţul Mureş Foto : C. NEGOIŢASitel SOCIALIST Cotidian editat de Uniunea Naţionala aCooperativelor Aericole de Producţii ANUL II Nr. 341 JOI 11 IUNIE 1971) 4 pagini — 30 bani • Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din Republica Socialistă România a trimis o telegramă mişcării peruviene pentru pace, în care se spune : Aflînd cu tristeţe despre catastrofele provocate de cutremurele de pâmînt din ţara dumneavoastră, vă rugăm să primiţi în aceste momente grele expresia sincerei noastre compasiuni pentru poporul peruvian. • A plecat spre Paris o delegaţie de ziarişti condusă de Ion Margineanu, directorul general al Agenţiei române de presă „Agerpres", care va face o vizită în Franţa, la invitaţia Ministerului Afacerilor Externe al acestei ţâri. • La Budapesta a avut loc a 32-a şedinţă a Comisiei permanente C.A.E.R. pentru petrol şi gaze, la care au participat delegaţii ale ţârilor membre C.A.E.R., precum şi o delegaţie iugoslavă. S-au examinat problemele coordonării planurilor de dezvoltare a industriilor de petrol şi gaze ale ţârilor C.A.E.R. în perioada 1971—1975 şi propunerile de colaborare a ţârilor interesate în realizarea de investiţii în domeniul petrolului şi gazelor. O şedinţă — a 19-a — a Comisiei permanente C.A.E.R. pentru coordonarea cercetărilor ştiinţifice şi tehnice s-a desfăşurat zilele acestea la Chişinău. La lucrări au participat delegaţii ale ţărilor membre C.A.E.R., precum şi o delegaţie iugoslavă. In cadrul lucrărilor au fost analizate sarcinile care rezultă pentru Comisie din hotărîrile sesiunii a 24-a a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc şi din hotărîrile adoptate de Comitetul Executiv al C.A.E.R. TOŢI COOPERATORII, toate torţele în cîmp, acolo unde se hotârâşte SOARTA RECOLTELOR! Principalele obiective ale activităţii cooperativelor agricole sunt, în aceste zile : • însămînţarea şi reînsâmînţarea cu porumb a circa 300 000 hectare ; • plantarea şi replantarea în cîmp şi grădini a cartofilor şi legumelor pe circa 40 000 hectare ; • executarea lucrărilor de întreţinere — praşila întîi şi a doua, mecanică şi manuală pe 2 710 948 hectare cu porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr şi cartofi de toamnă. Volumul lucrărilor ce trebuie executate, bine şi fără întîrziere, este însă cu mult mai mare. Coasa întîi la lucernă a fost strînsă în cooperativele agricole de pe suprafeţe ce însumează 74 la sută din plan, iar la trifoi numai pe 7 la sută. Avem însă temeinice motive să credem că cea mai mare parte a uriaşelor pagube pricinuite de năvala oarbă a apelor vor fi recuperate. Şi nu poţi avea altă convingere cînd vezi cîmpul, de la primul ceas al zilei pînă la lăsarea serii, plin de oameni zorind să refacă totul, să recupereze întîrzierile, neîngăduindu-şi nici un răgaz. In zonele calamitate s-au asigurat o forţă mecanică mult sporită, seminţe pentru refacerea culturilor, mari cantităţi de îngrăşăminte chimice. Despre asemenea fapte vorbesc şi corespondenţele pe care le-am primit din judeţele Ialomiţa, Braşov şi Sibiu. Dar ritmul de executare a acestor lucrări poate creşte printr-o mai bună organizare a muncii în cîmp, în grădini, vii şi livezi. Vremea s-a îmbunătăţit şi trebuie făcut totul ca maşinile, atelajele şi oamenii să lucreze din plin, în toate orele bune de muncă. (Continuare în pag. a 3-a) ^wwwwvwwwwwwwww A treia praşilă mecanică la floarea-soarelui pe ogoarele cooperativei agricole din Sprîncenata, județul Ollş. 0 00 0@ Uzina de aluminiu © Slatina este unul dintre principalele obiective industriale ale țării, con© struite în ultimii ani V Analizindu-şi posibilităţile în lumina hotărîrii partidului şi guvernului privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, precum şi alte măsuri de stimulare a zootehniei, cooperativele agricole de producţie dau un răspuns prompt, unanim. VOM PRODUCE ŞI VINDE STATULUI CANTITĂŢI SPORITE DE PRODUSE ANIMALIERE Citiţi în pag. a 3-a TELEGRAME ADRESATE C.C. AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU DE CĂTRE COOPERATIVE AGRICOLE DE PRODUCŢIE OFENSIVA RECONSTRUCŢIEI 0 Pierderile de producţie au fost reduse de la 33 milioane la 14 milioane lei 0 Planul pe primele 5 luni, indeplinit la toţi indicatorii 0 Viaţa învinge pe ogoare Revărsarea nemaiîntîlnita a Mureşului şi Tîrnavelor, care a cuprins o bună parte a judeţului Alba, a generat mari pagube materiale. Conştienţi de marea misiune ce le revine, de necesitatea obţinerii unor producţii suplimentare în toate ramurile de activante, oamenii muncii din judeţul Alba depun eforturi susţinute pentru înlăturarea efectelor negative ale inundaţiilor, pentru refacerea şi normalizarea vieţii. Undele de viitură au afectat 20 obiective şi unităţi productive printre care renumitele Uzine de produse sodice din Ocna Mureş, Fabrica de încălţăminte „Ardeleana", moara „Nicolae Bălcescu" din Alba Iulia, una din cele mai mari din ţară, Fabrica de binale de la Complexul de prelucrarea lemnului din Blaj, 13 km de cale ferată distrusă şi avariată, 86 krp drumuri asfaltate şi pietruite. In perioada inundaţiilor, de la Noşlac şi Şibot pe Mureş, de la Cetatea de Baltă şi Valea Lungă pînă la Mihalţ pe Tîrnave, au fost acoperite de apă peste 22 500 de hectare din cel mai fertil teren agricol, pricinuind unităţilor agricole socialiste şi sectorului individual pierderi evaluate la peste 30 milioane lei. Au fost compromise culturile de grîu, porumb, cartofi, plante tehnice, grădini de legume şi zarzavat, culturi furajere valoroase. CONVORBIRE cu tovarăşul GEORGE HOMOŞTEAN prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Alba pajişti naturale şi altele. Patrimoniul viticol şi respectiv sectorul pepinieristic, domeniu în care judeţul nostru ocupă locul doi pe ţară, a fost şi el profund afectat. Pe 86 de hectare ocupate cu şcoli de viţă de vie altoită, din cele 113 existente în unităţile agricole cooperatiste, apele învolburate au distrus biloanele, au dus butaşii recent plantaţi, lucrare pentru care renumiţii pepinierişti viticoli din Crăciunel, Şona, Unirea, Ciumbrud, Mirăslău şi din alte localităţi au depus multă trudă. Pierderi însemnate s-au înregistrat şi în sectorul particular. Au fost inundate 51 de localităţi, 5 266 de case, peste 3 000 diverse construcţii şi anexe ; numai în mediul rural au fost distruse 693 şi avariate grav alte 700. Localităţile cele mai greu lovite, pe raza cărora sunt situate puternice cooperative agricole sunt municipiul Alba Iulia, Vinţu de Jos, Şibot, Sîntimbru, Unirea şi altele. De pildă, numai în Alba Iulia au fost distruse şi avariate 313 case, în Sîntimbru aproape 300 de case, iar în Unirea 196 de case. In total, pagubele provocate de inundaţii sunt estimate la 237 milioane lei, din care mai bine de 33 milioane lei sunt datorate întreruperii activităţii productive în unităţile economice lovite de calamitate. Spre ce obiective se îndreaptă atenţia dumneavoastră ? — Ţinînd seama de situaţia grea creată, Biroul Comitetului judeţean de partid, organele şi organizaţiile de partid, obşteşti, de la oraşe şi sate, au mobilizat toate forţele umane şi materiale pentru înlăturarea grabnică a efectelor negative ale inundaţiilor, pentru refacerea economiei şi normalizarea cursului firesc al vieţii. Acţionînd hotărît pe linia preţioaselor indicaţii date de conducerea de AUREL GHIMPU (Continuare în pag. a 4-a) E îndeobşte cunoscut ce rol simplu şi evident îl are perspectiva geografică sau sufletească în judecarea celor văzute şi trăite. Unui stejar îi vezi măreţia ameţitoare a coroanei numai dacă te opreşti la o distanţă oarecare de trunchiul său vînjos, iar unui eveniment îi înţelegi semnificaţiile infinit mai bine dacă îl priveşti după ce el a trecut, zguduind ca un seism orele şi zilele istoriei. Nu mai revenim asupra dimensiunilor monstruoase pe care le-a dobîndit cataclismul revărsărilor de ape din această primăvară de la Satu Mare pînă la Dunăre şi de la Arad la gurile Dunării. Ele sunt cunoscute de toţi, din paginile ziarelor, din secvenţele jurnalelor cinematografice de actualităţi, din emisiunile posturilor de radio ca şi din imaginile cutremurătoare înfăţişate seară de seară pe micul ecran. Umanitatea întreagă, opinia publică de pe toată suprafaţa terestră a urmărit vreme de aproape trei săptămîni, înmărmurită de emoţie şi îngrijorare, etapele celui mai catastrofal diluviu pe care l-a cunoscut, de cînd există memorie istorică, pămîntul din arcul Carpaţilor şi de la Dunăre. Se părea, şi aceasta era perspectiva cea mai neagră şi deznădăjduită, că nici o forţă din lume, umană şi tehnică, nu va fi în stare să pună zăgaz apelor. Natura nu face miracole, de aceea probabil se spune despre forţa ei că este oarbă şi în orice împrejurări cataclismul rămîne cataclism, oribil prin rănile profunde cu care mutilează fala pămîntului şi frumuseţea operei edificate de om. Dar dacă natura, o dată dezlănţuită, nu face miracole, acest lucru îl poate uneori înfăptui omul care devine erou prin actele sale de curaj, iar totdeauna, absolut totdeauna fără rezerve şi fără echivoc, colectivitatea de milioane de oameni, cînd forţa ei este catalizată de excepţionala forţă de mobilizare a maselor, pe care permanent a dovedit-o şi o dovedeşte partidul nostru, este catalizată de cel mai pur şi înalt sentiment omenesc, acela al conştiinţei sociale şi patriotice. Acest sentiment, niciodată adormit sau absent, este tot atît de vital unei naţiuni pe cit de vital este oricărei fiinţe aerul. Dar în vremurile calme şi obişnuite el se manifestă firesc în deprinderile şi convingerile fiecăruia, în pasiunea cercetătorului ştiinţific, în ardoarea competiţiilor sportive şi artistice, în hărnicia celor ce muncesc în fabrici, pe cîmp şi în şcoli, în educaţia ce-o dau dascălii tinerelor generaţii, în fericirea calmă şi caldă a familiilor, în bucuria diurnă a lucrului îndeplinit, în satisfacţia îndeplinirii îndatoririlor faţă de societate. De ce atunci cînd călătorim, în fiecare vacanţă, în satul natal, tresărim şi ne îmbujorăm de emoţia dulce a revederii locurilor dragi ? De ce, atunci cînd citim în ziare că la cutare, tîrg internaţional tractorul sau instalaţia românească de foraj au dobîndit medalii de aur, ni se umple inima de cel mai adine sentiment de mîndrie ? De ce stau sute de ochi la ferestrele trenurilor în cele 15 minute de goană feroviară dintre Gura Văii şi Orşova şi de ce ochii aceia strălucesc de orgoliu ? De ce, atunci cînd admirăm termocentrala de la Borzeşti, întrebăm ghidul : „unde-i stejarul copilăriei lui Ştefan cel Mare“ ? De ce absolut toţi drumeţii care ajung la Turda vor să treacă măcar pentru cîteva clipe prin faţa monumentalei troiţe ridicată pe locul unde Mihai Viteazu şi-a dat viaţa ? Pentru că educaţia patriotică se defineşte în primul rînd prin memoria unui nesfîrşit şir de monumente, locuri şi fapte eroice, pentru că sentimentul conştiinţei patriotice îşi trage seva dătătoare de viaţă şi energie din toate faptele exemplare ce constituie istoria naţiunii de la începuturi pînă azi, pînă în ultima secundă a zilei prezente, dar şi de aci înainte, în neistovita mişcare a generaţiilor care se nasc şi cresc nu pe o „terra incognita", ci pe un colţ de pâmînt neasemuit care se numeşte România. Uriaşul compresor lichid mâsurînd cîteva miliarde de metri cubi de apă care a PETRU VINTILA (Continuare în pag. a 2-a) Un memorabil examen al conştiinţei patriotice I- Actualitatea politică România şi cooperarea economică internaţională n epoca actuală suntem martorii unei lărgiri şi diversificări fără precedent a legăturilor economice internaţionale. Aproape zilnic luăm cunoştinţă de încheierea unor noi acorduri, convenţii de colaborare economică între state situate pe cele mai diferite şi îndepărtate meridiane ale globului. Alături de extinderea şi dezvoltarea legăturilor economice „clasice", are loc un proces de adîncire a cooperării şi colaborării internaţionale. A intrat, în acest sens, în limbajul curent, termenul de circuit economic mondial — adevarată sinteză a tuturor acestor legături economice internaţionale. La baza amplificării circuitului economic mondial stau însuşi procesul obiectiv al dezvoltării forţelor de producţie, desfăşurarea impetuoasă, în perioada actuală, a revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane — proces caracterizat printr-un avînt neîntîlnit pînă în prezent al ştiinţei şi tehnicii, al aplicării rezultatelor lor în producţie, al progresului în aceste domenii. Printre expresiile cele mai concludente ale extinderii circuitului economic mondial este şi faptul că, în perioada ultimelor două decenii, ritmul de dezvoltare a comerţului mondial a depăşit dinamica producţiei, ceea ce înseamnă că pe piaţa mondială se realizează şi se procură prin schimb o tot mai importantă parte a producţiei, determinînd o sporire progresivă a condiţionării pieţelor interne de schimburile economice cu alte ţări şi impunînd, deci, în mod obiectiv, necesitatea unei participări cît mai active a fiecărui stat la circuitul economic mondial. In condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice actuale — care duce la creşterea in- ILIE ŞERBANESCU I (Continuare în pag. a 4-a) .