Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)

1970-09-15 / nr. 422

PAGINA 2 Г I­JL^..isww SOARELE răsare la ora 5 şi 53 de minute. Apune la ora 18 şi 27 de minute. De la începutul anului au trecut 258 de zile.­­ Pînă la sfîrşitul anului au ră­mas 107 zile. Marţi 15 septembrie STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 15 septembrie . In timp ce in es­tul tării ploile vor deveni izo­late, regiunile din nord-vest vor intra treptat sub influenţa unui nou front atmosferic. In con­secinţă, cerul se va acoperi trep­tat, iar temporar vor cădea ploi. Vintul va sufla slab pină la po­trivit Temperatura va fi in scă­dere. Minimele vor oscila Intre 10 şi 18 grade, mai coborîte în Transilvania, iar maximele vor atinge valori cuprinse între 15 şi 25 de grade. Timpul probabil pentru zilele de 16, 17 şi 18 septembrie . Vre­mea va fi instabilă în jumăta­tea de nord a ţării. Cerul va fi schimbător. Vor cădea averse locale de ploaie în Transilva­nia, Crişana şi nordul Moldo­vei. Vintul va sufla slab pînă la potrivit. Temperaturile mi­nime vor fi cuprinse intre 5 şi 15 grade, iar maximele între 14 şi 24 de grade, local mai ridi­cate în sudul ţării. INFORMAŢII H1 Deschiderea noului an şco­ lar este marcat în localită­ţile judeţului Sibiu de predarea unor noi spaţii de invăţămint în­­sumînd 100 săli de clasă. Astfel, in plin centrul Sibiului, pe strada benin, a fost recepţionată zilele acestea o nouă şcoală, întreprin­derea judeţeană de construcţii montaj a predat beneficiarilor alte spaţii şcolare la Copşa Mică şi Mediaş, precum şi în noile car­tiere sibiene Tiglari şi Hipodrom. A fost, de asemenea, încheiată construcţia unui internat cu peste 800 locuri destinate Liceului Pe­dagogic din localitate. O dată cu deschiderea anului şcolar, vor fi inaugurate noi clădiri destinate altor licee de specialitate. In toate şcolile din judeţ s-au făcut şi importante lucrări de re­paraţii capitale, pentru care s-au alocat în acest an circa 1230 000 lei. „ Frumoasa staţiune balneară TM Bradul din Topliţa, judeţul Harghita,­­ important punct turistic din inima Carpaţilor Ori­entali, a rezervat oaspeţilor în acest an noi şi plăcute surprize. Aici a fost amenajată o tabără de 25 de căsuţe tip camping cu câte două locuri fiecare, iar vilele exis­tente au fost dotate cu mobilier şi utilităţi necesare unui confort corespunzător. In prezent, staţiu­nea dispune de 280 de locuri de cazare. Una din atracţii o consti­tuie, desigur, bazinul de apă ter­mală bogată în săruri alcalino-cal­­cice, magneziene, mezotermale, hipotone. Frumosul peisaj al staţiunii va fi îmbogăţit în acest an cu o nouă construcţie — un mare şi modern han turistic. ffl Reţeaua unităţilor de panifî­­caţie din judeţul Harghita se dezvoltă prin crearea de noi uni­tăţi. Astfel, la Odorheiul secuiesc şi Gheorghieni au fost puse in funcţiune noi capacităţi de pro­ducţie, care asigură un spor de 15 tone pîine proaspătă pe zi. In ace­laşi timp, în noua zonă indus­trială a oraşului Miercurea Ciuc a început construcţia unei noi fa­brici de pîine, dotată cu utilaje de înalt randament, care va produce zilnic 28 tone de pîine şi alte sor­timente. Se dezvoltă continuu şi reţeaua brutăriilor săteşti din ju­deţ. O nouă brutărie a fost con­struită la Sînsimion, iar la Vîrşag şi Zetea au fost modernizate cele existente. TELEVIZIUNE Miercuri 16 septembrie 16,00 Deschiderea emisiunii. Fot­bal : Dinamo Bucureşti — P.A.C.R. Salonic, în cadrul competiţiei „Cupa Europeană a oraşelor tîrguri". 17,50 Microavanpremieră. 18,00 Momente folclorice cu Maria Schipor, Ana Bă­lăci, Violeta Romanescu, Ionel Banu. 18,30 Cabinetul economic TV. 19,20 1001 de seri. Emisiuni pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Baletul „Lacul lebedelor", de P. I. Ceaikosvki. 22,00 Telejurnalul de noapte. ■STAREA VREMI •MEDALION « POVESTEA VORBEI • MICA ENCICLOPEDIE • CUNOȘTINȚE FOIOSITOARE­­ I »—.ft.în „г, „ *АА«ч...у, V.V mim L. fr «ыи и... ii,imwéwmm.iii kimé ifíl.ínilj ш MEDALION :■ GIUSEPPE VERDI Compozitor de renume mon­dial, Giuseppe Verdi a fost u­­nul dintre cei mai de seamâ re­prezentanți ai teatrului liric din secolul al XlX-lea. Creaţia sa cuprinde circa 30 de opere — muzică vocal-simfonică, cele­brul „Requiem" (1874), muzică de cameră („Cvartetul în mi minor" — 1873). Contribuția sa la patrimoniul operei italiene în secolul al XlX-lea este fundamentală și a avut un mare rol artistic şi so­cial-politic. în prima perioadă de creaţie, Verdi a scris opere cu aluzii la situaţia Italiei din acea vreme : „Nabucco" (1812), „Lombarzii" (1843), „Bătălia de la Legnano" (1849), care l-au situat într-un portdrapel al „Ri­­sorgimentoului", un simbol al mişcării de eliberare. Din cea de a doua perioadă se remarcă „Rigoletto" (1851), „Trubadurul* (1851), „Traviata* (1853), „Bal mascat" (1859), „Forţa destinului" (1862), „Don Carlos* (1867), „Aida" (1871), care aduc pe scenă expresia muzicală a pasiunii amoroase, a situaţiilor patetice de inspira­ţie romantică. După o pauză, în amurgul vieţii, Verdi creează capodoperele sale „Othello" (1887) şi „Falstaff* (1893), admi­rabile prin umanismul viziunii lor. Profunzimea liniei vocale este dublată de o tratare or­chestrală sugestivă, deosebit de bogată, în special în ultimele lucrări. Concepţia sa componis­tică se remarcă prin preocupa­rea pentru concizie, prin arta de a repartiza ariile, ansamblu­rile şi corurile, care simbolizea­ză elementul popular, şi în ela­borarea cărora Verdi s-a dove­dit un mare maestru. Creaţia lui, călăuzită perma­nent de o intuiţie genială a specificului şi exigenţelor tea­trului liric, este întruchiparea Teoretic se ştia de multă vre­me că anumite specii de arbori pot depăşi vîrsta de 1 000 de ani, în realitate însă asemenea exemplare nu s-au păstrat decît în mod cu totul excepţional. Aceasta se datorează în bună măsură intemperiilor şi altor calamităţi naturale, dar mai a­­les activităţii omului, care în se­colele trecute a defrişat majo­ritatea pădurilor pentru a obţi­ne terenuri de cultură sau a tă­iat arborii cei mai mari pentru a le utiliza lemnul. Oamenii de ştiinţă au stabi­lit că chiparosul ar putea atin­ge 3 000 de ani, iar teiul şi bra­dul peste 1 000 de ani. Abia în ultimele decenii s-a desăvîrşit­ a stilului italian, ba­zat pe expresivitatea vocii o­­meneşti, pe zugrăvirea veridică şi nuanţată a sentimentelor, trecut la identificarea şi stu­dierea unor asemenea arbori, precum şi la declararea lor ca monumente ale naturii puse sub protecţia statului. Intr-o pădure din S.U.A. si­tuată pe versantul estic al mun­telui Whitney din California s-au găsit specii de pini a căror vîrstă varia între 1 000 şi 2 000 de ani. Ulterior, în această pă­dure, declarată monument al naturii, s-au găsit şi exemplare mult mai în vîrstă. Recordul ac­tual al pădurii, care reprezintă pînă în prezent şi recordul mon­dial, îl deţine un grup de arbori a căror vîrstă constatată de spe­cialişti ar depăşi 4 000 de ani. Unii dintre aceşti arbori, cu toa­ MICA ENCICLOPEDIE : ARBORI MILENARI de îngrijirile care li se acordă, sînt în stare de degradare. In a­­ceeaşi pădure din California, în apropierea frontierei cu statul Nevada, se găseşte şi cel mai înalt arbore cunoscut pe plane­ta noastră, deşi în comparaţie cu celelalte exemplare este un „tinerel". Arborele are înălţi­mea de 112,30 m, iar diame-: I ■ 11 I trul maxim al trunchiului pînă la înălţimea de circa 1 m este de 13,5 m, adică echivalentul u­­nei arene de circ. Vîrsta aces­tui arbore depăşeşte cu puţin 1 000 de ani, iar volumul lem­nului cuprins în trunchiul prin­cipal, fără ramuri, este de a­­proape 25 000 mm. Una din activităţile anexe deosebit de rentabile pentru­ cooperatorii din Gemeni, judeţul Mehedinţi, este şi ţesutul tradiţionalelor covoare naţionale Foto : C. NEGOIŢA PRIMA ZI DE ŞCOALĂ (Urmare din pag. I) Era cu deosebire plăcut să-i vezi însufleţiţi în acesta mun­că, deopotrivă pe dascăli, pă­rinţi şi elevi, cu toţii preocu­paţi ca şcolile să fie curate, reparate şi înzestrate cu tot ceea ce le trebuie. Toată vara marile întreprinderi poligra­fice din ţară au lucrat zi şi noapte pentru tipărirea a zeci de milioane de manuale şco­lare şi încerci pe drept cuvînt un sentiment înălţător să ştii cit de profundă şi pasionată este grija statului nostru so­cialist pentru răspîndirea gra­tuită a cărţii şcolare. Cît de valoroasă sub aspect material şi spiritual este grija părin­tească a partidului şi guvernu­lui nostru pentru continua înflorire a învăţămîntului. Nimic mai firesc, în astfel de condiţii cu deosebire priel­nice, ca odraslele să înveţe, să răspundă printr-o neistovită sete de cultură la marile e­­forturi pe care naţiunea şi sta­tul nostru le fac în domeniul educaţiei şi învăţămîntului. Cu toţii trebuie să fim pă­trunşi de adevărul simplu şi evident că viitorii agronomi, medici, profesori, chimişti şi ingineri deprind de pe băncile primelor clase elementare dra­gostea de muncă, respectul faţă de cultură, conştiinţa no­bilă a responsabilităţii socia­le şi umane. Se deschide acum un nou an şcolar şi viitorilor cetăţeni, azi încă elevi, le dorim din toată inima spor la învăţă­tură. Dascălilor, cărora le re­vine sarcina de a le descifra elevilor tainele cărţilor, le do­rim sănătate şi putere de muncă, conştienţi că de pasi­unea lor atîrnă într-o măsură hotărîtoare îndeplinirea ope­rei educative. Nu-i uităm nici pe părinţi, amintindu-le că şi pe umerii lor atîrnă în bună măsură această uriaşă operă educativă. Cu eforturi conju­gate să intrăm în noul an şco­lar, însufleţiţi de ideea că e­­ducaţia generaţiilor tinere este un proces continuu, de care răspundem cu toţii, nu numai învăţătorii şi elevii. RSATUL SOCIALIST. ÎN ÎNTRECERE PENTRU FRUMOS Participarea locuitorilor din o­­raşele şi comunele ţării la întrece­rea socialistă pentru buna gospo­dărire şi înfrumuseţare a locali­tăţilor, pentru refacerea unor o­­biective distruse de calamităţile din primăvara şi vara acestui an, se concretizează în obţinerea unor rezultate tot mai valoroase. Peste 90 milioane lei reprezintă lucrările executate prin muncă pa­triotică în judeţul Sibiu, unde ce­tăţenii şi-au realizat aproape de două ori angajamentele luate. Au fost executate îndiguiri pe aproa­pe 16 km., consolidări şi taluzări de maluri pe 400 000 m.p., de trei ori mai mult decît se prevăzuse. Printre alte realizări mai impor­tante se numără, de asemenea, lu­crările de reparaţii şi întreţinere la peste 2 300 m.p. trotuare şi a­­proape 450 km drumuri, extinde­rea zonelor verzi şi a locurilor de agrement cu 70 ha., plantarea de arbuşti ornamentali şi garduri vii, construirea unor apeducte şi ame­najarea a peste 300 fîntîni publice. Cetăţenii din oraşele şi satele sucevene — la rîndul lor — şi-au îndeplinit angajamentele asumate în acest domeniu pe întregul an în proporţie de 90 la sută, volumul lucrărilor efectuate pînă acum în­­sumînd 52,5 milioane lei. In peri­oada care a trecut din acest an, au fost construite prin muncă patrio­tică peste 120 000 m.p. străzi, s-au extins spaţiile verzi cu încă 62 ha, au fost executate îndiguiri pe o lungime de 23 km şi s-au amenajat 125 baze sportive, ștranduri, tere­nuri de joacă pentru copii. In judeţul Alba, de la începutul anului s-au executat prin muncă patriotică lucrări în valoare de a­­proape 25 000 000 lei, reprezentînd circa 80 la sută din angajamentul anual. S-au construit peste 140 000 m.p. străzi şi 30 000 m.p. trotuare, precum şi 69 km de drumuri. Nu­meroşi cetăţeni au­ participat la sprijinirea lucrărilor de construc­ţie a celor 33 săli de clasă, 9 că­mine culturale şi două grădiniţe pentru copii. în perioada care a trecut din a­­cest an, în judeţul Buzău, prin muncă patriotică s-au realizat, printre altele, construcţia a peste 53 100 m.p. străzi şi 122 450 m.p. trotuare. Totodată, s-au amenajat spaţii verzi pe 261 ha. La Berea, Vîlcelele şi Lopătari s-au construit noi săli de clasă. In oraşele şi comunele judeţului Harghita, lucrările executate se ridică la 49 milioane lei. Au fost construite străzi şi trotuare pe 200 000 m.p. şi drumuri măsurînd 72 km, au fost reparate străzi şi trotuare pe un milion m.p. De la începutul anului şi pînă în prezent, tineretul din judeţul Vrancea a executat prin muncă patriotică lucrări a căror valoare depăşeşte 17 milioane lei. Printre altele, s-au construit două şcoli, cinci baze sportive şi s-au aplicat lucrări de întreţinere pe 8 000 ha. păşuni naturale. C. MANOLE Nr. 422 — Marţi 15 septembrie DE TOATE : PRIMA FEMEIE AVOCAT DIN LUME-O ROMÂNCĂ | Elena Bilcescu, prima femeie avocat din lume, şi-a făcut în-­­­trarea în Baroul avocaţilor din Bucureşti în 1890, nu însă fără­­ luptă. Prejudecăţile în ceea ce priveşte sexul feminin erau pu­ternice şi în lumea justiţiei, dar spiritul înaintat a triumfat , totuşi, deoarece legile nu precizau că avocatul trebuie să fie­­ neapărat de sex masculin, cererea Elenei Bibcescu a fost satis-­­ făcută. Veste a stîrnit nu numai senzaţie, ci şi foarte multă sa­tisfacţie în rîndul femeilor din lumea întreagă. La Bucureşti au început să sosească telegrame de felicitare, cea dintîi fiind semnată de preşedinta Asociației Mondiale a Femeilor.. SFATUL MEDICULUI CUM SĂ NE FERIM DE BRUCELOZA Ici şi colo mai dăinuie inca, prin­tre lucrătorii din sectorul creşterii animalelor, părerea greşită că lap­tele de vacă, băut crud, îndată du­pă muls, este mai hrănitor decît cel fiert sau pasteurizat. Procedeul acesta este, însă, plin de riscuri, ba chiar periculos pentru sănătatea omului. Se ştie că laptele nu este steril, ci se infectează cu fel de fel de microbi, prin însăşi actul mul­sului. In consecinţă, laptele nu trebuie băut crud, ci bine fiert, fiind păstrat la rece (4—6° C) pînă la darea sa în consum sau prelu­crarea în fabricile de profil. Aces­te precauţiuni sunt necesare pentru a ne feri de bolile ce se pot trans­mite de la vacile bolnave la oa­meni, una din cele mai grave fiind bruceloza. Bruceloza se întîlneşte la mai toate animalele domestice : tauri­ne, oi, capre, cai, carnivore, pă­sări. Semnele clinice nu sunt caracteristice sau pot lipsi com­plet, evoluţia bolii fiind subcli­­nică sau inaparentă. De regu­lă, animalele sănătoase se con­taminează pe cale digestivă, prin furajele sau apa murdărită cu urina sau laptele altor animale bolnave, dar microbul poate pă­trunde şi prin crăpăturile ugerului, atunci cînd mulgătorul trece, cu mîinile murdare, de la o vacă bol­navă la alta sănătoasă. Dacă nu se respectă cu stricteţe regulile de igienă, boala se poate transmite şi la om, prin consumul de lapte crud, smîntînă sau brînză, carne nefiartă bine, provenite de la a­­nimale bolnave, care elimină ger­menii, sau prin zgîrieturile mîini­­lor murdare, prin inhalarea pra­fului din grajd. Laptele, în spe­cial, trebuie să fie bine fiert. în trecut, bruceloza avea o ex­tindere destul de mare, în special printre lucrătorii aflaţi în contact strîns şi prelungit cu animale bol­nave, nedepistate de medic. în pre­zent, datorită măsurilor sanitare şi veterinare, depistarea prin exa­mene serologice periodice contri­buie la izolarea animalelor bolna­ve, deci la stingerea focarului de boală, prin măsuri potrivite. Nu­mărul cazurilor, printre animale şi oameni, a scăzut cu mult, în ulti­mul deceniu, dar pericolul nu a dispărut total. Ca atare, trebuie dată cea mai mare atenţie, pre­tutindeni şi în mod permanent, măsurilor de igienă şi curăţenie, în sectorul zootehnic. Aceste mă­suri înseamnă folosirea echipamen­tului de protecţie a muncii, pre­zentarea regulată la toate vizitele medicale şi controalele serologice pentru decelarea bolii, dezinfecţia riguroasă a mîinilor, a ustensilelor de grajd (ţesale, furci, lopeţi, roa­be etc.), igiena ugerului (spălare cu apă şi săpun, dezinfectarea lui înainte şi după muls), spălarea şi dezinfecţia vaselor ce servesc la mulsul şi colectarea laptelui. Din nici un grajd să nu lipsească săpu­nul şi prosopul curat, pentru igiena îngrijitorului de animale şi a zoo­­tehnicianului. Dr. ARISTIDE POPESCU ADUNATE DE PRIN SATE CA ÎNTRE „VECINI" ? Ion Vidan şi Gheorghe Drago­­mir, din Popeşti-Argeş, nu se mai înţelegeau deloc de la o vreme, deşi locuiau gard în gard. Sătul de atîtea discuţii, Dragomir şi-a aşteptat într-o zi vecinul şi l-a lovit cu cuţitul. Vidan va sta vreo trei luni în spital, iar vecinul său, un timp ceva mai lung la închi­soare. 6 ORETM „EL FUGITIVO" Şoferul Gheorghe Croitoru, an­gajat într-o depăşire neregula­mentară în raza comunei Vlădeşti- Vîlcea, a lovit puternic o căruţă, după care a fugit de la locul ac­cidentului. O femeie care se afla în căruţă a fost transportată la spital. După 6 ore fugarul a fost prins, urmînd să-şi primească pe­deapsa pentru dubla infracţiune săvîrşită. PROPUNERI PENTRU O FIRMA Din comuna Sînmihaiu Român, judeţul Timiş, cetăţenii au făcut mai multe propuneri pentru o nouă firmă a bufetului din localitate. Cea mai bună ni s-a părut urmă­toarea : „Bai la noi să mîncăm ni­mic", firmă foarte elocventă pentru felul cum este aprovizionat bufetul cu pricina în a cărui vitrină frigo­rifică nu se află nici un fel de a­­liment. NU NE INTREBAJI DE CETM De un an și jumătate, autocamio­nul cooperativei agricole din Chi­­lia­ Veche, judeţul Tulcea, stă pe butuci, timp în care amintita coo­perativă a plătit pentru transpor­turi auto peste 130 000 de lei. Coo­perativa a încheiat la vreme un contract pentru reparaţia capitală a autocamionului, dar nici pînă as­tăzi vechiculul n-a fost transportat la întreprinderea de reparaţii auto Tecuci. De ce ? Nu ne întrebaţi pe noi , întrebaţi-l pe preşedintele cooperativei COLECŢIONAR DE CONTRAVENŢII Prima dată, pentru conducerea fără permis a motocicletei, Vasile Nistor din Vicovu de Sus-Suceava a fost amendat cu 600 de lei. A doua oară, pentru acelaşi motiv , a primit trei luni închisoare con­travenţională. A treia oară, a mai plătit 1 000 de lei. De curînd a fost prins din nou conducînd fără per­mis. La cît se va ridica noua „pie­să“ din colecţie nu ştim, dar spe­răm că va fi suficient de convingă­toare pentru a-l determina să se o­­prească. PUTĂ BUNA Opt purcei a furat Constantin Marin din Maxeni-Buzău de la cooperativa agricolă din localitate. Pe cînd încerca să-l vîndă a fost prins şi... a primit 2 ani şi şase luni închisoare corecţională. Cam peste 3 luni pentru fiecare purcel. „Bună plată“ ! PE SUB MINA în ziua de 30 august, Ichim Mercur, gestionar la C.A.P. Voi­­neşti, judeţul Iaşi a încărcat într-o maşină 432 kg de zarzavat şi a ple­cat la Fălticeni spre a-l „valori­fica" pe sub mină... N-a reuşit căci, foarte curînd, un om în uniformă i-a pus o mină pe umărTM Grupul Şcolar Agricol din comuna Nucet, judeţul Dâmboviţa a primit nouă promoţie Traian D. Lungu, profesori Rm. Vilcea, judeţul Vîlcea „în frumosul sat al Zlătărei­­lor, lingă Drăgăşani, au fost sărbătoriţi de curînd fiii satu­lui. A fost un moment de viaţă emoţionant, o cinstire a celor care au purces de aici*, ne scrieţi dv. La sărbătoare s-a amintit despre faptul că azi în Zlată­­rei, cîndva un sat anonim, plin de noroaie, sînt peste 50 de te­levizoare, sute de aparate de radio, 350 case noi , au apă­rut trotuarele. Cum era şi fi­resc s-a vorbit şi despre a­­ceste lucruri, şi nu fără îndrep­ tăţită mîndrie, încheiaţi dv. scrisoarea. _ împărtăşim întru totul emo­ţia dv. ca participant la a­­ceasta întîlnire. Vă rugăm să ne mai scrieţi. Vasile Tibirna, corn. Muftinu Mic, judeţul Satu-Mare Ne bucură că vreţi să deve­niţi corespondent voluntar al ziarului. Pentru acest lucru nu se cer „condiţii deosebite", aşa cum presupuneţi dv. Este ele ajuns dacă ne scrieţi cu regu­laritate, relatîndu-ne la timp, cît mai scurt şi bine verificate, fap­tele cele mai semnificative din viaţa satului în care locuiţi. Aş­teptăm deci cu plăcere veşti de la dv. Haralambie Rusu, învăţător, comuna Vorona, judeţul Boto­şani Articolul în legătură cu de­frişarea luncii Chişoveţu merită toată atenţia. Pripeală a fost şi atunci cînd s-a tăiat pădu­rea de pe dealul Gordelvoaia şi păduricea de pe dealul Pro­­topopenilor care înconjura clă­direa ce­ a folosit ca şcoală în acest sat. Afirm aceasta, ştiut fiind că pe la noi ajung în goană mare, din părţile Dor­­nelor, furtuni cumplite care mătură totul în cale, doborînd sute de arbori, ziceţi dv., în continuare. într-adevăr, organele compe­tente ne sînt datoare cu un răs­puns, atît nouă cît şi dv. Hie Z. Băjenari, comuna Flo­­reşti-Stoeneşti, judeţul Ilfov Am primit scrisoarea dv. prin care ne solicitaţi ajutorul în rezolvarea unor probleme personale. In măsura în care ne stă în putinţă, vom încerca să vă ajutăm. Tot puţitu­i înţelept ca de puţine ori mi-a fost dat să mă conving de adevărul cuprins de proverbul amintit. Din experienţa mea sau din ceea ce am aflat de la alţii. De pildă, cu cităva vreme în urmă, întîmplarea a făcut să mă aflu la Direcţia Judeţeană ADAS — Constanţa, cînd au intrat acolo doi oameni. Ve­neau din comuna Cumpăna, a­­şezare situată in apropiere de Constanţa. Unul dintre ei în­cepu să-i povestească lucrăto­rului, care-l întrebase ce do­reşte, un fapt petrecut anul trecut. Aşa am aflat că omul întorcindu-se de la nişte rude, noaptea tîrziu, n-a mai luat-o pe drumul obişnuit. Ştia el un altul pe unde se putea ajunge mai repede acasă. Dar a ajuns mai tîrziu. Mai precis, a doua zi pe seară, cu un picior in ghips, bandajat la cap şi isto­vit de dureri. Căzuse într-o groapă de puţ părăsit, pe care de altminteri o ştia, dar n-o ocolise. Acum era vindecat, doar pi­ciorul îl mai durea din cînd în cînd, mai ales cînd se schimbă vremea, după cum spunea el. — Nu-i vorbă, primisem sprijin din partea conducerii cooperativei agricole, la timpul potrivit, continuă omul nostru, dar auzisem după aceea că și ADAS te poate ajuta în astfel de împrejurări. Avînd treabă pe la Constanţa, ce mi-am zis : hai şi pe la ADAS să vedem ce şi cum. Mai auzisem eu in comună pe unul şi pe altul că au încheiat cite ’o asigurare. Nu-i vorbă, puteam să-nchei şi la noi o asigurare, da’ dacă tot am dat pe aici... Lucrătorul ii întinse o hîrtie pe care scria „Asigurarea de accidente”. Omul o luă, o citi și după o vreme zise : — Bine, înțeleg eu pot să în­chei o astfel de asigurare, dar n-ai vrea mata să-mi explici, așa mai pe larg, ce avantaje am eu de pe urma ei? — Cum să nu ! Uite, pentru urmările unor accidente, așa cum l-ai avut mata pe acela, sau altele cum ar fi : explozia, prăbuşirea de teren, arsura, îngheţul, atacul unui animal, trăsnetul, acţiunea violentă a unei persoane etc. Administra­ţia Asigurărilor de Stat îţi plă­teşte suma prevăzută în con­tract. Dumneata poţi să alegi cn fel de asigurare de accidente vrei să închei : cu sume fixe sau cu sume convenite. Dacă... şi funcţionarul a în­ceput din nou să-i explice. Ceea ce a mai aflat omul nostru vă vom spune în cu­­rind.­­ VASILE ZAMFIRESCU I­I

Next