Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)
1970-09-15 / nr. 422
PAGINA 2 Г IJL^..isww SOARELE răsare la ora 5 şi 53 de minute. Apune la ora 18 şi 27 de minute. De la începutul anului au trecut 258 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 107 zile. Marţi 15 septembrie STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 15 septembrie . In timp ce in estul tării ploile vor deveni izolate, regiunile din nord-vest vor intra treptat sub influenţa unui nou front atmosferic. In consecinţă, cerul se va acoperi treptat, iar temporar vor cădea ploi. Vintul va sufla slab pină la potrivit Temperatura va fi in scădere. Minimele vor oscila Intre 10 şi 18 grade, mai coborîte în Transilvania, iar maximele vor atinge valori cuprinse între 15 şi 25 de grade. Timpul probabil pentru zilele de 16, 17 şi 18 septembrie . Vremea va fi instabilă în jumătatea de nord a ţării. Cerul va fi schimbător. Vor cădea averse locale de ploaie în Transilvania, Crişana şi nordul Moldovei. Vintul va sufla slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 5 şi 15 grade, iar maximele între 14 şi 24 de grade, local mai ridicate în sudul ţării. INFORMAŢII H1 Deschiderea noului an şco lar este marcat în localităţile judeţului Sibiu de predarea unor noi spaţii de invăţămint însumînd 100 săli de clasă. Astfel, in plin centrul Sibiului, pe strada benin, a fost recepţionată zilele acestea o nouă şcoală, întreprinderea judeţeană de construcţii montaj a predat beneficiarilor alte spaţii şcolare la Copşa Mică şi Mediaş, precum şi în noile cartiere sibiene Tiglari şi Hipodrom. A fost, de asemenea, încheiată construcţia unui internat cu peste 800 locuri destinate Liceului Pedagogic din localitate. O dată cu deschiderea anului şcolar, vor fi inaugurate noi clădiri destinate altor licee de specialitate. In toate şcolile din judeţ s-au făcut şi importante lucrări de reparaţii capitale, pentru care s-au alocat în acest an circa 1230 000 lei. „ Frumoasa staţiune balneară TM Bradul din Topliţa, judeţul Harghita, important punct turistic din inima Carpaţilor Orientali, a rezervat oaspeţilor în acest an noi şi plăcute surprize. Aici a fost amenajată o tabără de 25 de căsuţe tip camping cu câte două locuri fiecare, iar vilele existente au fost dotate cu mobilier şi utilităţi necesare unui confort corespunzător. In prezent, staţiunea dispune de 280 de locuri de cazare. Una din atracţii o constituie, desigur, bazinul de apă termală bogată în săruri alcalino-calcice, magneziene, mezotermale, hipotone. Frumosul peisaj al staţiunii va fi îmbogăţit în acest an cu o nouă construcţie — un mare şi modern han turistic. ffl Reţeaua unităţilor de panifîcaţie din judeţul Harghita se dezvoltă prin crearea de noi unităţi. Astfel, la Odorheiul secuiesc şi Gheorghieni au fost puse in funcţiune noi capacităţi de producţie, care asigură un spor de 15 tone pîine proaspătă pe zi. In acelaşi timp, în noua zonă industrială a oraşului Miercurea Ciuc a început construcţia unei noi fabrici de pîine, dotată cu utilaje de înalt randament, care va produce zilnic 28 tone de pîine şi alte sortimente. Se dezvoltă continuu şi reţeaua brutăriilor săteşti din judeţ. O nouă brutărie a fost construită la Sînsimion, iar la Vîrşag şi Zetea au fost modernizate cele existente. TELEVIZIUNE Miercuri 16 septembrie 16,00 Deschiderea emisiunii. Fotbal : Dinamo Bucureşti — P.A.C.R. Salonic, în cadrul competiţiei „Cupa Europeană a oraşelor tîrguri". 17,50 Microavanpremieră. 18,00 Momente folclorice cu Maria Schipor, Ana Bălăci, Violeta Romanescu, Ionel Banu. 18,30 Cabinetul economic TV. 19,20 1001 de seri. Emisiuni pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Baletul „Lacul lebedelor", de P. I. Ceaikosvki. 22,00 Telejurnalul de noapte. ■STAREA VREMI •MEDALION « POVESTEA VORBEI • MICA ENCICLOPEDIE • CUNOȘTINȚE FOIOSITOARE I »—.ft.în „г, „ *АА«ч...у, V.V mim L. fr «ыи и... ii,imwéwmm.iii kimé ifíl.ínilj ш MEDALION :■ GIUSEPPE VERDI Compozitor de renume mondial, Giuseppe Verdi a fost unul dintre cei mai de seamâ reprezentanți ai teatrului liric din secolul al XlX-lea. Creaţia sa cuprinde circa 30 de opere — muzică vocal-simfonică, celebrul „Requiem" (1874), muzică de cameră („Cvartetul în mi minor" — 1873). Contribuția sa la patrimoniul operei italiene în secolul al XlX-lea este fundamentală și a avut un mare rol artistic şi social-politic. în prima perioadă de creaţie, Verdi a scris opere cu aluzii la situaţia Italiei din acea vreme : „Nabucco" (1812), „Lombarzii" (1843), „Bătălia de la Legnano" (1849), care l-au situat într-un portdrapel al „Risorgimentoului", un simbol al mişcării de eliberare. Din cea de a doua perioadă se remarcă „Rigoletto" (1851), „Trubadurul* (1851), „Traviata* (1853), „Bal mascat" (1859), „Forţa destinului" (1862), „Don Carlos* (1867), „Aida" (1871), care aduc pe scenă expresia muzicală a pasiunii amoroase, a situaţiilor patetice de inspiraţie romantică. După o pauză, în amurgul vieţii, Verdi creează capodoperele sale „Othello" (1887) şi „Falstaff* (1893), admirabile prin umanismul viziunii lor. Profunzimea liniei vocale este dublată de o tratare orchestrală sugestivă, deosebit de bogată, în special în ultimele lucrări. Concepţia sa componistică se remarcă prin preocuparea pentru concizie, prin arta de a repartiza ariile, ansamblurile şi corurile, care simbolizează elementul popular, şi în elaborarea cărora Verdi s-a dovedit un mare maestru. Creaţia lui, călăuzită permanent de o intuiţie genială a specificului şi exigenţelor teatrului liric, este întruchiparea Teoretic se ştia de multă vreme că anumite specii de arbori pot depăşi vîrsta de 1 000 de ani, în realitate însă asemenea exemplare nu s-au păstrat decît în mod cu totul excepţional. Aceasta se datorează în bună măsură intemperiilor şi altor calamităţi naturale, dar mai ales activităţii omului, care în secolele trecute a defrişat majoritatea pădurilor pentru a obţine terenuri de cultură sau a tăiat arborii cei mai mari pentru a le utiliza lemnul. Oamenii de ştiinţă au stabilit că chiparosul ar putea atinge 3 000 de ani, iar teiul şi bradul peste 1 000 de ani. Abia în ultimele decenii s-a desăvîrşit a stilului italian, bazat pe expresivitatea vocii omeneşti, pe zugrăvirea veridică şi nuanţată a sentimentelor, trecut la identificarea şi studierea unor asemenea arbori, precum şi la declararea lor ca monumente ale naturii puse sub protecţia statului. Intr-o pădure din S.U.A. situată pe versantul estic al muntelui Whitney din California s-au găsit specii de pini a căror vîrstă varia între 1 000 şi 2 000 de ani. Ulterior, în această pădure, declarată monument al naturii, s-au găsit şi exemplare mult mai în vîrstă. Recordul actual al pădurii, care reprezintă pînă în prezent şi recordul mondial, îl deţine un grup de arbori a căror vîrstă constatată de specialişti ar depăşi 4 000 de ani. Unii dintre aceşti arbori, cu toa MICA ENCICLOPEDIE : ARBORI MILENARI de îngrijirile care li se acordă, sînt în stare de degradare. In aceeaşi pădure din California, în apropierea frontierei cu statul Nevada, se găseşte şi cel mai înalt arbore cunoscut pe planeta noastră, deşi în comparaţie cu celelalte exemplare este un „tinerel". Arborele are înălţimea de 112,30 m, iar diame-: I ■ 11 I trul maxim al trunchiului pînă la înălţimea de circa 1 m este de 13,5 m, adică echivalentul unei arene de circ. Vîrsta acestui arbore depăşeşte cu puţin 1 000 de ani, iar volumul lemnului cuprins în trunchiul principal, fără ramuri, este de aproape 25 000 mm. Una din activităţile anexe deosebit de rentabile pentru cooperatorii din Gemeni, judeţul Mehedinţi, este şi ţesutul tradiţionalelor covoare naţionale Foto : C. NEGOIŢA PRIMA ZI DE ŞCOALĂ (Urmare din pag. I) Era cu deosebire plăcut să-i vezi însufleţiţi în acesta muncă, deopotrivă pe dascăli, părinţi şi elevi, cu toţii preocupaţi ca şcolile să fie curate, reparate şi înzestrate cu tot ceea ce le trebuie. Toată vara marile întreprinderi poligrafice din ţară au lucrat zi şi noapte pentru tipărirea a zeci de milioane de manuale şcolare şi încerci pe drept cuvînt un sentiment înălţător să ştii cit de profundă şi pasionată este grija statului nostru socialist pentru răspîndirea gratuită a cărţii şcolare. Cît de valoroasă sub aspect material şi spiritual este grija părintească a partidului şi guvernului nostru pentru continua înflorire a învăţămîntului. Nimic mai firesc, în astfel de condiţii cu deosebire prielnice, ca odraslele să înveţe, să răspundă printr-o neistovită sete de cultură la marile eforturi pe care naţiunea şi statul nostru le fac în domeniul educaţiei şi învăţămîntului. Cu toţii trebuie să fim pătrunşi de adevărul simplu şi evident că viitorii agronomi, medici, profesori, chimişti şi ingineri deprind de pe băncile primelor clase elementare dragostea de muncă, respectul faţă de cultură, conştiinţa nobilă a responsabilităţii sociale şi umane. Se deschide acum un nou an şcolar şi viitorilor cetăţeni, azi încă elevi, le dorim din toată inima spor la învăţătură. Dascălilor, cărora le revine sarcina de a le descifra elevilor tainele cărţilor, le dorim sănătate şi putere de muncă, conştienţi că de pasiunea lor atîrnă într-o măsură hotărîtoare îndeplinirea operei educative. Nu-i uităm nici pe părinţi, amintindu-le că şi pe umerii lor atîrnă în bună măsură această uriaşă operă educativă. Cu eforturi conjugate să intrăm în noul an şcolar, însufleţiţi de ideea că educaţia generaţiilor tinere este un proces continuu, de care răspundem cu toţii, nu numai învăţătorii şi elevii. RSATUL SOCIALIST. ÎN ÎNTRECERE PENTRU FRUMOS Participarea locuitorilor din oraşele şi comunele ţării la întrecerea socialistă pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor, pentru refacerea unor obiective distruse de calamităţile din primăvara şi vara acestui an, se concretizează în obţinerea unor rezultate tot mai valoroase. Peste 90 milioane lei reprezintă lucrările executate prin muncă patriotică în judeţul Sibiu, unde cetăţenii şi-au realizat aproape de două ori angajamentele luate. Au fost executate îndiguiri pe aproape 16 km., consolidări şi taluzări de maluri pe 400 000 m.p., de trei ori mai mult decît se prevăzuse. Printre alte realizări mai importante se numără, de asemenea, lucrările de reparaţii şi întreţinere la peste 2 300 m.p. trotuare şi aproape 450 km drumuri, extinderea zonelor verzi şi a locurilor de agrement cu 70 ha., plantarea de arbuşti ornamentali şi garduri vii, construirea unor apeducte şi amenajarea a peste 300 fîntîni publice. Cetăţenii din oraşele şi satele sucevene — la rîndul lor — şi-au îndeplinit angajamentele asumate în acest domeniu pe întregul an în proporţie de 90 la sută, volumul lucrărilor efectuate pînă acum însumînd 52,5 milioane lei. In perioada care a trecut din acest an, au fost construite prin muncă patriotică peste 120 000 m.p. străzi, s-au extins spaţiile verzi cu încă 62 ha, au fost executate îndiguiri pe o lungime de 23 km şi s-au amenajat 125 baze sportive, ștranduri, terenuri de joacă pentru copii. In judeţul Alba, de la începutul anului s-au executat prin muncă patriotică lucrări în valoare de aproape 25 000 000 lei, reprezentînd circa 80 la sută din angajamentul anual. S-au construit peste 140 000 m.p. străzi şi 30 000 m.p. trotuare, precum şi 69 km de drumuri. Numeroşi cetăţeni au participat la sprijinirea lucrărilor de construcţie a celor 33 săli de clasă, 9 cămine culturale şi două grădiniţe pentru copii. în perioada care a trecut din acest an, în judeţul Buzău, prin muncă patriotică s-au realizat, printre altele, construcţia a peste 53 100 m.p. străzi şi 122 450 m.p. trotuare. Totodată, s-au amenajat spaţii verzi pe 261 ha. La Berea, Vîlcelele şi Lopătari s-au construit noi săli de clasă. In oraşele şi comunele judeţului Harghita, lucrările executate se ridică la 49 milioane lei. Au fost construite străzi şi trotuare pe 200 000 m.p. şi drumuri măsurînd 72 km, au fost reparate străzi şi trotuare pe un milion m.p. De la începutul anului şi pînă în prezent, tineretul din judeţul Vrancea a executat prin muncă patriotică lucrări a căror valoare depăşeşte 17 milioane lei. Printre altele, s-au construit două şcoli, cinci baze sportive şi s-au aplicat lucrări de întreţinere pe 8 000 ha. păşuni naturale. C. MANOLE Nr. 422 — Marţi 15 septembrie DE TOATE : PRIMA FEMEIE AVOCAT DIN LUME-O ROMÂNCĂ | Elena Bilcescu, prima femeie avocat din lume, şi-a făcut în-trarea în Baroul avocaţilor din Bucureşti în 1890, nu însă fără luptă. Prejudecăţile în ceea ce priveşte sexul feminin erau puternice şi în lumea justiţiei, dar spiritul înaintat a triumfat , totuşi, deoarece legile nu precizau că avocatul trebuie să fie neapărat de sex masculin, cererea Elenei Bibcescu a fost satis- făcută. Veste a stîrnit nu numai senzaţie, ci şi foarte multă satisfacţie în rîndul femeilor din lumea întreagă. La Bucureşti au început să sosească telegrame de felicitare, cea dintîi fiind semnată de preşedinta Asociației Mondiale a Femeilor.. SFATUL MEDICULUI CUM SĂ NE FERIM DE BRUCELOZA Ici şi colo mai dăinuie inca, printre lucrătorii din sectorul creşterii animalelor, părerea greşită că laptele de vacă, băut crud, îndată după muls, este mai hrănitor decît cel fiert sau pasteurizat. Procedeul acesta este, însă, plin de riscuri, ba chiar periculos pentru sănătatea omului. Se ştie că laptele nu este steril, ci se infectează cu fel de fel de microbi, prin însăşi actul mulsului. In consecinţă, laptele nu trebuie băut crud, ci bine fiert, fiind păstrat la rece (4—6° C) pînă la darea sa în consum sau prelucrarea în fabricile de profil. Aceste precauţiuni sunt necesare pentru a ne feri de bolile ce se pot transmite de la vacile bolnave la oameni, una din cele mai grave fiind bruceloza. Bruceloza se întîlneşte la mai toate animalele domestice : taurine, oi, capre, cai, carnivore, păsări. Semnele clinice nu sunt caracteristice sau pot lipsi complet, evoluţia bolii fiind subclinică sau inaparentă. De regulă, animalele sănătoase se contaminează pe cale digestivă, prin furajele sau apa murdărită cu urina sau laptele altor animale bolnave, dar microbul poate pătrunde şi prin crăpăturile ugerului, atunci cînd mulgătorul trece, cu mîinile murdare, de la o vacă bolnavă la alta sănătoasă. Dacă nu se respectă cu stricteţe regulile de igienă, boala se poate transmite şi la om, prin consumul de lapte crud, smîntînă sau brînză, carne nefiartă bine, provenite de la animale bolnave, care elimină germenii, sau prin zgîrieturile mîinilor murdare, prin inhalarea prafului din grajd. Laptele, în special, trebuie să fie bine fiert. în trecut, bruceloza avea o extindere destul de mare, în special printre lucrătorii aflaţi în contact strîns şi prelungit cu animale bolnave, nedepistate de medic. în prezent, datorită măsurilor sanitare şi veterinare, depistarea prin examene serologice periodice contribuie la izolarea animalelor bolnave, deci la stingerea focarului de boală, prin măsuri potrivite. Numărul cazurilor, printre animale şi oameni, a scăzut cu mult, în ultimul deceniu, dar pericolul nu a dispărut total. Ca atare, trebuie dată cea mai mare atenţie, pretutindeni şi în mod permanent, măsurilor de igienă şi curăţenie, în sectorul zootehnic. Aceste măsuri înseamnă folosirea echipamentului de protecţie a muncii, prezentarea regulată la toate vizitele medicale şi controalele serologice pentru decelarea bolii, dezinfecţia riguroasă a mîinilor, a ustensilelor de grajd (ţesale, furci, lopeţi, roabe etc.), igiena ugerului (spălare cu apă şi săpun, dezinfectarea lui înainte şi după muls), spălarea şi dezinfecţia vaselor ce servesc la mulsul şi colectarea laptelui. Din nici un grajd să nu lipsească săpunul şi prosopul curat, pentru igiena îngrijitorului de animale şi a zootehnicianului. Dr. ARISTIDE POPESCU ADUNATE DE PRIN SATE CA ÎNTRE „VECINI" ? Ion Vidan şi Gheorghe Dragomir, din Popeşti-Argeş, nu se mai înţelegeau deloc de la o vreme, deşi locuiau gard în gard. Sătul de atîtea discuţii, Dragomir şi-a aşteptat într-o zi vecinul şi l-a lovit cu cuţitul. Vidan va sta vreo trei luni în spital, iar vecinul său, un timp ceva mai lung la închisoare. 6 ORETM „EL FUGITIVO" Şoferul Gheorghe Croitoru, angajat într-o depăşire neregulamentară în raza comunei Vlădeşti- Vîlcea, a lovit puternic o căruţă, după care a fugit de la locul accidentului. O femeie care se afla în căruţă a fost transportată la spital. După 6 ore fugarul a fost prins, urmînd să-şi primească pedeapsa pentru dubla infracţiune săvîrşită. PROPUNERI PENTRU O FIRMA Din comuna Sînmihaiu Român, judeţul Timiş, cetăţenii au făcut mai multe propuneri pentru o nouă firmă a bufetului din localitate. Cea mai bună ni s-a părut următoarea : „Bai la noi să mîncăm nimic", firmă foarte elocventă pentru felul cum este aprovizionat bufetul cu pricina în a cărui vitrină frigorifică nu se află nici un fel de aliment. NU NE INTREBAJI DE CETM De un an și jumătate, autocamionul cooperativei agricole din Chilia Veche, judeţul Tulcea, stă pe butuci, timp în care amintita cooperativă a plătit pentru transporturi auto peste 130 000 de lei. Cooperativa a încheiat la vreme un contract pentru reparaţia capitală a autocamionului, dar nici pînă astăzi vechiculul n-a fost transportat la întreprinderea de reparaţii auto Tecuci. De ce ? Nu ne întrebaţi pe noi , întrebaţi-l pe preşedintele cooperativei COLECŢIONAR DE CONTRAVENŢII Prima dată, pentru conducerea fără permis a motocicletei, Vasile Nistor din Vicovu de Sus-Suceava a fost amendat cu 600 de lei. A doua oară, pentru acelaşi motiv , a primit trei luni închisoare contravenţională. A treia oară, a mai plătit 1 000 de lei. De curînd a fost prins din nou conducînd fără permis. La cît se va ridica noua „piesă“ din colecţie nu ştim, dar sperăm că va fi suficient de convingătoare pentru a-l determina să se oprească. PUTĂ BUNA Opt purcei a furat Constantin Marin din Maxeni-Buzău de la cooperativa agricolă din localitate. Pe cînd încerca să-l vîndă a fost prins şi... a primit 2 ani şi şase luni închisoare corecţională. Cam peste 3 luni pentru fiecare purcel. „Bună plată“ ! PE SUB MINA în ziua de 30 august, Ichim Mercur, gestionar la C.A.P. Voineşti, judeţul Iaşi a încărcat într-o maşină 432 kg de zarzavat şi a plecat la Fălticeni spre a-l „valorifica" pe sub mină... N-a reuşit căci, foarte curînd, un om în uniformă i-a pus o mină pe umărTM Grupul Şcolar Agricol din comuna Nucet, judeţul Dâmboviţa a primit nouă promoţie Traian D. Lungu, profesori Rm. Vilcea, judeţul Vîlcea „în frumosul sat al Zlătăreilor, lingă Drăgăşani, au fost sărbătoriţi de curînd fiii satului. A fost un moment de viaţă emoţionant, o cinstire a celor care au purces de aici*, ne scrieţi dv. La sărbătoare s-a amintit despre faptul că azi în Zlatărei, cîndva un sat anonim, plin de noroaie, sînt peste 50 de televizoare, sute de aparate de radio, 350 case noi , au apărut trotuarele. Cum era şi firesc s-a vorbit şi despre aceste lucruri, şi nu fără îndrep tăţită mîndrie, încheiaţi dv. scrisoarea. _ împărtăşim întru totul emoţia dv. ca participant la aceasta întîlnire. Vă rugăm să ne mai scrieţi. Vasile Tibirna, corn. Muftinu Mic, judeţul Satu-Mare Ne bucură că vreţi să deveniţi corespondent voluntar al ziarului. Pentru acest lucru nu se cer „condiţii deosebite", aşa cum presupuneţi dv. Este ele ajuns dacă ne scrieţi cu regularitate, relatîndu-ne la timp, cît mai scurt şi bine verificate, faptele cele mai semnificative din viaţa satului în care locuiţi. Aşteptăm deci cu plăcere veşti de la dv. Haralambie Rusu, învăţător, comuna Vorona, judeţul Botoşani Articolul în legătură cu defrişarea luncii Chişoveţu merită toată atenţia. Pripeală a fost şi atunci cînd s-a tăiat pădurea de pe dealul Gordelvoaia şi păduricea de pe dealul Protopopenilor care înconjura clădirea ce a folosit ca şcoală în acest sat. Afirm aceasta, ştiut fiind că pe la noi ajung în goană mare, din părţile Dornelor, furtuni cumplite care mătură totul în cale, doborînd sute de arbori, ziceţi dv., în continuare. într-adevăr, organele competente ne sînt datoare cu un răspuns, atît nouă cît şi dv. Hie Z. Băjenari, comuna Floreşti-Stoeneşti, judeţul Ilfov Am primit scrisoarea dv. prin care ne solicitaţi ajutorul în rezolvarea unor probleme personale. In măsura în care ne stă în putinţă, vom încerca să vă ajutăm. Tot puţitui înţelept ca de puţine ori mi-a fost dat să mă conving de adevărul cuprins de proverbul amintit. Din experienţa mea sau din ceea ce am aflat de la alţii. De pildă, cu cităva vreme în urmă, întîmplarea a făcut să mă aflu la Direcţia Judeţeană ADAS — Constanţa, cînd au intrat acolo doi oameni. Veneau din comuna Cumpăna, aşezare situată in apropiere de Constanţa. Unul dintre ei începu să-i povestească lucrătorului, care-l întrebase ce doreşte, un fapt petrecut anul trecut. Aşa am aflat că omul întorcindu-se de la nişte rude, noaptea tîrziu, n-a mai luat-o pe drumul obişnuit. Ştia el un altul pe unde se putea ajunge mai repede acasă. Dar a ajuns mai tîrziu. Mai precis, a doua zi pe seară, cu un picior in ghips, bandajat la cap şi istovit de dureri. Căzuse într-o groapă de puţ părăsit, pe care de altminteri o ştia, dar n-o ocolise. Acum era vindecat, doar piciorul îl mai durea din cînd în cînd, mai ales cînd se schimbă vremea, după cum spunea el. — Nu-i vorbă, primisem sprijin din partea conducerii cooperativei agricole, la timpul potrivit, continuă omul nostru, dar auzisem după aceea că și ADAS te poate ajuta în astfel de împrejurări. Avînd treabă pe la Constanţa, ce mi-am zis : hai şi pe la ADAS să vedem ce şi cum. Mai auzisem eu in comună pe unul şi pe altul că au încheiat cite ’o asigurare. Nu-i vorbă, puteam să-nchei şi la noi o asigurare, da’ dacă tot am dat pe aici... Lucrătorul ii întinse o hîrtie pe care scria „Asigurarea de accidente”. Omul o luă, o citi și după o vreme zise : — Bine, înțeleg eu pot să închei o astfel de asigurare, dar n-ai vrea mata să-mi explici, așa mai pe larg, ce avantaje am eu de pe urma ei? — Cum să nu ! Uite, pentru urmările unor accidente, așa cum l-ai avut mata pe acela, sau altele cum ar fi : explozia, prăbuşirea de teren, arsura, îngheţul, atacul unui animal, trăsnetul, acţiunea violentă a unei persoane etc. Administraţia Asigurărilor de Stat îţi plăteşte suma prevăzută în contract. Dumneata poţi să alegi cn fel de asigurare de accidente vrei să închei : cu sume fixe sau cu sume convenite. Dacă... şi funcţionarul a început din nou să-i explice. Ceea ce a mai aflat omul nostru vă vom spune în curind. VASILE ZAMFIRESCU II