Satul Socialist, decembrie 1970 (Anul 2, nr. 488-514)
1970-12-01 / nr. 488
PAGINA 2 Се ar trebui să fie căminul cultural în condiţiile satului modern socialist . NU LA INTIMPLARE, ci In mod riguros ştiinţific — Să precizăm, ce înseamnă o orientare ştiinţifică în organizarea activităţii culturale şi de ce anume este cerută. — E un criteriu modern, un criteriu de bază, prezent azi în toate domeniile vieţii noastre şi necesar în cea mai mare măsură. In cultură ne ajută să ne utilizăm forţele, înzestrarea materială, cu un randament pe cît posibil maxim, ferindu-ne de acţiuni hibride, formale, străine de frămîntările oamenilor. — Reiese că, a proceda ştiinţific în activitatea culturală, înseamnă a simţi bine pulsul satului, necesităţile locului şi momentului. — Este nevoie să ţinem tot timpul ştacheta muncii culturale la înălţimea cerinţelor actuale ale fiecărei aşezări rurale. Consider că temele aflate in prezent în dezbaterea ziarului „Satul socialist", abordează cu oportunitate aspectele decalajului, adesea intîlnit între ceea ce doreşte satul din punct de vedere spiritual, şi ce i se oferă. Cel mai mare neajuns al marcii culturale este aplicarea mecanică, fără fantezie şi discem&ment, a unor indicaţii cu caracter orientativ. La unii, aceasta devine chiar stil de muncă, dacă l-aş mai putea numi aşa. — După cîte ştim se întîlnesc destule cazuri de acest fel şi în judeţul dumneavoastră. Cităm doar Bucşani, Drăgoeşti, Moviliţa, Dascalu etc. Le trataţi cu exigenţa care străbate cuvintele de mai sus ? —* Avem 125 de sate, aproape jumătate din ele trăiesc sub influenţa oraşelor. Fenomenul prezintă laturile sale pozitive, dar şi unele neajunsuri. Pozitivă este creşterea şi diversificarea gusturilor şi a pretenţiilor pe deplin justificate faţă de calitatea de interviu cu DUMITRU BORIGA, preşedintele Comitetului judeţean Ilfov pentru Cultură şi Artă tului de cultură. Oraşul oferă un mod operativ un mare volum de informaţii de ordin ştiinţific, estetic, cultural. Omul are un etalon de comparaţie superior. Acasă, în satul lui, trebuie să găsească ceva de o valoare apropiată.n studiu pe сате-l întreprindem asupra potenţialului uman şi material, destinat culturii, pune în evidenţă faptul că în fiecare unitate culturală există condiţia unei activităţi moderne. Dar mulţi n-o fac din comoditate sau pur şi simplu din lipsă de vocaţie. In general personalitatea directorului de cămin cultural nu e bine conturată, răspunderea fiind împărţită. Ea revine organelor locale uneori de o optică îngustă in ceea ce priveşte înţelegerea necesităţii culturii, forului tutelar şi directorului insuşi. — Am înţeles că studierea realităţii locale a dus la concluzia că trebuie să oferiţi oamenilor manifestări de o ţinută ridicată. — In 40 de sate formaţii profesioniste întreprind turnee. Excelează aici teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu". Regretabil este că la unele ansamble, repertoriul iniţial, se subţiază pe măsura apropierii de sat. Este o chestiune care ţine de consideraţie şi respect, agravată deseori şi de neglijenţa autorităţilor din sat care nu creează condiţii propice oaspeţilor. Intenţia de a realiza manifestări de ţinută, e sprijinită activ şi de cei aproape 200 de academicieni, asistenţi universitari, agronomi, biologi, istorici, sociologi. Ţin să amintesc unor specialişti tineri, care încă nu ştiu cum arată cîmpul că ar putea urma exemplul unor academicieni, ca prof. Amilcar Vasiliu, prof. unit. Teodor Buşniţă, Viorel Burea ş.a. care s-au deplasat adesea pînă la locul de muncă pentru a clarifica unele probleme acute de producţie. — Pentru cunoaşterea ştiinţifică a realităţii întreprindeţi desigur şi o cercetare ştiinţifică sistematică ? — Un studiu sociologic întreprins în judeţ ne-a furnizat pînă acum date cu caracter monografic despre 13 comune. O carenţă o constituie slaba aprofundare a sectorului economic adică ceeace este esenţial pentru o activitate culturală bogată şi eficientă. La drbovi, Izvoarele, Răsuceni, Puţineiu, activul cultural are un larg cîmp de observaţie. Aici n-am auzit motivarea : „Nu ne pricepem la agricultură". Oamenii se duc la sediile cooperativelor agricole şi cercetează condiţiile specifice şi preocupările fiecărei unităţi. Ele devin apoi subiect de dezbatere în programul activităţii culturale. Studiul întocmit la C.A.P. Domneşti a relevat între altele faptul că forţa de muncă o constituie In principal, femeile. Aici, ca de altfel şi-n multe alte locuri, au apărut In preocupările culturale locale, manifestări dedicate cu predilecţie femeilor. Studiul ştiinţific continuu ca şi viaţa însăşi, ne dă în fiecare clipă, cheia soluţiilor optime. Interviu consemnat de VIRGIL TOSO INFORMAŢII ф La complexul avicol intercooperatist din Afumaţi, unul din cele mai mari complexe de acest fel din ţară, au fost puse în exploatare, cu aproape un an mai devreme faţă de prevederi, primele trei ferme. Noile spaţii adăpostesc 98 000 pui, iar pînă la sfîrşitul anului, numărul păsărilor va spori cu 200 000. In final, complexul de la Afumaţi va livra anual 3 milioane de pui, aducind unităţilor cooperatiste asociate, venituri de peste 22 milioane lei. ф La finală pe ţară a celor mai buni radioamatori primul loc a fost ocupat de reprezentanţii judeţului Argeş, care au întrecut cu 800 şi respectiv 1 000 de puncte pe colegii lor din Bihor şi Braşov. Din judeţul Covasna se desfăşoară importante lucrări de regularizare a Oltului. Menţionăm între acestea construcţia unor diguri, care vor crea condiţii pentru extinderea oraşului Sf. Gheorghe In zona lui industrială, precum şi pentru valorificarea a 300 ha de teren agricol. -ntr-o atmosferă sărbătorească,. In satul Troiţa, comuna Căleşti, judeţul Mureş, au avut loc festivităţile dedicate Împlinirii a 200 de ani de la înfiinţarea şcolii din localitate. ISATUL SOCIALIST . li (Urmare din pag. I) arzatorî mi-a vorbit despre metamorfoza locurilor după anotimp, alegîndu-şi cuvintele, atent la nuanţe, ca un pictor cînd îşi alege culorile. — Aici trebuie venit în mai. Toate înălţimile sînt albe de spuma pomilor în floare. Dar în miezul verii? Poate greşesc, dar ca aici unde încep Munţii Buzăului, nu cred să mai fie cer înstelat Pe urmă iarna e iarnă adevărată. Scîrţîie zăpada sub picioare şi răsună văile de zurgălăii cailor de la sănii. Inginerul Vasile Munteanu cunoaşte acum ca-n palmă fiecare plai şi fiecare viroagă. Citeşte mult, ascultă cu patimă muzică pe benzi de magnetofon, merge la vînătoare- Călare, pornește ades cale de 20 de kilometri spre stîna cooperativei, unde cele 100 de oi sînt în grija lui Ilie Oancea, meșter neîntrecut în povestit întîmplări de demult, cînd gătetele troznesc în foc, după lăsarea serii. — Nu mă plictisesc. N-am timp să mă plictisesc. Lucrez cu oamenii. Sunt extraordinari. Munteni zdraveni ca piatra, cinstiţi şi omenoşi. Şi isteţi. Şi harnici... Are prieteni în satele vecine, la Mlăjet şi Sibiciu, tot ingineri sau profesori, medici, cooperatori şi tot tineri. Se socoteşte însuşi acum un om al acestor locuri. Cu acest gînd şi-a ales profesia, cu acest sentiment a călcat prima oară în sat. Dacă consideră anii trăiţi în această comună drept un provizorat ? Cum adică ? Păi şi-a ales din pasiune meseria, aici şi-a aranjat casa... Unde să se ducă ? — Dacă vreţi să mă omorâţi, luafi-mi plaiurile şi livezile, luaţi-mi pădurea — puneţi-mă la birou.» ★ — Puneţi-mă la birou.. Aceleaşi cuvinte pot fi rostite cu şoaptă mieroasă, cu glas uşor tremurat de speranţă şi îndoială. Tot nişte oameni tineri, tot în satul de la poalele Munţilor Buzăului le-au spus, sau, poate, s-au sfiit să le spună, dar le-au invocat ca pe o formulă a fericirii supreme. Constantin Buduianu şi Georgeta Gavrilă au fost trimişi prin grija cooperativei agricole din comună să urmeze o şcoală tehnică veterinară. De la sine înţeles că erau aşteptaţi cu încredere că după absolvire vor lucra pentru dezvoltarea fermei zootehnice din sat, că energia lor tinerească şi cunoştinţele dobîndite din cărţi vor contribui la înfăptuirea acelui mîine pentru care întreaga suflare a comunei munceşte cu ardoare. Nu s-a întîmplat aşa. Constantin Buduianu s-a întors la Colţi şi s-a angajat la Consiliul Popular. Georgieta Gavrilă nu s-a mai întors deoe. S-a dus la Braşov şi s-a angajat la o întreprindere, „la birou“, fericită, probabil, că opt ore pe zi poate suci şi învîrti hîrtiile... L-am rugat pe inginerul Vasile Munteanu să spună ce crede despre aceşti tineri, osteniţi prematur, fără vibraţie la marea paradă a anotimpurilor peste plaiurile buzoiene şi care caută tihnă la birou, în universul strimt, populat de ştampile, tuşiere şi tampoane cu sugativă. A fost singurul moment de tăcere în dialogul nostru de cîteva ore, singura clipă în care moldoveanul cu vorbire ,dulce şi bogată, n-a avut la îndemînă şi lesne răspunsul. A privit doar, făcînd ochii mici, înălţimii, din preajmă : — Pe aceşti tineri nu-i bţeleg... Glasul său şi-a recăpătat însă repede însufleţirea, cînd a adăugat : — Am citit chiar acum Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la recenta şedinţă de lucru de la Comitetul Central al Partidului. Oricine poate să înţeleagă clar că pentru îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii, cadrele cu studii superioare şi medii, specialiştii, trebuie să lucreze nemijlocit în producţie. 26 de mii de specialişti cu studii superioare şi alte zeci de mii cu studii medii sunt o importantă „zestre“ de cadre a agriculturii noastre socialiste. Dar, mulţi dintre aceşti specialişti sunt cuprinşi un fel de fel de organisme administrative. Prezența lor este necesară pe ogoare, aici unde se hotărăşte soarta recoltelor, îi chemăm să vină alături de noi. Îi aşteptăm cu dragoste şi încredere. TINERI ACTIVI, TINERI OBOSIŢI PREMATUR Nr. 488 — Marţi 1 decembrie calendar.ro ! Marţi 1 decembrie Soarele răsare la ora 7 şi 32 de minute. Apune la ora 16 şi 38 minute. De la începutul anului au trecut 335 zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 30 de zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 1 decembrie , procesul de încălzire va continua şi in următoarele 24 de ore. Cerul va fi variabil cu înnourări mai accentuate în nordul ţârii unde vor cădea precipitaţii locale. In rest precipitaţii izolate. Vint slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre minus 4 şi 2 grade in jumătatea de nord a ţării şi intre zero şi 6 grade in rest. Temperaturile maxime vor oscila intre 2 şi 12 grade, local mai ridicate în Banat şi Oltenia. Se împlinesc 135 de ani de la naşterea compozitorului şi pianistului francez Camille Saint-Saëns. Copil precoce, a studiat mai întîi pianul, apârînd în public ca solist. Cîştigind de timpuriu celebritatea, Saint-Saëns şi-a dedicat torţele nu numai artei interpretative, prin turnee în întreaga lume, ci şi creaţiei. A compus cîteva opere, dintre care cea mai în secolul al XIX-lea, o dată cu iniţierea unor cercetări în vederea obţinerii de tipuri noi pe baze ştiinţifice, garoafa începe să-şi recapete locul pierdut în secolul anterior. Astfel, în 1831, un horticultor din Lyon obţine soiurile cunoscute azi sub denumirea „garoafa de Nisa" şi „garoafa italiană". În 1854 grădinarul englez CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE « Urzica. Bogată în vitamine, are acţiunea de oprire a sîngerărilor, diuretică, expectorantă şi ajutătoare în tratamentul antidiabetic. Infuzia este folosită in calofiune pentru creşterea părului. Vîscul. Plantă semiparazită care creşte pe ramurile arbori Pe alocuri in sudul ţării se va semnala ceaţă. Timpul probabil pentru 2, 3 şi 4 decembrie , vremea va deveni relativ umedă. Cerul va fi mainuit noros. Vor cădea precipitaţii locale care in nordul ţării vor avea caracter de lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va prezenta Intensificări de scurtă durată in Moldova şi Dobrogea. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre minus 3 şi 6 grade iar cele maxime intre 4 şi 12 grade. Ceaţă locală, cunoscută este „Sámson şi Dalila", muzică vocal-simfonică, simfonii, concerte pentru vioară, pian, violoncel, piese vocale şi instrumentale. Muzica sa, continuînd tradiţia artei franceze, se caracterizează prin melodica generoasă, forma echilibrată şi prin influenţa unei vaste culturi muzicale. John Gerard introduce în Anglia „garoafa galbenă" pe care a adus-o din Polonia, iar horticultorul francez Perret obţine tipul de „garoafă americană" prin încrucişarea garoafei de grădină cu cea lemnoasă. Datorită multiplelor încrucişări şi ameliorări, astăzi se cunosc peste 200 de specii de garoafe. PLANTE MEDICINALE lor. Ceaiul de vîsc este un foarte bun hipotensiv (scade tensiunea arterială). O linguriță rasă de plantă mărunjită (uscată) se lasă timp de 10 ore in 1/2 litru apă rece. Se bea in timpul zilei de mai multe ori. MEDALION SAINT-SAËNS GAROAFA (ili) PERIFERIA JUDEŢULUI nu-i prea departe de centru ? (Urmare din pag. 1) mărul elevilor creşte de la un an la altul şi o mare parte dintre ei sunt nevoiţi să stea la gazde în condiţii improprii. Ecaterina Istrate : In prezent se construieşte căminul cultural din satul Poeniţa, dar ar fi de dorit ca şi în satul de reşedinţă să avem un local de cămin, deoarece sala de spectacole improvizată în două clase vechi este necorespunzătoare desfăşurării programelor artistice şi repetiţiilor formaţiilor de amatori. Dr. Petre Constantin : Cred că ar fi cazul să ne oprim ceva mai mult la reţeaua sanitară care a fost extinsă în ultimii ani. Pe lingă spitalul de adulţi şi spitalul de copii, funcţionează şi un dispensar uman înzestrat — între altele — cu cabinet dentar. Cu toate aceste înlesniri o mare parte din cetăţeni sunt nevoiţi să bată drumul pînă la Focşani. Aceasta pentru că, deşi există o secţie de ginecologie şi obstetrică, nu avem încă un medic de specialitate. CEL CARE A FOST REPARTIZAT AICI, STA DE 2 ANI IN BUCUREŞTI ŞI PRIMEŞTE SALARIU DE LA SPITALUL DUMITREŞTI. De curînd am primit o adresă de la direcţia sanitară a judeţului prin care ni se aduce la cunoştinţă că şi în anul 1970—1971 medicul Petre Baciu (mi se pare că aşa îl cheamă, pentru că nu l-am văzut niciodată, salariul fiindu-i expediat prin poştă ! ?) ar fi „reţinut" în continuare în Capitală. In ceea ce priveşte secţia de chirurgie, aceasta nu este în întregime dotată cu aparatura necesară. Cu toate acestea, medicul Alexandru Jianu s-a străduit să învingă condiţiile precare şi a reuşit să-şi adapteze singur aparatura. N-am putut să înţeleg însă niciodată faptul că deşi acest om a făcut aproape 300 de operaţii reuşite, nu a fost apreciat de către directorul spitalului, Nicolae Georgescu. Mai mult decit atît, doctorul Georgescu, care este de fapt medic pensionar, a căutat să arunce asupra doctorului Jianu o acuzaţie neîntemeiată, cerînd chiar să fie discutat în colegiul de medici al judeţului. In prezent acest om, de o probitate profesională rar întîlnită, este chemat la Bucureşti, iar între timp directorul spitalului a ajuns la concluzia că n-ar mai avea nevoie de secţie de chirurgie ! REP.: Dv., ce părere aveţi, tovarăşe primar ? St. Fierari : In repetate rînduri am remarcat faptul că o serie de medici bine pregătiţi din punct de vedere profesional au fost nevoiţi să plece, din pricina directorului spitalului. Trei dintre aceştia ocupă în prezent funcţii de răspundere în conducerea unor spitale din oraşe importante ale ţării, cu toate că dr. Georgescu a încercat să-i discrediteze pe toate căile posibile. Dr. Petre Constantin : In condi-’ţiile iernii trecute dr. Georgescu a refuzat să interneze două bolnave cu hemoragii grave, trimiţîndu-le la dispensarul comunal care nu avea capacitate de internare. Una dintre bolnave care venise tocmai de la Jitia a fost primită în casa unei cetăţence unde i-am aplicat tratamentul adecvat. In cel de-al doilea caz, n-am mai putut face faţă. Am apelat la serviciul de salvare, dar maşina s-a înzăpezit pe drum. în disperare de cauză am luat cele două femei de mină şi le-am introdus cu forţa pe poarta spitalului. REP. : Am fi dorit ca şi doctorul Georgescu să fie în mijlocul nostru, dar de la spital ni s-a comunicat că a plecat din localitate. E o dovadă că dînsul e preocupat de interesele spitalului ? Ecaterina Istrate : Atît de preocupat, incit, din 1968 cînd asistenta de laborator a demisionat, a crezut de cuviinţă că spitalul nu mai are nevoie de analize şi a desfiinţat laboratorul. în prezent tratamentul se efectuează la Dumitreşti fără analize prealabile. REP. : Dar circumscripţia sanitară este dotată cu tot ceea ce îi trebuie ? Dr. Petre Constantin : In linii mari, da. Avem şi un laborator dentar care deserveşte 3 comune (Vintileasca, Jitia şi Dumitreşti). Solia mea e tehniciană dentară şi ne-am bucurat că putem lucra împreună. In schimb, cînd am venit aici, din laborator lipsea aparatul de turnat coroane despre care am aflat că fusese sustras de fostul tehnician care profitase de o neglijenţă de inventariere. Cu aparatul de şlefuit este, de asemenea, o întreagă poveste. Trimis apoi la Focşani şi Galaţi a fost restituit după alte cîteva luni cu explicaţia că nu poate fi reparat. L-am expediat la Bucureşti, dar acolo a fost atît de bine reparat, încît a funcţionat o jumătate de oră, ca apoi să ia din nou drumul Bucureştiului, de unde îl aşteptăm să vină de două luni de zile. Victor Popescu : Spitalul are aparatura necesară pentru radiologie. Ne lipseşte însă specialistul radiolog. REP. : Drept să vă spun n-am bănuit că reţeaua sanitară poate avea atitea carenţe aici la Dumitreşti. Mai ales că într-o discuţie purtată cu cîtva timp în urmă cu medicul-şef al judeţului, acesta îmi vorbise laudativ despre directorul spitalului. Situaţia va trebui, fireşte, clarificată cît mai curînd. Sperăm că-şi va spune cuvîntul şi Ministerul Sănătăţii. Se pare că este nevoie. Trecînd la altă temă, ar fi interesant de ştiut cum îşi îndeplineşte atribuţiile cooperaţia de consum. Ion Stănilă : In curînd spaţiul comercial de care dispunem va spori cu încă un magazin mixt. Faptul că I.L.F.-ul a deschis un punct de desfacere în comună asigură o mai bună aprovizionare a populaţiei. Nu tot atît de bine stăm şi la aprovizionarea magazinelor săteşti pentru perioada de iarnă. De cînd aparţinem de IJECOOP Vrancea sîntem nevoiţi să batem de§10ri drumul pînă la Focşani după produse de primă necesitate. O ladă de drojdie de bere de 15 kg de exemplu ne costă 70 de lei, iar transportul 80. Ca dovadă că aprovizionarea se face defectuos : pînă la 30 iunie 1970 cînd primeam marfă de la Rm. Sărat am depășit planul de desfacere cu 400 000 lei. Pînă la sfîrșitul lui septembrie însă, din cauza organizării necorespunzătoare a transporturilor de mărfuri de la depozitele IJECOOP Focșani, am înregistrat o nerealizare de 18 000 lei. REP. : Am avut ocazia să vizităm restaurantul din comună. Cum vă explicaţi lipsa de curăţenie fără de care nu se poate concepe un local al cooperaţiei de consum ? I. Stănilă : Salariaţii lucrează într-o singură tură şi n-au timp să facă curăţenie în fiecare zi ! Dr. Petre Constantin : Am aplicat pînă în prezent numeroase amenzi pentru nerespectarea condiţiilor de igienă, dar situaţia nu s-a schimbat cu nimic ! REP. : Şi acum pentru că printre cei de faţă sunt profesori, ingineri sau medici stabiliţi in comună, am vrea să cunoaştem condiţiile de viaţă care li se asigură acestora aici la Dumitreşti. St. Fieraru : Medicii beneficiază de condiţii corespunzătoare de locuit. In limita posibilităţilor am găsit gazde atît profesorilor cît şi inginerilor din comună. Prof. Udatu : Dar pînă în ргеezent n-am primit încă lemnele pentru iarnă. St. Fieraru : Se vor lua măsuri. Dispunem de 26 m.c. de lemne o cotă ce-i drept mai mică decit în 1969 pe care le vom pune la dispoziţie în curînd. Ing. Nicolae Amuza : Trebuie să recunoaştem însă faptul că locuinţa asigurată la unele gazde nu întruneşte uneori nici cele mai elementare condiţii de confort. Nicolae Bălaie: Cu riscul ca discuţia noastră să se prelungească, aş avea şi eu de ridicat unele probleme. Prin centrul civic al satului, trec zilnic circa 80 de maşini, stîrnind vara adevăraţi nori de praf. Se ştie că de cîţiva ani de zile se începuse asfaltarea drumului de la Rîmnicu Sărat spre bazinul pomicol al Dumitreştilor. Dar pentru că noi am trecut acum la alt judeţ, asfaltatul n-a mai fost continuat. S-a început alt asfalt dinspre Dumbrăveni, Cîndeşti, Bordeşti. Drumul însă a „fugit" în perioada inundaţiilor fiind neconsolidat împotriva eroziunii solului. In prezent totul a rămas baltă. Ni s-a aprobat asfaltarea centrului comunei, dar proiectul nu a fost adus nici pînă în prezent la îndeplinire. La Rm. Sărat există însă o bază de asfaltare. Pietriș suficient găsim în apa rîului. Cu 500 metri de asfalt și prin muncă patriotică am acoperi singuri artera principală a satului. L Stănilă : Pînă la centrul de Unul în valoare de 5000 lei cu cîştiguri în autoturisme, al doilea în valoare de 1 000 lei cu cîştiguri în materiale de construcţia şi al treilea cu o depunere de 500 lei, pot fi ale fiecaruia dintre dv. Cu o singură condiţie : vă participaţi la concursul iniţiat de almanahul „SATUL SOCIALIST*. Cereţi chiar azi la magaimul cooperaţiei de consim din tot, sau printr-o carta poştală la librăria „Cartea prin poştă" din Bucureşti, str. Sergent Nuţu nr. 12 un exemplar din almanahul ziarului „Satul socialist" şi participaţi la cel mai uşor, frumos şi popular concurs al anului. judeţ pierdem 2—3 zile pe drum pentru orice problemă cît de mică. Aceasta impune asfaltarea neîntîrziată a arterei judeţene care ne-ar scurta drumul cu 35 km. St. Fieraru : Consider că discuţia noastră nu poate fi încheiată fără să ridicăm şi o ultimă problemă : în prezent avem electrificate 9 sate ale comunei. Avem posibilităţi de extindere a reţelei electrice, mai ales că prin confecţionarea şi fixarea stîlpilor de către localnici am realizat economii de peste 80 000 lei. Dar şi aici întîmpinăm greutăţi. In satul Biceştii de Sus sunt terminate zilnic 10—12 instalaţii. De două luni însă tovarăşii de la judeţ refuză să vină să ia în primire reţeaua. La Blidari, sătenii aşteaptă tot de 2 luni să li se repare reţeaua, dar tovarăşii de la Focşani, ne trimit la Rîmnic, iar cei de la Rîmnic la Focşani Ecaterina Istrate . Ca să nu mai amintim de faptul că instalaţiile din interior sunt lucrate de cooperativa „Prestarea" Rm. Sărat, iar legăturile exterioare se fac de către electricienii de la Focşani şi de aici o serie întreagă de necazuri. Discuţiile noastre s-au oprit aici Nu ne propunem să extragem concluzii în primul rînd pentru că ele rezultă foarte limpede din opiniile exprimate de interlocutorii noştri în al doilea rind, pentru că sîntem convinşi că organele de resort de la nivelul judeţului vor recepţiona operativ semnalele din ancheta noastră şi vor lua măsurile necesare. TREI LIBRETE Ш. ABSOLUT GRATUITE ! Cum va fi vremea în decembrie (Urmare din pag. 1) în urma cercetărilor efectuate în compartimentul prognozelor pentru lungă durată din Institutul nostru de Meteorologie, luna decembrie 1970 ne va prezenta următoarele aspecte : — din punct de vedere termic, va apare ca o lună ceva mai rece decit în mod obişnuit ; — precipitaţii mai însemnate vor cădea în prima săptămînă şi între 23—31 decembrie. In mod deosebit vor reţine atenţia precipitaţiile care vor cădea în acest ultim interval. Eie vor fi în general sub formă de ninsoare şi vor imprima zilelor respective un aspect de adevărată iarnă în toate regiunile ţării, în Moldova, Dobrogea, Bărăgan şi în cea mai mare parte a Cîmpiei dunărene, ninsoarea va fi viscolită. Precipitaţiile care vor cădea în prima săptămînă, vor fi mai mult sub formă de burniţe şi mimai în zonele din nordul ţării şi în cele de munte va ninge. In restul lunii, adică între 8 şi 22 decembrie 1970, precipitatii vor fi neînsemnate, mai mult sub formă de burniţă şi fulguieli. Chiciura va fi des întîlnită în zonele deluroase şi de munte. Stratul de zăpadă nu va prezenta persistenţă decît după 23 decembrie a.c. Ca încheiere, considerăm, ca şi altă dată, de datoria noastră să amintim că prognoza pe care au elaborat-o specialiştii Institutului Meteorologic are caracter mai mult orientativ. Pentru eventualele neconcordanţe care s-ar ivi, rugăm să urmăriţi amendamentele respective pe care le vom difuza zilnic prin presă, radio şi televiziune. Miercuri 2 decembrie TELEVIZIUNE 18.00 Deschiderea emisiunii: „EXTERRA ’71“ (ediţia a IV-a) 18.25 CABINETUL ECONOMIC TV. 19.10 Tragerea concursului Pronoexpres. 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Unul din marii artişti ai veacului : DINU LIPATTI. 20.30 Poșta TV de Ion Mucheru. 20.45 Pe ţărmul mării — muzică uşoară. 21.10 Fotbal. OLANDA — ROMÂNIA. Transmisiune directă de la Amsterdam. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Repriza a II-a a meciului de fotbal Olanda — România.