Satul Socialist, decembrie 1970 (Anul 2, nr. 488-514)

1970-12-01 / nr. 488

PAGINA 2 Се­ ar trebui să fie căminul cultural în condiţiile satului modern socialist . NU LA INTIMPLARE, c­i In mod riguros ştiinţific — Să precizăm, ce înseamnă o orientare ştiinţifică în organiza­rea activităţii culturale şi de ce anume este cerută. — E un criteriu modern, un criteriu de bază, prezent azi în toate domeniile vieţii noastre şi necesar în cea mai mare măsură. In cultură ne ajută să ne uti­lizăm forţele, înzestrarea mate­rială, cu un randament pe cît po­sibil maxim, ferindu-ne de acţi­uni hibride, formale, străine de frămîntările oamenilor. — Reiese că, a proceda ştiin­ţific în activitatea culturală, în­seamnă a simţi bine pulsul satu­lui, necesităţile locului şi momen­tului. — Este nevoie să ţinem tot timpul ştacheta muncii culturale la înălţimea cerinţelor actuale ale fiecărei aşezări rurale. Consider că temele aflate in prezent în dez­baterea ziarului „Satul socialist", abordează cu oportunitate aspec­tele decalajului, adesea intîlnit între ceea ce doreşte satul din punct de vedere spiritual, şi ce i se oferă. Cel mai mare neajuns al mar­cii culturale este aplica­rea mecanică, fără fantezie şi discem&ment, a unor indicaţii cu caracter orientativ. La unii, a­­ceasta devine chiar stil de mun­că, dacă l-aş mai putea numi aşa. — După cîte ştim se întîlnesc destule cazuri de acest fel şi în judeţul dumneavoastră. Cităm doar Bucşani, Drăgoeşti, Movi­­liţa, Dascalu etc. Le trataţi cu exigenţa care străbate cuvintele de mai sus ? —* Avem 125 de sate, aproape jumătate din ele trăiesc sub in­fluenţa oraşelor. Fenomenul pre­zintă laturile sale pozitive, dar şi unele neajunsuri. Pozitivă este creşterea şi diversificarea gustu­rilor şi a pretenţiilor pe deplin justificate faţă de calitatea de­ interviu cu DUMITRU BORIGA, preşedintele Comitetului judeţean Ilfov pentru Cultură şi Artă tului de cultură. Oraşul oferă un mod operativ un mare volum de informaţii de ordin ştiinţific, es­tetic, cultural. Omul are un etalon de comparaţie superior. Acasă, în satul lui, trebuie să găsească ceva de o valoare apropiată.­­­n stu­diu pe сате-l întreprindem asu­pra potenţialului uman şi mate­rial, destinat culturii, pune în e­­videnţă faptul că în fiecare uni­tate culturală există condiţia unei activităţi moderne. Dar mulţi n-o fac din comoditate sau pur şi simplu din lipsă de vocaţie. In general personalitatea directoru­lui de cămin cultural nu e bine conturată, răspunderea fiind îm­părţită. Ea revine organelor lo­cale uneori de o optică îngustă in ceea ce priveşte înţelegerea ne­­cesităţii culturii, forului tutelar şi directorului insuşi. — Am înţeles că studierea re­alităţii locale a dus la concluzia că trebuie să oferiţi oamenilor manifestări de o ţinută ridicată. — In 40 de sate formaţii pro­fesioniste întreprind turnee. Ex­celează aici teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu". Regre­tabil este că la unele ansamble, repertoriul iniţial, se subţiază pe măsura apropierii de sat. Este o chestiune care ţine de consideraţie şi respect, agravată deseori şi de neglijenţa autorită­ţilor din sat care nu creează con­diţii propice oaspeţilor. Intenţia de a realiza manifes­tări de ţinută, e sprijinită activ şi de cei aproape 200 de academi­cieni, asistenţi universitari, agro­nomi, biologi, istorici, sociologi. Ţin să amintesc unor specialişti tineri, care încă nu ştiu cum a­­rată cîmpul că ar putea urma e­­xemplul unor academicieni, ca prof. Amilcar Vasiliu, prof. unit­. Teodor Buşniţă, Viorel Burea ş.a. care s-au deplasat adesea pînă la locul de muncă pentru a clarifica unele probleme acute de producţie. — Pentru cunoaşterea ştiinţifi­că a realităţii întreprindeţi desi­gur şi o cercetare ştiinţifică sis­tematică ? — Un studiu sociologic între­prins în judeţ ne-a furnizat pînă acum date cu caracter monogra­fic despre 13 comune. O carenţă o constituie slaba aprofundare a sectorului economic adică ceea­­ce este esenţial pentru o activi­tate culturală bogată şi eficientă. La drbovi, Izvoarele, Răsuceni, Puţine­iu, activul cultural are un larg cîmp de observaţie. Aici n-am auzit motivarea : „Nu ne pricepem la agricultură". Oame­nii se duc la sediile cooperative­lor agricole şi cercetează condi­ţiile specifice şi preocupările fie­cărei unităţi. Ele devin apoi subiect de dezbatere în progra­mul activităţii culturale. Studiul întocmit la C.A.P. Dom­neşti a relevat între altele faptul că forţa de muncă o constituie In principal, femeile. Aici, ca de altfel şi-n multe alte locuri, au apărut In preocupările culturale locale, manifestări dedicate cu predilecţie femeilor. Studiul ştiinţific continuu ca şi viaţa însăşi, ne dă în fiecare clipă, cheia soluţiilor optime. Interviu consemnat de VIRGIL TOSO INFORMAŢII ф La complexul avicol intercoo­­­­peratist din Afumaţi, unul din cele mai mari complexe de acest fel din ţară, au fost puse în ex­ploatare, cu aproape un an mai de­vreme faţă de prevederi, primele trei ferme. Noile spaţii adăpostesc 98 000 pui, iar pînă la sfîrşitul a­­nului, numărul păsărilor va spori cu 200 000. In final, complexul de la Afu­maţi va livra anual 3 milioane de pui, aducind unităţilor cooperatiste asociate, venituri de peste 22 mi­lioane lei. ф La finală pe ţară a celor mai­­ buni radioamatori primul loc a fost ocupat de reprezentanţii ju­deţului Argeş, care au întrecut cu 800 şi respectiv 1 000 de puncte pe colegii lor din Bihor şi Braşov. Di­­n judeţul Covasna se desfă­şoară importante lucrări de re­gularizare a Oltului. Menţionăm între acestea construcţia unor di­guri, care vor crea condiţii pentru extinderea oraşului Sf. Gheorghe In zona lui industrială, precum şi pentru valorificarea a 300 ha de teren agricol. -­­­ntr-o atmosferă sărbătoreas­­­­că,. In satul Troiţa, comuna Căleşti, judeţul Mureş, au avut loc festivităţile dedicate Împlinirii a 200 de ani de la înfiinţarea şcolii din localitate. ISATUL SOCIALIST . li (Urmare din pag. I) arzatorî mi-a vorbit despre metamor­foza locurilor după anotimp, alegîn­­du-şi cuvintele, atent la nuanţe, ca un pictor cînd îşi alege culorile. — Aici trebuie venit în mai. Toa­te înălţimile sînt albe de spuma po­milor în floare. Dar în miezul verii? Poate greşesc, dar ca aici unde în­cep Munţii Buzăului, nu cred să mai fie cer înstelat Pe urmă iarna e iar­nă adevărată. Scîrţîie zăpada sub picioare şi răsună văile de zurgălăii cailor de la sănii. Inginerul Vasile Munteanu cunoaş­te acum ca-n palmă fiecare plai şi fiecare viroagă. Citeşte mult, ascul­tă cu patimă muzică pe benzi de magnetofon, merge la vînătoare- Călare, pornește ades cale de 20 de kilometri spre stîna cooperativei, unde cele 1­­00 de oi sînt în grija lui Ilie Oancea, meșter neîntrecut în po­vestit întîmplări de demult, cînd gă­­tetele troznesc în foc, după lăsarea serii. — Nu mă plictisesc. N-am timp să mă plictisesc. Lucrez cu oamenii. Sunt extraordinari. Munteni zdraveni ca piatra, cinstiţi şi omenoşi. Şi is­teţi. Şi harnici... Are prieteni în satele vecine, la Mlăjet şi Sibiciu, tot ingineri sau pro­fesori, medici, cooperatori şi tot ti­neri. Se socoteşte însuşi acum un om al acestor locuri. Cu acest gînd şi-a ales profesia, cu acest sentiment a călcat prima oară în sat. Dacă con­sideră anii trăiţi în această comu­nă drept un provizorat ? Cum adi­că ? Păi şi-a ales din pasiune mese­ria, aici şi-a aranjat casa... Unde să se ducă ?­­ — Dacă vreţi să mă omorâţi, lua­fi-mi plaiurile şi livezile, luaţi-mi pă­durea — puneţi-mă la birou.» ★ — Puneţi-mă la birou.­. Aceleaşi cuvinte pot fi rostite cu şoaptă mieroasă, cu glas uşor tre­murat de speranţă şi îndoială. Tot nişte oameni tineri, tot în satul de la poalele Munţilor Buzăului le-au spus, sau, poate, s-au sfiit să le spună, dar le-au invocat ca pe o for­mulă a fericirii supreme. Constantin Buduianu şi Georgeta Gavrilă au fost trimişi prin grija cooperativei agricole din comună să urmeze o şcoală tehnică veterinară. De la sine înţeles că erau aşteptaţi cu încredere că după absolvire vor lucra pentru dezvoltarea fermei zoo­tehnice din sat, că energia lor tine­rească şi cunoştinţele dobîndite din cărţi vor contribui la înfăptuirea a­­celui mîine pentru care întreaga su­flare a comunei munceşte cu ar­doare. Nu s-a întîmplat aşa. Constantin Buduianu s-a întors la Colţi şi s-a angajat la Consiliul Popular. Geor­gieta Gavrilă nu s-a mai întors de­­oe. S-a dus la Braşov şi s-a angajat la o întreprindere, „la birou“, feri­cită, probabil, că opt ore pe zi poa­te suci şi învîrti hîrtiile... L-am rugat pe inginerul Vasile Munteanu să spună ce crede des­pre aceşti tineri, osteniţi prematur, fără vibraţie la marea paradă a a­­notimpurilor peste plaiurile buzoiene şi care caută tihnă la birou, în uni­versul strimt, populat de ştampile, tuşiere şi tampoane cu sugativă. A fost singurul moment de tăcere în dialogul nostru de cîteva ore, singura clipă în care moldoveanul cu vorbire ,dulce şi bogată, n-a a­­vut la îndemînă şi lesne răspunsul. A privit doar, făcînd ochii mici, înălţimii, din preajmă : — Pe aceşti tineri nu-i b­ţeleg... Glasul său şi-a recăpătat însă re­pede însufleţirea, cînd a adăugat : — Am citit chiar acum Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la recenta şedinţă de lucru de la Co­mitetul Central al Partidului. Oricine poate să înţeleagă clar că pentru îmbunătăţirea organizării, planifică­rii şi conducerii agriculturii, cadre­le cu studii superioare şi medii, spe­cialiştii, trebuie să lucreze nemijlo­cit în producţie. 26 de mii de specialişti cu studii superioare şi alte zeci de mii cu studii medii sunt o importantă „zes­tre“ de cadre a agriculturii noas­tre socialiste. Dar, mulţi dintre a­­ceşti specialişti sunt cuprinşi un fel de fel de organisme administra­tive. Prezența lor este necesară pe o­­goare, aici unde se hotărăşte soar­ta recoltelor, îi chemăm să vină alături de noi. Îi aşteptăm cu dra­goste şi încredere. TINERI ACTIVI, TINERI OBOSIŢI PREMATUR Nr. 488 — Marţi 1 decembrie c­alendar.ro ! Marţi 1 decembrie Soarele răsare la ora 7 şi 32 de minute. Apune la ora 16 şi 38 mi­nute. De la începutul anului au trecut 335 zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 30 de zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 1 de­cembrie , procesul de încălzire va continua şi in următoarele 24 de ore. Cerul va fi variabil cu înnourări mai accentuate în nordul ţârii unde vor cădea precipitaţii locale. In rest precipitaţii izo­late. Vint slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cu­prinse intre minus 4 şi 2 grade in jumătatea de nord a ţării şi intre zero şi 6 grade in rest. Temperaturile maxime vor os­cila intre 2 şi 12 grade, local mai ridicate în Banat şi Oltenia. Se împlinesc 135 de ani de la naşterea compozitorului şi pianis­tului francez Camille Saint-Saëns. Copil precoce, a studiat mai în­­tîi pianul, apârînd în public ca solist. Cîştigind de timpuriu ce­lebritatea, Saint-Saëns şi-a de­dicat torţele nu numai artei in­terpretative, prin turnee în întrea­ga lume, ci şi creaţiei. A compus cîteva opere, dintre care cea mai în secolul al XIX-lea, o dată cu iniţierea unor cercetări în vede­rea obţinerii de tipuri noi pe baze ştiinţifice, garoafa începe să-şi recapete locul pierdut în secolul anterior. Astfel, în­ 1831, un horticultor din Lyon obţine so­iurile cunoscute azi sub denumi­rea „garoafa de Nisa" şi „ga­roafa italiană". În 1854 grădinarul englez CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE « Urzica. Bogată în vitamine, are acţiune­a de oprire a sîngeră­­rilor, diuretică, expectorantă şi a­­jutătoare în tratamentul antidia­­betic. Infuzia este folosită in ca­lofiune pentru creşterea părului. Vîscul. Plantă semiparazită care creşte pe ramurile arbori­ Pe alocuri in sudul ţării se va semnala ceaţă. Timpul probabil pentru 2, 3 şi 4 decembrie , vremea va deveni relativ umedă. Cerul va fi mai­­nuit noros. Vor cădea precipi­taţii locale care in nordul ţării vor avea caracter de lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va prezenta In­tensificări de scurtă durată in Moldova şi Dobrogea. Tempera­turile minime vor fi cuprinse intre minus 3 şi 6 grade iar cele maxime intre 4 şi 12 grade. Ceaţă locală, cunoscută este „Sámson şi Da­­lila", muzică vocal-simfonică, simfonii, concerte pentru vioară, pian, violoncel, piese vocale şi in­strumentale. Muzica sa, conti­­nuînd tradiţia artei franceze, se caracterizează prin melodica ge­neroasă, forma echilibrată şi prin influenţa unei vaste culturi mu­zicale. John Gerard introduce în Anglia „garoafa galbenă" pe care a a­­dus-o din Polonia, iar horticul­torul francez Perret obţine tipul de „garoafă americană" prin în­crucişarea garoafei de grădină cu cea lemnoasă. Datorită multiplelor încrucişări şi ameliorări, astăzi se cunosc peste 200 de specii de garoafe. PLANTE MEDICINALE lor. Ceaiul de vîsc este un foarte bun hipotensiv (scade tensiunea arterială). O linguriță rasă de plantă mărunjită (uscată) se lasă timp de 10 ore in 1/2 litru apă rece. Se bea in timpul zilei de mai multe ori. MEDALION SAINT-SAËNS GAROAFA (ili) PERIFERIA JUDEŢULUI nu-i prea departe de centru ? (Urmare din pag. 1) mărul elevilor creşte de la un an la altul şi o mare parte dintre ei sunt nevoiţi să stea la gazde în condiţii improprii. Ecaterina Istrate : In prezent se construieşte căminul cultural din satul Poeniţa, dar ar fi de dorit ca şi în satul de reşedinţă să avem un local de cămin, deoarece sala de spectacole improvizată în două clase vechi este ne­corespunzătoare desfăşurării programelor artistice şi repetiţiilor formaţiilor de ama­tori. Dr. Petre Constantin : Cred că ar fi cazul să ne oprim ceva mai mult la reţeaua sanitară care a fost ex­tinsă în ultimii ani. Pe lingă spi­talul de adulţi şi spitalul de copii, funcţionează şi un dispensar uman înzestrat — între altele — cu ca­binet dentar. Cu toate aceste în­lesniri o mare parte din cetăţeni sunt nevoiţi să bată drumul pînă la Focşani. Aceasta pentru că, deşi există o secţie de ginecologie şi obstetrică, nu avem încă un medic de specialitate. CEL CARE A FOST REPARTIZAT AICI, STA DE 2 ANI IN BUCUREŞTI ŞI PRI­MEŞTE SALARIU DE LA SPITA­LUL DUMITREŞTI. De curînd am primit o adresă de la direcţia sa­nitară a judeţului prin care ni se aduce la cunoştinţă că şi în anul 1970—1971 medicul Petre Baciu (mi se pare că aşa îl cheamă, pentru că nu l-am văzut niciodată, sala­riul fiindu-i expediat prin poştă ! ?) ar fi „reţinut" în continuare în Capitală. In ceea ce priveşte secţia de chi­rurgie, aceasta nu este în întregi­me dotată cu aparatura necesară. Cu toate acestea, medicul Alexan­dru Jianu s-a străduit să învingă condiţiile precare şi a reuşit să-şi adapteze singur aparatura. N-am putut să înţeleg însă niciodată fap­tul că deşi acest om a făcut aproa­pe 300 de operaţii reuşite, nu a fost apreciat de către directorul spitalului, Nicolae Georgescu. Mai mult decit atît, doctorul Georges­cu, care este de fapt medic pen­sionar, a căutat să arunce asupra doctorului Jianu o acuzaţie neîn­temeiată, cerînd chiar să fie dis­cutat în colegiul de medici al ju­deţului. In prezent acest om, de o probitate profesională rar întîl­­nită, este chemat la Bucureşti, iar între timp directorul spitalului a ajuns la concluzia că n-ar mai avea nevoie de secţie de chirurgie ! REP.: Dv., ce părere aveţi, tova­răşe primar ? St. Fierari­ : In repetate rînduri am remarcat faptul că o serie de medici bine pregătiţi din punct de vedere profesional au fost nevoiţi să plece, din pricina directorului spitalului. Trei dintre aceştia ocu­pă în prezent funcţii de răspun­dere în conducerea unor spitale din oraşe importante ale ţării, cu toate că dr. Georgescu a încercat să-i discrediteze pe toate căile posibile. Dr. Petre Constantin : In condi-’­ţiile iernii trecute dr. Georgescu a refuzat să interneze două bolnave cu hemoragii grave, trimiţîndu-le la dispensarul comunal care nu avea capacitate de internare. Una dintre bolnave care venise tocmai de la Jitia a fost primită în casa unei cetăţence unde i-am aplicat tratamentul adecvat. In cel de-al doilea caz, n-am mai putut face faţă. Am apelat la serviciul de salvare, dar maşina s-a înzăpezit pe drum. în disperare de cauză am luat cele două femei de mină şi le-am introdus cu forţa pe poarta spitalului. REP. : Am fi dorit ca şi doctorul Georgescu să fie în mijlocul nos­tru, dar de la spital ni s-a comu­nicat că a plecat din localitate. E o dovadă că dînsul e preocupat de interesele spitalului ? Ecaterina Istrate : Atît de preo­cupat, incit, din 1968 cînd asis­tenta de laborator a demisionat, a crezut de cuviinţă că spitalul nu mai are nevoie de analize şi a desfiinţat laboratorul. în prezent tratamentul se efectuează la Du­­mitreşti fără analize prealabile. REP. : Dar circumscripţia sani­tară este dotată cu tot ceea ce îi trebuie ? Dr. Petre Constantin : In linii mari, da. Avem şi un laborator dentar care deserveşte 3 comune (Vintileasca, Jitia şi Dumitreşti). Solia mea e tehniciană dentară şi ne-am bucurat că putem lucra îm­preună. In schimb, cînd am venit aici, din laborator lipsea aparatul de turnat coroane despre care am aflat că fusese sustras de fostul tehnician care profitase de o ne­glijenţă de inventariere. Cu apa­ratul de şlefuit este, de asemenea, o întreagă poveste. Trimis apoi la Focşani şi Galaţi a fost resti­tuit după alte cîteva luni cu explicaţia că nu poate fi repa­rat. L-am expediat la Bucu­reşti, dar acolo a fost atît de bine reparat, încît a funcţionat o jumă­tate de oră, ca apoi să ia din nou drumul Bucureştiului, de unde îl aşteptăm să vină de două luni de zile. Victor Popescu : Spitalul are a­paratura necesară pentru radiolo­gie. Ne lipseşte însă specialistul radiolog. REP. : Drept să vă spun n-am bănuit că reţeaua sanitară poate avea atitea carenţe aici la Dumi­treşti. Mai ales că într-o discuţie purtată cu cîtva timp în urmă cu medicul-şef al judeţului, acesta îmi vorbise laudativ despre directorul spitalului. Situaţia va trebui, fireşte, clari­ficată cît mai curînd. Sperăm că-şi va spune cuvîntul şi Ministerul Sănătăţii. Se pare că este nevoie. Trecînd la altă temă, ar fi inte­resant de ştiut cum îşi îndeplineşte atribuţiile cooperaţia de consum. Ion Stănilă : In curînd spaţiul comercial de care dispunem va spori cu încă un magazin mixt. Faptul că I.L.F.-ul a deschis un punct de desfacere în comună asi­gură o mai bună aprovizionare a populaţiei. Nu tot atît de bine stăm şi la aprovizionarea magazi­nelor săteşti pentru perioada de iarnă. De cînd aparţinem de IJECOOP Vrancea sîntem nevoiţi să batem de§10ri drumul pînă la Focşani după produse de primă necesitate. O ladă de drojdie de bere de 15 kg de exemplu ne costă 70 de lei, iar transportul 80. Ca dovadă că aprovizionarea se face defectuos : pînă la 30 iunie 1970 cînd primeam marfă de la Rm. Sărat am depășit planul de desfa­cere cu 400 000 lei. Pînă la sfîrși­tul lui septembrie însă, din cauza organizării necorespunzătoare a transporturilor de mărfuri de la depozitele IJECOOP Focșani, am înregistrat o nerealizare de 18 000 lei. REP. : Am avut ocazia să vizi­tăm restaurantul din comună. Cum vă explicaţi lipsa de curăţenie fără de care nu se poate concepe un local al cooperaţiei de consum ? I. Stănilă : Salariaţii lucrează în­tr-o singură tură şi n-au timp să facă curăţenie în fiecare zi ! Dr. Petre Constantin : Am apli­cat pînă în prezent numeroase a­­menzi pentru nerespectarea condi­ţiilor de igienă, dar situaţia nu s-a schimbat cu nimic ! REP. : Şi acum pentru că printre cei de faţă sunt profesori, ingineri sau medici stabiliţi in comună, am vrea să cunoaştem condiţiile de viaţă care li se asigură acestora aici la Dumitreşti. St. Fieraru : Medicii beneficiază de condiţii corespunzătoare de lo­cuit. In limita posibilităţilor am găsit gazde atît profesorilor cît şi inginerilor din comună. Prof. Udatu : Dar pînă în ргеe­zent n-am primit încă lemnele pentru iarnă. St. Fieraru : Se vor lua măsuri. Dispunem de 26 m.c. de lemne o cotă ce-i drept mai mică decit în 1969 pe care le vom pune la dis­poziţie în curînd. Ing. Nicolae Amuza : Trebuie să recunoaştem însă faptul că locuin­ţa asigurată la unele gazde nu în­truneşte uneori nici cele mai ele­mentare condiţii de confort. Nicolae Bălaie: Cu riscul ca dis­cuţia noastră să se prelungească, aş avea şi eu de ridicat unele pro­bleme. Prin centrul civic al satu­lui, trec zilnic circa 80 de maşini, stîrnind vara adevăraţi nori de praf. Se ştie că de cîţiva ani de zile se începuse asfaltarea drumu­lui de la Rîmnicu Sărat spre bazi­nul pomicol al Dumitreştilor. Dar pentru că noi am trecut acum la alt judeţ, asfaltatul n-a mai fost continuat. S-a început alt asfalt dinspre Dumbrăveni, Cîndeşti, Bordeşti. Drumul însă a „fugit" în perioada inundaţiilor fiind necon­solidat împotriva eroziunii solului. In prezent totul a rămas baltă. Ni s-a aprobat asfaltarea centrului comunei, dar proiectul nu a fost adus nici pînă în prezent la înde­plinire. La Rm. Sărat există însă o bază de asfaltare. Pietriș sufi­cient găsim în apa rîului. Cu 500 metri de asfalt și prin muncă pa­triotică am acoperi singuri artera principală a satului. L Stănilă : Pînă la centrul de Unul în valoare de 5000 lei cu cîştiguri în autoturisme, al doi­lea în valoare de 1 000 lei cu cîştiguri în materiale de con­strucţia şi al treilea cu o depu­nere de 500 lei, pot fi ale fieca­­ruia dintre dv. Cu o singură con­diţie : vă participaţi la concursul iniţiat de almanahul „SATUL SO­CIALIST*. Cereţi chiar azi la ma­gaimul cooperaţiei de consim din tot, sau printr-o carta poşta­lă la librăria „Cartea prin poştă" din Bucureşti, str. Sergent Nuţu nr. 12 un exemplar din almanahul ziarului „Satul socialist" şi parti­cipaţi la cel mai uşor, frumos şi popular concurs al anului. judeţ pierdem 2—3 zile pe drum pentru orice problemă cît de mică. Aceasta impune asfaltarea neîntîr­­ziată a arterei judeţene care ne-ar scurta drumul cu 35 km. St. Fieraru : Consider că discu­ţia noastră nu poate fi încheiată fără să ridicăm şi o ultimă pro­blemă : în prezent avem electri­ficate 9 sate ale comunei. Avem posibilităţi de extindere a reţelei electrice, mai ales că prin confec­ţionarea şi fixarea stîlpilor de că­tre localnici am realizat economii de peste 80 000 lei. Dar şi aici în­­tîmpinăm greutăţi. In satul Biceştii de Sus sunt terminate zilnic 10—12 instalaţii. De două luni însă tova­răşii de la judeţ refuză să vină să ia în primire reţeaua. La Blidari, sătenii aşteaptă tot de 2 luni să li se repare reţeaua, dar tovarăşii de la Focşani, ne trimit la Rîmnic, iar cei de la Rîmnic la Focşani Ecaterina Istrate . Ca să nu mai amintim de faptul că instalaţiile din interior sunt lucrate de coope­rativa „Prestarea" Rm. Sărat, iar legăturile exterioare se fac de că­tre electricienii de la Focşani şi de aici o serie întreagă de neca­zuri. Discuţiile noastre s-au oprit aici Nu ne propunem să extragem con­cluzii în primul rînd pentru că ele rezultă foarte limpede din opiniile exprimate de interlocutorii noştri în al doilea rind, pentru că sîntem convinşi că organele de resort de la nivelul judeţului vor recepţiona operativ semnalele din ancheta noastră şi vor lua măsurile nece­sare. TREI LIBRETE Ш. ABSOLUT GRATUITE ! Cum va fi vremea în decembrie (Urmare din pag. 1) în urma cercetărilor efectuate în compartimentul prognozelor pentru lungă durată din Institutul nostru de Meteorologie, luna decembrie 1970 ne va prezenta următoarele aspecte : — din punct de vedere termic, va apare ca o lună ceva mai rece decit în mod obişnuit ; — precipitaţii mai însemnate vor cădea în prima săptămînă şi între 23—31 decembrie. In mod deose­bit vor reţine atenţia precipita­ţiile care vor cădea în acest ultim interval. Eie vor fi în general sub formă de ninsoare şi vor imprima zilelor respective un aspect de a­­devărată iarnă în toate regiunile ţării, în Moldova, Dobrogea, Bără­gan şi în cea mai mare parte a Cîmpiei dunărene, ninsoarea va fi viscolită. Precipitaţiile care vor cădea în prima săptămînă, vor fi mai mult sub formă de burniţe şi mimai în zonele din nordul ţării şi în cele de munte va ninge. In restul lunii, adică între 8 şi 22 decembrie 1970, precipitati­i vor fi neînsemnate, mai mult sub formă de burniţă şi fulguieli. Chi­ciura va fi des întîlnită în zonele deluroase şi de munte. Stratul de zăpadă nu va prezenta persistenţă decît după 23 decem­brie a.c. Ca încheiere, considerăm, ca şi altă dată, de datoria noastră să amintim că prognoza pe care au elaborat-o specialiştii Institutului Meteorologic are caracter mai mult orientativ. Pentru eventualele ne­­concordanţe care s-ar ivi, rugăm să urmăriţi amendamentele respective pe care le vom difuza zilnic prin presă, radio şi televiziune. Miercuri 2 decembrie TELEVIZIUNE 18.00 Deschiderea emisiunii: „EX­­TERRA ’71“ (ediţia a IV-a) 18.25 CA­BINETUL ECONOMIC TV. 19.10 Tra­gerea concursului Pronoexpres. 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Unul din marii artişti ai veacului : DINU LIPATTI. 20.30 Poșta TV de Ion Mucheru. 20.45 Pe ţărmul mării — muzică uşoară. 21.10 Fotbal. OLAN­DA — ROMÂNIA. Transmisiune di­rectă de la Amsterdam. 22.00 Tele­jurnalul de noapte. 22.15 Repriza a II-a a meciului de fotbal Olanda — România.

Next