Satul Socialist, aprilie 1971 (Anul 3, nr. 590-615)
1971-04-22 / nr. 608
PAGUMA 2 Consacrîndu-şi viaţa luptei pentru eliberarea socială şi naţională a popoarelor din Rusia ţaristă, cauzei revoluţiei proletare şi făuririi comunismului, V. X. Lenin a îmbogăţit cu teze şi concluzii noi, de o excepţională valoare, tezaurul teoriei şi practicii revoluţionare. Analizînd ştiinţific, pe baza materialismului dialectic şi istoric, societatea rusă de la sfîrşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, cit şi particularităţile şi stadiul de dezvoltare a ţărilor capitaliste avansate, Lenin a elaborat principiile organizatorice, politice şi ideologice ale partidului de tip nou capabil să mobilizeze şi să conducă la victorie clasa muncitoare, masele populare împotriva exploatării. Lenin s-a afirmat, totodată, ca un remarcabil organizator şi conducător al proletariatului. Sub conducerea directă a lui Lenin, Partidul Comunist bolşevic a reuşit pentru prima oară în istoria omenirii să răstoarne clasele exploatatoare de la putere şi să făurească statul nou al muncitorilor şi ţăranilor. Victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie a deschis epoca revoluţiilor proletare, a trecerii omenirii de la capitalism la socialism. Lenin are meritul de a fi elaborat programul revoluţiei şi al construcţiei socialiste în Uniunea Sovietică, de a fi fundamentat rolul şi sarcinile partidului comunist în realizarea acestui program. El concepea o societate bazată pe dreptate şi echitate socială, pe o largă democraţie, în care omul să se simtă cu adevărat liber şi stăpin pe soarta sa. Ideile sale au prins viaţă, au devenit realitate vie în crearea puterii sovietelor — primul stat muncitoresc-ţărănesc din lume. Viabilitatea orînduirii sovietice, făurită de partidul creat de Lenin, s-a verificat în practica construcţiei socialiste şi comuniste. Uniunea Sovietică a devenit astăzi o mare putere economică, politică şi militară — avînd un rol de importanţă deosebită în viaţa internaţională actuală, în lupta pentru apărarea păcii popoarelor. Poporul nostru a urmărit şi urmăreşte cu interes şi deosebită simpatie munca creatoare a oamenilor sovietici pentru progresul şi înflorirea patriei lor, se bucură de realizările remarcabile pe care le obţin în dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, în construirea societăţii comuniste. Aniversăm naşterea lui Lenin în condiţiile creşterii continue a forţelor progresului şi păcii în lumea întreagă. Pe arena mondială se afirmă tot mai puternic sistemul socialist, exercitînd o înrîurire determinantă asupra evoluţia vieţii internaţionale, asupra dezvoltării societăţii contemporane. Ideile lui Marx, Engels, Lenin, ideile socialismului şi comunismului, pătrund tot mai adine în inima şi conştiinţa maselor largi, au o tot mai mare influenţă asupra oamenilor muncii de pretutindeni. Noi şi noi popoare, scuturind jugul asupririi se pronunţă pentru o dezvoltare nouă, progresistă, care să asigure independenţa economică şi politică a ţărilor lor, ridicarea nivelului lor de trai. Pe ruinele fostului imperiu colonial au apărut, din timpul lui Lenin şi pînă astăzi, aproape 80 de noi state independente. Poporul român aniversează naşterea lui Lenin hotărît să înfăptuiască neabătut politica marxistleninistă a partidului şi guvernului, de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Prin victoriile obţinute in transformarea revoluţionară a societăţii şi edificarea noii orînduiri, prin soluţiile practice, metodele şi formele noi de organizare izvorîte din condiţiile concrete ale României, partidul nostru comunist şi poporul român îşi aduc contribuţia creatoare la dezvoltarea şi îmbogăţirea tezaurului teoretic şi practic al marxism-leninismului, al mişcării revoluţionare mondiale. Partidul Comunist Român, al cărui semicentenar glorios îl vom sărbători anul acesta, aplică legităţile generale ale dezvoltării sociale în mod creator la condiţiile României. Conducînd întregul proces de edificare multilaterală a socialismului, Partidul Comunist Român studiază cu atenţie particularităţile specifice ale ţării noastre şi adoptă soluţii pentru problemele construcţiei socialiste care să corespundă situaţiei din România, stadiului de dezvoltare în care se află ţara. In politica sa partidul nostru ţine totodată seama de experienţa istorică a altor ţări, în primul rînd a celor socialiste, însuşindu-şi şi aplicînd tot ceea ce este valoros în experienţa acestora. In procesul luptei revoluţionare şi al făuririi noii orînduiri, partidul nostru comunist s-a manifestat consecvent ca forţă politică conducătoare a societăţii socialiste. Acest rol pe care partidul îl ocupă în ţara noastră este rezultatul faptului că în întreaga sa activitate s-a identificat profund cu năzuinţele şi aspiraţiile clasei muncitoare, că a servit şi serveşte cu devotament interesele întregii noastre naţiuni socialiste. In spiritul concepţiei lui Lenin, care a evidenţiat relaţia strînsă ce există între politica internă de făurire a noii orînduiri şi politica externă a statului socialist, Partidul Comunist Român şi guvernul ţării noastre, mobilizînd eforturile poporului spre înfăptuirea cu succes a sarcinilor construcţiei socialiste, desfăşoară o activitate neobosită pe arena mondială, în sprijinul forţelor înaintate ale păcii şi progresului. In centrul politicii externe a ţării noastre partidul şi guvernul situează în mod ferm prietenia şi alianţa frăţească cu toate ţările socialiste, a căror colaborare şi unitate au o mare importanţă pentru creşterea influenţei socialismului în lume, pentru victoria luptei în vederea asigurării păcii. Ţara noastră desfăşoară cu consecvenţă o politică activă de lărgire a relaţiilor de colaborare şi cooperare cu toate ţările socialiste, îşi aduce contribuţia la întărirea întregului sistem socialist mondial. România dezvoltă, de asemenea, colaborarea şi cooperarea cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, în spiritul respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, al neamestecului în treburile interne şi al avantajului reciproc. Animat de o înaltă responsabilitate faţă de cauza socialismului şi păcii in lume, poporul nostru va acţiona şi în viitor cu hotărîre pentru întărirea puternicului front antiimperialist şi nu va precupeţi nici un efort pentru a contribui la dezvoltarea colaborării internaţionale, la salvgardarea păcii şi securităţii internaţionale. LA ANIVERSAREA LUI VLADIMIR ILICI LENIN Sociologia şi satul românesc contemporan (Urmare din pag. 1) noaşte, în Colibaşii de azi, sediul industriei româneşti moderne de automobile, vechii Colibaşi de acum 25 de ani a cărui principală producţie erau prunii şi ţuica fabricată de străvechea industrie locală a cazanelor şi povernelor ? Poate că acesta este un exemplulimită al unei aşezărirurale în care a fost implantată o industrie, dar aspecte de viaţă asemănătoare am întîmpinat, şi în Curtişoara de lingă Slatina şi în Işalniţa din preajma Craiovei şi în Drăguşul din ţara Făgăraşului. Este vorba de un vast proces ale cărui repere le aflăm în toate domeniile de viaţă ale satelor noastre de azi şi care se concretizează, metodologic vorbind, prin apariţia de noi rubrici în programele de lucru şi în chestionarele sociologilor ce cercetează azi satul românesc. Sociologul surprinde în chestionarele sale nu numai randamentul şi eficienţa economică a cooperativelor agricole de producţie ci şi ecoul acestei prezenţe social-economice revoluţionare în modul de viaţă al satelor noastre. Aceasta înseamnă că sociologul va fi confruntat cu realitatea nouă a unui comerţ sătesc, de pildă, în care nu sapa şi lampa de gaz, nu chibriturile şi sarea constituie mărfurile specifice care dau indicele standardului actual de viaţă, ci radio-ul şi televizorul, produsele chimice, metalurgice, textilele, conservele şi dulciurile. Un întreg studiu sociologic de cea mai profundă semnificaţie poate fi făcut doar pe baza alăturării a două inventare ale unui magazin sătesc : unul din 1948 şi altul din 1971. După cum tot aşa de edificator ar fi şi alăturarea comparativă a unor bugete de familie din mediul rural din anii 1938 şi 1971, de pildă. Dar apariţia unor mărfuri noi nu înseamnă numai o realitate materială schimbată ; ele arată mai ales nevoile sufleteşti schimbate ale locuitorilor de azi ai satului românesc, indicînd sociologului alte şi alte probleme noi ce s-ar cuveni cercetate, ca de pildă pătrunderea mijloacelor moderne de comunicare, în viaţa satului românesc contemporan, măsurabilă prin numărul de aparate de radio şi televiziune existente în fiecare sat, prin numărul de filme rulate în sate, prin numărul de abonamente la ziare şi reviste. Raportul săt-oraş este pentru sociologi edificator şi în ce priveşte aspectul arhitectonic. In sfîrşit sociologul este chemat să-şi spună cuvîntul în complexa problemă a sistematizării teritoriale, amplă operaţie ce va afecta structura a mii de aşezări rurale. Cu gîndul la acestea, şi la multe altele, sociologul de azi are datoria de a întreprinde cercetări ample în lumea noastră rurală pentru a desprinde şi lămuri direcţiile de dezvoltare şi a oferi factorilor de decizie centrali şi locali soluţii corespunzătoare. Personal aş vedea necesitatea instituirii în fiecare judeţ a cite unui oficiu de studiu sociologic cu menirea de a pune la dispoziţia forurilor de conducere judeţene cele mai ridicate soluţii în nenumăratele probleme ce se confruntă azi în satul românesc şi care nu mai pot fi lăsate pe seama unei rezolvări administrative. Numai în felul acesta vom putea asigura o dezvoltare ştiinţifică, armonioasă, vechilor noastre aşezări ţărăneşti care se înscriu azi pe linia unui progres rapid şi continuu. ÎN LOCUL LINIILOR AERIENE Pentru îmbunătăţirea audiţiei convorbirilor telefonice şi evitarea ruperilor şi degradărilor de Unii pricinuite de intemperii, in prezent, pe ruta Constanţa—Hirşova se efectuează lucrări de înlocuire a firelor aeriene cu cablu telefonic subteran. Noul sistem, care permite totodată creşterea numărului de circuite interurbane, va fi dat in folosinţă pină la sfirşitul anului curent. Un cablu similar urmează să înlocuiască şi restul traseului aerian de la punctul de traversare a Dunării şi pină la Afumaţi, de unde legătura telefonică cu Bucureştiul se face deja prin cablu subteran. La Poşta centrală din Constanţa se instalează o nouă centrală telefonică automată cu 3 000 de linii, iar în staţiunile de pe litoral nl create — Saturn, Otimp — se construiesc oficii de poştă şi prestări telefonice interurbane. STAREA VREMII. Timpul probabil pentru 22 aprilie , vremea se menţine frumoasă şi va continua să se încălzească în toate regiunile ţării. Cer variabil, mai mult senin. Vintul va sufla slab pînă la potrivit. Minimele vor oscila între plus 2 şi plus 10 grade izolat, în Podişul Transilvaniei, Moldova şi Bărăgan vor coborî sub zero grade și se va produce brumă. Maximele vor oscila între plus 15 și plus 25 de grade. Joi 22 aprilie SOARELE răsare la ora 5 fi 21 de minute. Apune la ora 19 și 8 minute. De la începutul anului au trecut 112 zile. Pînă la sfîrșitul anului au râmat 253 de zile. SATUL SOCIALIST Magazinul universal din comuna Crăcăuani , județul Neamț, asigură un bogat sortiment de mărfuri de sezon • 6 • ŢĂRĂNIMEA IN ANII REZISTENŢEI (Urmare din pag. I) cîmpului. „Nu daţi nimic duşmanului decit moarte", se sublinia în manifest. In primăvara anului 1942, Comitetul regional Banat al P.C.R. chema pe ţărani să lupte contra maşinii de război hitleriste, prin sabotarea însămînţărilor de primăvară pe moşii iar în octombrie acelaşi an, printr-un alt manifest, ţăranii erau chemaţi să nu dea „nici un bob de grîu pentru nemţi". Documentele vremii relevă faptul că, sub influenţa luptei clasei muncitoare şi ca urmare a activităţii desfăşurate de comunişti la sate, ţărănimea a fost atrasă la tot mai multe acţiuni de împotrivire făţişă, manifestîndu-se contra dictaturii fasciste şi a măsurilor luate de organele represive. La Filipeşti Tîrg, judeţul Prahova, în anul 1940, locuitorii au refuzat să pună la dispoziţia armatei căruţele lor pentru transportul alimentelor. In septembrie 1941, ţăranii din comunele Zăval, Comoşteni, Ostroveni, Gorăştie, Bechet, Grindeni etc., care erau obligaţi să transporte zilnic 30—40 de care de balast şi pietriş pe şantierul Bechet, unde se construia un obiectiv militar german, sabotau această acţiune, încărcînd oarele doar pe jumătate sau descărcînd multe din ele pe traseu şi nu pe şantier. Acest act de sabotaj a neliniştit serios organele însărcinate cu lucrările de şantier întrucît „urmau să sosească montorii din Germania, iar betonul nu era nici măcar turnat". In legătură cu refuzul ţăranilor de a respecta planul de culturi impus prin decretul-lege pentru mobilizarea agricolă, cit şi prin dispoziţiile şi ordinele date de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, intr-un proces-verbal din 14 mai 1941, încheiat în comuna Dragomireştii din Deal, judeţul Ilfov, se spune : „Astăzi, data de mai sus, deplasîndu-ne la faţa locului, am constatat că următorii locuitori din această comună numai din neglijenţă şi rea voinţă nu şi-au executat lucrările agricole nici pînă în prezent, făcîndu-se pasibili de pedeapsă cu amendă de la 1 000 la 10 000 lei". Urma o listă întreagă de nume. Lipsa de cereale, îndeosebi de grîu şi porumb pentru hrană, a determinat ţărănimea din unele judeţe să întreprindă o serie de acţiuni, unele spontane, altele organizate care depăşeau cadrul luptei pentru satisfacerea unor revendicări strict economice şi îmbrăcau forme de luptă tot mai făţişe contra regimului fascist. In judeţul Bihor, în anul 1942, mase de ţărani, din diferite sate, au cerut autorităţilor, în mai multe rinduri, să li se dea pîine şi porumb. La 22 noiembrie 1941, un grup de peste 200 de ţărani din judeţul Muscel au intrat cu forţa la moara „Tesileanu" din Cîmpulung, cerînd porumb şi grîu pentru hrană. împotriva ţăranilor a fost trimisă poliţia dar fără succes, întrucît aceştia au obligat patronul morii să le vîndă cereale. La sfîrşitul aceleiaşi luni, la moara „Muşatescu" din Cîmpulung, un alt grup de ţărani au forţat pe patron să le vîndă cereale. în numeroase localităţi din ţară, prin adevărate manifestaţii, ţăranii cereau să li se asigure un minim de existenţă. Astfel, în primăvara anului 1942, primăria comunei Cotnari, judeţul Iaşi, a fost asaltată în repetate rinduri de femei cu copii în braţe care cereau să li se dea, alimente pentru a nu muri de foame. „Starea de spirit" — raporta comandamentul Regimentului 16 Dorobanţi din judeţul Baia — este foarte îngrijorătoare. Scumpetea, lipsurile şi specula nemulţumesc populaţia". Intr-o serie de sate din Moldova, ţăranii au protestat împotriva modului cum au fost strînse fondurile pentru „Darul ostaşului". S-au luat bani şi de la cel din urmă om nevoiaş sau familie săracă „în timp ce acei ce sînt bogaţi n-au dăruit mai mult ca oricare altul". Revolta ţăranilor — se arăta într-o dare de seamă a Inspectoratului regional de poliţie Galaţi,, care sintetiza starea de spirit a populaţiei din judeţele din sudul Moldovei — „se manifestă prin agresiunea contra organelor executorii sau prin sabotarea măsurilor, ţăranii lăsind pe cîmp recolta nesecerată". In întreaga perioadă 1940—1944, ţărănimea muncitoare, influenţată de activitatea revoluţionară pe care o desfăşura clasa muncitoare, a împletit lupta contra exploatării cu lupta împotriva dictaturii militaro-fasciste şi a ocupanţilor hitlerişti. Un loc important în această luptă l-au ocupat acţiunile contra rechiziţiilor forţate, care au îmbrăcat forme dintre cele mai variate. Una din aceste forme, cea mai larg răspîndită, a fost nesupunerea la recensămîntul produselor agricole, ţăranii declarind cantităţi tot mai mici. Numai în judeţul Ialomiţa, după cum specifica nota comisiei de recensămînt către prefectul judeţului „512 producători din 8 comune au declarat în minus cerealele recoltate". La fel au procedat şi ţăranii din judeţele Ilfov şi Vlaşca. Intr-un ordin al Ministerului Afacerilor Interne — Direcţia Administraţiei de stat, din 13 martie 1942, către prefecţii de judeţe şi Inspectoratul general al Jandarmeriei se spune : „Subsecretariatul de Stat al aprovizionării armatei şi populaţiei civile vă face cunoscut prin adresa nr. 944/1942 că la ridicarea cerealelor disponibile în comunele rurale de către organele Institutului naţional al cooperaţiei şi centralei cooperatiste din import şi export, lucrătorii refuză să predea disponibilul ce li s-a stabilit şi nu dau concursul necesar nici la transportul cerealelor". In afară de aceste forme de împotrivire faţă de dictatura militaro-fascistă, ţăranii au întreprins în unele locuri acţiuni şi mai deschise. In comuna Curtici, ei au izgonit din sat, ameninţînd cu furcile, comisia de rechiziţie, iar în alte comune din judeţul Timiş ţăranii au vîndut cerealele blocate de comisia de rechiziţii, au tăiat vitele şi au distrus mijloacele de tracţiune. Creşterea rezistenţei maselor ţărăneşti faţă de politica guvernului este reflectată şi de numărul mare de procese judecate de Curtea Marţială. Cu toate măsurile teroriste instituite de guvern, lupta ţărănimii a crescut în amploare. Răspunzînd chemărilor partidului comunist, prin care erau îndemnaţi la luptă pentru răsturnarea dictaturii militaro-fasciste, ţăranii refuzau în bloc să se prezinte la încorporări, mulţi fugind din coloane. In acelaşi timp, sunt semnificative mai ales acţiunile ţăranilor din Moldova desfăşurate pentru apărarea bunurilor materiale de jafurile trupelor hitleriste sau de distrugeri în timpul retragerii. In ansamblul lor, toate formele de împotrivire a ţărănimii au contribuit la subminarea regimului de dictatură militaro-fascistă. In august 1944, cînd muncitorii organizaţi în formaţiunile de luptă patriotice au trecut, sub conducerea partidului comunist, la înfăptuirea insurecţiei armate, numeroşi ţărani li s-au alăturat, participând la asigurarea victoriei acesteia. O dată cu venirea primăverii, drumurile naţionale şi judeţene au devenit spprasolicitate. Nevoilor de transport rapid al oamenilor spre oraş sau dintr-o localitate în alta li s-a răspuns prin punerea la dispoziţie a numeroase mijloace de locomoţie. Numai de la Autobaza din Deva pornesc zilnic 239 de curse spre diferite localităţi ; în judeţ, circulă de asemenea, 66 de autobuze. In mare măsură, judeţul Hunedoara dispune de o reţea rutieră modernizată , şosele asfaltate, drumuri judeţene care fac legătura între cele 11 oraşe şi diferite localităţi îndepărtate. Să vedem care este la ora actuală starea acestor drumuri judeţene, comunale, de ramificaţie? Sunt ele accesibile pentru efectuarea unui transport comod şi rapid ? Iată ce ne relatează în acest sens Gheorghe Sefer , directorul Direcţiei judeţene Hunedoara de drumuri şi poduri. „După iarna care a trecut, cu dese precipitaţii, urmate de cicluri de îngheţ-dezgheţ s-au produs unele degradări pe drumurile comunale şi judeţene. După cum se ştie, anul trecut s-au asfaltat peste 40 kilometri de drumuri judeţene şi comunale, iar în acest an acţiunea continuă prin aplicarea de mixturi asfaltice uşoare şi îmbunătăţirea unor drumuri cum sunt : Şoimuş-Boholt, Orăştie-Pricaz, Teliuc-Ghelar, precum şi a celor de la Baia de Criş-Bulzeşti, Criscior-Bucureşti. Este adevărat că drumurile se modernizează cu mijloacele mecanice, cu agregatele noastre dar, din păcate, fără sprijinul consiliilor populare în întreţinerea cărora, de fapt, se află aceste drumuri. Aşa se face că mari cantităţi de pietriş transportat râmîn pe marginea drumului ani în şir, deoarece consiliile populare nu mobilizează cetăţenii la acţiuni obşteşti pentru astuparea gropilor şi amenajarea drumului. Aşa de pildă, piatra stă pe marginea şoselei chiar în faţa consiliului popular din Băiţa, în vreme ce drumul este deteriorat. Nimeni nu se gîndeşte să transporte măcar o roabă de piatră pentru a astupa gropile. Se aşteaptă ca drumul să fie asfaltat ! Dar pînă atunci ?" O seamă de greutăţi în această direcţie ne sunt consemnate de cei meniţi să asigure transportul in comun al cetăţenilor spre diferite centre urbane. lată ce ne declară Arcadie Cocioarbă — dispecer la serviciul călători al Direcţiei judeţene de transporturi auto. „Transportul în comun pe care-l efectuăm se face cu mari dificultăţi. Din cauza proastei stări a unor drumuri se produc întârzieri în mersul autobuzelor, înregistrăm însemnate pagube. Aşa, de exemplu, un autobuz nou după ce străbate de 3—4 ori traseul Deva—Fizeşi—Barbara trebuie să poposească în garaj pentru schimbarea arcurilor ! La un autobuz care circulă pe drumul Birscu—Noroc sîntem obligaţi să-i schimbăm cauciucurile la 5 000 kilometri faţă de 40 000 kilometri, cit ar fi normal. Un drum ce ne dă multă bătaie de cap este Boholt—Topliţa (aparţine Consiliului popular Certej). Este adevărat că de la Şoimuş la Boholt drumul se asfaltează, dar numai pînă la fabrica de ape minerale ; de aci încolo încep hîrtoapele. Deşi s-au cărat cantităţi mari de piatră, amenajarea lui s-a făcut de mîntuială. De asemenea, greu accesibil este şi traseul Zam-Godineşti. De trei ani de zile de cînd s-a deschis acest traseu, consiliul popular al comunei Burjuc promite construirea unui pod de beton peste pîrîu, dar construcţia tot n-a fost făcută, deşi s-a procurat materialul necesar construcţiei. Plin de hirtoape şi glod pe timp ploios este şi drumul Ilia—Valea Lungă, Vaţa—Visca. Intr-o stare deplorabilă se află drumul Boz— Căbeşti, Furcşoara. De asemenea şi drumurile Steia—Tomeşti—Dobroţ, Bâieşti—Coroieşti şi Ohaba—Fintoag. Cu hirtoape şi gropi la fiecare pas sunt şi drumurile Haţeg— Silvaşul Superior, Haţeg—Sălaşul Superior—Cîrnic". Consiliile populare au datoria să mobilizeze cetăţenii la acţiunile de muncă patriotică, la accelerarea lucrărilor, mai ales acum în preajma sezonului de primăvară cină traficul rutier devine din ce în ce mai intens. In timp ce piatra zace în marginea şoselelor, multe autovehicule se întorc cu arcurile rupte, cu cauciucurile sparte, altele rămîn în pană, în gropile neastupate. Mai multă iniţiativă în organizarea unor acţiuni, la care să-şi aducă contribuţia masa de cetăţeni, ar soluţiona aşa cum se cuvine problema hîrtoapelor şi a autovehiculelor stricate pe asemenea drumuri. ZINA VESESCU coresp. „Satului socialist AVENTURI PE UNELE DRUMURI HUNEDORENE Nr. 608 Joi 22 aprilie Vineri 23 aprilie RADIO PROGRAMUL 1 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 10.05 Muzică populară din Transilvania. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Din folclorul muzical al popoarelor. 11.15 Consultaţie juridică. In ajutorul comisiilor de judecată. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Georges Moustaki-compozitor şi interpret. 12.30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Rebus melodii. 14.40 Muzică populară interpretată de Maria Bararu, Maria Firulescu și Grigore Prican. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Revista economică. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 17.00 Pentru patrie. 17.30 Concert de muzică populară cu Ioana Cristea, Dumitru Constantin și Victor Negrea. 18.00 Orele serii. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Din repertoriul Măriei Tănase. 20.55 Ştiinţa la zi. 21.25 Consemnări de Paul Popescu Neveanu. 21.30 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. TELEVIZIUNE 17.00 Teleşcoală — emisiune In colaborare cu Ministerul Invăţămîntului. Ciclul de emisiuni-consultaţii pentru examentul de admitere. 18.00 CĂMINUL. 19.10 Tragerea loto. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani în 50 de evocări. 20.20 Film artistic : Cardul 21.40 Film documentar TV. In această țară, comuniştii (II). 22.50 Telejurnalul de noapte. Timpul probabil pentru 23, 24 şi 25 aprilie , vremea se menţine frumoasă şi călduroasă mai ales in prima parte a intervalului. Cerul va fi variabil, cu imnourări mai accentuate spre sfîrşitul intervalului în partea de vest şi In anul 1689, la castelul de la Brède, se naşte Charles Louis de Secondet, baron de Montesquieu, unul dintre cei mai mari scriitori iluminişti francezi, îşi face studiile superioare la Bordeaux şi Paris, după care devine magistrat. în anul 1725 renunța la magistratură şi se nord a ţării, unde vor cădea ploi locale însoţite de descărcări electrice. Vînt potrivit. Minimele vor oscila între plus 3 şi plus 13 grade, iar maximele între plus 15 şi plus 25 de grade, izolat mai ridicate, stabilește la Paris unde ajunsese celebru în urma publicării valoroasei lucrări „Scrisorile persane". în 1728 scriitorul este ales membru al Academiei franceze, în anii următori călătoreşte mult prin Europa , Germania, Austro-Ungaria, Italia, Elveţia, Olanda şi Anglia. Spre sfîrşitul vieţii îşi pierde vederea, ceea ce nu-l împiedică însă să-şi continue munca. Moare la 16 februarie 1755, la Paris. Opera cea mai valoroasă a scriitorului este „Scrisorile persane", adevărat pamflet îndreptat împotriva situației politice, sociale, a mpConform calculelor savanţilor, gheţarii şi zăpezile veşnice ocupă îl la sută din suprafaţa de uscat a planetei noastre, întinzîndu-se pe o suprafaţă de 16 milioane kilometri ravurilor din Franţa de la începutul veacului al XVII lea. Alte lucrări ale lui Montesquieu sunt : „Consideraţii asupra cauzelor măririi şi decăderii romanilor", „Spiritul legilor*, eseul „Despre gust" care va fi inclus în Enciclopedia franceză etc. pătraţi. Cantitatea de gheaţă de pe pămînt conţine două treimi din totalul apei dulci de pe Terra, ceea ce echivalează cu un volum de 46 de ori mai ЩШ1 mare decit precipitaţiile care cad într-un an pe tot globul. Aproximativ 80 la sută din can- CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE . Miel cu ciuperci. — Aveţi nevoie de -. un kilogram de carne de miel, 200 grame ciuperci, o ceapă, 50 grame de unt, o ceaşcă de apă, 50 grame de smmtînă, făină, sare. Se înăbuşă în unt carnea tăiată bucăţi şi ceapa tocată mărunt. Cina s au ru- POVESTEA VORBEI : titatea de apa dulce de care dispune pământul există sub formă de zăpadă şi gheaţă, menit, se adaugă apă şi se las să fiarbă acoperit pe foc potrivit. Separat se înăbuşă lunt ciupercile. Cînd sucul lăsi la început a scăzut, se amestec cu smîntînă bătută cu praf o făină şi se toarnă totul pe scaune. Se dă în clocot. MEDALION: MONTESQUIEU mati GHEŢARII Şl ZĂPEZILE VEŞNICE Trebuie să iubeşti şi să trăieşti în sufletul celorlalţi ca să ştii ce e fericirea. (GODWIN).