Satul Socialist, mai 1971 (Anul 3, nr. 616-641)

1971-05-04 / nr. 618

PAGU­MA 2 Г~Ш нЬ ! Marţi 4 mai SOARELE râsare la ora 5 ţi 4 minut*. Apun* la ora 19 ţi 24 minute. De la începutul anului au trecut 124 d* sile. Pînă la sfîrşitul anului au râmat 241 d* sil*. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 1 mal: vreme călduroasă mai ales în partea de sud-est a ţării, unde pi înseninările vor fi mai persis­tente. In rest, cer variabil cu Imnourări accentuate, mai ales In sud-vestul ţării, unde vor că­dea ploi locale. In celelalte re­giuni se vor semnala averse izo­late. Vint moderat. Minimele vor oscila intre plus 7 ţi plus 15 grade, iar maximele Intre plus 16 ţi plus 26 de grade, mai ri­dicate In sud-est. Timpul probabil pentru 5, 6 ţi 7 mai , vreme instabilă și căldu­roasă, mai ales In prima parte a Intervalului. In­ourări mai ac­ centuate se vor semnala In ju­mătatea de sud-vest a ţării, unde vor cădea ploi de scurtă durată. Însoţite pe alocuri de descărcări electrice. In rest, ploi locale. Setea de energie a societăţii moderne obligă pe specialişti la căutarea unor noi surse care să le înlocuiască pe cele în curs de epuizare. Adîncurile Pămtntului ascund — după calculele savanţilor — suficien­tă energie calorică pentru a alimenta In următorii 20 de milioane de ani toate centra­lele electrice existente astăzi sint potrivit cu intensificări tre­cătoare. Minimele vor oscila In­tre plus 5 şi plus 15 grade, iar maximele între plus 16 ţi plus 26 de grade, pe glob. Ideea exploatării re­surselor termice ale Pămîntului a fost materializată pentru pri­ma dată în anul 1904, cînd în Italia a fost construită o cen­trală geotermică. Dar, abia după 1945 a în­ceput să se pună acut proble­ma exploatării potenţialului ca­loric subteran, în Noua Zee­­landă a început. In urmă cu două decenii, exploatarea gheizerelor de la Whgi­akai. Sondajele au dovedit Volumul uriaş de vapori fierbinţi sub presiune ce se găsesc în sub­solul neo-zeelandez : circa 4 500 trilioane kilograme, ceea POVESTEA VORBEI Actriţa de teatru şi film, Ioa­na Bulca, s-a născut în anul 1935, la Sibiu, încă din timpul liceului urmează cursuri de dans şi canto dobîndind cuno­ştinţe utile pentru viitoarea ei ce ar putea satisface nivelul actual de exploatare timp de 1 000 de ani. Resursele de căl­dură subpămînteană au _ În­ceput să fie valorificate şi_ în alte ţări ca : Uniunea Sovieti­că, S.U.A., Japonia, Mexic etc. carieră actoricească. După tre­cerea cu succes a examenului de admitere la Institutul de artă teatrală şi cinematografi­că din Bucureşti, în timpul stu­denţiei, Ioana Butcă este re­marcată de regizorul Victor Iliu care îi încredinţează un rol de răspundere în filmul „Moara cu noroc", ecranizare după nuve­la lui Ioan Slavici. In ciuda debutului promiţător, după „Moara cu noroc“ au urmat o serie de filme în care prezenţa actriţei nu mai este atît de vie. Roluri secundare, de mai mică importanţă, roluri ce nu-i dau posibilitatea de a face din nou dovada talentului său. A jucat astfel în filmele : „Mîn­­drie", „Portretul unui necunos­cut", „Fantomele se grăbesc", „Zodia fecioarei”, „Răutăciosul adolescent". Recent însă, actrița a apărut in rolul doamnei Stanca din fil­mul „Mihai Viteazul". I FOLOSITOARE Ioana Bulcă este angajată a Teatrului Național din Bucu­rești, unde a jucat în numeroa­se piese, printre care „Regina Navarei", „Enigma Otiliei" etc. — # PUVil MICA ENCICLOPEDIE UTILIZAREA REZERVELOR CALORICE ALE PAMINTULUI STEA VORBEI înIMCA ЕЫаСШРЕЮЕ»ШО$Ш1 Leneşul tovîrşeşte un furt pe teama societâţii. MEDALION : IOANA BULCA (Focidide) POLITICA PARTIDULUI COMUNIST ROMAN expresie a intereselor vitale ale poporului (Urmare din pag. I) creat condiţii pentru practicarea unei agriculturi intensive prin ri­dicarea gradului de mecanizare şi chimizare a lucrărilor agricole, prin amplele acţiuni de ameliora­re şi irigare a solului. Industrializarea treptată a acti­vităţilor agricole are ca rezultat nu numai o stabilitate a produc­ţiei agricole globale, ci şi o creştere necontenită a acesteia. De aceea, în ciuda condiţiilor cli­matice nefavorabile din ultimii ani, şi mai cu seamă a calamită­ţilor din primăvara anului trecut, care au provocat mari pier­deri agriculturii noastre, producţia globală a crescut în ultimii 5 ani cu circa 24 la sută, faţă de cei 5 ani precedenţi, permiţînd tot­odată satisfacerea nevoilor econo­miei şi aprovizionarea în condiţii corespunzătoare cu produse agro­­alimentare a populaţiei. Nivelul cantitativ şi calitativ atins de dezvoltarea economică a ţării noastre s-a reflectat direct în creşterea standardului de viaţă al oamenilor muncii. In decursul ul­timilor 5 ani, salariul real a cres­cut cu 20 la sută, au sporit chel­tuielile social-culturale din bugetul statului, s-au majorat pensiile, s-a dezvoltat reţeaua instituţiilor de învăţămînt public, de ocrotire a sănătăţii, s-au luat noi măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. In acelaşi ritm s-a dez­voltat şi construcţia de locuinţe, asigurîndu-se condiţii ca peste 2 milioane de persoane, circa 10 la sută din populaţia ţării, să se mute în locuinţe noi. Toate aceste realizări se mate­rializează în ridicarea gradului de civilizaţie a poporului, situînd România în rîndul ţărilor cu o economie robustă, capabilă să sa­tisfacă necesităţile mereu crescîn­­de de bunuri ale oamenilor mun­cii. Prin politica sa înţeleaptă, parti­dul comunist a ridicat poporul nostru la înalta treaptă de construc­tor conştient al propriei sale istorii, pus în situaţia să acţioneze în spi­ritul imperativelor supreme ale societăţii care urmăresc asigura­rea progresului neîntrerupt şi a bunăstării, înnoirea vieţii pe toate planurile, realizarea unui om cu un orizont larg de cunoştinţe, în stare să aducă modificări de struc­tură, esenţiale tuturor proceselor şi laturilor vieţii economice, socia­le, spirituale, formelor organizato­rice, să întrevadă soluţii eficiente în orice întreprinde. Succesele pe care le obţinem se datoresc faptului că partidul nos­tru se orientează în elaborarea programului construcţiei socialiste după legile obiective ale dezvoltă­rii sociale, după realităţile concre­te ale ţării, aplicînd în mod crea­tor adevărurile generale ale mar­­xism-leninismului la condiţiile din România. Acest fapt se concreti­zează în clara politică strategică, prospectivă, pe care o promovează Partidul Comunist Român în stabi­lirea etapelor istorice de dezvolta­re, în mobilizarea energiei colec­tive şi individuale spre crearea premiselor necesare trecerii la co­munism. Şi aceasta se realizează sub controlul nostru direct, ema­nă de la noi şi prinde rădăcini în practica noastră socială datori­tă Înţelepciunii partidului, care ştie să îmbine intr-un mod strălu­cit interesele individuale cu ale societăţii, interesele naţionale cu cele internaţionale. Conceptul de „societate socialistă multilateral dezvoltată" elaborat şi amintit continuu In docu­mentele programatice de partid, în cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ilustrează înalta atitu­dine responsabilă a Partidului Co­munist Român faţă de prezentul şi viitorul ţării, caracterul realist, ştiinţific al modalităţilor de per­fecţionare a tuturor activităţilor sociale, de ridicare necontenită a nivelului calitativ al rezultatelor întregii producţii materiale şi spi­rituale. Pornind de la ideea că o con­diţie indispensabilă a progresului economic şi spiritual al societăţii noastre o constituie intensificarea cercetărilor ştiinţifice, aplicarea e­­taloanelor ştiinţei la orice formă de activitate, partidul nostru a iniţiat un vast program de stimu­lare a forţei de creaţie ştiinţifică a poporului român. Măsurile pri­vind legarea cercetării ştiinţifice de nevoile imediate şi de perspec­tivă ale economiei naţionale, per­fecţionarea procesului de învăţă­mînt, a pregătirii profesionale a cadrelor în raport cu cuceririle ştiinţei şi tehnicii moderne inves­tesc actul învăţării, preocuparea pentru inovaţie cu virtuţile unei autentice atitudini etice comu­niste. Se creează astfel posibilitatea pentru fiecare membru al colecti­vităţii socialiste de a-şi spori con­tribuţia la progresul multilateral al întregii noastre vieţi social­­economico-politice. Corolarul fi­resc al unei asemenea extinderi a spaţiului de iniţiativă a fiecărui cetăţean este atragerea la o viaţă socială şi mai intensă a tuturor celor ce muncesc, fără deosebire de naţionalitate, valorificarea re­surselor spirituale şi morale ale orînduirii, a energiei şi a elanu­lui revoluţionar al întregii naţiuni. Caracteristica esenţială a condu­cerii în socialism constă în fun­damentarea ei ştiinţifică, în dez­voltarea continuă a democraţiei socialiste, care înseamnă participa­rea nemijlocită a oamenilor mun­cii la conducerea proceselor so­ciale, la elaborarea legilor şi hotă­­rîrilor şi aplicarea acestora în viaţă, la studierea proceselor şi adaptarea deciziilor în concordan­ţă cu particularităţile domeniilor respective de activitate, cu gradul de pregătire şi cunoaştere, cu sta­diul realizărilor de aceeaşi natură pe plan mondial. Toate deciziile privind măsurile de interes naţional se bazează pe o cercetare ştiinţifică a potenţia­lului economic, tehnologic, spiri­tual al ţării, în conformitate cu standardele actuale de progres, purtînd totodată girul aprobării marelui for al ţării — masele de oameni ai muncii. Partidul comu­nist îşi exercită rolul conducător în societatea noastră nu în mod administrativ, ci pe calea dezvol­tării dialogului nemijlocit cu po­porul in elaborarea politicii sale, exprimînd interesele supreme ale României, slujind totodată cauza socialismului și a păcii în întrea­ga lume. j , gg щ In promovarea întregii sale po­litici, partidul nostru asigură — sublinia secretarul general al partidului — „îmbinarea armonioa­să a intereselor naţionale cu inte­resele generale ale socialismului, pornind de la convingerea că prin­cipala sa Îndatorire naţională şi internaţională este construirea cu succes a orînduirii noi, socialiste în România, înfăptuirea aspiraţii­lor şi a idealurilor poporului ro­mân, transpunerea în viaţă pe pămîntul ţării noastre a visului de aur al omenirii — comunis­mul". Noua etapă a dezvoltării econo­­mico-sociale a României, cincina­lul 1971—1975, va marca un nou pas înainte în ridicarea industriei naţionale la nivelul cerinţelor şti­inţei şi tehnicii mondiale în ridi­carea pe noi trepte a agriculturii noastre socialiste, în perfecţiona­rea relaţiilor de producţie, în dez­voltarea ştiinţei, culturii, a învă­­ţămîntului, în creşterea stan­dardului de viaţă al celor ce muncesc din ţara noastră. Creşte­rea cantitativă a forţelor de pro­ducţie se va îmbina cu crearea condiţiilor pentru valorificarea su­perioară a potenţialului material şi spiritual al ţării, participarea ţării noastre cu o contribuţie pro­prie de un indice valoric su­perior la diviziunea internaţio­nală a muncii, la circuitul mon­dial al bunurilor materiale şi spirituale. Faptul că politica par­tidului şi statului nostru expri­mă în mod fidel interesele vitale ale poporului, asigură unitatea in­destructibilă dintre partid şi po­por. Rangul pe care naţiunea româ­nă l-a cucerit în comunitatea uma­nă planetară în anii construcţiei socialiste este o urmare firească, cu o incontestabilă putere pildui­toare, a justeţei şi eficienţei poli­ticii marxist-leniniste a Partidului Comunist Român, care-şi îndepli­neşte cu nobleţe şi fermitate mi­siunea istorică de forţă politică conducătoare a societăţii socialiste româneşti. Angajamentele devin fapte (Urmare din pag. I) luare de circa 17 mili­oane lei. Constructorii noii ex­ploatări miniere Live­­zeni, din bazinul Văii Jiului, au terminat, in cinstea zilei de 1 Mai şi a Jubileului partidu­lui, săparea şi betonarea puţului auxiliar de est. Adune de aproape o ju­mătate de kilometru, el va servi la alimentarea cu aer a locurilor de muncă şi la evacuarea sterilului de la lucrările de înaintare. La noua mină Live­­zeni, prevăzută să ajun­gă pînă in 1980 la o ca­pacitate anuală de pro­ducţie de 1 200 000 tone cărbune, s-au construit pînă acum 3 puţuri de mare adîncime şi se lu­crează la cel de-al 4-lea. Locuitorii judeţului Gorj au realizat prin muncă patriotică lucrări în valoare de 52 800 000 lei, sumă ce întrece sim­ţitor angajamentul asu­mat pînă la 8 Mai şi re­prezintă peste 90 la sută din cel anual. Şi cetăţenii din jude­ţul Iaşi şi-au îndeplinit şi depăşit angajamentele asumate pentru prima perioadă a acestui an. Ei au executat prin muncă patriotică lucrări in valoare de peste 60 100 000 lei, depăşind cu aproape 13 milioane lei, angajamentele pen­tru această etapă. S-au încheiat probele complexe la cel de-al 1-lea hidroagregat de 178 Mw din centrala elec­trică „Porţile de Fier". Funcţionind ireproşabil în cele 72 de ore de ex­ploatare continuă, pri­mul agregat hidroener­getic de fabricaţie româ­nească este socotit, in­­cepînd de vineri la ora 16,40 în sarcină de producţie. El lucrează la un potenţial de 123 Mw, putere maximă ce se poate atinge la actua­lul nivel al lacului de acumulare al hidrocen­tralei, producînd zilnic circa 2 950 000 Kwh e­­nergie electrică. După cum rezultă din prevederile planului de stat, această nouă capa­citate energetică intră in funcţiune cu două luni de zile mai devre­me — colectivele de mentori, constructori şi instalatori de pe marele Sistem hidroenergetic şi de navigaţie de pe Du­năre indeplinindu-şi ast­fel ultima prevedere din angajamentele asumate in întrecerea socialistă consacrată aniversării semicentenarului parti­dului. SATUL SOCIALIST а»мнл!н.'... ц Л').'.......................‘I ■"¡' » i шни MANIFESTĂRI CONSACRATE ANIVERSĂRII PARTIDULUI Mii de oameni ai muncii, stu­denţi şi elevi, veniţi din toate col­ţurile ţării, au participat duminică la un spectacol intitulat „Tranda­firii Doftanei", organizat de Co­mitetul judeţean Prahova al P.C.R. la Muzeul Doftana. Şi-au dat concursul formaţii artistice ale tineretului prahovean, care au in­terpretat un bogat program de cîntece şi versuri patriotice. ★ La Tg. Jiu a avut loc vernisa­jul expoziţiei „Gorjul intîmpină semicentenarul partidului", orga­nizată de Comitetul judeţean Gorj al P.C.R. Sunt redate principalele realizări înregistrate in acest ju­deţ în anii construcţiei socialiste, prezentul şi perspectivele sale economice, sucesele cu care oa­menii muncii din judeţ se pre­zintă la marea sărbătoare de la 8 Mai. In zilele de 29 şi 30 aprilie s-au desfăşurat la Bucureşti lucrările colocviului naţional studenţesc — „P.C.R. şi mişcarea studenţească democratică din România", orga­nizat in cinstea semicentenarului partidului de Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti din România. Au participat vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti din ţara noastră, cadre didactice din învă­­ţămintul superior, studenţi. Reu­niunea a fost precedată de nume­roase acţiuni similare în mai mul­te centre universitare din ţară, la care au luat parte peste 3 000 de studenţi. La lucrări au luat cuvintul to­varăşii Miron Constantinescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşe­dintele Academiei de ştiinţe so­ciale şi politice, Dan Marţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tine­retului. Colocviul a abordat o largă arie de probleme privind crearea P.C.R., lupta desfăşurată de clasa muncitoare, intelectualitatea şi studenţimea progresistă sub con­ducerea partidului împotriva ne­dreptăţilor sociale, pentru liberta­te naţională şi o viaţă mai bună. De asemenea, s-a subliniat ade­ziunea studenţimii la politica in­ternă şi internaţională a partidului şi statului nostru, rolul pe care îl are in societatea noastră tineretul universitar integrat organic în activitatea entuziastă a întregului popor, în opera de edificare socia­listă a patriei noastre. Participanţii la colocviu au de­pus o coroană de flori la Monu­mentul eroilor luptei pentru liber­tatea poporului şi a patriei, pen­tru socialism. ★ Duminică a Început „Săptămîna filmului românesc", manifestare dedicată semicentenarului Partidu­lui Comunist Român. In cadrul acestei acţiuni, organizată de Di­recţia reţelei cinematografice şi difuzării filmelor, din cadrul Co­mitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, vor fi prezentate in pre­mieră filme artistice şi documen­tare inspirate din lupta comuniş­tilor pentru libertate şi dreptate, pentru făurirea unei vieţi noi şi fericite, precum şi pelicule înfă­­ţişind marile realizări ale edifi­cării orînduirii socialiste in patria noastră. Ciclul a fost deschis du­minică seara la cinematograful „Patria" din Capitală cu filmul „Aşteptarea", producţie a studiou­lui cinematografic Bucureşti, rea­lizat de regizorul Şerban Crean­gă, după un scenariu de Horia Pătrașcu. A fost prezentat, de a­­semenea, filmul documentar „Hu­nedoara, oameni și oțel", realizat de studioul cinematografic „Al. Sahia", in regia lui Al. Boiangin. ★ Rest* citeva sibe brutăria cooperativei agricole din Radomirești, jude­țul Olt va produce prima „șarjă" NE FACEM DATORIA CA MEDICI, CA OAMENI Pe vremea cînd era student la In­stitutul medico-farmaceutic din Cluj, Mircea Mişcoiu era cunoscut pentru conştiinciozitatea sa, pentru pasiunea de cercetător. Atunci cînd a absolvit facultatea, poate mulţi din colegi credeau că întreaga sa pasiune se va stinge în munca aparent anonimă, monotonă, la o circumscripţie ru­rală. Mircea Mişcoiu şi soţia sa Elena erau însă hotăriţi încă de la început să-şi facă datoria acolo unde vor fi repartizaţi. Şi şi-o fac astăzi la circumscripţia din comuna Slimnic, judeţul­­Sibiu. Prin toată activitatea lor ei demonstrează că menirea me­dicinii nu constă numai în rezolvarea unor cazuri limită, care să aducă respectul şi laudele colegilor, ci şi în lupta tenace, de fiecare zi, pentru păstrarea şi redobîndirea sănătăţii. La Slimnic, ca peste tot în judeţul Sibiu, programul de cabinet începe la ora 8 şi sfirşeşte la ora 20. Reflectînd munca de fiecare zi, primele rezultate n-au întîrziat să se arate. Mortalitatea infantilă a fost aproape zero. Dincolo de graiul lapidar al unei cifre se află întreaga pasiune şi dăruire cu care cei doi medici înţeleg să-şi facă da­toria. Se spune că este un lucru uşor să scrii o reţetă, dar este foarte greu să te înţelegi cu oamenii. A-l înţelege pe pacient, a te face înţeles de el, poate constitui un ideal pentru un medic bun. Pentru a-l realiza nu este sufi­cient să te mulţumeşti doar cu dia­logul din timpul orelor de consultaţii. De aceea, cei doi medici merg ades pe la casele sătenilor, discută cu ei, le cunosc condiţiile de viaţă, l­este tot ei sunt întîmpinaţi cu respectul şi dragostea cuvenită unor prieteni. Elena şi Mircea Mişcoiu se mai intîl­­nesc cu sătenii şi la căminul cultural, unde ţin conferinţe pe teme medicale sau de cultură generală. „Venind la cabinet, bolnavul este adesea disperat, deznădăjduit şi ceea ce vrem noi să realizăm nu este doar fixarea unui diagnostic şi indicarea unui tratament, ci şi crearea unei at­mosfere care să-l încurajeze, să-i dea speranţe — afirmă Mircea Mişcoiu. Modestia, solicitudinea, amabilitatea cu care te adresezi nu doar pacien­tului, ci şi personalului din cabinet face parte dintr-un cod elementar de cei bunăcuviinţă respectat de toţi care lucrează la Slimnic“. Cu condiţii destul de modeste, Mircea Mişcoiu a înfiinţat un labora­tor, răspunzînd prin fapte celor care credeau că pasiunea lui de cercetător se va stinge. Neavînd personal cali­ficat, medicul Mircea Mişcoiu recol­tează şi efectuează singur analizele care îi sunt necesare. „In acest fel vin şi în ajutorul oamenilor care nu mai sînt nevoiţi să facă un drum pînă la Sibiu, să-Şi piardă una sau două zile pentru cîteva analize. Apoi, putem pune cu mai multă uşurinţă şi sigu­ranţă un diagnostic". După termi­narea programului de consultaţii, Mircea Mişcoiu întîrzie uneori ore întregi în micul său laborator. Exami­nează cu atenţie la microscop, face reacţii, interpretează rezultate. Mărtu­rie a faptului că pasiunea sa de cer­cetător este departe de a se stinge sunt referatele şi comunicările prezen­tate în cadrul sesiunilor ştiinţifice pu­blicate în revistele de specialitate. Să ne facem datoria ca medici, ca oameni­i este imperativul activităţii de fiecare zi a soţilor Elena şi Mircea Mişcoiu, care ştiu că nobleţea profe­siunii alese constă în îmbinarea com­petenţei cu omenia. Dragostea şi res­pectul de care se bucură în sat se datoresc, în aceeaşi măsură, temeini­ciei cunoştinţelor medicale, felului în care au înţeles să se apropie de oa­meni, reputaţiei de care se bucură ca practicieni şi cetăţeni. ELENA SOLNNCA­ ­i /WWVWWSAAA^A/SAA/VWVVWSA/WWWWWN^ A­NUNŢ COOPERATIVA MOBILA ŞI TAPIŢERIE BUCU­REŞTI, str. Lipscani nr. 57, sector 4, înscrie pentru me­seria tîmplari-mobila, cu durata de 3 ani, tineri din Bucureşti, comunele suburbane şi din toată ţara, precum şi pentru meseria tapiţeri, cu durata de 2 ani, din Bucureşti şi comunele suburbane, la forma de învâțâmînt ucenicie la locul de muncă. CONDIŢII DE ÎNSCRIERE: — absolvenți a 8-10 clase ; — vîrsta 15-16 ani ; — diplomă de absolvire sau adeverinţă de 8-10 cla­se ; — fişa copilului de la 0-15 ani ; — analiza Wasserman şi microradiografia. ÎNSCRIERILE SE FAC ZILNIC PÎNÂ LA 1 IULIE 1971. Nu se dă examen de admitere. Pe perioada ucenici­ei, tinerii primesc bursă lunară. Cazarea şi masa privesc pe părinţi. INFORMAȚII LA TELEFON 14.87.20, BIROUL PER­SONAL. Nou,­ important.­ii ! M u­til PENTRU ASOCIAŢIILE INTERCOOPERATISTE PENTRU COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE Dorifi să faceţi o largă publicitate produselor pe care le obţineţi din activităţile industriale ? Dorifi să evitaţi crearea unor stocuri nevandabile asigurîndu-vâ desfacerea rapidă a mărfurilor pe care le produceţi ? Aveţi utilaje şi materiale care, datorită profilului actual al unităţii, vă prisosesc şi vreţi ca, prin vîn­­zare, să recuperaţi sumele cheltuite ? Vă interesează să cunoaşteţi operativ şi direct de la sursă care cooperative agricole produc şi vînd materiale şi utilaje necesare unităţii dumneavoastră ? Vreţi să aveţi cit mai mulţi beneficiari ai servicii­lor pe care le prestează formaţiunile de munca spe­cializate din unitatea dumneavoastră ? ZIARUL „SATUL SOCIALIST" VA PUNE LA DISPO­ZIŢIE COLOANELE SALE, ORGANIZIND O RUBRI­CA SPECIALA DE „MICA PUBLICITATE". Textul anunţului şi comanda semnată de cei în drept le veţi trimite recomandat pe adresa : Agenţia de publicitate a Editurii „Scînteia", str. Academiei 35—37, sectorul 1 Bucureşti. Telefonul agenţiei este 13 00 40. Plata se poate face prin mandat poştal pentru sume mai mici de 300 lei, sau prin virament peste această sumă. In acest din urmă caz în nota de co­mandă veţi specifica şi numărul de cont. Costul unui Cuvînt este de 3 lei. Pentru servicii speciale (text în chenar sau literă deosebită), la ta­riful de bază se va percepe un spor de 50 la sută. La solicitarea dumneavoastră, publicarea anunţuri­lor poate fi repetată ori de cite ori este necesar, în condiţiile de plată menţionate mai sus. Nr. 618 Marți 4 mai Miercuri 5 mai PROGRAMUL I : 7.00 Radiojur­nal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.45 Muzică din operete. 10.05 Mult mi-e dragă Dobrogea ! — muzică populară. 10.30 Vreau să ştiu (emi­siune de ştiinţă şi tehnică pentru şcolari). 11.05 Trei melodii, trei succese. 11.15 1921—1971 — Semi­centenarul P.C.R. P.C.R. — spriji­nitor activ al luptei pentru demo­craţie şi progres în lumea întreagă. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.10 Recital Marina Crilovici. 12.30 în­­tîlnire cu melodia populară şi in­terpretul preferat. 13.00 Radiojur­nal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Rebus melodii. 14.40 Cîntă ciocîrlie, cîntă. Muzică populară. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 — 100 de legende româneşti. „Stejarul din Borzeşti". 16.00 Radiojurnal. Bule­tin meteo-rutier. 17.00 Transmite antena tineretului ! Pretutindeni răspundem prezent ! 17.30 Aspecte de la spectacolul de gală al forma­ţiilor artistice de amatori partici­pante la cel de al X-lea concurs. 18.00 Orele serii. 20.05 Zece melo­dii preferate. 20.40 Romanţe şi cîntece. 20.55 Ştiinţa la zi. 21.25 Consemnări de Eugen Florescu. 21.30 Revista şlagărelor. 2­2.00 Ra­diojurnal. Buletin meteorologic. Sport. TELEVIZIUNE 18.00 Deschiderea emisiunii. Eco­nomie, ştiinţă, conducere. Sistemul naţional de informatică şi condu­cere. 18.20 „E pentru că pe lume partidul s-a născut". Spectacol mu­­zical-coregrafic realizat de Consi­liul Municipal Bucureşti al Orga­nizaţiei Pionierilor. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19.20­­ 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani în 50 de evocări. 20.25 Moment poetic. 20.35 „In această ţară, comuniştii..." (V). 21.25 Tele­­cinemateca . Gropiţe. 22.55 Tele­jurnalul de noapte.

Next