Satul Socialist, mai 1971 (Anul 3, nr. 616-641)
1971-05-16 / nr. 629
Still SICIIUSI Cotidian editat de Uniune. ANUL III Nr. 629 | DUMINICA 16 MAI 1971 4 pagini — 30 bani CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ • ACORDUL GLOBAL ÎŞI SPUNE CUVÎNTUL • SATELE AU IEŞIT LA PRĂŞIT. • PAMÂNTUL NU MAI E ATÂT DE MOALE, CUM SE SUSŢINE PE ALOCURI. I WWW 4 ЛЛЛЛЛЛ" Săptămâna pe care o încheiem, cu zile calde, însorite, a fost deosebit de favorabilă desfăşurării lucrărilor agricole în cimp. Firesc, principalele forţe umane şi mecanice au fost concentrate la executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor, deoarece datorită ploilor căzute în primele zile ale lunii mai, o dată cu plantele din cultură au început să se dezvolte rapid şi buruienile. Or, distrugerea acestora, ca şi a crustei formate, pentru a împiedica evaporarea apei, reprezintă o condiţie esenţială pentru realizarea unor producţii maxime. După cum ne informează corespondenţii noştri în majoritatea judeţelor s-a lucrat în ritm susţinut la executarea primei praşile mecanice şi manuale pe cele 190 000 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr şi pe cele peste 444 000 hectare cu floarea soarelui. Am reţinut, bunăoară, că datorită unei masive participări la muncă, prima praşilă manuală este pe punctul de a se încheia pe toate cele 4 900 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr, în judeţul Covasna. îşi spun cuvîntul noile măsuri de organizare şi retribuire a muncii : echipele complexe formate din cooperatori şi mecanizatori, acordul global. La Girbovi, in judeţul Ilfov, ca să cităm doar un singur exemplu, fiecare echipă lucrează cu cite 7 mecanizatori, aceiaşi care au semănat şi care vor participa alături de cooperatori la toate lucrările pînă la stringerea în hambar a recoltei. Iată de ce cooperatorii şi mecanizatorii sunt acum deopotrivă preocupaţi de distrugerea buruienilor din culturi, de afînarea pămîntului, de asigurarea unei bune densităţi a plantelor. Dar nu în puţine unităţi cooperatiste demarajul este destul de greoi : nu este cunoscută starea solelor, se mai invocă drept explicaţie a întirzierilor terenul moale sau se aşteaptă o zvîntare generală a pămîntului în loc să se înceapă prăşitul pe porţiunile bune de lucru. Responsabilitatea consiliului de conducere, a preşedintelui, a inginerului şef, a şefilor formaţiilor de lucru pentru executarea în timp optim şi de calitate a prăşitului nu este cu nimic mai mică acum, cînd s-a introdus acordul global, cînd fiecare cooperator are răspunderea directă a realizării unei părţi bine delimitate a producţiei planificate, cînd mecanizatorii au fost încadraţi permanent în formaţiunile de muncă. Să nu lăsăm buruienile să invadeze nici un hectar, să prăşim la timp, ori de cîte ori este (Continuare în pag. a 3-a) MĂSURILE DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ Impuls pentru realizarea de venituri peste plan Hotârîrea Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperativelor agricole de producţie a fost primită cu o deosebită satisfacţie şi profundă recunoştinţă. În aceste zile, exprimîndu-şi mulţumirea şi dragostea faţă de partid, faţă de politica sa fermă, consecventă de îmbunătăţire a traiului ţărănimii şi de ridicare a nivelului de civilizaţie al satelor, cooperatorii din întreaga ţară, consiliile de conducere ale cooperativelor stabilesc măsuri concrete pentru depăşirea producţiilor planificate în toate sectoarele, reducerea cheltuielilor şi realizarea, pe această cale, a unor importante venituri suplimentare. Zilele trecute am prezentat iniţiativa cooperatorilor din Stoicâneşti. In numărul de astăzi, înfăţişăm măsurile luate în acelaşi scop de cîteva cooperative agricole din judeţele Galaţi şi Brăila. Smulţi, una din cooperativele mari şi bogate ale judeţului Galaţi. Bogăţia au făurit-o şi o înzecesc cu fiecare an cooperatorii prin transformarea dealurilor sterpe în vii şi livezi roditoare, prin modernizarea creşterii animalelor şi sporirea producţiei de grîu, porumb, floarea-soarelui etc. Hărniciei lor i se adaugă sprijinul substanţial şi permanent acordat de stat prin mecanizare, chimizare, seminţe de înaltă productivitate, cadre tehnice etc. — Recenta hotărîre, ne spunea Vasile Tofan, de 17 ani preşedintele unităţii, constituie pentru noi un stimulent puternic în muncă, un îndemn pentru a face totul pentru depăşirea producţiilor şi a veniturilor. In aceste zile se află pe cîmp, în cadrul formaţiunilor permanente, peste 1 200 de cooperatori, adică toată forţa de muncă activă de care dispunem. Este răspunsul, în fapte, dat de noi ca recunoştinţă pentru rezolvarea unor importante probleme sociale ale cooperatorilor, la care se referă hotărîrea : spitalizare şi medicamente gratuite, înlesniri mari la tratament în staţiunile balneo-climaterice, ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă, concediu plătit pentru sarcină și lehuzie, ajutor lunar de 50 lei pentru fiecare copil sub 16 ani, la care se adaugă pensiile. Cum este şi normal, fondurile necesare acestor acţiuni se consti- MIHAI BORZA (Continuare în род. a 3-a) PROBLEME ACTUALE ALE CINEMATOGRAFIEI LA SATE Mă voi referi în cele ce urmează la două unităţi — căminul cultural şi cinematograful — pe celelalte considerîndu-le ca domenii deosebite dar care se integrează acelui tot omogen care este cultura satului. Căminul cultural, aşa cum a fost de altfel şi conceput, este în esenţă un for de cultură prin manifestările multiple pe care le oferă. Cinematograful este arta cu cea mai mare răspîndire în mase şi cu o mare putere de influenţare în procesul formării omului. Reiese de la sine că cinematograful şi căminul cultural trebuie să formeze un tot unitar şi nu două instituţii disparate cum se întîmplă în unele cazuri. Anomalie cu atît mai inexplicabilă cu cit ele se adăpostesc sub aceleaşi ziduri, se adresează aceluiaşi auditoriu. Educaţia cu filmul este o operă sistematică. Ea pretinde un efort constant şi de calitate. Fiindcă filmul la sate se desfăşoară în condiţii specifice. Oamenii din sală se cunosc. ED. MACOVEI director al întreprinderii cinematografice a judeţului Ilfov (Continuare in pag. a 2-a) RAIDUL NOSTRU ÎN JUDEȚUL DÎMBOVIŢA VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA COMPLEXUL AVICOL - TITU In cursul dimineţii de ieri, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarăşul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol Titu din judeţul Dîmboviţa. Avînd loc la numai cîteva zile după întîlnirea cu colectivele de muncă din industria şi agricultura judeţului Galaţi, vizita de ieri a secretarului general al partidului a fost consacrată cunoaşterii la faţa locului a modului în care se transpune în viaţă programul naţional de dezvoltare a zootehniei şi producţiei animaliere. Conducătorii de partid şi de stat sosesc în această mare şi modernă unitate avicolă cu un elicopter special. Secretarul general al partidului este întîmpinat cu deosebită căldură de un mare număr de ţărani cooperatori din comunele Lunguleţu, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Brăneşti, Costeşti-Vale, Potlogi, Odobeşti, Titu şi din alte sate din împrejurimi. Ovaţionînd îndelung, ei scandează : „P.C.R.P.C.R.“, „Ceauşescu — P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul". Tinere şi pionieri înmînează oaspeţilor buchete de flori, iar cooperatori — tradiţionala pîine şi sare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor industriale, de membri ai conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. Sunt de faţă tovarăşul Nicolae Tăbîrcă, prim-secretar al Comitetului judeţean Dîmboviţa al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şi alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze mai întîi moderna staţie de incubaţie a complexului, unde se află expoziţii de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obţinute la nivelul întregii ţări. Aici, tovarăşii Angelo Miculescu, ministru secretar de stat, în Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Ion Teşu, şeful Departamentului agriculturii de stat, şi Stan Ţîrlea, directorul general al Trustului pentru producţia avicolă, au înfăţişat modul în care se înfăptuiesc măsurile întreprinse în cadrul programului naţional de dezvoltare a zootehniei şi producţiei animaliere, indicaţiile date de secretarul general al partidului cu prilejul vizitelor făcute în alte mari unităţi de acest fel din ţara noastră. Apoi, directorul general al Complexului avicol Titu, Viorel Chiriţă, prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi oaspeţi parametrii noii unităţi dată parţial în folosinţă, cu un an şi jumătate mai devreme, obiectiv de seamă în realizarea sarcinilor ce stau în faţa zootehniei, precum şi preocupările specialiştilor de aici de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasate de partid şi de stat. Organizat pe principiul producţiei industriale, complexul de la (Continuare în pag. a 4-a) Prin ferestrele birourilor nu se vede clar starea cîmpului Cu prilejul unui raid întreprins la 13 mai — zi călduroasă, deosebit de favorabilă muncilor de întreţinere a culturilor — prin mai multe unităţi cooperatiste din judeţul Dîmboviţa, am întîlnit foarte puţine maşini lucrînd la prăşit. Nedumeriţi, am încercat să aflăm părerea specialiştilor de la Direcţia agricolă generală judeţeană. — După atîtea ploi, a fost răspunsul acestora, e şi normal ca maşinile să staţioneze, pentru că pămîntul e moale... Dată fiind această „convingere", nu ne-a mai mirat de ce joi la ora 10,30 specialiştii Direcţiei generale agricole se mai aflau cu toţii în birouri. Ion Coman, inginerul şef al întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii, a ţinut însă, să ne asigure că s-au luat toate măsurile pentru ca cele 400 de prăşitoare mecanice de mare randament să lucreze cu întreaga capacitate. „Toate maşinile, susţinea inginerul şef, au fost puse la punct şi repartizate secţiilor de mecanizare din unităţi, în funcţie de necesităţi, de suprafeţele cultivate cu porumb''. Afirmaţii, din păcate, fără acoperire. In multe cooperative agricole din judeţ, maşinile destinate lucrărilor de întreţinere nu erau încă scoase în cîmp. Această stare de lucruri se reflectă, de altfel, şi în H. GROSU coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 3-a) Prăşitul mecanic al sfeclei de zahar a fost început de cîteva zile şi la cooperativa agricolă din Moviliţa, judeţul Ilfov. Foto : C. NEGOITAJ Zilnic, prin registrele pentru audienţe, prin cele pentru înregistrarea sugestiilor populaţiei sau, periodic, în cadrul sesiunilor, consiliile populare comunale sunt beneficiarele a nuтргпясо mmnmmr /1 a -îmbunătăţire a muncii, de dezvoltare socialedilitară a localităţilor. Aceste propuneri, de regulă, fac obiectul unor analize atente din partea comitetelor executive, care apreciază oportunitatea lor şi posibilităţile de înfăptuire. Unele dintre iniţiativele propuse de cetăţeni, depăşind mijloacele de înfăptuire ale consiliilor populare, sunt transmise, firesc, pentru transpunerea în fapt, organelor de resort judeţene. Sunt însă consilii populare comunale care şi-au făcut o practică din a nu mai filtra propunerile cetăţenilor, de a nu mai evalua măsura utilităţii lor, posibilităţile de executare. Are, n-are rost, trimit propunerile la judeţ. De pildă, cetăţenii comunei Sascut, din judeţul Bacău, au propus consiliului popular comunal asfaltarea unui kilometru de drum, pe traseul folosit de fabrica de zahăr şi exploatarea forestieră, ca şi construirea unui pod peste pîrîul care desparte centrul comunei de Sascut-sat. Secretarul consiliului popular comunal, Grigore Tiron, a făcut o adresă în care a preluat argumentele cetăţenilor (podul actual, deteriorat, nu rezistă, atunci cînd debitul pîrîului creşte, traficului intens şi de mare tonaj ; drumul ocolitor implică pentru autovehicule consum suplimentar de carburant şi timp etc) şi a trimis-o consiliului popular, judeţean, pentru ca asfaltarea să fie prevăzută în planul de activitate al acestuia. Similar a procedat şi Iordache Moaleş, secretarul consiliului popular din comuna Rădăciuni, vecină cu Sascutul. Cîţiva cetăţeni au propus construirea unei case de cultură, valorînd aproape un milion de lei. Propunerea a fost „pasată" consiliului popular judeţean, fără să fie analizată serios şi fără să se explice cetăţenilor că înaintea casei de cultură există alte proiecte, a căror înfăptuire este mai urgentă. Am discutat, în legătură cu aceste propuneri, făcute de către comune, cu ing. MIHAI ARMAŞU, vicepreşedintele consiliului popular judeţean. Dînsul remarca faptul că unii primari şi secretari ai consiliilor populare comunale transmit organelor judeţene, cu prea mare uşurinţă, fără selecţie, toate sugestiile cetăţenilor, într-o încercare străvezie de a fugi de răspundere. AL. SOLOMONESCU (Continuare în pag. a 2-a) DE CE SĂ FACĂ JUDEŢUL CE POATE FACE COMUNA „AM DE CE SĂ FIU MÎNDRU" „Ştii, dumneata, ce înseamnă să nu mai fii fi-te cine? Aşa cum te uiţi la mine s-ar părea că te bucuri, deci s-ar părea că ştii. Eu, de pildă, nu m-am uitat niciodată la hainele de pe om, nu mi-a fost la îndemînă să-l socotesc bun sau rău, deştept sau prost tocmai după haine. Acum nu ştiu cum se potrivesc lucrurile că mă cam uit. Vezi şi dumneata nu mai e ca mai înainte. Eu ţin minte că bătrînii mei au tot strins ban lîngă ban ca să cumpere cîte o bucată de pămint şi cum începeau să se gindească la actele de cumpărare se şi pomeneau cu perceptorii veniţi pentru fontieră. Inchipuie-ţi dumneata că satul adormea foarte devreme şi că abia apucam să ieşim pe uliţă că ne şi dădeam seama cît de întunecată ne era viaţa pe care o duceam. Aşa e ! Viaţa ne-o duceam, adică ştiam precis ce aveam de făcut mîine, ne aşteptam în fiecare zi la cîte o nenorocire. Poate că nici n-ai avea nevoie de atîtea amănunte dar ţi le spun numai aşa, ca să vezi sau, poate, dacă ai trăit la ţară, să-ţi aminteşti iar dacă nu le-ai trăit să ţi le închipui. Iţi ziceam la început de haine. Haine mai acătării îmbrăcam la paşte şi la bilet cînd ne duceam la Vîlcea. Şi cînd mergeam la nuntă. Ne-ai văzut magazinul, vinde costume Gheorghe al Cristinii ca negustorii din Bucureşti. Şi să-l vezi ce se grozăveşte , întreabă omu de culoare (gri, bej, bleumarin, gri-fer), îi spune că vara se poartă şi vine bine un sacou, că o cămaşă cu guler tare te face de zici că eşti ginerică. Il mai întreabă de talie, auzi ? Ce talie ai ? Legat de întrebarea asta ştiu o tărăşenie mai veche : Ion Petru Manole s-a dus acum vreo 8 ani să-şi ia costum. Ii trimisese băiatu' bani, că are, că e inginer la Bacău. Şi el, Ion, s-a dus la Gheorghe . — Să-mi dai cu costum, auzi Gheorghiţă. — Ce talie ? L-a întrebat Gheorghe. — Na ! C® talie ! (Dacă nu ştiu ce talie, nu ştiu, da de îmbrăcat un costum nou trebuie s-o fac). Ei, vezi, aşa stau lucrurile, te mai uiţi şi la haină. Să-l fi văzut pe Radu al lui Baldovin. După ce şi-a terminat casa aia mare, cînd s-a dus să-şi ia mobilă de la Piteşti, îmbrăcat şi el şi nevastă-sa ca de nuntă. Asta înseamnă că nu mai sîntem fi-te cine, că destinul ni s-a împlinit. Cînd merg pe la oraş, pe la Vîlcea, pe la Piteşti, pe la Bucureşti unde am copiii pe la şcoli, sau cu serviciile, merg fălos şi sigur. Nu ştiu ce o să alegi dumneata din cîte-ţi spun, dar aş vrea să mai ştii că atunci cînd treceam de bariera oraşului mai în urmă cu ani, mă oprea aşa o teamă şi mă simţeam parcă apucat pe la spate de un străin şi parcă tot în străchini călcam cu tălpile goale pe dalele trotuarelor ştirbe. Acum îi ştiu pe mulţi de-ai noştri acolo. E şi alde Prunaru, şi alde Lascu şi aş putea să spun că din fiecare familie este cineva la oraş, chiar dacă oraşul nu e colea la doi paşi". Prin toate satele pe care le călătoresc obişnuiesc, foarte adesea, să stau de vorbă cu oamenii şi să recunosc, dincolo de treburile lor zilnice, un fel de gînduri pe care V. M. BASARAB (Continuare in pag. a 2-a) Uzina de aluminiu Slatina, obiectiv economic de mare importanță, se dezvoltă continuu.