Satul Socialist, mai 1971 (Anul 3, nr. 616-641)

1971-05-16 / nr. 629

Still SICIIUSI Cotidian editat de Uniune.­­ ANUL III Nr. 629 | DUMINICA 16 MAI 1971 4 pagini — 30 bani CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂ­VARĂ • ACORDUL GLOBAL ÎŞI SPUNE CUVÎNTUL • SATELE AU IEŞIT LA PRĂŞIT. • PAMÂNTUL NU MAI E ATÂT DE MOALE, CUM SE SUSŢINE PE A­­LOCURI. I WWW 4 ЛЛЛЛЛЛ" Săptămâna pe care o încheiem, cu zile calde, însorite, a fost deosebit de favorabilă des­făşurării lucrărilor agricole în cimp. Fi­resc, principalele forţe umane şi mecanice au fost concentrate la executarea lucrărilor de în­treţinere a culturilor, deoarece datorită ploilor căzute în primele zile ale lunii mai, o dată cu plantele din cultură au început să se dezvolte rapid şi buruienile. Or, distrugerea acestora, ca şi a crustei formate, pentru a împiedica evapo­rarea apei, reprezintă o condiţie esenţială pentru realizarea unor producţii maxime. După cum ne informează corespondenţii noştri în majoritatea judeţelor s-a lucrat în ritm sus­ţinut la executarea primei praşile mecanice şi manuale pe cele 190 000 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr şi pe cele peste 444 000 hec­tare cu floarea soarelui. Am reţinut, bună­oară, că datorită unei masive participări la muncă, prima praşilă manuală este pe punctul de a se încheia pe toate cele 4 900 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr, în judeţul Covasna. îşi spun cuvîntul noile mă­suri de organizare şi retribuire a muncii : echi­pele complexe formate din cooperatori şi meca­nizatori, acordul global. La Girbovi, in judeţul Ilfov, ca să cităm doar un singur exemplu, fiecare echipă lucrează cu cite 7 mecanizatori, aceiaşi care au semănat şi care vor participa alături de cooperatori la toate lucrările pînă la stringerea în hambar a recoltei. Iată de ce cooperatorii şi mecanizatorii sunt acum deopotrivă preocupaţi de distrugerea buruienilor din culturi, de afîna­­rea pămîntului, de asigurarea unei bune densi­tăţi a plantelor. Dar nu în puţine unităţi cooperatiste demara­jul este destul de greoi : nu este cunoscută starea solelor, se mai invocă drept explicaţie a întirzierilor terenul moale sau se aşteaptă o zvîntare generală a pămîntului în loc să se în­ceapă prăşitu­l pe porţiunile bune de lucru. Responsabilitatea consiliului de conducere, a preşedintelui, a inginerului şef, a şefilor forma­ţiilor de lucru pentru executarea în timp optim şi de calitate a prăşitului nu este cu nimic mai mică acum, cînd s-a introdus acordul global, cînd fiecare cooperator are răspunderea directă a realizării unei părţi bine delimitate a producţiei planificate, cînd mecanizatorii au fost încadraţi permanent în formaţiunile de muncă. Să nu lăsăm buruienile să invadeze nici un hectar, să prăşim la timp, ori de cîte ori este (Continuare în pag. a 3-a) M­ĂSURILE DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ Impuls pentru realizarea de venituri peste plan Hotârîrea Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperativelor agricole de pro­ducţie a fost primită cu o deosebită satisfacţie şi profundă recuno­ştinţă. În aceste zile, exprimîndu-şi mulţumirea şi dragostea faţă de partid, faţă de politica sa fermă, consecventă de îmbunătăţire a tra­iului ţărănimii şi de ridicare a nivelului de civilizaţie al satelor, coo­peratorii din întreaga ţară, consiliile de conducere ale cooperativelor stabilesc măsuri concrete pentru depăşirea producţiilor planificate în toate sectoarele, reducerea cheltuielilor şi realizarea, pe această cale, a unor importante venituri suplimentare. Zilele trecute am prezentat iniţiativa cooperatorilor din Stoicâ­­neşti. In numărul de astăzi, înfăţişăm măsurile luate în acelaşi scop de cîteva cooperative agricole din judeţele Galaţi şi Brăila. Smulţi, una din cooperativele mari şi bogate ale judeţului Ga­laţi. Bogăţia au făurit-o şi o în­zecesc cu fiecare an cooperatorii prin transformarea dealurilor ster­pe în vii şi livezi roditoare, prin modernizarea creşterii animalelor şi sporirea producţiei de grîu, po­rumb, floarea-soarelui etc. Hărni­ciei lor i se adaugă sprijinul sub­stanţial şi permanent acordat de stat prin mecanizare, chimizare, se­minţe de înaltă productivitate, ca­dre tehnice etc. — Recenta hotărîre, ne spunea Vasile Tofan, de 17 ani preşedin­tele unităţii, constituie pentru noi un stimulent puternic în muncă, un îndemn pentru a face totul pentru depăşirea producţiilor şi a veniturilor. In aceste zile se află pe cîmp, în cadrul formaţiunilor permanente, peste 1 200 de coope­ratori, adică toată forţa de muncă activă de care dispunem. Este răs­punsul, în fapte, dat de noi ca re­cunoştinţă pentru rezolvarea unor importante probleme sociale ale cooperatorilor, la care se referă hotărîrea : spitalizare şi medica­mente gratuite, înlesniri mari la tratament în staţiunile balneo-cli­­materice, ajutoare pentru incapaci­tate temporară de muncă, conce­diu plătit pentru sarcină și lehu­­zie,­ ajutor lunar de 50 lei pentru fiecare copil sub 16 ani, la care se adaugă pensiile. Cum este şi normal, fondurile necesare acestor acţiuni se consti- MIHAI BORZA (Continuare în род. a 3-a) PROBLEME ACTUALE ALE CINEMATOGRAFIEI LA SATE Mă voi referi în cele ce urmează la două unităţi — căminul cultural şi cinematograful — pe celelalte con­­siderîndu-le ca domenii deosebite dar care se integrează acelui tot omo­gen care este cultura satului. Cămi­nul cultural, aşa cum a fost de altfel şi conceput, este în esenţă un for de cultură prin manifestările multiple pe care le oferă. Cinematograful este arta cu cea mai mare răspîndire în mase şi cu o mare putere de influ­enţare în procesul formării omului. Reiese de la sine că cinematograful şi căminul cultural trebuie să formeze un tot unitar şi nu două instituţii disparate cum se întîmplă în unele cazuri. Anomalie cu atît mai inexpli­cabilă cu cit ele se adăpostesc sub a­­celeaşi ziduri, se adresează aceluiaşi auditoriu. Educaţia cu filmul este o operă sistematică. Ea pretinde un efort cons­tant şi de calitate. Fiindcă filmul la sate se desfăşoară în condiţii speci­fice. Oamenii din sală se cunosc. E­D. MACOVEI director al întreprinderii cinematografice a judeţului Ilfov (Continuare in pag. a 2-a) RAIDUL NOSTRU ÎN JUDEȚUL DÎMBOVIŢA VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA COMPLEXUL AVICOL - TITU In cursul dimineţii de ieri, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consi­liului de Stat, împreună cu tovară­şul Manea Mănescu, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului E­­conomic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol­­ Titu din judeţul Dîmboviţa. Avînd loc la numai cîteva zile după întîlnirea cu colectivele de muncă din industria şi agricultu­ra judeţului Galaţi, vizita de ieri a secretarului general al parti­dului a fost consacrată cunoaş­terii la faţa locului a modului în care se transpune în viaţă progra­mul naţional de dezvoltare a zoo­tehniei şi producţiei animaliere. Conducătorii de partid şi de stat sosesc în această mare şi modernă unitate avicolă cu un elicopter special. Secretarul general al par­tidului este întîmpinat cu deosebi­tă căldură de un mare număr de ţărani cooperatori din comunele Lunguleţu, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Brăneşti, Costeşti-Vale, Potlogi, Odobeşti, Titu şi din alte sate din împrejurimi. Ovaţionînd îndelung, ei scandează : „P.C.R.­P.C.R.“, „Ceauşescu — P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul". Tinere şi pionieri înmînează oaspeţilor bu­chete de flori, iar cooperatori — tradiţionala pîine şi sare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat la sosirea sa la Com­plexul avicol din Titu de tovară­şii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, ministrul agricul­turii, industriei alimentare, silvi­culturii şi apelor, Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor industriale, de membri ai conducerii Ministe­rului Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii şi Apelor. Sunt de faţă tovarăşul Nicolae Tăbîrcă, prim-secretar al Comite­tului judeţean Dîmboviţa al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şi alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze mai întîi moderna staţie de incu­baţie a complexului, unde se află expoziţii de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obţinute la nivelul întregii ţări. Aici, tovarăşii Angelo Micu­­lescu, ministru secretar de stat, în Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Ion Teşu, şeful Departamentului agriculturii de stat, şi Stan Ţîrlea, directorul general al Trustului pentru producţia avicolă, au înfă­ţişat modul în care se înfăptuiesc măsurile întreprinse în cadrul pro­gramului naţional de dezvoltare a zootehniei şi producţiei animaliere, indicaţiile date de secretarul ge­neral al partidului cu prilejul vi­zitelor făcute în alte mari unităţi de acest fel din ţara noastră. Apoi, directorul general al Complexului avicol­ Titu, Viorel Chiriţă, prezin­tă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi oaspeţi parametrii noii unităţi dată parţial în folosinţă, cu un an şi jumătate mai devreme, obiectiv de seamă în realizarea sarcinilor ce stau în faţa zooteh­niei, precum şi preocupările spe­cialiştilor de aici de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasate de partid şi de stat. Organizat pe principiul produc­ţiei industriale, complexul de la (Continuare în pag. a 4-a) Prin ferestrele birourilor nu se vede clar starea cîmpului Cu prilejul unui raid întreprins la 13 mai — zi călduroasă, deose­bit de favorabilă muncilor de în­treţinere a culturilor — prin mai multe unităţi cooperatiste din ju­deţul Dîmboviţa, am întîlnit foarte puţine maşini lucrînd la prăşit. Nedumeriţi, am încercat să aflăm părerea specialiştilor de la Direcţia agricolă generală jude­ţeană. — După atîtea ploi, a fost răs­punsul acestora, e şi normal ca maşinile să staţioneze, pentru că pămîntul e moale... Dată fiind această „convingere", nu ne-a mai mirat de ce joi la ora 10,30 specialiştii Direcţiei ge­nerale agricole se mai aflau cu toţii în birouri. Ion Coman, ingine­rul şef al întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii, a ţinut însă, să ne asigure că s-au luat toate măsurile pentru ca cele 400 de prăşitoare mecanice de mare randament să lucreze cu întreaga capacitate. „Toate maşinile, sus­ţinea inginerul şef, au fost puse la punct şi repartizate secţiilor de mecanizare din unităţi, în funcţie de necesităţi, de suprafeţele culti­vate cu porumb''. Afirmaţii, din pă­cate, fără acoperire. In multe coo­perative agricole din judeţ, ma­şinile destinate lucrărilor de întreţinere nu erau încă scoase în cîmp. Această stare de lu­cruri se reflectă, de altfel, şi în H. GROSU coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 3-a) Prăşitul mecanic al sfeclei de zahar a fost început de cîteva zile şi la cooperativa agricolă din Moviliţa, judeţul Ilfov. Foto : C. NEGOITAJ Zilnic, prin registrele pentru audienţe, prin cele pentru înregistra­rea sugestiilor popu­laţiei sau, periodic, în cadrul sesiunilor, consi­liile populare comunale sunt beneficiarele a nu­тргпясо m­mnmmr­ /1 a -­îmbunătăţire a muncii, de dezvoltare social­­edilitară a localităţilor. Aceste propuneri, de regulă, fac obiectul u­­nor analize atente din partea comitetelor exe­cutive, care apreciază oportunitatea lor şi po­sibilităţile de înfăptui­re. Unele dintre iniţia­tivele propuse de cetă­ţeni, depăşind mijloa­cele de înfăptuire ale consiliilor populare, sunt transmise,­­ firesc, pen­tru transpunerea în fapt, organelor de re­sort judeţene. Sunt însă consilii populare comunale care şi-au făcut o practică din a nu mai filtra pro­punerile cetăţenilor, de a nu mai evalua măsu­ra utilităţii lor, posibi­lităţile de executare. Are, n-are rost, trimit propunerile la judeţ. De pildă, cetăţenii co­munei Sascut, din jude­ţul Bacău, au propus consiliului popular comu­nal asfaltarea unui kilo­metru de drum, pe tra­seul folosit de fabrica de zahăr şi exploatarea fo­restieră, ca şi construirea unui pod peste pîrîul care desparte centrul co­munei de Sascut-sat. Se­cretarul consiliului popu­lar comunal, Grigore Ti­­ron, a făcut o adresă în care a preluat argumen­tele cetăţenilor (podul actual, deteriorat, nu­­ re­zistă, atunci cînd debitul pîrîului creşte, traficului intens şi de mare tonaj ; drumul ocolitor implică pentru autovehicule con­sum suplimentar de car­burant şi timp etc) şi a trimis-o consiliului popu­lar, judeţean, pentru ca asfaltarea să fie prevă­zută în planul de activi­tate al acestuia. Similar a procedat şi Iordache Moaleş, secreta­rul consiliului popular din comuna Rădăciuni, vecină cu Sascutul. Cîţiva cetăţeni au propus con­struirea unei case de cul­tură, valorînd aproape un milion de lei. Propune­rea a fost „pasată" con­siliului popular judeţean, fără să fie analizată se­rios şi fără să se explice cetăţenilor că înaintea casei de cultură există alte proiecte, a căror în­făptuire este mai urgentă. Am discutat, în legă­tură cu aceste propuneri, făcute de către comune, cu ing. MIHAI ARMAŞU, vicepreşedintele consiliu­lui popular judeţean. Dînsul remarca faptul că unii primari şi secretari ai consiliilor populare co­munale transmit organe­lor judeţene, cu prea mare uşurinţă, fără selec­ţie, toate sugestiile cetă­ţenilor, într-o încercare străvezie de a fugi de răspundere. AL. SOLOMONESCU (Continuare în pag. a 2-a) DE CE SĂ FACĂ JUDEŢUL CE POATE FACE COMUNA „AM DE CE SĂ FIU MÎNDRU" „Ştii, dumneata, ce înseamnă să nu mai fii fi-te cine? Aşa cum te uiţi la mine s-ar părea că te bucuri, deci s-ar părea că ştii. Eu, de pildă, nu m-am uitat niciodată la hainele de pe om, nu mi-a fost la îndemînă să-l socotesc bun sau rău, deştept sau prost tocmai după haine. Acum nu ştiu cum se potrivesc lucrurile că mă cam uit. Vezi şi dumneata nu mai e ca mai înainte. Eu ţin minte că bătrînii mei au tot strins ban lîngă ban ca să cumpere cîte o bucată de pă­­mint şi cum începeau să se gin­­dească la actele de cumpărare se şi pomeneau cu perceptorii veniţi pentru fontieră. Inchipuie-ţi dum­neata că satul adormea foarte de­vreme şi că abia apucam să ieşim pe uliţă că ne şi dădeam seama cît de întunecată ne era viaţa pe care o duceam. Aşa e ! Viaţa ne-o duceam, adică ştiam precis ce aveam de făcut mîine, ne aşteptam în fiecare zi la cîte o nenorocire. Poate că nici n-ai avea nevoie de atîtea amănunte dar ţi le spun numai aşa, ca să vezi sau, poate, dacă ai trăit la ţară, să-ţi amin­teşti iar dacă nu le-ai trăit să ţi le închipui. Iţi ziceam la început de haine. Haine mai acătării îm­brăcam la paşte şi la bilet cînd ne duceam la Vîlcea. Şi cînd mer­geam la nuntă. Ne-ai văzut maga­zinul, vinde costume Gheorghe al­­ Cristinii ca negustorii din Bucu­reşti. Şi să-l vezi ce se grozăveşte , întreabă omu de culoare (gri, bej, bleumarin, gri-fer), îi spune că vara se poartă şi vine bine un sa­cou, că o cămaşă cu guler tare te face de zici că eşti ginerică. Il mai întreabă de talie, auzi ? Ce talie ai ? Legat de întrebarea asta ştiu o tărăşenie mai veche : Ion Petru Manole s-a dus acum vreo 8 ani să-şi ia costum. Ii trimisese bă­­iatu' bani, că are, că e inginer la Bacău. Şi el, Ion, s-a dus la Gheorghe . — Să-mi dai cu costum, auzi Gheorghiţă. — Ce talie ? L-a întrebat Gheorghe. — Na ! C® talie ! (Dacă nu ştiu ce talie, nu ştiu, da de îmbrăcat un costum nou trebuie s-o fac). Ei, vezi, aşa stau lucrurile, te mai uiţi şi la haină. Să-l fi văzut pe Radu al lui Baldovin. După ce şi-a terminat casa aia mare, cînd s-a­ dus să-şi ia mobilă de la Pi­teşti, îmbrăcat şi el şi nevastă-sa ca de nuntă. Asta înseamnă că nu mai sîntem fi-te cine, că destinul ni s-a împli­nit. Cînd merg pe la oraş, pe la Vîlcea, pe la Piteşti, pe la Bucu­reşti unde am copiii pe la şcoli, sau cu serviciile, merg fălos şi si­gur. Nu ştiu ce o să alegi dum­neata din cîte-ţi spun, dar aş vrea să mai ştii că atunci cînd treceam de bariera oraşului mai în urmă cu ani, mă oprea aşa o teamă şi mă simţeam parcă apucat pe la spate de un străin şi parcă tot în străchini călcam cu tălpile goale pe dalele trotuarelor ştirbe. Acum îi ştiu pe mulţi de-ai noştri acolo. E şi alde Prunaru, şi alde Lascu şi aş putea să spun că din fiecare familie este cineva la oraş, chiar dacă oraşul nu e colea la doi paşi". Prin toate satele pe care le că­lătoresc obişnuiesc, foarte adesea, să stau de vorbă cu oamenii şi să recunosc, dincolo de treburile lor zilnice, un fel de gînduri pe care V. M. BASARAB (Continuare in pag. a 2-a) Uzina de aluminiu Slatina, obiectiv economic de mare im­portanță, se dezvoltă continuu.

Next