Satul Socialist, iunie 1971 (Anul 3, nr. 642-667)
1971-06-10 / nr. 650
Mr. 650 Joi 10 iunie In vocabularul de specialitate al economiştilor agrarieni termenul „acord global" s-a încetăţenit nu de multă vreme. Cu toate acestea forma de retribuire — nouă ca şi termenul care o desemnează — un acord global şi-a dovedit cu prisosinţă eficacitatea în cooperativele agricole. In oricare unitate poposeşti constatarea e aceeaşi : o mai largă participare la muncă, creşterea substanţială a calităţii lucrărilor. In plus, aşezarea mecanismului remunerării muncii cooperatorilor pe un fundament mult mai solid a declanşat noi resorturi ale spiritului gospodăresc. Iniţiativa e mai fecundă nu numai la membrii consiliilor de conducere sau la specialişti, ci şi la cei mai mulţi dintre cooperatori, indiferent în ce ramură lucrează. In rîndurile de faţă ne propunem să ilustrăm acest adevăr prin cîteva fapte de muncă întrlnite în mai multe unităţi ale judeţului Vaslui, situate in zona viticolă a Huşului. La Armăşeni se lucra din plin. Plouase puţin, dar oamenii nu plecaseră. „Altădată — ne spunea şeful de echipă, Ştefan Vîrnă — dacă dădea o plouţă oamenii plecau acasă. Acum nu mai pleacă. Aşteaptă să iasă soarele, să se zvînte puţin, terenul şi continuă lucrul". Continuarea lucrului chiar şi în condiţii mai dificile este un prim indiciu că în atitudinea faţă de muncă a viticultorilor din Armăşeni s-au petrecut schimbări pozitive. Ei ştiu că de felul cum vor lucra şi de volumul producţiei obţinute depinde cîştigul lor. Soţii Vasile şi Elena Vasilache, care lucrau alături, ne-au întărit această convingere. „Acum ştim exact ce volum de lucrări avem de efectuat şi unde anume — ne spune Elena. Iată , noi amîndoi avem rîndurile astea de vie !“ Precizia cu care indica suprafaţa luată în primire, vădea, în fond, precizia cu care consiliul de conducere, specialiştii, defalcaseră terenul pe grupuri de cooperatori. La repartizarea suprafeţei de plantaţii pe grupuri de cooperatori — familii, rude etc. — s-a ţinut seama de calificare, capacitatea de muncă şi, în măsura posibilităţilor, de preferinţele membrilor fiecărui grup. Notam la început printre consecinţele aplicării acordului global şi pe aceea a îmbunătăţirii participării cooperatorilor la lucru. Cum se reflectă aceasta în cifre ? La cooperativa agricolă din satul Plopi, de pildă, numărul cooperatorilor care ieşeau zilnic la lucru nu era mai mare de 130 pînă anul trecut. Anul acesta e dublu. — Situaţia este aproape identică şi la noi, la Corni — ne spune brigadierul Eugen Niculuţ. La această dată lucrările de întreţinere în vii sunt efectuate în proporţie de 90 la sută. Anul trecut la aceeaşi dată, procentul executării lor era de numai 50, iar calitatea lucrărilor se prezenta cu mult mai slab. Şi trebuie spus că cei ce vin la lucru nu taie frunză la cîini, cum se spune. Un singur exemplu din care, poate, vor avea cîte ceva de învăţat şi alţii. In cadrul brigăzii hortiviticole a fost organizată o echipă specializată în producerea materialului săditor. Şi în legumicultură există o echipă specializată în lucrările care presupun cunoştinţe aparte. Dacă am fi stabilit o delimitare rigidă, Intre cele două echipe specializate, ambele ar fi avut „goluri de producţie". Dar şi în vie şi în legumicultura există operaţiuni care pot fi efectuate de cooperatori fără o pregătire specială. Ţinînd seama de această realitate am recurs la următoarea soluţie simplă : cînd o echipă a terminat operaţiile de strictă specialitate în sectorul său, efectuează în celălalt sector lucrările mai puţin pretenţioase. Măsura luată s-a soldat cu rezultate bune : repartiţia volumului de muncă în brigadă este echilibrată, oamenii au de lucru mai mult timp, cîştigă mai bine". Sînt nenumărate exemple care susţin concluzia că, prin îmbunătăţirea organizării şi retribuirii muncii, a sporit gradul de răspundere al fiecărui cooperator pentru lucrul efectuat. Totodată însă, pe itinerarul raidului nostru am întîlnit şi un neajuns a cărui înlăturare intră în atribuţiile direcţiei generale agricole judeţene. Este vorba de o slabă evidenţă a muncii care duce — cum era de aşteptat — la nemulţumiri din partea cooperatorilor. Fără a intra în amănunte, vom reproduce punctul de vedere al uniunii judeţene a cooperativelor agricole — opinie ce ni s-a părut întemeiată în urma celor constatate pe teren — din care rezultă că lipsurile privind evidenţa îşi au originea în faptul că nu s-a înţeles nici pînă acum importanţa încadrării serviciilor de contabilitate cu cadre competente. în judeţul Vaslui se face din această pricină prea puţin pentru executarea ordinului Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor referitor la încadrarea în posturile de contabili-şefi de cooperative agricole numai a unor oameni cu pregătire superioară sau medie. Direcţia generală agricolă ignoră, după cum se vede, un ordin al ministerului tutelar, al cărui termen de execuţie expiră în curînd ; ignoră faptul că modernizarea tehnologiilor, a organizării şi remunerării muncii implică cu necesitate perfecţionarea evidenţei primare, a evidenţei contabile. Această optică trebuie să fie cît mai rapid eradicată. Altfel emulaţia pe care o exercită formele perfecţionate de normare şi retribuire, emulaţie deosebit de puternică în prezent, ar putea să scadă în intensitate. PETRE SURUPACEANU ÎN JUDEŢUL VASLUI ICORDUL GLOBAL—STIMULEINT PUTERNIC DEFICIENJEUH EVIDENȚA MUNCII PRESTATE - ERIKA CARE TREBUIE GRABNIC ÎNLĂTURATA ШЛИ CÎND LIPSESC NIŞTE SIMPLE SCĂRÎ Intre cele 22 de hectare de livadă ale cooperativei agricole Mohoreanu, judeţul Brăila, se află şi două hectare cu cireşi. • Pentru recoltarea fructelor, şeful fermei, tehnicianul Mihai Albu, a găsit o metodă unică. Dacă a văzut că dulgherii atelierului de I tîmplărie nu fac scările pentru , sectorul horticol, iar Gh. Calo- I ian, preşedintele cooperativei,, tace mile, a dat „dezlegare“ cu- 1 I legătorilor să rupă ramurile cu ' , cireşe şi să le arunce din vîrful, ■ pomilor» Se înţelege de la sine , ce s-a întîmplat. Fructele au J ! crăpat, în majoritatea lor, şi din , calitatea întîi au devenit de a treia. Risipa este atît de mare Incit cîmpul s-a colorat în roşu. La aceste pagube, care se ridică la o sumă apreciabilă, se a- ' daugă şi deteriorarea plantaţiei. Este greu de crezut că cireşii vor mai produce în 1972. Aşadar, pagube mari pentru ca au lipsit nişte simple scări de lemn. Acum aşteptăm urmarea. Sperăm că cei datori să ia măsuri nu o să rămînă de lemn. ! SATUL SOCIALIST I Permanentizarea forţei de ρΣ³- A I că în zootehnie reprezintă o 1 cale importantă pentru îmbu- i ? nâtâfirea condiţiilor de întreţi- ’ nere şi furajare a animalelor, pentru creşterea producţiei a- nimaliere. Astfel procedează consiliul de conducere al coo- \ i perativei agricole din Zoltán, j județul Covasna. Cooperatoarea , * Luiza Bakk lucrează de nu mai puțin de 12 ani în zootehnie . in judeţul BOTOŞANI UN NOU ŞANTIER DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE Un nou şi important şantier de îmbunătăţiri funciare a fost deschis la Mileanca, în judeţul Botoşani. Aici va fi realizată o importantă acumulare, însumînd 18,3 milioane metri cubi de apă, din care se vor putea iriga circa 1 500 hectare teren arabil şi proteja peste 1 000 de hectare împotriva excesului de umiditate. Se preconizează ca suprafaţa viitoarei acumulări de la Mileanca să ajungă la aproape 300 hectare, din care o bună parte va fi destinată amenajărilor piscicole. CE SPUN REGISTRELE DESPRE ACTIVITATEA DE ÎNDRUMARE Voi .wv ;• a ^ ei . . ; ; t . (Urmare din pag. 1) îndrumarea şi controlul pe care le-au efectuat cei în cauză au fost utile, că îndrumările au constat din veritabile soluţii, că etc. etc. Cind însă cei controlaţi nu-şi mai aduc aminte de constatările făcute, de indicaţiile date, valoarea controlului şi a îndrumării nu poate fi decit redusă. O indicaţie cu adevărat utilă, o sarcină precisă nu se uită uşor. Dar chiar dacă admitem că munca de îndrumare şi control este excelentă, consemnarea constatărilor şi a indicaţiilor tot trebuie făcută. Altfel, la următoarea verificare, cel care o face va fi pus practic în imposibilitatea de a controla modul în care au fost respectate indicaţiile precedentului organ de indrumare şi control. Ne-am continuat ancheta în cîteva unităţi care, spre deosebire de primele două, întîmpină în această perioadă de întreţinere a culturilor numeroase greutăţi. Orice specialist sosit, în aceste unităţi cu intenţia de a le ajuta este totdeauna binevenit. Există însă, şi situaţii, cînd conducerile cooperativelor şi specialiştii din unităţi aşteaptă cu nerăbdare ca cei sosiţi în control să plece. Aceasta se întîmplă, se înţelege, numai în cazul acelor controale care, in loc să ajute, mai degrabă îi reţin din lucru pe factorii responsabili din unităţi. Dar să exemplificăm. In registrul de control al cooperativei agricole din Pişchia, judeţul Timiş, am găsit consemnate mai multe procese verbale. Conţinutul lor este cu totul lipsit de importanţă, fără valoare pentru unitate. Ele par scrise de dr. N. Iordăchescu de la circumscripţia veterinară, inginera Maria Lazăr, trimisa aceleiaşi instituţii, numai pentru a dovedi şi în acest fel că au fost la Pişchia. Deşi nu le-am găsit numele în registru, am aflat de la Ioan Loch, preşedintele cooperativei, că unitatea a fost vizitată de multe ori şi de inginerii Trică Ionaş şi Nicolae Gherăscu, ultimul fiind director general adjunct cu producţia vegetală. — Au venit, au văzut — dinţii ştiu ce —* şi au plecat, ne-a spus preşedintele cu obidă. Mare lucru nu credem să fi văzut din moment ce nu au notat nimic în registru. Căci, se ştie, indicaţiile sunt determinate de ceea ce reuşeşti să constaţi. La această concluzie ne duce şi stadiul lucrărilor de întreţinere a culturilor. Sfecla de zahăr nu a fost prăşită de loc, buruienile întrecînd cultura propriu-zisă. Prăşitul manual al porumbului pe cele 320 de hectare este mult rămas în urmă. Oare să nu fi văzut specialiştii direcţiei generale ca în timp ce peste 200 de bărbaţi se călcau pe picioare la cositul lucernei, la prăşitul porumbului, cultură pe cale de a fi înăbuşită de buruieni, lucrau numai cîteva femei ? înteresîndune mai îndeaproape, am aflat că pe la Pişchia delegaţii direcţiei generale trec, ce este drept, des, dar mai întotdeauna în fugi. Or, cu un „ce mai faceţi băieţi" şi cu „daţi-i bătaie" aruncate din fuga maşinii, nu pot fi îndreptate lucrurile. Spuneam că la Pişchia, delegaţii direcţiei generale se abat des. Parcă în compensaţie, pe la Maşloc nu dau deloc. Unitatea se găseşte în rîndul cooperativelor rămase în urmă cu lucrările de întreţinere a culturilor, 50 la sută din suprafaţa cultivată cu porumb nefiind prăşită manual nici măcar o dată. Pe cîmp, 30 de cooperatori abia răreau sfecla de zahăr. Că era nevoie de control, de îndrumarea specialiştilor, nu mai încape îndoială. Ne-o demonstrează situaţia existentă în unitate. Discutăm această situaţie cu preşedintele cooperativei, cu contabilul şef. El ne confirmă ceea ce aflasem, de altfel : — Cam de mult nu am mai văzut pe nimeni pe la noi. Nici chiar în primăvară la semănat nu am fost vizitaţi. Credem că de vină este distanţa dintre noi şi Timişoara. Am putea să înfăţişăm şi alte fapte care duc la concluzia că, uneori, munca de îndrumare şi control pe care o exercită direcţiile generale din cele două judeţe se află la un nivel necorespunzător. Constatările şi îndrumările nu sunt consemnate decit rareori. De subliniat că cei care nu le consemnează niciodată sunt tocmai cadrele cu munci de răspundere din cele două direcţii. Aceasta fiind situaţia, este chiar de mirare că subalternii nu imită totdeauna exemplul şefilor lor. Am fost informaţi în unele unităţi că se dau indicaţii care duc la pagube. Tot ce se poate. Atît timp cît indicaţiile nu se consemnează, vina unuia sau a altuia dintre organele de control nu poate fi stabilită. Intrucît înşişi directorii şi directorii generali adjuncţi de direcţii agricole judeţene nu respectă ordinul de a consemna constatările şi indicaţiile în registre este cazul ca ministerul să intervină energic. Considerăm, pe de altă parte, că specialiştii şi consiliile de conducere au datoria să le declare răspicat celor veniţi în control că ei nu pot să respecte şi să aplice decit indicaţiile consemnate în registre, deoarece numai acestea angajează răspunderea celui care le dă. PAGINA 3 Intre numeroasele atribuţii ce revin uniunilor judeţene ale cooperativelor agricole se numără şi aceea de a reprezenta şi apăra interesele unităţilor din sectorul agricol cooperatist în relaţiile pe care acestea le au cu diferiţi parteneri, fie beneficiari, fie furnizori. In acest sens, uniunea judeţeană trebuie să vegheze asupra felului cum se stabilesc şi se respectă obligaţiile contractuale dintre unităţile cooperatiste şi unităţile economice de stat sau obşteşti ; să întreprindă măsurile legale necesare pentru respectarea integrală, de către părţi, a contractelor ; să sprijine unităţile agricole cooperatiste in realizarea planului de aprovizionare tehnico-materială şi să determine organizaţiile de aprovizionare in a onora la timp şi integral contractele încheiate cu cooperativele agricole. Cum îşi exercită uniunile judeţene aceste atribuţii ? Pentru răspuns, redacţia noastră a iniţiat recent o anchetă in judeţele Buzău şi Braşov. Atît inginerul Gheorghe Briciu de la Buzău, cît şi inginerul Nicolae Ardeleanu de la Braşov — ambii în calitate de secretari ai comisiilor economice din cadrul uniunilor judeţene , au ţinut să sublinieze, chiar de la început, faptul constatat cu prilejul controalelor şi verificărilor efectuate de aparatul uniunilor judeţene , principalii beneficiari ai cooperativelor agricole, respectiv întreprinderile pentru valorificarea diferitelor produse, au săvîrşit şi săvîrşesc încă numeroase abateri la preluarea mărfurilor, pricinuind importante prejudicii unităţilor furnizoare. Exemple ? Atît la Buzău cît şi la Braşov, întreprinderile pentru valorificarea legumelor şi fructelor nu numai că nu respectă totdeauna graficul de preluare a mărfii — ceea ce determină deprecierea acesteia şi, implicit, scăderea preţurilor de valorificare — dar, mai mult, adesea refuză unele produse pe care nu se prezintă să le ridice. Aşa s-a întîmplat în primăvara aceasta cu o mare cantitate de spanac la Stupini-Braşov şi la Mărăcineni-Buzău, cu ceapa verde de la Udaţi- Buzău etc. La rîndul lor, întreprinderile judeţene pentru valorificarea cărnii — în special centrele din Braşov, Uniunea judeţeană, apărător activ al intereselor cooperativelor agricole în relaţiile cu diverşi parteneri Făgăraş şi Rupea — nu se încadrează in normele instrucţiunilor in vigoare la preluarea animalelor, a sacrificărilor din necesitate. Astfel, intrucît unele abatoare nu dispun de instalaţii pentru sterilizare (exemplu la Făgăraş), o mare cantitate de carne ce ar putea fi trecută la categoria „bună pentru consum după sterilizare" se aruncă ; de asemenea, a intrat în practica abatoarelor să nu achite unităţilor furnizoare valoarea reală a pieilor obţinute de la animalele sacrificate. In sfîrşit — ca să ne oprim la un ultim exemplu — întreprinderile pentru valorificarea laptelui manifestă numeroase alte neajunsuri în relaţiile cu unităţile cooperatiste furnizoare. De pildă, în unele cazuri nu au încheiat grafice operative pentru a stabili cantităţile zilnice şi orele la care trebuie să se preia marfa, ceea ce permite achizitorilor să se prezinte fie prea tîrziu, cînd laptele e acidulat (caz concret la Beclean-Braşov), fie prea devreme, cînd abia se mulg vacile, cea ce influenţează cantitatea de lapte mulsă (caz, de asemenea concret, la cooperativa din Teliu). O altă constatare a fost aceea că — atît în judeţul Buzău cît şi în Braşov — procentul de grăsime din lapte variază de la o zi la alta, în unele cazuri deosebit de mult şi de fiecare dată în detrimentul cooperativelor. „Datorită unor asemenea practici — afirmă tovarăşul Ion Baboia, preşedintele U.J.C.A.P. Braşov — unităţile din judeţul nostru înregistrează anual pagube de zeci şi chiar de sute de mii de lei. Este o situaţie ce nu se mai poate tolera. De aceea, in virtutea atribuţiilor pe care le avem, am trecut cu hotărîre la acţiune". Despre ce este vorba ? Uniunea judeţeană de la Braşov ca, de altfel şi uniunea cooperativelor agricole din judeţul Buzău au adoptat planuri de măsuri concrete, menite să asigure o grabnică recuperare a pagubelor suferite de cooperative, cît şi înlăturarea cauzelor care au determinat prejudiciile respective. Iată cîteva din măsurile la care ne referim : • consiliile de conducere din unităţi au primit indicaţia — atunci cînd partenerii nu se prezintă — să întocmească singure grafice de livrare şi să le trimită întreprinderilor contractante care pot face obiecţiuni numai dacă reprezentanţii acestora merg imediat la cooperativă pentru a cădea de acord cu conducerea unităţii. In caz contrar, ori de cîte ori beneficiarul nu se va prezenta să ridice marfa, conform graficului întocmit de cooperativă, aceasta poate să procedeze la autorecepţie şi la facturarea mărfurilor, anexînd la factură procesul-verbal de autorecepţie. In felul acesta, actul de autorecepţie va avea valoare deplină în faţa organelor de jurisdicţie, chiar şi în condiţiile cînd beneficiarul evită întocmirea graficelor ; • consiliilor de conducere li s-a dat indicaţia fermă să desemneze prin decizie un reprezentant al cooperativei care să facă analiza laptelui şi cintărirea legumelor, răspunzînd de corectitudinea cu care se efectuează aceste operaţiuni in faţa consiliului de conducere ; • întreprinderilor beneficiare li s-a cerut să-şi lărgească reţeaua de achizitori cu cadre competente şi corecte, care să participe nemijlocit la preluarea mărfurilor ; • intrucît cu prilejul verificărilor şi controalelor efectuate de activiştii uniunilor judeţene s-a constatat că atît acidul, cît şi alcoolul folosiţi la analiza laptelui au concentraţii diferite, ceea ce nu permite stabilirea corectă a procentului real de grăsime, birourile executive au cerut organelor în drept să asigure sticluţe sigilate, cu etichete pe care să se înscrie numele şi proprietăţile chimice ale substanţelor respective ; • oficiile juridice din cadrul uniunilor judeţene, cu sprijinul jurisconsulţilor de la nivelul consiliilor intercooperatiste, au întreprins o amplă acţiune de conciliere prin care s-au redobîndit sume de cîteva sute de mii de lei, atît în judeţul Buzău cît şi în Braşov, diferenţa de prejudicii urmînd să fie recuperată prin acţiuni prezentate la arbitrajul de stat. IVAN AUREL BENEFICIARII SĂ INTRE PE FĂGAŞUL ■ DEPLINEI CORECTITUDINI LA PRELUAREA PRODUSELOR! • ÎN ACTIVITATEA PARTENERILOR LA CONTRACT : PRACTICI DĂUNĂTOARE PENTRU COOPERATIVE • UNIUNEA A ÎNCEPUT SĂ-ŞI EXERCITE PLENAR ATRIBUŢIILE (Urmare din pag. 1) ducții mari, la nivelul planificat, se datora neefectuării udărilor pe toate suprafețele. Vă refereaţi, în primul rînd, la sistemul de irigare prin brazde, unde, din cauza lipsei utilajelor grele, nivelarea capitală, lucrare strict necesară, n-a putut fi efectuată. In răspunsul Departamentului de îmbunătăţiri Funciare, sesizam faptul că un impediment serios in efectuarea nivelării l-a reprezentat şi neeliberarea la timp a suprafeţelor stabilite să fie amenajate pentru irigarea prin brazde. Care este situaţia terenurilor acum, cînd a mai trecut o iarnă, perioadă în care cea mai mare parte din ele au fost libere de culturi ? — In acest an, din cele 80 000 de hectare, cît avem de irigat, o suprafață de 28 900 hectare este planificată să se irige prin brazde. Dacă în 1970, nivelarea de bază n-a putut fi executată și din cauza neeliberării terenurilor respective, anul acesta principala piedică în de bază au existat. Ce s-a făcut, însă, în realitate ? Numai 2 000 hectare au fost nivelate pînă în prezent, adică doar 7 la sută din totalul terenurilor planificate. Firesc, am încercat și încercăm rezolvări pe plan local, improvizaţii, dar acestea nu sunt, totuşi, soluţii, sau nu sunt cele mai eficiente soluţii. Acceptînd ideea că „rezolvările" găsite la nivelul unităţilor nu corespund, că este cunoscută deja lipsa utilajelor grele pentru nivelarea de bază, şi că"nu sunt posibilităţi apropiate de asigurarea lor, de ce, totuşi, în acest an, în cadrul noilor sisteme de irigaţii ce s-au dat şi se vor da în exploatare, sporesc suprafeţele irigate prin brazde ? Pentru că, aşa cum s-a evidenţiat atît în discuţiile anterioare, cit şi acum, nici terenurile planificate anul trecut să fie irigate în acest mod n-au putut fi nivelate. Astfel stînd lucrurile, nu numai că nu poate fi vorba de eficienţă economică — exprimată, în primul rînd, prin obţinerea de producţii mari — dar creşte considerabil volumul investiţiilor blocate. înţelegem că rezolvarea acestei probleme nu intră numai în competenţa organelor judeţene, deşi, in calitate de reprezentanţi ai beneficiarilor, acestea ar trebui să-şi impună punctul de vedere, pentru ca sarcinile cuprinse în programul de irigare să nu rămînă pe hîrtie... Se impune, categoric, o analiză profundă la nivelul ministerului de resort, urmată de măsuri prompte care să ducă la rezolvarea în cel mai scurt timp posibil a acestei stări de fapt. realizarea obiectivului propus este alta : lipsa utilajelor grele. Unităţile şi-au întocmit, încă din anul trecut, grafice în vederea eliberării eşalonate a suprafeţelor stabilite a fi amenajate prin brazde, aşa că, din acest punct de vedere, posibilităţi pentru efectuarea nivelării Marile deficienţe se menţin . In ancheta din decembrie se mai evidenţia, ca o cauză a nerealizării recoltelor planificate, şi intîrzierea cu care au fost date in folosinţă sistemele de irigaţii. Ce ne puteţi spune in această privinţă ? — Din păcate, situaţia nu s-a schimbat. Şi acum, suprafeţele prevăzute în contract şi în planul de stat să fie irigate nu sunt date în exploatare la termenele prevăzute. Pînă la 31 mai, de pildă, trebuia dată în folosinţă o suprafaţă de 38 000 hectare, dar pînă în prezent, au fost recepţionate numai 11 200 hectare. Este evident că în aceste condiţii, deşi în primul an dăm plan numai o treime din creşterea prevăzută în condiţii de irigare, producţiile nu pot fi realizate la nivelul scontat. Pentru recuperarea rămînerilor în urmă am impulsionat, împreună cu conducerea Departamentului de îmbunătăţiri funciare, mersul lucrărilor. O altă problemă în discuţie atunci era şi asigurarea carburanţilor şi lubrefianţilor. Mai aveţi necazuri în acest sens ? — In cursul primului şi celui de-al doilea trimestru, repartiţiile de carburanţi date de minister n-au acoperit decit o treime din necesar. Pentru completare, ne-am descurcat cum am putut pe plan local, astfel că, pînă la începerea trimestrului trei, problema carburanţilor a fost rezolvată. Nu vom putea proceda însă în acest fel tot anul, aşa că pentru perioada imediat următoare am solicitat celor competenţi suplimentarea repartiţiilor, şi, aşteptăm. Dincolo de toate neajunsurile reieşite din discuţiile purtate, am constatat că în judeţul Constanţa, pe toate suprafeţele amenajate pentru irigat şi date în exploatare, se irigă intens, pe baza recomandărilor făcute de centrele de prognoză (cîte unul pentru fiecare sistem de irigaţie). In cooperativele agricole se depun eforturi pentru asigurarea ritmicităţii udărilor, ceea ce va asigura, în ultimă instanţă, producţii sporite de porumb, grîu, floarea-soarelui etc. Foto: I. BRAGHEŞ Recoltarea, transportul şi conservarea după tehnologiile cele mai adecvate a trifolienelor este una dintre cele mai importante acţiuni ce se înscrie în această perioadă, pe agenda lucrătorilor din agricultură ÎN JUDEŢUL OLT Legume de seră şi de cîmp, fructe şi carne peste plan la fondul de stat Cooperativele agricole din judeţul Olt au livrat peste prevederi, în primele cinci luni ale anului, 510 tone de legume de seră (tomate, castraveţi, verdeţuri), 885 de tone de legume de cîmp şi 43 de tone de fructe (cireşe şi căpşuni). S-au înregistrat livrări peste plan şi la produsele animaliere, prevederile fiind depăşite cu 39 de tone la carnea de bovină, cu 47 de tone la carnea de oaie şi cu 377 000 de ouă. De trei ori mai repede întreprinderea judeţeană Covasna de mecanizare a agriculturii a fost dotată cu dispozitive autotractate, pulverizatoare mecanice de mare capacitate şi alte utilaje necesare combaterii holiei şi dăunătorilor, îndeosebi a Cândacului de Colorado, Istamicul nr. 1 al cartofului, cultură ce ocupă în județ 15 000 de hectare. Acestui parc i se vor adăuga in curînd două avioane utilitare — un A.N.-2 și un I.A.R.-821 — datorită cărora durata unui tratament va fi redusă de circa trei ori.