Satul Socialist, iunie 1971 (Anul 3, nr. 642-667)

1971-06-11 / nr. 651

1/ • Vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş, a primit, în cursul dimineţii de joi, pe directorul general al Oficiului Naţiunilor Unite din Geneva, Vittorio Winspeare Guicciar­­di, care face o vizită în ţara noastră. • În ţara noastră a sosit o delegaţie econo­mică guvernamentală din Malayezia, condusă de Abdul Gaffar Baba, ministrul dezvoltării naţionale şi rurale din această ţară. SATILSOCIALIST Naţional l­a Cooperare!Pir Ai-rrfr-friA ' Or А0ЩОщ Ff’OpliCţi© 1 ANUL III Nr. 651­­ VINERI 11 IUNIE 1971 4 pagini — 30 bani • Miercuri seara, delegaţia Partidului Co­munist Roman, condusă de tovarășul­ui­hai Gere, membru supleant al Comitetului Execu­tiv, secretar al C.C. al P.C.R., care participă la lucrările Congresului al XVI-lea al P.P.R.M., a fost primită de tovarășul Jumjaaghiin Tedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de cordială, tovarăşul Mi­­hai Gere a transmis primului secretar al C.C. al P.P.R.M., tovarăşului J. Tedenbal, un mesaj din partea tovarăşului secretar general al Pa Nicolae Ceauşescu, Partidului Comunist Român.­­"Joi dimineața a plecat la Viena delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tova­răşul Leonte Rântu, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., care va face o vizită în Austria, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist din Austria. In cursul zilei de joi, membrii delegaţiei au avut întrevederi şi au purtat discuţii referitoare la posibilităţile de dezvoltare a relaţiilor eco­nomice româno-malayeziene, cu Cornel Bur­tică, ministrul comerţului exterior, cu Angelo Miculescu, ministru secretar­­ de stat la Minis­terul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silvi­culturii şi Apelor, cu Gheorghe Lazar, adjunct al ministrului industriei lemnului, şi cu Titus Po­­pescu, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. SE APROPIE RECOLTAREA PĂIOASELOR . Campania agricolă C­u ce stringent griul? U­NDE IL DEPOZITĂM? • În judeţul Constanţa, punerea în funcţiune a 73 de combine sta sub semnul incertitudinii. • La Tulcea, situaţia reparării combinelor şi preselor de balotat este critică. • Directorul întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii îşi contestă propria afirmaţie • Cînd specia­liştii de la judeţ nu se descurcă, sâ-i ajute Cen­trala întreprinderilor pentru mecanizarea agri­culturii din minister ! • Dacă secerişul începe azi, spaţiile de depozitare trebuiau să fie gata să primească recolta cel mai tîrziu ieri. • Ori n-aţi mai trecut de mult prin bazele din Kogâl­­niceanu şi Mahmudia, tovarăşe inginer (este vorba despre tov. Ion Arlat, directorul întreprin­derii pentru valorificarea cerealelor), ori aţi vrut să nu se ştie că acestea nu-s pregătite pen­tru a primi noua recoltă. Bunii gospodari grăbesc în a­­ceste zile strîngerea şi însilo­­zarea oricăror rezerve de fura­je de pe cîmp. O sursă impor­tantă o constituie, fără îndo­ială, fînul de lucernă, foarte bogat, după cum se ştie în uni­tăţi nutritive. Pentru a obţine o producţie cît mai sporită de masă verde, multe unităţi agri­cole cooperatiste au şi încheiat recoltarea primei „coase". Prin­tre acestea, se numără cele din Brezoaiele, judeţul Ilfov, fotografia noastră ilustrînd ac­tivitatea cooperatorilor de aici, la recoltarea finului I I RAID IN JUDEŢELE CONSTANŢA şi TULCEA Grîul a început să dea în pîrg, şi Dobrogea se transformă, cu fiecare zi, într-o mare de aur. Paralel cu această metamorfoză, oamenii ogoarelor se pregătesc intens pen­tru ca ziua declanşării secerişului să găsească în stare de funcţionare toate utilajele. Sunt însă aceste pre­gătiri în pas cu perioada în care ne aflăm ? [IN PAG. A 3-A, RELATAREA CORESPONDEN­TULUI NOSTRU) ! CONTROLUL Şl AUTOCONTROLUL­­ I ATRIBUTE MAJORE I ALE MUNCII IN ACORD GLOBAL I Străbătînd zilele trecute judeţele : Buzău, Prahova,şi Braşov ne-am I dat seama că aproape pretutindeni, participarea în masă a­ cooperato- I rilor la muncă este o realitate in­contestabilă, realitate determinată într-o măsură considerabilă de îm­bunătăţirea organizării muncii, de introducerea plăţii în acord global.­­ „Ştiind precis cit trebuie să pro­­­­ducă pe terenul repartizat — spune ■ Victor Guţu, inginerul şef al coope­­­­rativei din Gherăseni, judeţul Bu-­­­zău — ştiind, de asemenea, cît vor I avea de primit şi înţelegînd perfect I că pe măsură ce vor obţine pro­­­­ducţii mai bune, vor realiza un cîş­­tig mai mare, oamenii se întrec pe­ ei înşişi în efectuarea la timp şi de bună calitate a tuturor lucrărilor a­­gricole". Auzind aprecieri asemă-I nătoare în numeroase cooperative, ne-am decis să discutăm cu un mare număr de preşedinţi, şefi de­ formaţii de lucru şi cooperatori pentru a afla ce particularităţi îm­bracă aplicarea acordului global,­ cum se manifestă responsabilitatea individuală şi cea colectivă în­ cursul desfăşurării lucrărilor etc. „La noi — spunea Ioan Bîrsan, preşedintele cooperativei din Be­­clean, judeţul Braşov — întreaga suprafaţă cultivată cu cartofi a fost repartizată cooperatorilor şi mecanizatorilor constituiţi în e­­chipe mixte, iar retribuirea se face­ în acord global calculat pe bază de norme, valoarea manoperei la tona de produs fiind sta­bilită în principal în funcţie de doi factori : fertilitatea natu­rală a solului şi gradul de me­canizare a lucrărilor. Bunăoară la punctul „Racoviţa", unde solul este fertil, iar prăşitul se execută cu mijloace mecanice, pentru fiecare tonă de cartofi obţinută cooperato­rii vor fi retribuiţi cu bani şi pro­duse în valoare de 113 lei. Pe tar­laua „Intre căi“ solul este mai să­rac în substanţe nutritive, iar pră­şitul mecanic nu se poate efectua, din care cauze costul manoperei la tona de cartofi a fost ridicat la 202 lei, cooperatorii primind din a­­ceastă valoare 119 lei în numerar". La fel se procedează şi la cultura porumbului pentru boabe, de dife­renţierea plăţii beneficiind atît co­operatorii, cît şi mecanicii agricoli, „în felul acesta — ne spunea me­canizatorul Gheorghe Stanică — fiecare membru al unei echipe, fie mecanic agricol, fie cooperator, este direct interesat să realizeze recolte cît mai mari. Sporeşte din această cauză atît responsabilitatea proprie faţă de muncă, cît şi gradul răs­punderii colective deoarece cu toţii sîntem interesaţi ca fiecare să exe­cute numai lucrări de calitate su­perioară". Intr-adevăr, acum meca­nicul agricol este controlat nu nu­mai de inginer şi de şeful de bri­gadă, ci de fiecare cooperator în parte. Controlul reciproc şi auto­controlul în efectuarea lucrărilor cunosc o largă răspîndire. Ne-am dat seama de lucrul acesta atît la Beclean, cît şi în alte cooperative, unde se poate vorbi de o adevă­rată generalizare a maximei răs­punderi faţă de muncă. „Este bine că a fost individuali­zată răspunderea" , ne declară cooperatoarea Stela Ciufu din Flo­­reşti, judeţul Prahova, informîn­­du-ne că în unitatea din care face parte fiecărui om i-a fost reparti­zată, după puteri, o anumită supra­faţă însămînţată cu porumb, ur­­mînd să execute toate lucrările de întreţinere şi recoltare. „După cum va fi producţia — adaugă coopera­toarea — aşa va fi şi plata, ceea ce, se înţelege, ne stimulează să lucrăm cît mai bine. Insă răspun­­zînd de parcela încredinţată mie nu înseamnă că nu mă interesez şi ce face vecinul". Cerînd detalii, am aflat că nu numai Stela Ciufu, ci, asemenea ei, mulţi alţi cooperatori din Floreşti gîndesc astfel. Bunăoară, au fost cîţiva cooperatori care au cam tă­răgănat începerea praşilei la po­rumb. Cooperatorii vrednici le-au zis de la obraz, determinîndu-i să iasă la muncă şi să se achite de obligaţiile pe care singuri şi le-au asumat. „Munca în acord global — A. BREZEANU (Continuare Ы nu­p a 3-a ) I­I I­I­I I­I I I­I La cooperativa agricolă din Ulieşti, judeţul Dîmboviţa, grîul cultivat pe 1 000 de hectare, promite rod bogat, lata­l , în imaginea alăturată, pe ingine­­rul-şef al unităţii, Gabriel Mîn­­drescu, efectuînd (cu rama me­trică) evaluarea producţiei Foto : C. DUMITRU VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE CONDUSE­­ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU IN R. P. D. COREEANĂ Capitala Republicii Populare De­mocrate Coreene a întîmpinat săr­bătoreşte, cu sentimente de caldă prietenie, delegaţia de partid şi gu­vernamentală a Republicii Socia­liste România, condusă de tovară­şul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat. Vizita oficială de prietenie a de­legaţiei ţării noastre este apreci­ată aici, la Phenian, ca un eveni­ment memorabil în evoluţia ascen­dentă a relaţiilor de prietenie şi solidaritate militantă dintre cele două partide şi state frăţeşti, ca o înaltă expresie a legăturilor pro­funde care unesc popoarele român şi coreean. Ca o reflectare a aces­tor sentimente, cuvintele „priete­nie", „coeziune" sînt înscrise sub imaginea a două mîini strînse vi­guros pe fondul drapelelor înge­mănate coreean şi român. Aceeaşi atmosferă festivă dom­neşte la aeroportul Sun An, unde au fost arborate pretutindeni dra­pelele de stat ale Republicii Socia­liste România şi Republicii Popu­lare Democrate Coreene. Numeroşi oameni ai muncii au venit cu por­trete ale tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen, cu pa­nouri pe care sînt înscrise urări de bun venit, cuvinte de salut închinate prieteniei dintre po­(Continuare în pag. a 4-a. La sosire, pe aeroport, o caldă strîngere de mînâ între tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen in spiritul tradiţionalei prietenii româno-chineze I­ ntre 1 şi 9 iunie a.c., o de­legaţie de partid şi guver­namentală română, condu­să de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, a făcut, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze, o vizită oficială de prie­tenie îi­ R. P. Chineză, în cursul vizitei — vie ma­nifestare a relaţiilor de prietenie şi colaborare multilaterală dintre cele două partide şi ţări, dintre popoarele român şi chinez — tova­răşul Мао Tzedun, preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, şi tovarăşul său apropiat de luptă, Lin Biao, vice­preşedinte al C.C. al P.C. Chinez, au avut o întrevedere cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, precum şi cu toţi mem­brii delegaţiei de partid şi guver­namentale române. Desfăşurată într-o atmosferă cordială, în spiritul prieteniei şi so­lidarităţii militante dintre partide­le, ţările şi popoarele României şi Chinei, întrevederea a fost urmată, în continuare, de convorbiri prie­teneşti ale tovarăşilor Мао Tzedun, Lin Biao, Ciu En-lai, Kan Sen şi ale altor conducători de partid şi de stat chinezi cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, cu tovară­şul Ion Gheorghe Maurer şi cu cei­lalţi membri ai delegaţiei române, în cele opt zile petrecute în Re­publica Populară Chineză, delega­ţia de partid şi guvernamentală a României a vizitat oraşele Pekin, Nankin şi Sanhai, s-a întîlnit cu conducători ai organizaţiilor de partid, ai comitetelor revoluţionare şi ai armatei populare, cu oameni ai muncii din unităţi industriale şi agricole, din instituţii de învă­­ţămînt şi cultură, cu masele largi populare, luînd cunoştinţă în mod nemijlocit de realizările şi preocu­pările marelui popor chinez, de puternicul avînt creator cu care acesta înfăptuieşte politica Parti­dului Comunist Chinez de făurire a societăţii socialiste în patria sa. De-a lungul întregii călătorii, pe un traseu ce a măsurat peste 2 500 km, solii poporului român au fost întîmpinaţi cu o deosebită cordiali­tate şi ospitalitate. Manifestările pline de însufleţire şi căldură au constituit o expresie elocventă a sentimentelor de stimă şi simpatie pe care şi le nutresc unul faţă de altul popoarele român şi chinez, a relaţiilor de prietenie frăţească ce leagă cele două partide, ţări şi popoare, a dorinţei lor de a le dez­volta continuu, în interesul re­ciproc, al cauzei generale a socia­lismului şi păcii în lume. Vizita înalţilor oaspeţi români în R. P. Chineză a prilejuit ample şi rodnice convorbiri între delega­ţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi o delegaţie de partid şi guvernamentală chi­neză, condusă de tovarăşul Ciu En-tai. Purtate într-o atmosferă de prietenie cordială şi înţelegere re­ciprocă, caracteristică raporturilor prieteneşti dintre cele două ţări şi popoare, aceste convorbiri au per­mis o largă şi utilă informare re- EMILIAN GAINA (Continuare în pag. a 4-a) Izvorul autorităţii şi prestigiului — ÎNCREDEREA ÎN OAMENI — Ce înţelegeţi prin funcţie cu muncă de răspundere, tova­răşe inginer ? Inginerul Valaczkai Francisc, se­cretarul comisiei organizatorice a Uniunii judeţene Cluj a cooperati­velor de producţie, răspunde fără ezitare : — In general vorbind, judecind lucrurile prin prisma concepţiei noastre despre rolul omului în so­cietate, e greu de spus că un anu­mit fel de muncă presupune un grad mai înalt de răspundere decit alta. , — Totuşi, viaţa o demonstrează din plin, în anumite puncte no­dale, cheie, ale dinamicului pro­ces al muncii asistăm la o con­vergenţă, la o focalizare a gra­dului de răspundere, mai ales în sfera elaborării şi luării de­ciziei, ceea ce presupune exis­tenţa unor oameni în stare să-şi asume responsabilitatea celor gîndite. — Restrîngînd aria discuţiei, mai bine zis sintetizînd, asemenea si­tuaţii există în mod necesar. Avem de-a face cu acei oameni pe care colectivitatea îi investeşte cu totala ei încredere, recunoscîndu-le meri­tele, capacitatea organizatorică, ap­titudinile gospodăreşti, dar, în ace­laşi timp, cerîndu-le să conducă cu pricepere în toate acţiunile pe care le întreprind pentru binele lor co­mun şi al societăţii. — Munca preşedintelui de cooperativă agricolă de produc­ţie este o muncă de răspun­dere ! — Incontestabil ! Şi nu numai atît. Ea dă, intr-un înalt grad, pri­lejul valorificării capacităţilor, ap­titudinilor şi dăruirii acestora inte­reselor colectivităţii. Tocmai aceste lucruri le-au a­­vut în vedere cooperatorii din Plă­­ieşti cînd în 1970 au ales-o pe in­ginera Liana Radu în funcţia de preşedinte al cooperativei. Şi îna­intea ei au fost preşedinţi, oameni corecţi, binevoitori, dar care n-au putut acoperi întreaga activitate complexă a cooperativei. Lucrările agricole nu erau executate la timp, producţiile au început să scadă şi, bineînţeles, şi cîştigurile oamenilor. Marea masă a cooperatorilor şi-au dat seama că în condiţiile actuale NICOLAE VEREŞ (Continuare in pag. a 2-a)

Next