Satul Socialist, august 1971 (Anul 3, nr. 695-720)

1971-08-05 / nr. 698

o # o . O 7 .•VW4^VWW4A(VWWV, La Valea Mare, în Argeș, con­tinuă lucrările de electrificare Fotor N. RUSU ) • La Belgrad a avut loc o întîlnire între tovarăşul Svietin Miatovici, membru al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., şi tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Exe­cutiv, secretar al P. C. al P. C. R., aflat la odihnă în Iugoslavia. Cu acest prilej, tovarăşul Svietin Miatovici a oferit un dejun în cinstea tovarăşului Dumitru Popescu. La întîlnire şi dejun, desfăşurate într-o atmosferă deosebit de caldă, tovărăşească, a participat ambasadorul României la Belgrad, Vasile Şandru. • Preşedintele Comitetului de stat pentru economia şi ad­ministraţia locală din Republica Socialistă România, Petre Blajovici, se află într-o vizită oficială la Berlin, în fruntea unei delegații. EVENIMENTE • Miercuri, George Macovescu, prim-adjunct al ministru­lui afacerilor externe, a primit delegaţia Uniunii Sindicate­lor din R.F. a Germaniei, condusă de Heinz Oskar Vetter, președintele Uniunii, care a făcut o vizită în țara noastră. Cu acest prilej, a avut loc un schimb de vederi privitor la unele probleme internaționale de interes comun. • La Casa de cultură din Giurgiu a avut loc o adunare festivă consacrată celei de-a 80-a aniversări a creării Parti­dului Comunist Bulgar. La adunare au participat reprezentanţ­ ai comitetului ju­deţean de partid Ilfov, ai organelor municipale de partid şi de stat, oameni ai muncii din municipiul Giurgiu. Au participat, de asemenea, o delegaţie a Comitetului judeţean de partid Ruse, precum şi membri ai ambasadei R.P. Bulgaria la Bucureşti. • La Moscova a luat sfîrşit cel de-al 7-lea Festival in­ternaţional al filmului. Filmul românesc „Mihai Viteazul" a obţinut premiul pentru înalta calitate tehnică a pelicu­lei, acordat de Uniunea internaţională a asociaţiilor de cineaşti „Uniatek". ^\AA/VWWWW4AA/V SATUL SOCIALIST L...... - '■""" ............................................................г-v--’.............■ '■■■ ^ .....................^....----------------l———....... **\^1 [ ANUL III Nr. 698 JOI 5 AUGUST 1971 4 pagini — 30 bani | O­o­­m PORUMBUL ARE MARE NEVOIE DE APĂ, AS PERSO­ARE­L­E SĂ FUNCŢIONEZE Parte integrantă a vastului program naţional de irigaţii ini­ţiat de partid, sistemul Carasu devine cu fiecare zi o realitate menită să scoată Dobrogea — cel mai arid colţ al ţării — de sub zodia secetei. In acest an, de pildă, au fost semănate în sistem irigat culturi pe o supra­faţă de 85 700 hectare, urmînd ca în anul viitor suprafaţa să crească simţitor prin darea în exploatare a unor­ noi amena­jări. Pentru a justifica marile in­vestiţii făcute de stat şi de u­­nităţile cooperatiste în această acţiune, oamenii muncii de pe ogoarele judeţului Constanţa, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, şi-au propus ca în a­­cest an să obţină la culturile irigate producţii record : 12 000 kg. porumb boabe la hectar şi 2 50Э kg. floarea soarelui. Con­diţia esenţială în obţinerea a­­cestor producţii o constituie, la ora actuală, respectarea cu stricteţe a graficului de udări pentru a contracara efectele secetei care se face simţită în această parte a ţării. La Direc­ţia generală a agriculturii jude­ţului Constanţa, aflăm de la to­varăşul director ing. Dan Şerbu că pînă la data de 23 iulie, din totalul suprafeţei amintite pri­ma udare s-a efectuat doar pe 64 000 hectare, a doua pe 39 la sută din suprafaţă, iar a treia udare pe numai 16 la sută. Faţă de graficul săptămînal, care prevede udarea a 20 000 de hec­tare, se realizează numai 14 000 hectare, în ciuda faptului că ar­şiţa din ultima vreme face să scadă vertiginos rezervele de apă din sol. Situaţia nesatisfăcătoare a u­­dărilor este şi mai evidentă dacă o privim sub aspectul structurii culturilor aflate în plină vegetaţie. Astfel, la floa- Ф Nivelul recoltei se hotărăşte acum . Motopompişti lipsă la apel rea soarelui, cultură care se află în faza de formare a se­minţei, din 4 382 hectare culti­vate în sistem irigat s-a făcut prima udare doar pe 4 142 hec­tare, iar a doua udare ПЪШТрё GEORGE MIHAESCU coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag a 3-a) -­­ Unităţile cooperatiste­­ din judeţul Timiş | Au livrat statului­­ întreaga cantitate­­ de griu-secară \ contractată | Unităţile agricole de stat­­ din judeţul Timiş au termi-­­­nat acţiunea de livrare a griu- u­lui şi secarei la fondul de stat,­­ iar cooperativele agricole de­­ producţie din judeţ au livrat î întreaga cantitate de griu şi 1 secară contractată. în prezent,­­ ţăranii cooperatori şi meca-­­ nicii agricoli continuă cu in­­tensitate balotajul şi transpor-­­ tul paielor, arăturile şi fertili-­­ zarea terenurilor, pregătirea­­ seminţelor pentru a asigura­­ condiţiile necesare sporirii­­ producţiei agricole în anul­­ viitor. Se fac, de asemenea,­­ pregătiri pentru recoltările şi­­ însămînţările de toamnă.­­ O­L­O Ф Atenţiei părinţi, copiii vă în La Biled e o cooperativă agri­colă puternică. Faima ei a trecut de mult graniţele judeţul­ui Timiş. De aceea nu-i de mirare că între primele cooperative care au orga­nizat nu numai grădiniţe sezo­nieră pentru preşcolari, ci şi creşe pentru copiii de la 1 la 3 ani, a fost Biledul. ...Sunt cîţiva ani de cînd n-am mai fost pe aici. Satul, cu înfăţi­şarea lui urbană, civilizată este a­­celaşi. Doar magazinele sunt mai e­­legante şi pe străzile laterale au apărut multe case noi. La grădiniţa de copii, însă, s-au schimbat multe. Localul nou, con­struit anul trecut de cooperativa agricolă, are camere mari, încălzire centrală. Intrăm în clase. In încăperea largă, cu mesele mici aşezate în jur, pluteşte atmosfera aceea se­nină pe care o întîlneşti în colec­tivităţile de copii. Sunt îngrijiţi aici peste 100 de copii, împărţiţi în pa­tru grupe. Anul trecut, cooperativa a cheltuit cu grădiniţa 90 000 de lei , calculând cite 7 lei pe zi pen­tru un copil. Părinţii contribuie şi ei cu o cotă­­parte la acoperirea cheltuielilor grădiniţei sezoniere. Dacă au un singur copil, dau 72 lei pe lună, dacă au doi, plătesc lunar 40 lei de fiecare, iar dacă au trei sau mai mulţi, copiii primesc întreţinerea gratuită. Pentru întreţinerea copii­lor la creşă, părinţii nu plătesc nimic. Adeseori se spune : „Cei ce nu au bătrîni să-i cumpere". La Biled există bătrîni. Unul dintre ei este Pop Moise, numit administratorul creşei şi grădiniţei. La virsta la care anii de muncă i-ar da dreptul să se odihnească, să se bucure de pensie, el munceşte din zori, pen­tru ca cei mici să aibă aşternut cu­rat, mese îmbelşugate, jucării, cărţi cu poze. Am încercat să aflu cîteva amă­nunte de organizare şi pentru că ne-am propus să înlesnim un schimb de experienţă in această direcţie, le vom prezenta. Persona­lul grădiniţei şi creşei — 5 îngri­jitoare, 2 bucătărese, două ajutoare de educatoare şi administratorul a­­cestei instituţii — este retribuit pe bază de norme de muncă.­­Educa­toarele sunt, cum se ştie, salarizate de către inspectoratul şcolar jude­ţean). Un ajutor serios pentru buna funcţionare a creşei şi grădiniţei îl dă comisia de femei din coope­rativa agricolă. Comisia participă totdeauna la alegerea îngrijitoare­lor, din rîndul celor mai pricepute şi mai harnice femei ; membrele comisiei sprijină activitatea gos­podărească, ele ajută la pregătirea conservelor de legume, a afumă­­turilor, dulceţurilor şi altor ali­mente necesare copiilor pe timpul întreţinerii în creşă sau grădiniţă. TANIA LOVINESCU /Continuare în pag. a 2-a) în judeţul Vaslui S-a încheiat recoltarea păioaselor Oamenii muncii din agricul­tura judeţului Vaslui, folosind judicios mijloacele tehnice şi timpul bun de lucru, au înche­iat campania de recoltare a cul­turilor păioase pe întreaga su­prafaţă cultivată. In telegrama adresată, cu acest prilej, Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, de către Comite­tul judeţean de partid Vaslui, se spune : Transpunînd în viaţă măsurile privind îmbunătăţirea organizării, planificării şi condu­cerii agriculturii, organele şi or­ganizaţiile de partid, conducerile unităţilor şi specialiştii din agri­cultura de stat şi cooperatistă a judeţului Vaslui şi-au intensifi­cat eforturile în vederea obţi­nerii unor producţii superioare celor realizate în anii prece­denţi. în rezultatele obţinute noi vedem justeţea şi eficienţa mă­surilor stabilite de partid, pen­tru dezvoltarea agriculturii , măsuri însuşite şi aplicate de toţi lucrătorii ogoarelor judeţului nostru. Ne folosim şi de aceasta oca­zie, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru a încredinţa conducerea partidului, pe dum­neavoastră personal, că organiza­ţia judeţeană de partid Vaslui, toţi oamenii muncii de pe aceste meleaguri, sprijină şi aplică cu consecvenţă întreaga politică in­ternă şi externă marxist-leni­­nistă a partidului şi statului nos­tru şi vor milita şi în viitor ne­abătut pentru aplicarea ei în viață. Printre staţiunile viticole cu colecţii impresionante de medalii de aur, ar­gint şi bronz se numără şi cea de la Odobeşti. De pe acum, cînd ciorchinii grei sunt în pîrga, se pregătesc aici vasele pentru fiecare soi în parte Foto : O. ARCADIE . CUNOAŞTEREA REALITĂŢILOR СОНЕТЕ DIAI COOPERAŢI AGRICOLĂ DE CĂTRE ACTIVIŞTII CULTURALI Ar fi trebuit, poate, să începem cu înregistrarea unor răspunsuri directe la această întrebare. Cum aceste răspunsuri ar fi conţinut cu siguranţă o mare încărcătură de general şi, evident, departe de a consemna ceva concret referitor la legătura permanentă ce trebuie să se stabilească între activitatea că­minului cultural şi cooperativa a­­gricolă de producţie, s-ar fi ajuns la elaborarea unor simple definiţii. Dincolo de orice definiţie am cău­tat să descoperim în această activi­tate politică, pre­ocuparea zilnică a directorului căminului cultural, a membrilor consiliului de condu­cere, de a menţine o legătură strîn­­să, de informare, cu unitatea eco­nomică de cea mai mare pondere — cooperativa agricolă din comună. Şi aceasta pentru că altfel aşeză­mântul de cultură nu va putea să se ancoreze în viaţa satului pe care îl slujeşte. In comuna Tudora, judeţul Boto­şani, căminul cultural şi-a cucerit un prestigiu binemeritat, nu atît prin formaţiile artistice prezente în diferite faze ale concursurilor, în diferite competiţii judeţene şi republicane (deşi şi acestea consti­tuie un punct forte al activităţii lui) ci­ prin acea legătură zilnică nu numai a directorului Filimon Matache ci a întregului consiliu de conducere cu cooperativa. Profe­soara Viorica Bălăşoiu îmi declara în acest sens : „Rezerv în fiecare seară o jumătate de oră, timp în care mă informez de la sursele cele mai precise, de la şedinţele de plan de la sediul cooperativei, cu­ privire la realizările sau lipsurile muncii cooperatorilor. Respect în mod deosebit această obligaţie. în­şişi părinţii mei lucrează aici şi n-aş putea spune că informarea mea zilnică nu are o finalitate pre­cisă. Toate confe­rinţele pe care le organizez la cămi­nul cultural, în toate textele bri­găzii artistice de agitaţie, la gazeta de perete din faţa căminului cultural sau la ga­zeta satirică de lungă cooperativa aceste informaţii ajută în mod di­rect la menţinerea în permanentă actualitate a muncii noastre cultu­ral-educative". Socotim că numai un asemenea stil de muncă a ridi­cat prestigiul, căminului cultural de care amintim. Regretul nostru însă este gene­rat, dacă vreţi, de simplul fapt, poate chiar întîmplător, că mai există totuşi activişti culturali străini de cooperativa agricolă de producţie, de sarcinile şi munca a­­cesteia. Lucru ştiut cu certitudine , oricare ar fi forma, modalitatea sau mijlocul de expresie al muncii cultural-educative, finalitatea aces­teia trebuie să fie şi să râmînă ri­dicarea nivelului de cunoştinţe po­­litico-ideologice al oamenilor mun­cii, care să-i ajute să fie receptivi la nou, şi combativi faţă de lip­suri, principiali în aprecierea mun­cii oamenilor, a calităţilor acestora, atunci cînd este vorba de promo­varea, de acordarea unor stimu­­­­lente. Cum poate căminul cultural din comuna Paltinu, judeţul Suceava, să se socotească integrat în preocu­pările cooperativei agricole de pro­ducţie, cum se pot socoti intelectu­alii din această comună ancoraţi , realitatea cotidiană, angajaţi în U. M. BASARAB (Continuare în pag. a 2-a) Paralel cu recoltatul cerealelor, cooperatorii din Slatina-Olt e­­libereaza terenul de baloţii de paie, dind posibilitate mecani­zatorilor să lucreze din plin la efectuarea arăturilor de vară Ce atribute impun integrarea t - ‘ . " • -, *' (aminului cultural in viata • r satului Foto : N. RUSU E tristă această bă­­trînă ce şade pe un colţ de scaun aş­­teptînd să fie primi­tă în audienţă de vi­cepreşedintele Uniu­nii judeţene a coope­rativelor agricole de producţie — Dîmbo­viţa, Gheorghe Mina. Are o mare supărare şi din cînd în cînd a­­dresează unui inter­locutor nevăzut vor­bele : „Da, drept e asta ?“, în timp ce-şi frămîntă în poală mîinile puternice, arse de soare, de om muncitor. O văd in­­trînd apoi în sala de audienţe puţin timi­dă, dar hotărîtă să-şi descarce sufletul şi să i se facă dreptate. E simplu cazul ei : un vecin i-a ocupat în mod abuziv lotul personal dat în folo­sinţă pe motiv că ea nu are dreptul să-l lucreze. Omul de la birou o ascultă, îi pune cîteva întrebări, apoi cere legătura te­lefonică cu primăria comunei din care ve­nise femeia. După un timp, bătrînica por­neşte spre casă. Par­că e alt om, acum, are pasul mai apăsat şi faţa îi e luminată de o mare mulţumi­re. Stau de vorbă cu ea şi mi se pare că bucuria ei nu izvo­răşte atît din faptul că va putea să dis­pună în continuare de lotul în folosinţă, ci mai ales pentru că i se dăduse dreptate, că se luaseră măsuri împotriva celui ce săvîrşise un abuz, un act străin societăţii noastre. Sînt destul de frec­vente cazurile cînd in cadrul audienţelor pe care le acordă conducerea Uniunii judeţene a cooperati­velor agricole de pro­ducţie, oamenii vin şi solicită să se facă dreptate atunci cînd interesele lor, drep­turile lor sînt lezate de indivizi certaţi cu normele moralei so­cialiste. In zilele noastre nu putem concepe existenţa u­­nor astfel de fapte căci, socialismul este incompatibil cu a­­buzurile şi nedrep­tatea. Este un fapt ce se relevă cu preg­nanţă zi de zi, deoa­rece în toate dome­niile vieţii sociale s-a instaurat, sub atenta conducere a partidu­lui, un adevărat cli­mat al dreptăţii, s-a creat cadrul pentru ca nimeni să nu fie, în nici un fel, frus­trat de drepturile sa­le. Exemplul bătrînei al cărei caz a fost rezolvat cu prompti­tudine, este elocvent în acest sens. A a­­vut dreptate şi i s-a făcut. Există însă şi indi­vizi de tipul celui care a ocupat pămîn­tul bătrînei, ale că­ror acte vin în fla­grantă contradicţie cu principiile de e­­chitate şi dreptate ale societăţii, care viciază prin faptele lor acest climat să­nătos de preţuire a adevărului. Pe aces­ Datoria f I e c a г­­ i cetâţean A MILITA Ш SPIRITUL DREPTĂŢII ŞI ECHITĂŢII SOCIALE tia societatea îi sanc­ţionează prin mijloa­cele de educaţie, se străduieşte să le schimbe concepţiile, mentalităţile înve­chite, să-i ajute să se integreze în normele convieţuirii societăţii bazate pe principiile eticii socialiste. Recent, adunarea­ generală a ţăranilor cooperatori de la C.A.P. Rieni, judeţul Bihor, a votat desti­tuirea preşedintelui Alexandru Jurca, a vicepreşedintelui Pre­­cup Gheban şi a contabilului şef Va­sile Fofiu. După cum reiese din procesul verbal al adunării generale, aceştia au săvîrşit o serie de a­­buzuri, au sustras mari cantităţi de fructe din avutul ob­ştesc, au dispus după propriul lor plac de bunurile cooperati­vei, au prezentat acte care nu înfăţi­şau exact situaţia de A. PERVA (Continuare în pag. a 2-a) Din aceste moderne instalaţii ale Combinatului de îngrăşă­minte chimice din Turnu-Măgu­­rele pornesc zilnic spre ogoare­le ţării mari cantităţi de sub­stanţe nutritive IЖ A/

Next