Satul Socialist, august 1971 (Anul 3, nr. 695-720)
1971-08-05 / nr. 698
o # o . O 7 .•VW4^VWW4A(VWWV, La Valea Mare, în Argeș, continuă lucrările de electrificare Fotor N. RUSU ) • La Belgrad a avut loc o întîlnire între tovarăşul Svietin Miatovici, membru al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., şi tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al P. C. al P. C. R., aflat la odihnă în Iugoslavia. Cu acest prilej, tovarăşul Svietin Miatovici a oferit un dejun în cinstea tovarăşului Dumitru Popescu. La întîlnire şi dejun, desfăşurate într-o atmosferă deosebit de caldă, tovărăşească, a participat ambasadorul României la Belgrad, Vasile Şandru. • Preşedintele Comitetului de stat pentru economia şi administraţia locală din Republica Socialistă România, Petre Blajovici, se află într-o vizită oficială la Berlin, în fruntea unei delegații. EVENIMENTE • Miercuri, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, a primit delegaţia Uniunii Sindicatelor din R.F. a Germaniei, condusă de Heinz Oskar Vetter, președintele Uniunii, care a făcut o vizită în țara noastră. Cu acest prilej, a avut loc un schimb de vederi privitor la unele probleme internaționale de interes comun. • La Casa de cultură din Giurgiu a avut loc o adunare festivă consacrată celei de-a 80-a aniversări a creării Partidului Comunist Bulgar. La adunare au participat reprezentanţ ai comitetului judeţean de partid Ilfov, ai organelor municipale de partid şi de stat, oameni ai muncii din municipiul Giurgiu. Au participat, de asemenea, o delegaţie a Comitetului judeţean de partid Ruse, precum şi membri ai ambasadei R.P. Bulgaria la Bucureşti. • La Moscova a luat sfîrşit cel de-al 7-lea Festival internaţional al filmului. Filmul românesc „Mihai Viteazul" a obţinut premiul pentru înalta calitate tehnică a peliculei, acordat de Uniunea internaţională a asociaţiilor de cineaşti „Uniatek". ^\AA/VWWWW4AA/V SATUL SOCIALIST L...... - '■""" ............................................................г-v--’.............■ '■■■ ^ .....................^....----------------l———....... **\^1 [ ANUL III Nr. 698 JOI 5 AUGUST 1971 4 pagini — 30 bani | Oom PORUMBUL ARE MARE NEVOIE DE APĂ, AS PERSOARELE SĂ FUNCŢIONEZE Parte integrantă a vastului program naţional de irigaţii iniţiat de partid, sistemul Carasu devine cu fiecare zi o realitate menită să scoată Dobrogea — cel mai arid colţ al ţării — de sub zodia secetei. In acest an, de pildă, au fost semănate în sistem irigat culturi pe o suprafaţă de 85 700 hectare, urmînd ca în anul viitor suprafaţa să crească simţitor prin darea în exploatare a unor noi amenajări. Pentru a justifica marile investiţii făcute de stat şi de unităţile cooperatiste în această acţiune, oamenii muncii de pe ogoarele judeţului Constanţa, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, şi-au propus ca în acest an să obţină la culturile irigate producţii record : 12 000 kg. porumb boabe la hectar şi 2 50Э kg. floarea soarelui. Condiţia esenţială în obţinerea acestor producţii o constituie, la ora actuală, respectarea cu stricteţe a graficului de udări pentru a contracara efectele secetei care se face simţită în această parte a ţării. La Direcţia generală a agriculturii judeţului Constanţa, aflăm de la tovarăşul director ing. Dan Şerbu că pînă la data de 23 iulie, din totalul suprafeţei amintite prima udare s-a efectuat doar pe 64 000 hectare, a doua pe 39 la sută din suprafaţă, iar a treia udare pe numai 16 la sută. Faţă de graficul săptămînal, care prevede udarea a 20 000 de hectare, se realizează numai 14 000 hectare, în ciuda faptului că arşiţa din ultima vreme face să scadă vertiginos rezervele de apă din sol. Situaţia nesatisfăcătoare a udărilor este şi mai evidentă dacă o privim sub aspectul structurii culturilor aflate în plină vegetaţie. Astfel, la floa- Ф Nivelul recoltei se hotărăşte acum . Motopompişti lipsă la apel rea soarelui, cultură care se află în faza de formare a seminţei, din 4 382 hectare cultivate în sistem irigat s-a făcut prima udare doar pe 4 142 hectare, iar a doua udare ПЪШТрё GEORGE MIHAESCU coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag a 3-a) - Unităţile cooperatiste din judeţul Timiş | Au livrat statului întreaga cantitate de griu-secară \ contractată | Unităţile agricole de stat din judeţul Timiş au termi-nat acţiunea de livrare a griu- ului şi secarei la fondul de stat, iar cooperativele agricole de producţie din judeţ au livrat î întreaga cantitate de griu şi 1 secară contractată. în prezent, ţăranii cooperatori şi meca- nicii agricoli continuă cu intensitate balotajul şi transpor- tul paielor, arăturile şi fertili- zarea terenurilor, pregătirea seminţelor pentru a asigura condiţiile necesare sporirii producţiei agricole în anul viitor. Se fac, de asemenea, pregătiri pentru recoltările şi însămînţările de toamnă. OLO Ф Atenţiei părinţi, copiii vă în La Biled e o cooperativă agricolă puternică. Faima ei a trecut de mult graniţele judeţului Timiş. De aceea nu-i de mirare că între primele cooperative care au organizat nu numai grădiniţe sezonieră pentru preşcolari, ci şi creşe pentru copiii de la 1 la 3 ani, a fost Biledul. ...Sunt cîţiva ani de cînd n-am mai fost pe aici. Satul, cu înfăţişarea lui urbană, civilizată este acelaşi. Doar magazinele sunt mai elegante şi pe străzile laterale au apărut multe case noi. La grădiniţa de copii, însă, s-au schimbat multe. Localul nou, construit anul trecut de cooperativa agricolă, are camere mari, încălzire centrală. Intrăm în clase. In încăperea largă, cu mesele mici aşezate în jur, pluteşte atmosfera aceea senină pe care o întîlneşti în colectivităţile de copii. Sunt îngrijiţi aici peste 100 de copii, împărţiţi în patru grupe. Anul trecut, cooperativa a cheltuit cu grădiniţa 90 000 de lei , calculând cite 7 lei pe zi pentru un copil. Părinţii contribuie şi ei cu o cotăparte la acoperirea cheltuielilor grădiniţei sezoniere. Dacă au un singur copil, dau 72 lei pe lună, dacă au doi, plătesc lunar 40 lei de fiecare, iar dacă au trei sau mai mulţi, copiii primesc întreţinerea gratuită. Pentru întreţinerea copiilor la creşă, părinţii nu plătesc nimic. Adeseori se spune : „Cei ce nu au bătrîni să-i cumpere". La Biled există bătrîni. Unul dintre ei este Pop Moise, numit administratorul creşei şi grădiniţei. La virsta la care anii de muncă i-ar da dreptul să se odihnească, să se bucure de pensie, el munceşte din zori, pentru ca cei mici să aibă aşternut curat, mese îmbelşugate, jucării, cărţi cu poze. Am încercat să aflu cîteva amănunte de organizare şi pentru că ne-am propus să înlesnim un schimb de experienţă in această direcţie, le vom prezenta. Personalul grădiniţei şi creşei — 5 îngrijitoare, 2 bucătărese, două ajutoare de educatoare şi administratorul acestei instituţii — este retribuit pe bază de norme de muncă.Educatoarele sunt, cum se ştie, salarizate de către inspectoratul şcolar judeţean). Un ajutor serios pentru buna funcţionare a creşei şi grădiniţei îl dă comisia de femei din cooperativa agricolă. Comisia participă totdeauna la alegerea îngrijitoarelor, din rîndul celor mai pricepute şi mai harnice femei ; membrele comisiei sprijină activitatea gospodărească, ele ajută la pregătirea conservelor de legume, a afumăturilor, dulceţurilor şi altor alimente necesare copiilor pe timpul întreţinerii în creşă sau grădiniţă. TANIA LOVINESCU /Continuare în pag. a 2-a) în judeţul Vaslui S-a încheiat recoltarea păioaselor Oamenii muncii din agricultura judeţului Vaslui, folosind judicios mijloacele tehnice şi timpul bun de lucru, au încheiat campania de recoltare a culturilor păioase pe întreaga suprafaţă cultivată. In telegrama adresată, cu acest prilej, Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, de către Comitetul judeţean de partid Vaslui, se spune : Transpunînd în viaţă măsurile privind îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii, organele şi organizaţiile de partid, conducerile unităţilor şi specialiştii din agricultura de stat şi cooperatistă a judeţului Vaslui şi-au intensificat eforturile în vederea obţinerii unor producţii superioare celor realizate în anii precedenţi. în rezultatele obţinute noi vedem justeţea şi eficienţa măsurilor stabilite de partid, pentru dezvoltarea agriculturii , măsuri însuşite şi aplicate de toţi lucrătorii ogoarelor judeţului nostru. Ne folosim şi de aceasta ocazie, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru a încredinţa conducerea partidului, pe dumneavoastră personal, că organizaţia judeţeană de partid Vaslui, toţi oamenii muncii de pe aceste meleaguri, sprijină şi aplică cu consecvenţă întreaga politică internă şi externă marxist-leninistă a partidului şi statului nostru şi vor milita şi în viitor neabătut pentru aplicarea ei în viață. Printre staţiunile viticole cu colecţii impresionante de medalii de aur, argint şi bronz se numără şi cea de la Odobeşti. De pe acum, cînd ciorchinii grei sunt în pîrga, se pregătesc aici vasele pentru fiecare soi în parte Foto : O. ARCADIE . CUNOAŞTEREA REALITĂŢILOR СОНЕТЕ DIAI COOPERAŢI AGRICOLĂ DE CĂTRE ACTIVIŞTII CULTURALI Ar fi trebuit, poate, să începem cu înregistrarea unor răspunsuri directe la această întrebare. Cum aceste răspunsuri ar fi conţinut cu siguranţă o mare încărcătură de general şi, evident, departe de a consemna ceva concret referitor la legătura permanentă ce trebuie să se stabilească între activitatea căminului cultural şi cooperativa agricolă de producţie, s-ar fi ajuns la elaborarea unor simple definiţii. Dincolo de orice definiţie am căutat să descoperim în această activitate politică, preocuparea zilnică a directorului căminului cultural, a membrilor consiliului de conducere, de a menţine o legătură strînsă, de informare, cu unitatea economică de cea mai mare pondere — cooperativa agricolă din comună. Şi aceasta pentru că altfel aşezământul de cultură nu va putea să se ancoreze în viaţa satului pe care îl slujeşte. In comuna Tudora, judeţul Botoşani, căminul cultural şi-a cucerit un prestigiu binemeritat, nu atît prin formaţiile artistice prezente în diferite faze ale concursurilor, în diferite competiţii judeţene şi republicane (deşi şi acestea constituie un punct forte al activităţii lui) ci prin acea legătură zilnică nu numai a directorului Filimon Matache ci a întregului consiliu de conducere cu cooperativa. Profesoara Viorica Bălăşoiu îmi declara în acest sens : „Rezerv în fiecare seară o jumătate de oră, timp în care mă informez de la sursele cele mai precise, de la şedinţele de plan de la sediul cooperativei, cu privire la realizările sau lipsurile muncii cooperatorilor. Respect în mod deosebit această obligaţie. înşişi părinţii mei lucrează aici şi n-aş putea spune că informarea mea zilnică nu are o finalitate precisă. Toate conferinţele pe care le organizez la căminul cultural, în toate textele brigăzii artistice de agitaţie, la gazeta de perete din faţa căminului cultural sau la gazeta satirică de lungă cooperativa aceste informaţii ajută în mod direct la menţinerea în permanentă actualitate a muncii noastre cultural-educative". Socotim că numai un asemenea stil de muncă a ridicat prestigiul, căminului cultural de care amintim. Regretul nostru însă este generat, dacă vreţi, de simplul fapt, poate chiar întîmplător, că mai există totuşi activişti culturali străini de cooperativa agricolă de producţie, de sarcinile şi munca acesteia. Lucru ştiut cu certitudine , oricare ar fi forma, modalitatea sau mijlocul de expresie al muncii cultural-educative, finalitatea acesteia trebuie să fie şi să râmînă ridicarea nivelului de cunoştinţe politico-ideologice al oamenilor muncii, care să-i ajute să fie receptivi la nou, şi combativi faţă de lipsuri, principiali în aprecierea muncii oamenilor, a calităţilor acestora, atunci cînd este vorba de promovarea, de acordarea unor stimulente. Cum poate căminul cultural din comuna Paltinu, judeţul Suceava, să se socotească integrat în preocupările cooperativei agricole de producţie, cum se pot socoti intelectualii din această comună ancoraţi , realitatea cotidiană, angajaţi în U. M. BASARAB (Continuare în pag. a 2-a) Paralel cu recoltatul cerealelor, cooperatorii din Slatina-Olt elibereaza terenul de baloţii de paie, dind posibilitate mecanizatorilor să lucreze din plin la efectuarea arăturilor de vară Ce atribute impun integrarea t - ‘ . " • -, *' (aminului cultural in viata • r satului Foto : N. RUSU E tristă această bătrînă ce şade pe un colţ de scaun aşteptînd să fie primită în audienţă de vicepreşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie — Dîmboviţa, Gheorghe Mina. Are o mare supărare şi din cînd în cînd adresează unui interlocutor nevăzut vorbele : „Da, drept e asta ?“, în timp ce-şi frămîntă în poală mîinile puternice, arse de soare, de om muncitor. O văd intrînd apoi în sala de audienţe puţin timidă, dar hotărîtă să-şi descarce sufletul şi să i se facă dreptate. E simplu cazul ei : un vecin i-a ocupat în mod abuziv lotul personal dat în folosinţă pe motiv că ea nu are dreptul să-l lucreze. Omul de la birou o ascultă, îi pune cîteva întrebări, apoi cere legătura telefonică cu primăria comunei din care venise femeia. După un timp, bătrînica porneşte spre casă. Parcă e alt om, acum, are pasul mai apăsat şi faţa îi e luminată de o mare mulţumire. Stau de vorbă cu ea şi mi se pare că bucuria ei nu izvorăşte atît din faptul că va putea să dispună în continuare de lotul în folosinţă, ci mai ales pentru că i se dăduse dreptate, că se luaseră măsuri împotriva celui ce săvîrşise un abuz, un act străin societăţii noastre. Sînt destul de frecvente cazurile cînd in cadrul audienţelor pe care le acordă conducerea Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, oamenii vin şi solicită să se facă dreptate atunci cînd interesele lor, drepturile lor sînt lezate de indivizi certaţi cu normele moralei socialiste. In zilele noastre nu putem concepe existenţa unor astfel de fapte căci, socialismul este incompatibil cu abuzurile şi nedreptatea. Este un fapt ce se relevă cu pregnanţă zi de zi, deoarece în toate domeniile vieţii sociale s-a instaurat, sub atenta conducere a partidului, un adevărat climat al dreptăţii, s-a creat cadrul pentru ca nimeni să nu fie, în nici un fel, frustrat de drepturile sale. Exemplul bătrînei al cărei caz a fost rezolvat cu promptitudine, este elocvent în acest sens. A avut dreptate şi i s-a făcut. Există însă şi indivizi de tipul celui care a ocupat pămîntul bătrînei, ale căror acte vin în flagrantă contradicţie cu principiile de echitate şi dreptate ale societăţii, care viciază prin faptele lor acest climat sănătos de preţuire a adevărului. Pe aces Datoria f I e c a г i cetâţean A MILITA Ш SPIRITUL DREPTĂŢII ŞI ECHITĂŢII SOCIALE tia societatea îi sancţionează prin mijloacele de educaţie, se străduieşte să le schimbe concepţiile, mentalităţile învechite, să-i ajute să se integreze în normele convieţuirii societăţii bazate pe principiile eticii socialiste. Recent, adunarea generală a ţăranilor cooperatori de la C.A.P. Rieni, judeţul Bihor, a votat destituirea preşedintelui Alexandru Jurca, a vicepreşedintelui Precup Gheban şi a contabilului şef Vasile Fofiu. După cum reiese din procesul verbal al adunării generale, aceştia au săvîrşit o serie de abuzuri, au sustras mari cantităţi de fructe din avutul obştesc, au dispus după propriul lor plac de bunurile cooperativei, au prezentat acte care nu înfăţişau exact situaţia de A. PERVA (Continuare în pag. a 2-a) Din aceste moderne instalaţii ale Combinatului de îngrăşăminte chimice din Turnu-Măgurele pornesc zilnic spre ogoarele ţării mari cantităţi de substanţe nutritive IЖ A/