Satul Socialist, octombrie 1971 (Anul 3, nr. 747-773)
1971-10-14 / nr. 758
PAGINA 2 *] IIIII !IIII REACŢIE ÎN LANŢ în ziua de 6 octombrie, cooperativele agricole de producţie din Valea Vinului şi Remetea-Oaş, judeţul Satu Mare, au terminat însăminţările. 24 de ore mai tîrziu alte cîteva unităţi din zonă — Cărăşeu, Culciu, Boineşti, Călineşti-Oaş, Vama şi Negreşti-Oaş — au anunţat încheierea acestei importante lucrări. Apoi, cu fiecare zi ce a trecut, numărul cooperativelor agricole care au pus în pămint, pe întreaga suprafaţă, sămînţa de grîu a devenit tot mai mare. Pînă la data de XI octombrie mecanizatorii şi cooperatorii din judeţ au reuşit să însămînţeze cu grîu 84 la sută din terenul prevăzut. ...ŞI AM MERS LA CUCERDEA — Vreţi să vizitaţi o cooperativă agricolă fruntaşă din Mureş ? Atunci mergeţi la Cucerdea. O dată ajunşi la faţa locului, surpriză : din cauza ritmului de melc în care se lucrează la eliberarea terenului, suprafaţa insăminţată cu grîu, la începutul acestei săptămîni, nu depăşea 50 de hectare — adică aproximativ 8 la sută din tolan. Porumbul a ajuns la maturitate, dar conducerea cooperativei nu găsise de cuviinţă să înceapă culesul. Mari întîrzieri se semnalează şi în cazul altor acţiuni : bună parte din sfecla de zahăr, scoasă din pămînt, se află încă pe cîmp, netransportată ; cositul, adunatul şi transportul trifoiului de sămînţă decurg destul de anevoios etc. Seara, cînd ne-am reintîlnit cu cel ce ne sfătuise să mergem la Cucerdea l-am întrebat : — De ce pui oamenii pe drumuri ? Cum de i-ai scos fruntaşi pe cooperatorii de aici ? — Simplu. Şi în această toamnă, la Cucerdea treburile merg la fel de slab ca şi în alţi ani. Asta nu înseamnă că oamenii, conducerea cooperativei, vor cu tot dinadinsul să-şi păstreze un foc de frunte printre... codaşi? — Ba da, dar un asemenea loc, o asemenea perseverenţă nu fac cinste. NU LE-AJUNG NICI... 72 DE ZILE ! Ce calcule şi-a făcut consiliul de conducere al cooperativei agricole din Sîncrai, judeţul Cluj, e greu de înţeles ! Fapt este că, menţinînd ritmul in care se lucrează acum la semănat — 5,5 hectare pe zi — lucrarea nu se va încheia nici în ...72 de zile. Semănatul pe cele 450 de hectare prevăzute s-ar putea încadra in epoca optimă, dacă ar exista teren pregătit, iar pregătirea acestuia ar fi posibilă dacă s-ar recolta porumbul și cartofii... Dar, pînă acum cîteva zile lucrările respective nici măcar nu au început ! Se pare că și consiliul de conducere aşteaptă... Anul Nou, pentru a încheia semănatul griului ! In acest caz urarea „Pluguşorului" nu va avea pentru cooperativa din Sîncrai, nici un efect ! NU VAD, N-AUD ! Maria Adam, Eugenia Bărbulescu, Ana Lupaş şi Valeria Pascu, cooperatoare din comuna Dodin, judeţul Caraş-Severin, îşi făcuseră obiceiul ca, în fiecare seară, plecînd de la cules, să sustragă cîte o traistă de ştiuleţi. Paznicii, brigadierii şi chiar preşedintele cooperativei, prin faţa cărora au trecut, s-au făcut că nu văd, că n-aud ! Dar......ulciorul nu merge de multe ori la apă !“ Intr-una din seri, organele de miliţie au efectuat un control şi... sancţiunea aplicată celor vinovaţi va tăia, credem, oricui pofta de a mai sustrage din avutul obştii. Cum rămîne însă cu cei ce şi-au pierdut subit văzul şi auzul ? Nu-i ajută nimeni să şi le redobîndească ? Nu de alta dar fără asemenea simţuri cheie nu-i posibil să rămîi în fruntea cooperatorilor, să gospodăreşti — bine — treburile obşteşti. H SATUL SOCIALIST Nr. 758 Joi 14 octombrie RECOLTAREA CARTOFILOR TREBUIE GRABNIC ÎNCHEIATA! Pe agenda urgenţelor acestei săptămîni se înscrie, între alte lucrări care solicită concentrarea forţelor şi a mijloacelor existente în unităţi, şi recoltarea cartofilor. Din datele centralizate, la 11 octombrie, la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor — pe care le prezentăm, în procente pe judeţe, în harta alăturată — rezultă că în cooperativele agricole cartofii au fost recoltaţi de pe 80 351 de hectare, ceea ce echivalează cu 74 la sută din suprafaţa cultivată. Intr-un număr mare de judeţe — Teleorman, Ilfov, Ialomiţa, Constanţa, Arad, Bihor, Galaţi, Sălaj, Alba — scosul cartofilor a fost încheiat, iar în altele — Timiş, Prahova, Dîmboviţa, Vîlcea, Mehedinţi, Vrancea, Bacău, Iaşi, Neamţ, Cluj, Hunedoara, Mureş, Bistriţa — el s-a realizat pe mai mult de 90 la sută din suprafeţe, în judeţele mari cultivatoare, în schimb, realizările nu reflectă posibilităţile existente , nici în judeţul Suceava, care deţine o cincime din suprafaţa cultivată cu cartofi pe întreaga ţară, şi unde recoltarea s-a realizat pe 85 la sută din suprafeţe şi, cu atît mai puţin, în Braşov, Covasna şi Harghita, unde procentele in care s-a efectuat această importantă lucrare reprezintă abia 63, 47 şi, respectiv, 53 la sută. Iată de ce, cu toată media bună înregistrată pe ţară, stadiul recoltării cartofilor nu poate fi considerat satisfăcător. Şi încă o constatare care merită reţinută : dacă se va lucra în ritmul realizat în ultimele trei zile, cînd cartofii au fost recoltaţi doar de pe 750 de hectare, există pericolul ca lucrarea să treneze încă cel puţin 10 zile. Or, deşi meteorologii anunţă pentru următoarele zile timp frumos, nu exclud posibilitatea unor eventuale intemperii care ar stînjeni lucrul. Aşadar, există toate temeiurile ca această acţiune să fie intensificată şi grabnic încheiată în toate unităţile cultivatoare. Măsurile ce trebuie luate, în acest scop, sunt bine cunoscute consiliilor de conducere, specialiştilor, tuturor celor ce răspund de realizarea optimă a lucrărilor acestei campanii. Este vorba, în primul rînd, de utilizarea la întreaga capacitate a tuturor maşinilor de recoltat existente în dotarea secţiilor de mecanizare a agriculturii, de buna organizare a muncii în fiecare fermă specializată, brigadă şi echipă, de participarea permanentă a cooperatorilor la recoltat şi, în sfîrşit, de folosirea integrală a timpului bun de lucru. Cînd curg cu operativitate acestor cerinţe, consiliile de conducere din unităţi au datoria să se îngrijească şi de organizarea, concomitent cu recoltatul, a sortării cartofilor şi transportului lor la centrele de preluare, acţiuni care trenează în destul de multe cooperative. MARIA BOGDAN ^ЛЛЛЛ/\А^\ЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛ^\ЛЛЛЛЛЛ/< /WWVWWWVWVWV<^WWV/WWVNA/W4<yWVWVA/W CAMPANIA AGRICOLA • UNDE DISPAR SEFII DE FERMA • GRĂDINARII STAU, PRODUSELE ASTEAPTA... BRUMA • CINE SI CUM RECOLTEAZĂ • GRAFICUL, INSTRUMENT PE CARE NIMENI NU-L FOLOSEŞTE • CIT PIERZI DACA NU SORTEZI MARFA Ultimele buletine agrometeorologice trag un serios semnal de alarmă. După ce au apărut la mari altitudini, în zona alpină şi local, în depresiunile intramontane, brumele tind să cadă şi în cîmpiile din sudul ţării, unde sunt posibile, în unele nopţi, chiar şi Îngheţuri uşoare. Schimbarea previzibilă a vremii implică o serie de măsuri. Este vorba de protejarea culturilor neajunse la maturitate, fie prin acoperirea lor, fie prin arderea în grădini a unor materiale fumigene, dar mai ales de strîngerea imediată a tuturor produselor ajunse în stadiul recoltării, acesta fiind unicul mijloc de a te feri de efectul distrugător al brumelor, al celorlalţi factori climatici nocivi — geruri, ploi. Recoltarea şi livrarea sau industrializarea legumelor sunt impuse nu numai de modificările stării timpului, ci şi de faptul că în această perioadă a aprovizionărilor pentru iarnă cererea pentru produse legumicole este mai mare decit oricînd, la judeţeleTeleorman şi Olt,, care fac obiectul raidului de faţă, se mai află în grădini şi în cîmp zeci de mii de tone de legume. Strîngerea lor la timp în cîmp, depinde în aceste zile de capacitatea organizatorică a şefilor formaţiilor de lucru, de interesul pe care îl depun aceştia. La cooperativa agricolă din Buzescu, unitate cu sector legumicol dezvoltat, comasat în patru trupuri, am vizitat două din acestea. Ambele aparţin fermei legumicole conduse de inginera Margareta Chelaru. La primul trup am găsit vreo cinci cooperatori care recoltau ardei şi tomate supravegheaţi de un al şaselea care se întitula şef de grădină. Deşi în ziua aceea, în cea precedentă şi în următoarele, unitatea trebuia să predea, conform contractului, cantităţi importante de legume recoltarea fusese practic suspendată. Consiliul de conducere îi învoise pe cooperatori să culeagă strugurii de pe loturile în folosinţă personală. Desigur, trebuiau culeşi şi strugurii, însă activitatea aceasta putea să fie astfel organizată incit o parte din cooperatori să fi continuat recoltarea legumelor, îndeosebi a celor ajunse la un stadiu înaintat de coacere. Cu o organizare a muncii total necorespunzătoare ne-am întilnit şi la cooperativa din Nanov. La una din cele două grădini ale unităţii, linişte deplină. Economista fermei, care ar fi trebuit să se afle aici pentru a organiza recoltarea şi livrarea legumelor, era plecată din unitate avînd treburi personale. La cealaltă grădină, inginerul Nicolae Ghibirdic, şeful fermei, supraveghea munca cîtorva elevi. Unde erau în acest timp cooperatorii ? Unii pe acasă, alţii la culesul viilor. Slaba activitate de mobilizare a cooperatorilor la lucru, deficienţele organizatorice din zilele precedente şi renunţarea la retribuţia în acord global, care ar fi constituit prin sine însuşi un stimulent în muncă — iată, pe scurt, cauzele ce făceau ca în plină campanie de recoltări grădinile să fie goale. Situaţii similare ne-a fost dat să întîlnim şi în grădinile cooperativelor din Poroschia şi „8 Martie" din Ţigăneşti. Intr-o grădină din prima unitate se prezentaseră la lucru vreo 20 de cooperatori. Sosiseră în grădină dis-de-dimineaţă, dar pînă la ora 3 după masă nu-şi făcuse apariţia Florica Izină — şefa fermei, ca să le spună ce au de făcut. „Acum cînd fiecare minut are preţul aurului, noi am pierdut o jumătate de zi. Şefa fermei ne-a furat timpul". Aprecierea este aspră, dar dreaptă, iar faptul în sine a avut consecinţe negative imediate. A doua zi, şefa fermei s-a prezentat la grădină dimineaţa devreme, dar, păţiţi o dată, nu au mai venit oamenii. Pe unde o fi umblat Florica Izină, cu ce s-o fi ocupat în timp ce cooperatorii o aşteptau în grădină, nu am putut afla ! Ne-au rămas necunoscute şi ocupaţiile tehnicienei Paraschiva Marinescu, şefă de fermă legumicolă la cooperativa din Ţigăneşti, de asemenea, absentă de la locul de muncă. In lipsa ei, cei cîţiva cooperatori prezenţi la lucru aşezaseră cîteva sute de kilograme de tomate în lăzi mari de tip „p“ care nu sunt corespunzătoare pentru ambalarea şi transportul roşiilor. De notat că în ziua în care tehniciană a fost absentă la grădină, şi în care cooperatorii nu lucrau, ferma trebuia să livreze, potrivit graficului, trei tone de tomate, trei tone de varză albă, şi cîte o tonă de varză roşie, de gogoşari şi de ardei Kapia. Ignorarea prevederilor din graficele de livrare a devenit, din păcate, un obicei şi în alte unităţi. Cooperativa din Mărunţei, judeţul Olt, trebuia să livreze intr-una din zile şapte tone de roşii, una de castraveţi şi 1,5 tone de vinete dar n-a livrat decit 2,4 tone de tomate şi vreo 200 kg de ardei. In cooperativa din Ghimpeţeni, judeţul Olt, am mers în două zile. într-o zi, unitatea avea de predat, potrivit graficului, 5,5 tone de ardei gogoşar, gras şi Kapia, iar în cealaltă zi — 3,5 tone. Maşinile I.P.U.I.L.F. venite să ridice produsele potrivit graficului s-au întors goale. De altfel problema graficelor — a întocmirii şi respectării lor — ridică în momentul de faţă multe semne de întrebare. Atît beneficiarii, dar mai cu seamă furnizorii, consideră că din moment ce există obligaţia preluării tuturor produselor utilizabile, graficul nu ar mai fi necesar. Această optică, evident eronată, se reflectă în modul in care se întocmesc în prezent graficele. Alcătuite în birou, de către oameni care nu cunosc starea reală a culturilor şi nu evaluează exact posibilităţile de recoltare, graficele nu conţin totdeauna, pe produse şi pe zile, cantităţile ce pot să fie livrate, nu consemnează calitatea produselor şi nici alte date absolut necesare. Desconsiderarea graficelor duce în practică la efecte dintre cele mai nedorite, mai păgubitoare. Producţia existentă în grădini nu este judicios evaluată, recoltarea este lăsată să se desfăşoare la voia întimplării. Din pricina întîrzierii recoltării tomatelor de pe aproape 120 de hectare, asociaţiile intercooperatiste din Furculeşti, Răzmireşti, Smîrdioasa, Bujoru şi cooperativele din Botoroaga şi Toporu, toate din judeţul Teleorman au avut pierderi de ordinul sutelor de mii de lei. Din aceeaşi cauză a întîrzierii recoltatului vinetelor, cepei, ardeiului, cooperativele din Dracea, Crîngu, Năsturelu, Partizanul roşu din Zimnicea au înregistrat pagube însemnate. O importantă sursă de pierderi a constituit-o şi resortarea produselor. Calculele făcute de noi împreună cu unii lucrători, ai producătorilor şi ai beneficiarilor, ne-au dus la concluzia că asociaţia intercooperatistă din Drăgăneşti şi cooperativele din Mărunţei, Bălăneşti şi altele din judeţul Olt au pierdut in medie 0,50 lei la kilogramul de legume din pricina resortării. Nu sunt, însă, singurele pierderi produse în unele unităţi. Avînd terenurile de pe care, chipurile, fusese recoltată ceapa, cooperatorii din Radomireşti, Seaca, Crîmpoaia, Călineşti, Văleni şi Buşea, bunăoară, au avut surpriza să constate că bună parte din producţie rămăsese în pămînt. Cum sondajele făcute au dus la concluzia că recoltarea unor produse s-a executat neglijent în numeroase cooperative din cele două judeţe, se impune ca la ceapă, cartofi, usturoi, rădăcinoase, lucrarea să fie repetată. Pe raza fiecărui consiliu intercooperatist pot fi recuperate astfel zeci şi chiar sute de tone de produse pe care ploile din ultima vreme nu au apucat să le deprecieze. Din constatările pe care ni le-a prilejuit raidul în cele două judeţe este necesar să desprindem şi să subliniem citeva concluzii : • In grădini se găsesc încă mari cantităţi de legume ajunse la maturitate care trebuie recoltate şi valorificate neîntîrziat. • Pentru aceasta este necesar ca membrii consiliilor de conducere să întărească formaţiile de lucru legumicole şi să-i sprijine pe şefii de fermă şi pe brigadieri să organizeze pînă la detaliu munca. • Şefii de fermă trebuie obligaţi ca in această perioadă să activeze întreaga zi-lumină în grădini. • Este absolut necesară reconsiderarea problemei graficelor de livrare. Ele trebuie întocmite cu deosebit simţ de răspundere, urmărindu-se preluarea întregii producţii existente într-un timp cît mai scurt. Pe baza graficului de livrare se vor întocmi grafice detaliate de folosire a forţei de muncă şi a mijloacelor de transport. • Deoarece nesortarea produselor aduce mari prejudicii cooperativelor agricole, consiliile de conducere vor lua măsuri de sortare atrăgînd la această acţiune pe cooperatorii pensionari, pe cei cu capacitate redusă de muncă. • Este spre folosul cooperativelor să are neintîrziat terenurile care au fost cultivate cu ceapă, usturoi, cartofi, rădăcinoase şi să strîngă producţia rămasă după prima recoltare. • Roşiile, conopida şi alte legume care nu ajung la maturitate înainte de căderea masivă a brumelor să fie culese şi semiindustrializate in unităţi. AL. LAZARESCU SUCCESUL PE FRONTUL RECOLTEI EXBER Angajarea totală, ceas de ceas, a fiecărui COOPERATOR şi MECANIZATOR În grădinile multor cooperative agricole din judeţele Teleorman şi Olt NEGLIJENTA PIŞCA LEGUMELE MAI TARE DECIT BRUMA PENTRU „MUZEUL NEGLIJENŢEI Comuna Humele, judeţul Argeş. La capătul uliţei, acolo unde aparatul fotografic a surprins imaginea de faţă, un panou instalat de către organele de circulaţie indica : „Accesul tractoarelor, interzis !“ Nu acest indicator restrictiv ne-a reţinut, însă, atenţia, ci faptul că, la ora 13,30, cînd ceilalţi mecanizatori din secţie lucrau cu spor în cîmp, la arat, la pregătirea terenului şi semănat, tractoristul Ion D. Catrina se afla... acasă ! Nu singur, însă, ci însoţit de... tractorul pe care îl are în primire, evident, nu pentru a-l folosi ca „autoturism Г — Am venit să iau un cilindru pentru semănătoare !,încearcă să se justifice Ion Catrina. — Lucraţi la semănat ? — Nu, la arat ! ? ? — Ce suprafaţă aţi realizat azi ? — N-am măsurat ! — Dar ieri ? — Ieri, am fost învoit ! Iată, aşadar, cum înţeleg unii să folosească mijloacele mecanice ce le-au fost încredinţate şi timpul de lucru atît de preţios în această perioadă. Aşteptăm ca, cel puţin la acest semnal, consiliul de conducere, inginerul şef şi şeful secţiei de mecanizare din numele să ia măsurile cuvenite, să sancţioneze cu severitate asemenea acte de indisciplină. Şi încă un „amănunt". După cum se vede şi din fotografie, un cultivator defect şi aproape ruginit „staţionează“ — probabil de astă primăvară — la poarta lui Ion Catrina. De ce a fost adus aici şi nu la sediul secţiei de mecanizare, unde îi este locul ? Un şugubăţ spunea : poate pentru a da posibilitate celor de la circulaţie să mai planteze un indicator cu conţinut la fel de ferm . „Strict interzisă parcarea utilajelor agricole Г Timpul capricios din septembrie, precum şi recoltele mai mari decit în alţi ani au făcut ca octombrie — lună ce se remarcă, îndeobşte, prin volumul considerabil de muncă pe care îl implică, pe de o parte, strîngerea şi depozitarea producţiei, iar pe de altă parte efectuarea însămînţărilor de toamnă — să-i solicite pe cooperatori şi mecanizatori mai mult ca niciodată. Pentru încadrarea lucrărilor în perioada optimă, executarea lor la nivelul calitativ cerut şi evitarea pierderilor este necesară o amplă mobilizare a forţelor. Cum răspund unităţile agricole din judeţul Neamţ şi Bacău acestui imperativ ? In general, cooperativele agricole din această parte a ţării depun mari eforturi pentru a se încadra în termenele optime de execuţie a lucrărilor agricole. Reţine atenţia faptul că, pînă la această dată, unităţile cooperatiste din judeţul Neamţ au recoltat cartofii în proporţie de peste 90 la sută, sfecla de zahăr de pe 39 la sută din suprafaţă, iar porumbul de pe 37 la sută din terenul cultivat. Asemănător stau lucrurile şi în judeţul Bacău : cartofii au fost strînşi în proporţie de 95 la sută, sfecla de zahăr de 29 la sută, iar porumbul — de 39 la sută. Numeroase cooperative — Tupilaţi, Boteşti, Bălăneşti, Budeşti, Bălţăteşti, Doljeşti, Filioara, Horia, Grumăzeşti, Răuceşti, Roman, Tibucani, Săvineşti etc. — au încheiat sau sunt pe terminate cu recoltatul cartofilor şi porumbului. Deşi netrecută pe lista unităţilor enumerate mai înainte, cooperativa din Girov se află şi ea printre fruntaşe. Cînd am fost în unitate, aici se recoltau cartofii de pe ultimele hectare, se transporta la centrul de preluare cea de a 2 000-a tonă de sfeclă şi ultimele chintale de floarea-soarelui. Dar în timp ce unii acţionează energic, alţii mai aşteaptă, invocînd diferite motive între care şi pe acela că, dacă toamna a fost neprielnică la început, acum vremea este destul de frumoasă şi pare să rămînă favorabilă în continuare. Un asemenea „argument" — echivalent cu : „nu-i cazul să ne grăbim" — este argumentul delăsării. Zilele însorite de acum ar trebui folosite la maximum. Este tocmai ceea ce nu fac acele cooperative din judeţul Neamţ — 15 la număr — care la data raidului nostru nu începuseră culesul porumbului. In alte unităţi — Băluşeşti, Ion Creangă, Pildeşti, Saguna, Bărgăuani, Mărgineni, Rediu, Talpa şi Roznov — lucrarea a început, dar se desfăşoară cu o asemenea încetineală, încît, dacă intervenţia organelor agricole judeţene se va lăsa aşteptată, este greu de presupus că recoltarea se va termina luna aceasta. ...Străbătînd judeţele Neamţ şi Bacău am putut să vedem, pe terenurile de pe care s-a strîns recolta, grămezi mari şi dese de cartofi şi porumb. Stînd în cîmp, pe pămînt, neacoperită, producţia se depreciază. In plus, cartofii, sfecla şi porumbul rămase pe brazdă — ca să nu mai vorbim de coceni care, în mare parte, nici nu au fost tăiaţi ori nu au fost strînşi în glugi — împiedică efectuarea arăturilor pe terenurile destinate însămînţării culturilor de toamnă. Un exemplu semnificativ în această privinţă oferă cooperativele băcăuane Caşin, Blăjeşti, Izvorul Berheciului, Humieşti, Ardeoani, Filipeşti, Fîntînele, Coţofeneşti etc. unde însămînţările sînt rămase în urmă tocmai datorită întîrzierilor înregistrate la transportul producţiei şi eliberarea terenului. Deşi consiliile de conducere şi organele agricole ale celor două judeţe cunosc bine acest aspect, deşi ştiu la fel de bine că el a dus şi duce, în continuare, la prelungirea mult prea mult timp a însămînţării griului (în judeţul Bacău, semănatul acestei importante culturi s-a realizat doar în proporţie de 65 la sută, iar în Neamţ — de 70 la sută), putînd, totodată, să diminueze substanţial recolta acestui an, ele nu par să-şi facă probleme, să acţioneze hotărît pentru a impulsiona transportul producţiei şi eliberarea terenului. Ne îndreptăţeşte afirmaţia faptul că, deşi în unele locuri se afirmă sus și tare că lucrările respective sunt întîrziate datorită, în principal, lipsei mijloacelor de transport, am putut vedea în aceste zile destule atelaje nefolosite sau efectuînd transporturi nu dintre cele mai urgente. Ceea ce se cere în primul rînd este, deci, o mai judicioasă organizare a activităţii şefilor de atelaje, şoferilor şi cooperatorilor care lucrează la încărcatdescărcat. Dacă, totuşi, mijloacele existente în unele unităţi se dovedesc insuficiente, direcţiile generale agricole şi uniunile cooperatiste judeţene trebuie să le ajute să închirieze autocamioane şi remorci de la întreprinderile de transporturi auto, într-o serie de judeţe — Tulcea, de exemplu — sunt dirijate la transportul producţiei agricole şi mijloacele auto ale unor întreprinderi industriale ; asemenea acţiuni au loc îndeosebi duminica, în judeţele Bacău şi Neamţ, unde există un mare număr de întreprinderi industriale bine dotate cu mijloace auto, problema transportului producţiei agricole poate fi rezolvată cu succes. N. BUICA PRIN NEAMŢ ŞI BACAU CÎMPUL „SPUNE": Culegători şi semănători, GRABITI-VÃ!