Satul Socialist, octombrie 1971 (Anul 3, nr. 747-773)

1971-10-14 / nr. 758

PAGINA 2 *] IIIII !IIII REACŢIE ÎN LANŢ în ziua de 6 octombrie, cooperativele agricole de producţie din Valea Vi­nului şi Remetea-Oaş, ju­deţul Satu Mare, au ter­minat însăminţările. 24 de ore mai tîrziu alte cî­­teva unităţi din zonă — Cărăşeu, Culciu, Boineşti, Călineşti-Oaş, Vama şi Negreşti-Oaş — au anun­ţat încheierea acestei im­portante lucrări. Apoi, cu fiecare zi ce a trecut, numărul cooperativelor agricole care au pus în pămint, pe întreaga su­prafaţă, sămînţa de grîu a devenit tot mai mare. Pînă la data de XI oc­tombrie mecanizatorii şi cooperatorii din judeţ au reuşit să însămînţeze cu grîu 84 la sută din tere­nul prevăzut. ...ŞI AM MERS LA CUCERDEA — Vreţi să vizitaţi o cooperativă agricolă frun­taşă din Mureş ? Atunci mergeţi la Cucerdea. O dată ajunşi la faţa locului, surpriză : din cauza ritmului de melc în care se lucrează la elibe­rarea terenului, suprafaţa insăminţată cu grîu, la începutul acestei săptă­­mîni, nu depăşea 50 de hectare — adică aproxi­mativ 8 la sută din tolan. Porumbul a ajuns la ma­turitate, dar conducerea cooperativei nu găsise de cuviinţă să înceapă cule­sul. Mari întîrzieri se semnalează şi în cazul al­tor acţiuni : bună parte din sfecla de zahăr, scoa­să din pămînt, se află încă pe cîmp, netranspor­tată ; cositul, adunatul şi transportul trifoiului de sămînţă decurg destul de anevoios etc. Seara, cînd ne-am rein­­tîlnit cu cel ce ne sfătu­ise să mergem la Cucer­dea l-am întrebat : — De ce pui oamenii pe drumuri ? Cum de i-ai scos fruntaşi pe coopera­torii de aici ? — Simplu. Şi în aceas­tă toamnă, la Cucerdea treburile merg la fel de slab ca şi în alţi ani. Asta nu înseamnă că oamenii, conducerea cooperativei, vor cu tot dinadinsul să-şi păstreze un foc de frunte printre... codaşi? — Ba da, dar un ase­menea loc, o asemenea perseverenţă nu fac cin­ste. NU LE-AJUNG NICI... 72 DE ZILE ! Ce calcule şi-a făcut consiliul de conducere al cooperativei agricole din Sîncrai, judeţul Cluj, e greu de înţeles ! Fapt este că, menţinînd rit­mul in care se­ lucrea­ză acum la semănat — 5,5 hectare pe zi — lu­crarea nu se va încheia nici în ...72 de zile. Semănatul pe cele 450 de hectare prevăzute s-ar putea încadra in epoca optimă, dacă ar exista teren pregătit, iar pregă­tirea acestuia ar fi posi­bilă dacă s-ar recolta po­rumbul și cartofii... Dar, pînă acum cîteva zile lu­crările respective nici măcar nu au început ! Se pare că și consiliul de conducere aşteaptă... Anul Nou, pentru a în­cheia semănatul griului ! In acest caz urarea „Plu­­guşorului" nu va avea pentru cooperativa din Sîncrai, nici un efect ! NU VAD, N-AUD ! Maria Adam, Eugenia Bărbulescu, Ana Lupaş şi Valeria Pascu, coopera­toare din comuna Dodin, judeţul Caraş-Severin, îşi făcuseră obiceiul ca, în fiecare seară, plecînd de la cules, să sustragă cîte o traistă de ştiuleţi. Paznicii, brigadierii şi chiar preşedintele coope­rativei, prin faţa cărora au trecut, s-au făcut că nu văd, că n-aud ! Dar......ulciorul nu mer­ge de multe ori la apă !“ Intr-una din seri, orga­nele de miliţie au efec­tuat un control şi... sanc­ţiunea aplicată celor vino­vaţi va tăia, credem, ori­cui pofta de a mai sus­trage din avutul obştii. Cum rămîne însă cu cei ce şi-au pierdut subit vă­zul şi auzul ? Nu-i ajută nimeni să şi le redobîn­­dească ? Nu de alta dar fără asemenea simţuri cheie nu-i posibil să ră­­mîi în fruntea cooperato­rilor, să gospodăreşti —­­ bine — treburile obşteşti. H SATUL SOCIALIST Nr. 758 Joi 14 octombrie RECOLTAREA CARTOFILOR TREBUIE GRABNIC ÎNCHEIATA! Pe agenda urgenţelor acestei săptămîni se înscrie, între alte lucrări care solicită concentrarea forţelor şi a mijloacelor existente în unităţi, şi recoltarea cartofilor. Din datele centralizate, la 11 octom­brie, la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor — pe care le prezentăm, în procente pe judeţe, în harta ală­turată — rezultă că în cooperativele agricole cartofii au fost recoltaţi de pe 80 351 de hectare, ceea ce echivalează cu 74 la sută din supra­faţa cultivată. Intr-un număr mare de judeţe — Teleorman, Ilfov, Ialomiţa, Constanţa, Arad, Bihor, Galaţi, Sălaj, Alba — scosul carto­filor a fost încheiat, iar în altele — Timiş, Prahova, Dîmboviţa, Vîl­­cea, Mehedinţi, Vrancea, Bacău, Iaşi, Neamţ, Cluj, Hunedoara, Mureş, Bistriţa — el s-a realizat pe mai mult de 90 la sută din suprafeţe, în judeţele mari cultivatoare, în schimb, realizările nu reflectă posibilităţile existente , nici în judeţul Suceava, care deţine o cincime din suprafaţa cultivată cu cartofi pe întreaga ţară, şi unde recoltarea s-a realizat pe 85 la sută din suprafeţe şi, cu atît mai puţin, în Bra­şov, Covasna şi Harghita, unde procentele in care s-a efectuat aceas­tă importantă lucrare reprezintă abia 63, 47 şi, respectiv, 53 la sută. Iată de ce, cu toată media bună înregistrată pe ţară, stadiul re­coltării cartofilor nu poate fi considerat satisfăcător. Şi încă o con­statare care merită reţinută : dacă se va lucra în ritmul realizat în ultimele trei zile, cînd cartofii au fost recoltaţi doar de pe 7­­50 de hectare, există pericolul ca lucrarea să treneze încă cel puţin 10 zile. Or, deşi meteorologii anunţă pentru următoarele zile timp frumos, nu exclud posibilitatea unor eventuale intemperii care ar stînjeni lu­crul. Aşadar, există toate temeiurile ca această acţiune să fie inten­sificată şi grabnic încheiată în toate unităţile cultivatoare. Măsurile ce trebuie luate, în acest scop, sunt bine cunoscute con­siliilor de conducere, specialiştilor, tuturor celor ce răspund de reali­zarea optimă a lucrărilor acestei campanii. Este vorba, în primul rînd, de utilizarea la întreaga capacitate a tuturor maşinilor de re­coltat existente în dotarea secţiilor de mecanizare a agriculturii, de buna organizare a muncii în fiecare fermă specializată, brigadă şi echipă, de participarea permanentă a cooperatorilor la recoltat şi, în sfîrşit, de folosirea integrală a timpului bun de lucru. Cînd curg cu operativitate acestor cerinţe, consiliile de conducere din unităţi au datoria să se îngrijească şi de organizarea, concomitent cu recoltatul, a sortării cartofilor şi transportului lor la centrele de preluare, acţiuni care trenează în destul de multe cooperative. MARIA BOGDAN ^ЛЛЛЛ/\А^\ЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛ^\ЛЛЛЛЛЛ/< /WWVWWWVWVWV<^WWV/WWVNA/W4<yWVWVA/W CAMPANIA AGRICOLA • UNDE DISPAR SEFII DE FERMA • GRĂDINARII STAU, PRODUSELE ASTEAPTA... BRUMA • CINE SI CUM RECOL­TEAZĂ • GRAFICUL, INSTRUMENT PE CARE NIMENI NU-L FOLOSEŞTE • CIT PIERZI DACA NU SORTEZI MARFA Ultimele buletine agrometeorologice trag un serios semnal de alarmă. După ce au apărut la mari altitudini, în zona alpină şi local, în depresiunile intramontane, brumele tind să cadă şi în cîmpiile din sudul ţării, unde sunt posibile, în unele nopţi, chiar şi Îngheţuri uşoare. Schimbarea previzibilă a vremii implică o serie de măsuri. Este vorba de protejarea culturilor neajunse la maturitate, fie prin acoperirea lor, fie prin arderea în grădini a unor materiale fumigene, dar mai ales de strîngerea imediată a tuturor produselor ajunse în stadiul recoltării, acesta fiind unicul mijloc de a te feri de efectul distrugător al brumelor, al celorlalţi factori climatici nocivi — geruri, ploi. Recoltarea şi livrarea sau industrializarea legumelor sunt im­puse nu numai de modificările stării timpului, ci şi de faptul că în această perioadă a aprovizionărilor pentru iarnă cererea pentru produse legumicole este mai mare decit oricînd, la judeţele­­Teleorman şi Olt,, care fac obiectul raidului de faţă, se mai află în grădini şi în cîmp zeci de mii de tone de legume. Strîngerea lor la timp în cîmp, depinde în aces­te zile de capacitatea organiza­torică a şefilor formaţiilor de lucru, de interesul pe care îl depun aceştia. La cooperativa agricolă din Buzescu, unitate cu sector legumicol dezvoltat, co­masat în patru trupuri, am vizitat două din acestea. Am­bele aparţin fermei legumicole conduse de inginera Margareta Chelaru. La primul trup am gă­sit vreo cinci cooperatori care recoltau ardei şi tomate su­pravegheaţi de un al şaselea care se întitula şef de grădină. Deşi în ziua aceea, în cea pre­cedentă şi în următoarele, uni­tatea trebuia să predea, con­form contractului, cantităţi im­portante de legume recoltarea fusese practic suspendată. Con­siliul de conducere îi învoise pe cooperatori să culeagă strugurii de pe loturile în folosinţă per­sonală. Desigur, trebuiau culeşi şi strugurii, însă activitatea a­­ceasta putea să fie astfel orga­nizată incit o parte din coope­ratori să fi continuat recoltarea legumelor, îndeosebi a celor a­­junse la un stadiu înaintat de coacere. Cu o organizare a muncii to­tal necorespunzătoare ne-am în­­tilnit şi la cooperativa din Nanov. La una din cele două grădini ale unităţii, linişte de­plină. Economista fermei, care ar fi trebuit să se afle aici pen­tru a organiza recoltarea şi li­vrarea legumelor, era plecată din unitate avînd treburi per­sonale. La cealaltă grădină, in­ginerul Nicolae Ghibirdic, şeful fermei, supraveghea munca cî­­torva elevi. Unde erau în acest timp cooperatorii ? Unii pe a­­casă, alţii la culesul viilor. Slaba activitate de mobilizare a cooperatorilor la lucru, deficien­ţele organizatorice din zilele precedente şi renunţarea la re­tribuţia în acord global, care ar fi constituit prin sine însuşi un stimulent în muncă — iată, pe scurt, cauzele ce făceau ca în plină campanie de recoltări grădinile să fie goale. Situaţii similare ne-a fost dat să întîlnim şi în grădinile coo­perativelor din Poroschia şi „8 Martie" din Ţigăneşti. Intr-o grădină din prima uni­tate se prezentaseră la lucru vreo 20 de cooperatori. Sosiseră în grădină dis-de-dimineaţă, dar pînă la ora 3 după masă nu-şi făcuse apariţia Florica Izină — şefa fermei, ca să le spună ce au de făcut. „Acum cînd fiecare minut are preţul aurului, noi am pierdut o jumătate de zi. Şefa fermei ne-a furat timpul". Aprecierea este aspră, dar dreaptă, iar faptul în sine a a­­vut consecinţe negative ime­diate. A doua zi, şefa fermei s-a prezentat la grădină dimineaţa devreme, dar, păţiţi o dată, nu au mai venit oamenii. Pe unde o fi umblat Florica Izină, cu ce s-o fi ocupat în timp ce cooperatorii o aşteptau în grădină, nu am putut afla ! Ne-au rămas necunoscute şi o­­cupaţiile tehnicienei Paraschiva Marinescu, şefă de fermă legu­micolă la cooperativa din Ţigă­neşti, de asemenea, absentă de la locul de muncă. In lipsa ei, cei cîţiva cooperatori prezenţi la lucru aşezaseră cîteva sute de kilograme de tomate în lăzi mari de tip „p“ care nu sunt corespunzătoare pentru amba­larea şi transportul roşiilor. De notat că în ziua în care tehni­ciană a fost absentă la grădi­nă, şi în care cooperatorii nu lucrau, ferma trebuia să livre­ze, potrivit graficului, trei tone de tomate, trei tone de varză albă, şi cîte o tonă de varză ro­şie, de gogoşari şi de ardei Ka­­pia. Ignorarea prevederilor din graficele de livrare a devenit, din păcate, un obicei şi în alte unităţi. Cooperativa din Mărun­ţei, judeţul Olt, trebuia să li­vreze intr-una din zile şapte tone de roşii, una de castraveţi şi 1,5 tone de vinete dar n-a li­vrat decit 2,4 tone de tomate şi vreo 200 kg de ardei. In coo­perativa din Ghimpeţeni, jude­ţul Olt, am mers în două zile. într-o zi, unitatea avea de pre­dat, potrivit graficului, 5,5 tone de ardei gogoşar, gras şi Kapia, iar în cealaltă zi — 3,5 tone. Maşinile I.P.U.I.L.F. venite să ridice produsele potrivit grafi­cului s-au întors goale. De altfel problema graficelor — a întocmirii şi respectării lor — ridică în momentul de faţă multe semne de între­bare. Atît beneficiarii, dar mai cu seamă furnizorii, consideră că din moment ce există obligaţia preluării tuturor produselor uti­lizabile, graficul nu ar mai fi necesar. Această optică, evident eronată, se reflectă în modul in care se întocmesc în prezent graficele. Alcătuite în birou, de către oameni care nu cunosc starea reală a culturilor şi nu evaluează exact posibilităţile de recoltare, graficele nu conţin totdeauna, pe produse şi pe zile, cantităţile ce pot să fie livra­te, nu consemnează calitatea produselor şi nici alte date abso­lut necesare. Desconsiderarea graficelor duce în practică la efecte dintre cele mai nedorite, mai păgubi­toare. Producţia existentă în grădini nu este judicios evaluată, recoltarea este lăsată să se des­făşoare la voia întimplării. Din pricina întîrzierii recoltării to­matelor de pe aproape 120 de hectare, asociaţiile intercoopera­­tiste din Furculeşti, Răzmireşti, Smîrdioasa, Bujoru şi coopera­tivele din Botoroaga şi Toporu, toate din judeţul Teleorman au avut pierderi de ordinul sutelor de mii de lei. Din aceeaşi cauză a întîrzierii recoltatului vinete­­lor, cepei, ardeiului, cooperati­vele din Dracea, Crîngu, Năstu­­relu, Partizanul roşu din Zimni­­cea au înregistrat pagube însem­nate. O importantă sursă de pierderi a constituit-o şi resortarea pro­duselor. Calculele făcute de noi împreună cu unii lucrători, ai producătorilor şi ai beneficiari­lor, ne-au dus la concluzia că asociaţia intercooperatistă din Drăgăneşti şi cooperativele din Mărunţei, Bălăneşti şi altele din judeţul Olt au pierdut in medie 0,50 lei la kilogramul de legume din pricina resortării. Nu sunt, însă, singurele pierderi produse în unele unităţi. Avînd terenu­rile de pe care, chipurile, fusese recoltată ceapa, cooperatorii din Radomireşti, Seaca, Crîmpoaia, Călineşti, Văleni şi Buşea, bună­oară, au avut surpriza să con­state că bună parte din produc­ţie rămăsese în pămînt. Cum sondajele făcute au dus la con­cluzia că recoltarea unor pro­duse s-a executat neglijent în numeroase cooperative din cele două judeţe, se impune ca la ceapă, cartofi, usturoi, rădăci­­noase, lucrarea să fie repetată. Pe raza fiecărui consiliu inter­­cooperatist pot fi recuperate ast­fel zeci şi chiar sute de tone de produse pe care ploile din ulti­ma vreme nu au apucat să le deprecieze. Din constatările pe care ni le-a prilejuit raidul în cele două judeţe este necesar să desprin­dem şi să subliniem citeva con­cluzii : • In grădini se găsesc încă mari cantităţi de legume ajun­se la maturitate care trebuie recoltate şi valorificate neîntîr­­ziat. • Pentru aceasta este necesar ca membrii consiliilor de con­ducere să întărească formaţiile de lucru legumicole şi să-i spri­jine pe şefii de fermă şi pe brigadieri să organizeze pînă la detaliu munca. • Şefii de fermă trebuie obli­gaţi ca in această perioadă să activeze întreaga zi-lumină în grădini. • Este absolut necesară re­considerarea problemei grafice­lor de livrare. Ele trebuie întoc­mite cu deosebit simţ de răs­pundere, urmărindu-se prelua­rea întregii producţii existente într-un timp cît mai scurt. Pe baza graficului de livrare se vor întocmi grafice detaliate de folosire a forţei de muncă şi a mijloacelor de transport. • Deoarece nesortarea produ­selor aduce mari prejudicii coo­perativelor agricole, consiliile de conducere vor lua măsuri de sortare atrăgînd la această ac­ţiune pe cooperatorii pensio­nari, pe cei cu capacitate redusă de muncă. • Este spre folosul cooperati­velor să are neintîrziat terenu­rile care au fost cultivate cu ceapă, usturoi, cartofi, rădăci­­noase şi să strîngă producţia rămasă după prima recoltare. • Roşiile, conopida şi alte le­gume care nu ajung la maturi­tate înainte de căderea masivă a brumelor să fie culese şi se­­miindustrializate in unităţi. AL. LAZARESCU SUCCESUL PE FRONTUL RECOLTEI EXBER Angajarea totală, ceas de ceas, a fiecărui COOPERATOR şi MECANIZATOR În grădinile multor cooperative agricole din judeţele Teleorman şi Olt NEGLIJENTA PIŞCA LEGUMELE MAI TARE DECIT BRUMA PENTRU „MUZEUL NEGLIJENŢEI Comuna Humele, judeţul Ar­geş. La capătul uliţei, acolo unde aparatul fotografic a surprins imaginea de faţă, un panou in­stalat de către organele de circu­laţie indica : „Accesul tractoare­lor, interzis !“ Nu acest indica­tor restrictiv ne-a reţinut, însă, atenţia, ci faptul că, la ora 13,30, cînd ceilalţi mecanizatori din secţie lucrau cu spor în cîmp, la arat, la pregătirea terenului şi semănat, tractoristul Ion D. Ca­­trina se afla... acasă ! Nu singur, însă, ci însoţit de... tractorul pe care îl are în primire, evident, nu pentru a-l folosi ca „auto­turism Г — Am venit să iau un cilindru pentru semănătoare !,­încearcă să se justifice Ion Catrina. — Lucraţi la semănat ? — Nu, la arat ! ? ? — Ce suprafaţă aţi realizat azi ? — N-am măsurat ! — Dar ieri ? — Ieri, am fost învoit ! Iată, aşadar, cum înţeleg unii să folosească mijloacele mecani­ce ce le-au fost încredinţate şi timpul de lucru atît de preţios în această perioadă. Aşteptăm ca, cel puţin la acest semnal, consiliul de conducere, inginerul şef şi şeful secţiei de mecanizare din numele să ia măsurile cuvenite, să sancţio­neze cu severitate asemenea acte de indisciplină. Şi încă un „amănunt". După cum se vede şi din fotografie, un cultivator defect şi aproape ru­ginit „staţionează“ — probabil de astă primăvară — la poarta lui Ion Catrina. De ce a fost adus aici şi nu la sediul secţiei de me­canizare, unde îi este locul ? Un şugubăţ spunea : poate pentru a da posibilitate celor de la circu­laţie să mai planteze un indica­tor cu conţinut la fel de ferm . „Strict interzisă parcarea utilaje­lor agricole Г Timpul capricios din septembrie, precum şi recoltele mai mari decit în alţi ani au făcut ca octombrie — lună ce se remarcă, îndeobşte, prin volumul considerabil de muncă pe care îl impli­că, pe de o parte, strîn­gerea şi depozitarea pro­ducţiei, iar pe de altă parte efectuarea însă­­mînţărilor de toamnă — să-i solicite pe coopera­tori şi mecanizatori mai mult ca niciodată. Pen­tru încadrarea lucrărilor în perioada optimă, exe­cutarea lor la nivelul calitativ cerut şi evita­rea pierderilor este ne­cesară o amplă mobili­zare a forţelor. Cum răspund unităţile agri­cole din judeţul Neamţ şi Bacău acestui impe­rativ ? In general, cooperati­vele agricole din aceas­tă parte a ţării depun mari eforturi pentru a se încadra în termenele optime de execuţie a lu­crărilor agricole. Reţine atenţia faptul că, pînă la această dată, unităţile cooperatiste din judeţul Neamţ au recoltat carto­fii în proporţie de peste 90 la sută, sfecla de za­hăr de pe 39 la sută din suprafaţă, iar porumbul de pe 37 la sută din te­renul cultivat. Asemă­nător stau lucrurile şi în judeţul Bacău : car­tofii au fost strînşi în proporţie de 95 la sută, sfecla de zahăr­­ de 29 la sută, iar porumbul — de 39 la sută. Numeroa­se cooperative — Tupi­­laţi, Boteşti, Bălăneşti, Budeşti, Bălţăteşti, Dol­­jeşti, Filioara, Horia, Grumăzeşti, Răuceşti, Roman, Tibucani, Săvi­­neşti etc. — au încheiat sau sunt pe terminate cu recoltatul cartofilor şi porumbului. Deşi netrecută pe lis­ta unităţilor enumerate mai înainte, cooperativa din Girov se află şi ea printre fruntaşe. Cînd am fost în unitate, aici se recoltau cartofii de pe ultimele hectare, se transporta la centrul de preluare cea de a 2 000-a tonă de sfeclă şi ultimele chintale de floarea-soarelui. Dar în timp ce unii acţionează energic, alţii mai aşteaptă, invocînd diferite motive între care şi pe acela că, dacă toamna a fost nepriel­nică la început, acum vremea este destul de frumoasă şi pare să ră­­mînă favorabilă în con­tinuare. Un asemenea „argument" — echiva­lent cu : „nu-i cazul să ne grăbim" — este ar­gumentul delăsării. Zi­lele însorite de acum ar trebui folosite la maxi­mum. Este tocmai ceea ce nu fac acele coopera­tive din judeţul Neamţ — 15 la număr — care la data raidului nostru nu începuseră culesul porumbului. In alte uni­tăţi — Băluşeşti, Ion Creangă, Pildeşti, Sag­­una, Bărgăuani, Mărgi­neni, Rediu, Talpa şi Roznov — lucrarea a început, dar se desfă­şoară cu o asemenea în­cetineală, încît, dacă in­tervenţia organelor a­­gricole judeţene se va lăsa aşteptată, este greu de presupus că recol­tarea se va termina luna aceasta. ...Străbătînd judeţele Neamţ şi Bacău am pu­tut să vedem, pe tere­nurile de pe care s-a strîns recolta, grămezi mari şi dese de cartofi şi porumb. Stînd în cîmp, pe pămînt, neaco­perită, producţia se de­­preciază. In plus, carto­fii, sfecla şi porumbul rămase pe brazdă — ca să nu mai vorbim de coceni care, în mare parte, nici nu au fost tăiaţi ori nu au fost strînşi în glugi — îm­piedică efectuarea ară­turilor pe terenurile destinate însămînţării culturilor de toamnă. Un exemplu semnifica­tiv în această privinţă oferă cooperativele bă­căuane Caşin, Blăjeşti, Izvorul Berheciului, Humieşti, Ardeoani, Fi­­lipeşti, Fîntînele, Coţo­­feneşti etc. unde însă­mînţările sînt rămase în urmă tocmai datorită întîrzierilor înregistrate la transportul producţiei şi eliberarea terenului. Deşi consiliile de con­ducere şi organele agri­cole ale celor două jude­ţe cunosc bine acest as­pect, deşi ştiu la fel de bine că el a dus şi duce, în continuare, la prelun­girea mult prea mult timp a însămînţării griului (în judeţul Ba­cău, semănatul aces­tei importante culturi s-a realizat doar în proporţie de 65 la sută, iar în Neamţ — de 70 la sută), putînd, tot­odată, să diminueze substanţial recolta aces­tui an, ele nu par să-şi facă probleme, să acţio­neze hotărît pentru a impulsiona transportul producţiei şi eliberarea terenului. Ne îndreptă­ţeşte afirmaţia faptul­­ că, deşi în unele locuri se afirmă sus și tare că lucrările respective sunt întîrziate datorită, în principal, lipsei mijloa­celor de transport, am putut vedea în aceste zile destule atelaje ne­folosite sau efectuînd transporturi nu dintre cele mai urgente. Ceea ce se cere în primul rînd este, deci, o mai judicioasă orga­nizare a activităţii şefi­lor de atelaje, şoferilor şi cooperatorilor care lucrează la încărcat­­descărcat. Dacă, totuşi, mijloacele existente în unele unităţi se dove­desc insuficiente, direc­ţiile generale agricole şi uniunile cooperatiste judeţene trebuie să le ajute să închirieze auto­camioane şi remorci de la întreprinderile de transporturi auto, într-o serie de judeţe — Tul­­cea, de exemplu — sunt dirijate la transportul producţiei agricole şi mijloacele auto ale unor întreprinderi industria­le ; asemenea acţiuni au loc îndeosebi duminica, în judeţele Bacău şi Neamţ, unde există un mare număr de între­prinderi industriale bine dotate cu mijloace auto, problema transportului producţiei agricole poa­te fi rezolvată cu succes. N. BUICA PRIN NEAMŢ ŞI BACAU CÎMPUL „SPUNE": Culegători şi semănători, GRABITI-VÃ!

Next