Satul Socialist, octombrie 1971 (Anul 3, nr. 747-773)
1971-10-24 / nr. 767
I/ ANUL III Nr. 767 DUMINICĂ 24 OCTOMBRIE 1971 : 6 pagini — 30 bani ! CONFERINŢA NANALA A ORGANIZAŢIEI PIONIERILOR Vineri după-amiază, în Sala Mare a Palatului Republicii, a avut loc şedinţa festivă de deschidere a celei de-a doua Conferinţe naţionale a Organizaţiei Pionierilor, eveniment cu semnificaţie majoră în viaţa purtătorilor cravatelor roşii, a cadrelor de educatori, a tuturor celor chemaţi să pregătească pentru muncă şi viaţă noile generaţii — nădejdea şi schimbul de mîine al patriei, viitorii constructori ai socialismului şi comunismului în România, în sală domneşte o atmosferă caldă, de un vibrant şi cuceritor entuziasm tineresc. Pionierii şi educatorii au din nou satisfacţia de a primi în mijlocul lor pe conducătorii partidului şi statului, dovadă strălucită a grijii părinteşti cu care partidul şi guvernul nostru, întregul popor, se preocupă, zi de zi, de problemele educaţiei celor tineri în spiritul înălţătoarelor idei ale socialismului, ale dragostei neţărmurite faţă de patrie. In această ambianţă însufleţită, sosesc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Budnaraş, Manca Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu. Conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi de Mircea Malija, ministrul învăţământului, Dan Marţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Virgiliu Radulian, preşedintele Consiliului naţional al Organizaţiei Pionierilor. în întîmpînarea oaspeţilor au venit, cu inimile pline de bucurie, numeroşi pionieri, care îi înconjoară cu manifestări încărcate de stimă şi preţuire. Unul dintre pionieri se apropie de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, inmînîndu-i prima insignă a conferinţei organizaţiei lor. Alţi copii iumînează insigne celorlalţi conducători. Ora 17.00, începe Conferinţa naţională a Organizaţiei Pionierilor. Apariţia în prezidiu a conducătorilor de partid şi de stat este marcată de vii şi îndelungi aplauze, de ovaţii şi urale. La lucrări iau parte delegaţiei celor 1 600 000 de pionieri din întreaga ţară, comandanţi de unităţi şi detaşamente pioniereşti, tineri din detaşamentele de pregătire pentru apărarea patriei, cadre didactice, muncitori din întreprinderile bucureştene, elevi. La şedinţa festivă inaugurală participă, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid, de stat şi ai U.T.C., personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice, culturale şi artistice. Sunt prezenţi oaspeţi de peste hotare — soli ai organizaţiilor de pionieri din ţările socialiste frăţeşti, precum şi reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale. Cuvîntul de deschidere este rostit de tovarăşul Virgiliu Radulian, care a spus : Conferinţa are loc în împrejurări deosebite, cînd întregul partid şi popor, toate forţele societăţii noastre sunt îndreptate spre traducerea in viaţă a măreţului program de înflorire a societăţii noastre socialiste, elaborat de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, spre pregătirea multilaterală şi temeinică, spre educarea în spirit revoluţionar a tineretului, constructorul de mîine al socialismului şi comunismului. Este pentru noi o mare bucurie şi satisfacţie, o deosebita cinste, prilej de emoţie şi sărbătoare, să salutăm din toata inima prezenţa in mijlocul nostru, şi de această dată, a conducătorilor de partid şi de stat, în frunte cu mult iubitul şi stimatul secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Participarea dumneavoastră, tovarăşe secretar general, a celorlalţi conducători de partid şi de stat la conferinţa noastră este încă o dovadă elocventă a preocupării şi grijii permanente pe care partidul şi statul nostru le manifestă faţă de problemele educării tineretului, pregătirii sale pentru muncă şi viaţă, o mărturie a preţuirii acordate organizaţiei revoluţionare ■ copiilor din ţara noastră. (Continuare în pag. 3-a) Sim SICMLISI Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi, Scumpi prieteni, pionieri şi şcolari, Conferinţa naţională a Organizaţiei Pionierilor — care reuneşte în rîndurile sale peste 1 600 000 de şcolari din România — constituie un eveniment de seamă în viaţa pionierilor, a tuturor şcolarilor patriei noastre socialiste, cu atît mai mult cu cit pentru prima dată s-au reunit şi pionierii înşişi în sfatul lor pentru a discuta şi a-şi aduce contribuţia la bunul mers al organizaţiei lor ; acesta este un semn al profundelor transformări democratice din ţara noastră, al faptului că în toate problemele privind dezvoltarea țării, partidul, guvernul patriei noastre se consultă cu oamenii muncii, inclusiv cu pionierii în problemele care-i privesc pe ei. (Aplauze puternice). Doresc să vă adresez, dragi pionieri, calde felicitări și un salut fierbinte, să vă îmbrăţişez în numele conducerii noastre de partid şi de stat care priveşte pe toţi copiii patriei ca pe copiii săi. (Aplauze prelungite). De asemenea, adresez în numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi al guvernului un salut din inimă comandanţilor unităţilor şi detaşamentelor de pionieri, tuturor cadrelor didactice participante la Conferinţa naţională, care muncesc cu dăruire şi pasiune pentru educaţia celor mai tinere vlăstare ale României socialiste. (Aplauze puternice). Conferinţa şi secţiunea pionierilor îşi ţin lucrările în zilele cînd Marea Adunare Naţională, forul suprem al ţării, a adoptat planul de dezvoltare a economiei naţionale pe 1971—1975, ale cărui prevederi sunt menite să ducă la înfăptuirea obiectivelor trasate de Congresul al X-lea, la realizarea programului făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. (Vii aplauze). Noul plan cincinal deschide nemărginite perspective de progres şi înflorire a patriei noastre ; îndeplinirea sa va asigura ridicarea bunăstării întregului popor, va crea condiţii pentru o viaţă tot mai îmbelşugată şi fericită tuturor copiilor, întregului tineret al patriei noastre. (Aplauze prelungite). Voi, copiii de azi ai ţării, aveţi fericirea de a vă fi născut şi de a creşte în anii celor mai profunde transformări înnoitoare care s-au petrecut vreodată în existenţa milenară a României. Ţara întreagă este un nemărginit şantier pe care se ridică, prin munca eroică, avîntată, a părinţilor voştri — muncitori, ţărani, intelectuali, fără deosebire de naţionalitate — luminosul edificiu al socialismului, o civilizaţie materială şi spirituală superioară, se pun temeliile de granit ale viitorului fericit, ai cărui principali beneficiari veţi fi voi înşivă, pionierii de astăzi. (Aplauze puternice, prelungite). Se poate spune că voi creşteţi o dată cu ţara, care parcurge într-un an cu odinioară în douăzeci de ani, asemenea lui Făt-Frumos din poveste, dar cu mult mai iute. Aş putea spune că patria în care trăiţi creşte chiar mult mai repede decit voi, devenind pe zi ce trece mai îmbelşugată, mai puternică, mai înfloritoare. Şi aceasta datorită muncii eroice a poporului nostru. (Aplauze puternice). Dar, totodată, trebuie spus că cei care fac patria noastră să crească într-un ritm aşa de rapid sunt comuniştii, este partidul, conducătorul întregii noastre naţiuni socialiste, care şi-a identificat existenţa cu însăşi cauza socialismului şi comunismului în România. (Aplauze prelungite). Voi, dragi copii, puteţi fi mîndri că v-aţi născut într-o ţară liberă şi independentă, într-o societate în care au fost lichidate pentru totdeauna asuprirea omului de către om, dominaţia unui grup restrîns de exploatatori care stăpîneau bogăţiile ţării şi îşi însuşeau bunurile dobîndite prin truda oamenilor muncii. Poporul român, în frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea partidului comunist, şi-a cucerit prin luptă grea libertatea şi independenţa, a devenit pe deplin stăpîn în ţara sa, pe destinul său, pe bogăţiile ţării şi pe roadele muncii sale, făurindu-şi în mod conştient propria sa istorie, propriul său viitor fericit. (Vii aplauze). V-aţi născut şi creşteţi într-o ţară hărăzită de natură cu neasemuite frumuseţi, într-o ţară cu o istorie glorioasă, plină de lupte eroice pentru apărarea gliei strămoşeşti, pentru neatîrnare, pentru păstrarea fiinţei naţionale, pentru progres social şi pentru o viaţă mai bună, pentru socialism. (Aplauze prelungite). Sînteţi fiii unui popor harnic şi talentat, care a iubit şi iubeşte cu ardoare munca, dreptatea şi pacea, care a dorit întotdeauna şi doreşte să trăiască în colaborare şi prietenie cu toate popoarele lumii, să-şi aducă contribuţia la progresul umanităţii, la dezvoltarea ştiinţei şi culturii universale, la cauza păcii în lume. (Aplauze prelungite). Sînteţi fiii României noi care dezvoltă colaborarea şi prietenia cu toate ţările socialiste, întăreşte solidaritatea cu popoarele ce luptă pentru eliberarea lor naţională şi socială, extinde colaborarea cu toate statele lumii, contribuind astfel la instaurarea în lume a unei ere a colaborării şi păcii. (Vii aplauze). Pentru această politică închinată marilor idealuri de progres, colaborare şi pace internaţională, pentru politica sa internă corespunzătoare aspiraţiilor şi intereselor vitale ale poporului, ţara noastră se bucură, în marea familie a popoarelor lumii, de stimă şi consideraţie, de un binemeritat prestigiu, are prieteni pe toate meridianele lumii. (Aplauze puternice). Mă adresez vouă, dragii mei prieteni pionieri şi şcolari : părinţii voştri, întreaga societate, partidul şi statul vă înconjoară cu grijă şi dragoste, fac totul pentru ca viaţa voastră să fie lipsită de griji, pentru ca voi să vă bucuraţi de o copilărie fericită, să vă dezvoltaţi în condiţii de pace. (Aplauze prelungite). An de an creşte numărul şcolilor de toate gradele, al căminelor şi grădiniţelor de copii , sînt cheltuite sume tot mai mari pentru buna desfăşurare a învăţămîntului, pentru asistenţa medicală a copiilor, pentru recreaţia şi odihna lor în taberele de la munte şi de la mare. Incepînd din luna septembrie a acestui an, partidul şi guvernul au luat măsura de a majora, înaintea termenului prevăzut de planul cincinal, fondurile destinate alocaţiei pentru copii, s-au introdus alocaţii pentru fiii ţăranilor cooperatori — măsură de care beneficiază milioane de familii şi care se răsfrînge în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale fiecărei familii, ale fiecărui copil al patriei noastre. (Aplauze puternice). întreaga politică promovată de partid şi guvern pentru a asigura un trai material mai bun copiilor, tineretului, pentru a dezvolta şi perfecţiona posibilităţile de instrucţie publică, oglindeşte grija neslăbită, primordială a statului nostru socialist pentru creşterea unor noi generaţii puternice, viguroase, sănătoase din punct de vedere fizic şi spiritual. Aceasta este expresia înaltei răspunderi cu care partidul comunist acţionează pentru a asigura însuşi viitorul naţiunii noastre socialiste, dezvoltarea ei ascendentă prin urmaşi în stare s-o ridice pe culmile, luminoase ale comunismului. (Vii aplauze). Vă chem pe voi, dragi prieteni, să răspundeţi acestei înalte preocupări, acestei griji pline de căldură, învăţînd, învăţînd şi iar învăţînd, însuşindu-vă cu neobosită sîrguinţă comorile ştiinţei şi culturii. Iubiţi-vă părinţii care muncesc pentru voi, iubiţi partidul comunist care vă asigură o viaţă fericită, un viitor luminos, iubiţi patria noastră socialistă în care v-aţi născut şi pe care trebuie să o slujiţi de-a lungul întregii voastre vieţi, să o faceţi tot mai frumoasă, tot mai înfloritoare ! (Aplauze prelungite). Vorbind de realităţile actuale, de ambianţa în care vă dezvoltaţi astăzi, este bine să ne reamintim şi de trecut, pentru că viaţa nu a fost întotdeauna aşa pe meleagurile ţării noastre. Odinioară milioane de copii ai muncitorilor şi ţăranilor nu reuşeau să termine nici şcoala elementară. Doar este ştiut că în trecut România se număra printre ţările europene cu cei mai mulţi analfabeţi. Şcolile erau puţine, învăţămîntul era scump, cei ce trudeau din greu în această ţară nu aveau posibilităţi băneşti pentru a-şi susţine fiii în şcoli, iar clasele stăpînitoare priveau nepăsătoare cum atîtea şi atîtea minţi înzestrate, atîtea şi atîtea suflete pasionate pentru ştiinţă, cultură, pentru nou, nu puteau căpăta acces la învăţătură, la lumina culturii. Nu e rău ca despre toate acestea să se povestească din cînd în cînd, în şcoală, în organizaţia de pionieri ; nu e rău să ştiţi cum trăiau odinioară copiii muncitorilor şi ţăranilor, pentru a putea preţui la adevărata lor valoare condiţiile de viaţă pe care vi le oferă azi societatea socialistă, pentru a înţelege ce a creat şi creează (Continuare în Pag. a 3-a) . 4 7 /WWWWWWWWWWWWWSAA/WWWSA/WWWWN/W/WWWSA/WWW La 25 octombrie, întregul nostru popor sărbătoreşte Ziua Forţelor Armate ale ţării. Această dată evocă unul dintre luminoasele momente ale istoriei patriei — data desăvîrşirii eliberării întregului nostru teritoriu naţional de sub jugul cotropitorilor fascişti, întorcînd armele împotriva Germaniei naziste şi alăturîndu-se în totalitate luptei poporului pentru eliberarea sa naţională şi socială, armata română, umăr la umăr cu glorioşii ostaşi ai armatei sovietice, a participat pînă la distrugerea definitivă a fascismului. în anii socialismului armata noastră s-a transformat într-un organism social strîns îngemănat în structura societăţii noastre, o şcoală populară a bărbăţiei şi vitejiei — santinelă vrednică a independenţei ţării şi participant activ la edificarea socialismului. Dintr-o lume închisă şi tăcută — marea mută cum i se spunea în trecut — armata a devenit o lume larg deschisă culturii, ştiinţei, suflului revoluţionar ce animă întregul popor. Contingente după contingente, venind sub faldurile drapelelor unităţilor găsesc aici acelaşi spirit cald, tovărăşesc, uman care domină pretutindeni pe meleagurile româneşti, acelaşi cuvînt tonic, mobilizator al partidului care răsună în uzine, mine, pe ogoare, în şcoli La flacăra acestui spirit se formează şi se călesc luptători şi constructori de nădejde, de înaltă ţinută etică, devotaţi profund patriei, poporului şi partidului. Avînd condiţii opt Scut al poporului, şcoală a vieţii ostăşeşti timp de viaţă şi muncă, instructori şi educatori pricepuţi, tinerii chemaţi sub arme îşi înnobilează personalitatea cu trăsături proprii generaţiilor care au fericirea să clădească şi să trăiască în socialism — devotament neţărmurit faţă de glia strămoşească, răspundere pentru destinele ei, hotărîre fermă de a îndeplini, în cele mai bune condiţii, orice misiune încredinţată de partid şi guvern. Privind în lungul anilor lăsaţi în urmă, constatăm cu satisfacţie că din clipa în care a întors armele împotriva fascismului cotropitor şi pînă în zilele noastre, armata a fost ferm alături de poporul muncitor. Etapă de etapă şi zi de zi, ea s-a dovedit, fără abatere, credincioasă obligaţiilor ei sacre, idealurilor naţiunii. * Citiţi în pagina OSTAŞII urmat cu hotărîre politica partidului şi şi-a dus pînă la capăt misiunile încredinţate. Din rîndurile sale s-au ridicat adevăraţi eroi care, atît în perioada războiului antihitlerist cît şi după aceea, au demonstrat prin tăria lor morală, prin curajul, abnegaţia şi dîrzenia lor ce luptători puternici a crescut partidul, ce însuşiri şi sentimente definesc pe soldaţi şi ofiţeri, întregul organism militar pus în slujba adevăratelor interese ale patriei. Acum, la cea de-a XXVII-a aniversare a Zilei forţelor noastre armate, militarii de toate gradele — de la soldat la general — îşi reafirmă hotărîrea lor nestrămutată de a fi întotdeauna demni continuatori ai virtuţilor ostăşeşti dovedite de poporul nostru de-a lungul existenţei sale, de a-şi dărui întreaga energie, pricepere şi capacitate de muncă slujirii cu abnegaţie a scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România, a 2-a reportajul : NOŞTRI In pag. a 4-a . Dubla funcţie a adunării generale şi a celei pe formaţie de lucru (Masă rotundă organizată In judeţul Constanţa) IN PAG. A 5-A SUCCESUL PE FRONTUL RECOLTEI IMPUNE Angajarea totală, ceas de ceas, a fiecărui cooperator și mecanizator i ÎN PAG. A 2-A: LEGEA privind producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi a materialului săditor pentru producţia agricolă vegetală - AGENDA INTERNĂ A SÂPTĂMINII Publicarea decretului Consiliului de Stat pentru convocarea în cea de a şaptea sesiune a celei de a şasea legislaturi a Marii Adunări Naţionale anunţa săptămina încheiată astăzi drept o săptămînă de un viguros relief politic. Importanţa deosebită a punctelor înscrise pe ordinea de zi. Intre care Proiectul de lege pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975 (care a fost votat şi a devenit lege) a reţinut, în mod firesc, atenţia întregului nostru popor. Expunerea asupra proiectului de plan de dezvoltare economico-socială pe perioada 1971—1975 prezentată de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer din însărcinarea Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri a înmănuncheat intr-un tablou sintetic, dar vast prin implicaţiile de ordin politic şi social ale fiecărei cifre şi idei expuse, problemele principale, de evidentă însemnătate pentru ansamblul economiei naţionale, în lumina sarcinilor etapei actuale de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Acest Proiect (devenit acum, prin votul deputaţilor, Lege) supus dezbaterii reprezentanţilor poporului poartă puternic pecetea istoricului Congres al X-lea, el încorporează ceea ce viaţa şi experienţa partidului şi poporului în construcţia noii societăţi au impus ca argumente de redimensionare a planurilor iniţiale. Vedem în aceasta o preocupare constantă a conducerii partidului nostru, in frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru îmbunătăţirea întregii activităţi economice şi sociale. Şi sub acest raport construirea socialismului şi comunismului în România se dovedeşte a fi un fecund şi convingător act de creaţie conştientă, pe toată scara responsabilităţilor din societate. Democratismul orînduirii noastre, atragerea maselor la stabilirea şi înfăptuirea măsurilor prevăzute în lege, care decid destinele naţiunii socialiste definesc o trăsătură caracteristică politicii partidului nostru, izvorîtă nemijlocit din interesele poporului şi slujind cu fidelitate aceste interese. Umanismul desprins din această Lege este evidenţiat şi prin încrederea societăţii în posibilităţile de angajare fermă a omului, pentru că încrederea este, în primul rînd, o dovadă a prețuirii. Pe traiectoria neabătută societate-om, om-societate se înscriu în Legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975 aprobată de Marea Adunare Naţională, toate cifrele dezvoltării noastre. Cifre mai mari decit cele prevăzute în Directivele de acum doi ani — fiecare procent în plus fiind rodul prospectării şi evaluării, cu maximă răspundere, a posibilităţilor pe care le avem, a stadiului de la care pornim spre realizări şi mai mari. A le discerne sensul politic — pentru că aparţin unei politici, cea a partidului nostru comunist — este de datoria fiecărui cetăţean. Altfel, ele nici nu pot fi înţelese la justa lor valoare. Iată două ramuri : producţia industrială va spori în medie, anual, cu11—12,2 la sută faţă de 8,5—9,5 cît se prevăzuse în directive ; producţia agricolă cu 6,3—8,3 la sută faţă de 5—5,5 la sută. Se impune să sesizăm legăturile dintre aceste cifre, legături care îmbină interesele prezente cu cele de perspectivă ale naţiunii socialiste şi care circumscriu universul acestui cincinal : dezvoltarea rapidă a forţelor de producţie, obţinerea de rezultate economice maxime, îmbunătăţirea traiului tuturor cetăţenilor. Este demnă de remarcat, de asemenea, îmbinarea armonioasă a economicului cu socialul, puterea de iradiere chiar şi a unei singure cifre precum este, de exemplu, cea de 60 la sută reprezentînd procentul de prioritate al investiţiilor din industrie. în egală măsură acesta se referă atît la intensificarea procesului de modernizare a structurilor pe ramuri şi subramuri — cuvintul de ordine fiind progresul tehnic — cît şi la crearea a circa un milion de noi locuri de muncă, mai mult decit dublul numărului inscris în Directive. Dinamismul prevederilor Legii la care ne referim se va reflecta şi în viaţa satului. Votul unanim dat de marele for al ţării a consfinţit intrarea pe o nouă orbită de civilizaţie a satului contemporan, creşterea puterii sale economice, mărirea aportului său la dezvoltarea, într-un ritm mai rapid, a României socialiste. Un schimb de valori umane şi materiale dintre sat şi oraş, dirijat în funcţie de necesităţile economiei naţionale, va avea o înmurire pozitivă asupra amîndorura. Se relevă şi cu acest prilej preocuparea partidului nostru pentru continua apropiere a satului de oraş. Masivele investiţii în agricultură — aproximativ 100 de miliarde de lei, din care peste 80 de miliarde de lei din fondurile centralizate ale statului—, se vor face concomitent cu atragerea a peste 400 000 de persoane din agricultură în domeniul industriei. Este ilustrată prin aceasta, in chipul cel mai concret cu putință, politica partidului în ceea ce priveşte schimbarea în structura pe ramuri a populaţiei ocupate, prin scăderea ponderii celor din agricultură şi creşterea ponderii celor din industrie, schimbare care se produce concomitent cu asigurarea mijloacelor necesare modernizării proceselor de producţie din agricultură. Lărgirea bazei tehnice materiale, realizarea programelor naţionale cu privire la îmbunătăţirile funciare şi la dezvoltarea zootehniei, alături de măsurile pentru îmbunătăţirea conducerii, organizării şi retribuirii muncii vor schimba faţa satelor noastre mai mult, vor influenţa atît modul de a gindi al ţărănimii, cit şi nivelul său de trai. Grija partidului şi a statului pentru viaţa săteanului FLORIN COSTINESCU (Continuare in pag. a 2-a) i