Satul Socialist, octombrie 1971 (Anul 3, nr. 747-773)

1971-10-24 / nr. 767

I/ ANUL III Nr. 767 DUMINICĂ 24 OCTOMBRIE 1971 : 6 pagini — 30 bani ! CONFERINŢA NA­NALA A ORGANIZAŢIEI PIONIERILOR Vineri după-amiază, în Sala Mare a Palatului Republicii, a avut loc şedinţa festivă de des­chidere a celei de-a doua Con­ferinţe naţionale a Organizaţiei Pionierilor, eveniment cu sem­nificaţie majoră în viaţa purtă­torilor cravatelor roşii, a cadre­lor de educatori, a tuturor celor chemaţi să pregătească pentru muncă şi viaţă noile generaţii — nădejdea şi schimbul de mîi­­ne al patriei, viitorii construc­tori ai socialismului şi comu­nismului în România, în sală domneşte o atmosferă caldă, de un vibrant şi cuceri­tor entuziasm tineresc. Pionierii şi educatorii au din nou satisfacţia de a primi în mijlocul lor pe conducătorii partidului şi statului, dovadă strălucită a grijii părinteşti cu care partidul şi guvernul nos­tru, întregul popor, se preocupă, zi de zi, de problemele educa­ţiei celor tineri în spiritul înăl­ţătoarelor idei ale socialismu­lui, ale dragostei neţărmurite faţă de patrie. In această ambianţă însufle­ţită, sosesc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Budnaraş, Ma­nca Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheor­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheor­ghe Stoica, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu. Conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi de Mircea Ma­lija, ministrul învăţământului, Dan Marţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Virgiliu Radulian, preşedintele Consiliu­lui naţional al Organizaţiei Pionierilor. în întîmpînarea oaspeţilor au venit, cu inimile pline de bucu­rie, numeroşi pionieri, care îi înconjoară cu manifestări în­cărcate de stimă şi preţuire. Unul dintre pionieri se apropie de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, inmînîndu-i prima insignă a conferinţei organizaţiei lor. Alţi copii iumînează insigne celorlalţi conducători. Ora 17.00, începe Conferinţa naţională a Organizaţiei Pionie­rilor. Apariţia în prezidiu a conducătorilor de partid şi de stat este marcată de vii şi în­delungi aplauze, de ovaţii şi urale. La lucrări iau parte delegaţi­ei celor 1 600 000 de pionieri din întreaga ţară, comandanţi de unităţi şi detaşamente pionie­reşti, tineri din detaşamentele de pregătire pentru apărarea patriei, cadre didactice, mun­citori din întreprinderile bucu­­reştene, elevi. La şedinţa festivă inaugurală participă, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, condu­cători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid, de stat şi ai U.T.C., personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice, culturale şi artistice. Sunt prezenţi oaspeţi de peste hotare — soli ai organizaţiilor de pionieri din ţările socialiste frăţeşti, precum şi reprezentanţi ai unor organizaţii internaţio­nale. Cuvîntul de deschidere este rostit de tovarăşul Virgiliu Ra­­dulian, care a spus : Conferinţa are loc în împreju­rări deosebite, cînd întregul partid şi popor, toate forţele societăţii noastre sunt îndreptate spre traducerea in viaţă a mă­reţului program de înflorire a societăţii noastre socialiste, ela­borat de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, spre pregătirea multilaterală şi temeinică, spre educarea în spi­rit revoluţionar a tineretului, constructorul de mîine al socia­lismului şi comunismului. Este pentru noi o mare bucu­rie şi satisfacţie, o deosebita cinste, prilej de emoţie şi săr­bătoare, să salutăm din toata inima prezenţa in mijlocul nos­tru, şi de această dată, a con­ducătorilor de partid şi de stat, în frunte cu mult iubitul şi sti­matul secretar general al Parti­dului Comunist Român, pre­şedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Participarea dumneavoastră, to­varăşe secretar general, a ce­lorlalţi conducători de partid şi de stat la conferinţa noastră este încă o dovadă elocventă a preocupării şi grijii permanente pe care partidul şi statul nos­tru le manifestă faţă de proble­mele educării tineretului, pre­gătirii sale pentru muncă şi via­ţă, o mărturie a preţuirii acor­date organizaţiei revoluţionare ■ copiilor din ţara noastră. (Continuare în pag.­­ 3-a) Sim SICMLISI Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi, Scumpi prieteni, pionieri şi şco­lari, Conferinţa naţională a Organi­zaţiei Pionierilor — care reuneşte în rîndurile sale peste 1 600 000 de şcolari din România — constituie un eveniment de seamă în viaţa pionierilor, a tuturor şcolarilor pa­triei noastre socialiste, cu atît mai mult cu cit pentru prima dată s-au reunit şi pionierii înşişi în sfatul lor pentru a discuta şi a-şi aduce contribuţia la bunul mers al orga­nizaţiei lor ; acesta este un semn al profundelor transformări de­mocratice din ţara noastră, al fap­tului că în toate problemele privind dezvoltarea țării, partidul, guvernul patriei noastre se consultă cu oa­menii muncii, inclusiv cu pionierii în problemele care-i privesc pe ei. (Aplauze puternice). Doresc să vă adresez, dragi pio­nieri, calde felicitări și un salut fierbinte, să vă îmbrăţişez în numele conducerii noastre de partid şi de stat care priveşte pe toţi copiii patriei ca pe copiii săi. (A­­plauze prelungite). De asemenea, adresez în numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi al guver­nului un salut din inimă comandan­ţilor unităţilor şi detaşamentelor de pionieri, tuturor cadrelor didac­tice participante la Conferinţa na­ţională, care muncesc cu dăruire şi pasiune pentru educaţia celor mai tinere vlăstare ale României socia­liste. (Aplauze puternice). Conferinţa şi secţiunea pionierilor îşi ţin lucrările în zilele cînd Marea Adunare Naţională, forul suprem al ţării, a adoptat planul de dez­voltare a economiei naţionale pe 1971—1975, ale cărui prevederi sunt menite să ducă la înfăptuirea o­­biectivelor trasate de Congresul al X-lea, la realizarea programului făuririi societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate în România. (Vii aplauze). Noul plan cincinal des­chide nemărginite perspective de progres şi înflorire a patriei noas­tre ; îndeplinirea sa va asigura ri­dicarea bunăstării întregului popor, va crea condiţii pentru o viaţă tot mai îmbelşugată şi fericită tuturor copiilor, întregului tineret al pa­triei noastre. (Aplauze prelungite). Voi, copiii de azi ai ţării, aveţi fericirea de a vă fi născut şi de a creşte în anii celor mai profun­de transformări înnoitoare care s-au petrecut vreodată în existen­ţa milenară a României. Ţara în­treagă este un nemărginit şantier pe care se ridică, prin munca e­­roică, avîntată, a părinţilor voştri — muncitori, ţărani, intelectuali, fără deosebire de naţionalitate — lu­minosul edificiu al socialismului, o civilizaţie materială şi spirituală superioară, se pun temeliile de granit ale viitorului fericit, ai că­rui principali beneficiari veţi fi voi înşivă, pionierii de astăzi. (A­­plauze puternice, prelungite). Se poate spune că voi creşteţi o dată cu ţara, care parcurge într-un an cu­ odinioară în douăzeci de ani, asemenea lui Făt-Frumos din po­veste, dar cu mult mai iute. Aş putea spune că patria în care trăiţi creşte chiar mult mai repede decit voi, devenind pe zi ce trece mai îmbelşugată, mai puternică, mai înfloritoare. Şi aceasta datorită muncii eroice a poporului nostru. (Aplauze puternice). Dar, totodată, trebuie spus că cei care fac patria noastră să crească într-un ritm aşa de rapid sunt comuniştii, este partidul,­­ conducătorul întregii noastre naţiuni socialiste, care şi-a identificat existenţa cu însăşi cau­za socialismului şi comunismului în România. (Aplauze prelungite). Voi, dragi copii, puteţi fi mîn­­dri că v-aţi născut într-o ţară li­beră şi independentă, într-o socie­tate în care au fost lichidate pen­tru totdeauna asuprirea omului de către om, dominaţia unui grup restrîns de exploatatori care stă­­pîneau bogăţiile ţării şi îşi însu­şeau bunurile dobîndite prin tru­da oamenilor muncii. Poporul ro­mân, în frunte cu clasa muncitoa­re, sub­­ conducerea partidului co­munist, şi-a cucerit prin luptă grea libertatea şi independenţa, a de­venit pe deplin stăpîn în ţara sa, pe destinul său, pe bogăţiile ţă­rii şi pe roadele muncii sale, fău­­rindu-şi în mod conştient propria sa istorie, propriul său viitor fe­ricit. (Vii aplauze). V-aţi născut şi creşteţi într-o ţară hărăzită de natură cu neasemuite frumuseţi, într-o ţară cu o istorie glorioasă, plină de lupte eroice pentru a­­părarea gliei strămoşeşti, pentru neatîrnare, pentru păstrarea fiin­ţei naţionale, pentru progres so­cial şi pentru o viaţă mai bună, pentru socialism. (Aplauze prelun­gite). Sînteţi fiii unui popor harnic şi talentat, care a iubit şi iubeşte cu ardoare munca, dreptatea şi pacea, care a dorit întotdeauna şi doreşte să trăiască în colaborare şi prietenie cu toate popoarele lu­mii, să-şi aducă contribuţia la pro­gresul umanităţii, la dezvoltarea ştiinţei şi culturii universale, la cauza păcii în lume. (Aplauze pre­lungite). Sînteţi fiii României noi care dezvoltă colaborarea şi prie­tenia cu toate ţările socialiste, în­tăreşte solidaritatea cu popoarele ce luptă pentru eliberarea lor naţională şi socială, extinde colaborarea cu toate statele lumii, contribuind astfel la instaurarea în lume a unei ere a colaborării şi păcii. (Vii aplauze). Pentru aceas­tă politică închinată marilor idea­luri de progres, colaborare şi pace internaţională, pentru po­litica sa internă corespunzătoare aspiraţiilor şi intereselor vitale ale poporului, ţara noastră se bucură, în marea familie a popoarelor lumii, de stimă şi consideraţie, de un binemeritat prestigiu, are prie­teni pe toate meridianele lumii. (Aplauze puternice). Mă adresez vouă, dragii mei prie­teni pionieri şi şcolari : părinţii voştri, întreaga societate, partidul şi statul vă înconjoară cu grijă şi dragoste, fac totul pentru ca viaţa voastră să fie lipsită de griji, pen­tru ca voi să vă bucuraţi de o co­pilărie fericită, să vă dezvoltaţi în condiţii de pace. (Aplauze pre­lungite). An de an creşte numă­rul şcolilor de toate gradele, al că­minelor şi grădiniţelor de copii , sînt cheltuite sume tot mai mari pentru buna desfăşurare a învăţă­mîntului, pentru asistenţa medi­cală a copiilor, pentru recreaţia şi odihna lor în taberele de la munte şi de la mare. Incepînd din luna septembrie a acestui an, partidul şi guvernul au luat măsura de a majora, înaintea termenului pre­văzut de planul cincinal, fondurile destinate alocaţiei pentru copii, s-au introdus alocaţii pentru fiii ţăranilor cooperatori — măsură de care beneficiază milioane de fami­lii şi care se răsfrînge în îmbună­tăţirea condiţiilor de viaţă ale fie­cărei familii, ale fiecărui copil al patriei noastre. (Aplauze puter­nice). întreaga politică promovată de partid şi guvern pentru a asigura un trai material mai bun copiilor, tineretului, pentru a dezvolta şi perfecţiona posibilităţile de in­strucţie publică, oglindeşte grija neslăbită, primordială a statului nostru socialist pentru creşterea u­­nor noi generaţii puternice, vigu­roase, sănătoase din punct de ve­dere fizic şi spiritual. Aceas­ta este expresia înaltei răs­punderi cu care partidul comunist acţionează pentru a asigura însuşi viitorul naţiunii noastre socialiste, dezvoltarea ei ascendentă prin ur­maşi în stare s-o ridice pe culmile, luminoase ale comunismului. (Vii aplauze). Vă chem pe voi, dragi prieteni, să răspundeţi acestei înal­te preocupări, acestei griji pline de căldură, învăţînd, învăţînd şi iar învăţînd, însuşindu-vă cu neobosi­tă sîrguinţă comorile ştiinţei şi culturii. Iubiţi-vă părinţii care muncesc pentru voi, iubiţi parti­dul comunist care vă asigură o via­ţă fericită, un viitor luminos, iu­biţi patria noastră socialistă în care v-aţi născut şi pe care trebuie să o slujiţi de-a lungul întregii voastre vieţi, să o faceţi tot mai frumoasă, tot mai înfloritoare ! (Aplauze prelungite). Vorbind de realităţile actuale, de ambianţa în care vă dezvoltaţi astăzi, este bine să ne reamintim şi de trecut, pentru că viaţa nu a fost întotdeauna aşa pe meleagu­rile ţării noastre. Odinioară mili­oane de copii ai muncitorilor şi ţă­ranilor nu reuşeau să termine nici şcoala elementară. Doar este ştiut că în trecut România se număra printre ţările europene cu cei mai mulţi analfabeţi. Şcolile erau puţi­ne, învăţămîntul era scump, cei ce trudeau din greu în această ţară nu aveau posibilităţi băneşti pen­tru a-şi susţine fiii în şcoli, iar cla­sele stăpînitoare priveau nepăsă­­toare cum atîtea şi atîtea minţi în­zestrate, atîtea şi atîtea suflete pa­sionate pentru ştiinţă, cultură, pentru nou, nu puteau căpăta acces la învăţătură, la lumina culturii. Nu e rău ca despre toate acestea să se povestească din cînd în cînd, în şcoală, în organizaţia de pio­nieri ; nu e rău să ştiţi cum tră­iau odinioară copiii muncitorilor şi ţăranilor, pentru a putea pre­ţui la adevărata lor valoare con­diţiile de viaţă pe care vi le ofe­ră azi societatea socialistă, pentru a înţelege ce a creat şi creează (Continuare în Pag. a 3-a) . 4 7 /WWWWWWWWWWWWWSAA/WWWSA/WWWWN/W/WWWSA/WWW L­a 25 octombrie, întregul nostru popor sărbăto­reşte Ziua Forţelor Ar­mate ale ţării. Această dată evocă unul dintre luminoasele momente ale istoriei patriei — data desăvîrşirii elibe­rării întregului nostru teritoriu naţional de sub jugul cotropitori­lor fascişti, întorcînd armele îm­potriva Germaniei na­ziste şi alăturîndu-se în totalitate luptei po­porului pentru elibe­rarea sa naţională şi socială, armata româ­nă, umăr la umăr cu glorioşii ostaşi ai ar­matei sovietice, a par­ticipat pînă la distru­gerea definitivă a fas­cismului. în anii socialismului armata noastră s-a transformat într-un or­ganism social strîns în­gemănat în structura societăţii noastre, o şcoală populară a băr­băţiei şi vitejiei — santinelă vrednică a independenţei ţării şi participant activ la e­­dificarea socialismului. Dintr-o lume închisă şi tăcută — marea mută cum i se spunea în trecut — armata a devenit o lume larg deschisă culturii, ştiin­ţei, suflului revoluţio­nar ce animă întregul popor. Contingente după contingente, ve­nind sub faldurile dra­pelelor unităţilor gă­sesc aici acelaşi spirit cald, tovărăşesc, uman care domină pretutin­deni pe meleagurile româneşti, acelaşi cu­­vînt tonic, mobilizator al partidului care ră­sună în uzine, mine, pe ogoare, în şcoli La flacăra acestui spirit se formează şi se călesc luptători şi construc­tori de nădejde, de înaltă ţinută etică, de­votaţi profund patriei, poporului şi partidu­lui. Avînd condiţii op­­t Scut al poporului, şcoală a vieţii ostăşeşti timp de viaţă şi mun­că, instructori şi edu­catori pricepuţi, tinerii chemaţi sub arme îşi înnobilează personali­tatea cu trăsături pro­prii generaţiilor care au fericirea să clădeas­că şi să trăiască în so­cialism — devotament neţărmurit faţă de glia strămoşească, răspun­dere pentru destinele ei, hotărîre fermă de a îndeplini, în cele mai bune condiţii, orice misiune încredinţată de partid şi guvern. Privind în lungul a­nilor lăsaţi în urmă, constatăm cu satisfac­ţie că din clipa în care a întors armele împo­triva fascismului co­tropitor şi pînă în zi­lele noastre, armata a fost ferm alături de poporul muncitor. E­­tapă de etapă şi zi de zi, ea s-a dovedit, fără abatere, credincioasă obligaţiilor ei sacre, idealurilor naţiunii. * Citiţi în pagina OSTAŞII urmat cu hotărîre po­litica partidului şi şi-a dus pînă la capăt mi­siunile încredinţate. Din rîndurile sale s-au ridicat adevăraţi eroi care, atît în perioada războiului antihitlerist cît şi după aceea, au demonstrat prin tăria lor morală, prin cu­rajul, abnegaţia şi dîr­­zenia lor ce luptători puternici a crescut partidul, ce însuşiri şi sentimente definesc pe soldaţi şi ofiţeri, în­tregul organism mili­tar pus în slujba ade­văratelor interese ale patriei. Acum, la cea de-a XXVII-a aniversare a Zilei forţelor noastre armate, militarii de toate gradele — de la soldat la general — îşi reafirmă hotărîrea lor nestrămutată de a fi întotdeauna demni continuatori ai virtuţi­lor ostăşeşti dovedite de poporul nostru de-a lungul existenţei sale, de a-şi dărui întreaga energie, pricepere şi capacitate de muncă slujirii cu abnegaţie­­ a scumpei noastre patrii — Republica Socialis­tă România, a 2-a reportajul : NOŞTRI In pag. a 4-a . Dubla funcţie a adunării generale şi a celei pe formaţie de lucru (Masă rotundă organizată In judeţul Constanţa) IN PAG. A 5-A SUCCESUL PE FRONTUL RECOLTEI IMPUNE Angajarea totală, ceas de ceas, a fiecărui coopera­tor și mecanizator i ÎN PAG. A 2-A: LEGEA privind producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi a materialului săditor pentru producţia agricolă vegetală - AGENDA INTERNĂ A SÂPTĂMINII Publicarea decretului Consiliului de Stat pentru convocarea în cea de a şaptea sesiune a celei de a şasea legislaturi a Marii Adunări Naţiona­le anunţa săptămina încheiată astăzi drept o săptămînă de un viguros re­lief politic. Importanţa deosebită a punctelor înscrise pe ordinea de zi. Intre care Proiectul de lege pentru adoptarea planului cincinal de dez­voltare economico-socială a Repu­blicii Socialiste România pe perioada 1971—1975 (care a fost votat şi a de­venit lege) a reţinut, în mod firesc, atenţia întregului nostru popor. Expunerea asupra proiectului de plan de dezvoltare economico-socială pe perioada 1971—1975 prezentată de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer din însărcinarea Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri a înmănun­cheat intr-un tablou sintetic, dar vast prin implicaţiile de ordin politic şi social ale fiecărei cifre şi idei ex­puse, problemele principale, de evi­dentă însemnătate pentru ansamblul economiei naţionale, în lumina sar­cinilor etapei actuale de făurire a societăţii socialiste multilateral dez­voltate. Acest Proiect (devenit acum, prin votul deputaţilor, Lege) supus dezbaterii reprezentanţilor poporu­lui poartă puternic pecetea istoricu­lui Congres al X-lea, el încorporează ceea ce viaţa şi experienţa partidu­lui şi poporului în construcţia noii societăţi au impus ca argumente de redimensionare a planurilor iniţiale. Vedem în aceasta o preocupare con­stantă a conducerii partidului nostru, in frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru îmbunătăţirea în­tregii activităţi economice şi sociale. Şi sub acest raport construirea soci­alismului şi comunismului în Româ­nia se dovedeşte a fi un fecund şi convingător act de creaţie conştien­tă, pe toată scara responsabilităţilor din societate. Democratismul orîndu­­irii noastre, atragerea maselor la stabilirea şi înfăptuirea măsurilor prevăzute în lege, care decid desti­nele naţiunii socialiste definesc o trăsătură caracteristică politicii par­tidului nostru, izvorîtă nemijlocit din interesele poporului şi slujind cu fi­delitate aceste interese. Umanismul desprins din această Lege este evi­denţiat şi prin încrederea societăţii în posibilităţile de angajare fermă a omului, pentru că încrederea este, în primul rînd, o dovadă a prețuirii. Pe traiectoria neabătută societate-om, om-societate se înscriu în Legea pen­tru adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială a Re­publicii Socialiste România pe peri­oada 1971—1975 aprobată de Marea Adunare Naţională, toate cifrele dez­voltării noastre. Cifre mai mari de­cit cele prevăzute în Directivele de acum doi ani — fiecare procent în plus fiind rodul prospectării şi eva­luării, cu maximă răspundere, a po­sibilităţilor pe care le avem, a sta­diului de la care pornim spre reali­zări şi mai mari. A le discerne sen­sul politic — pentru că aparţin unei politici, cea a partidului nostru co­munist — este de datoria fiecărui cetăţean. Altfel, ele nici nu pot fi în­ţelese la justa lor valoare. Iată două ramuri : producţia industrială va spori în medie, anual, cu­­11—12,2 la sută faţă de 8,5—9,5 cît se prevăzuse în directive ; producţia agricolă cu­ 6,3—8,3 la sută faţă de 5—5,5 la sută. Se impune să sesizăm legăturile din­tre aceste cifre, legături care îmbi­nă interesele prezente cu cele de perspectivă ale naţiunii socialiste şi care circumscriu universul acestui cincinal : dezvoltarea rapidă a for­ţelor de producţie, obţinerea de re­zultate economice maxime, îmbună­tăţirea traiului tuturor cetăţenilor. Este demnă de remarcat, de aseme­nea, îmbinarea armonioasă a econo­micului cu socialul, puterea de ira­diere chiar şi a unei singure cifre precum este, de exemplu, cea de 60 la sută reprezentînd procentul de prioritate al investiţiilor din indus­trie. în egală măsură acesta se re­feră atît la intensificarea procesului de modernizare a structurilor pe ra­muri şi subramuri — cuvintul de or­dine fiind progresul tehnic — cît şi la crearea a circa un milion de noi locuri de muncă, mai mult decit du­blul numărului inscris în Directive. Dinamismul prevederilor Legii la care ne referim se va reflecta şi în viaţa satului. Votul unanim dat de marele for al ţării a consfinţit intra­rea pe o nouă orbită de civilizaţie a satului contemporan, creşterea pu­terii sale economice, mărirea apor­tului său la dezvoltarea, într-un ritm mai rapid, a României socialiste. Un schimb de valori umane şi materiale dintre sat şi oraş, dirijat în funcţie de necesităţile economiei naţionale, va avea o înm­urire pozitivă asupra amîndorura. Se relevă şi cu acest prilej preocuparea partidului nostru pentru continua apropiere a satului de oraş. Masivele investiţii în agri­cultură — aproximativ 100 de mili­arde de lei, din care peste 80 de mili­arde de lei din fondurile centraliza­te ale statului—, se vor face conco­mitent cu atragerea a peste 400 000 de persoane din agricultură în do­meniul industriei. Este ilustrată prin aceasta, in chipul cel mai concret cu putință, politica partidului în ceea ce priveşte schimbarea în structura pe ramuri a populaţiei ocupate, prin scăderea ponderii celor din agricul­tură şi creşterea ponderii celor din industrie, schimbare care se produce concomitent cu asigurarea mijloace­lor necesare modernizării proceselor de producţie din agricultură. Lărgirea bazei tehnice­ materiale, realizarea programelor naţionale cu privire la îmbunătăţirile funciare şi la dezvoltarea zootehniei, alături de măsurile pentru îmbunătăţirea con­ducerii, organizării şi retribuirii muncii vor schimba faţa satelor noa­stre mai mult, vor influenţa atît modul de a gindi al ţărănimii, cit şi nivelul său de trai. Grija partidului şi a statului pentru viaţa săteanului FLORIN COSTINESCU (Continuare in pag. a 2-a) i

Next