Satul Socialist, noiembrie 1971 (Anul 3, nr. 774-798)

1971-11-25 / nr. 794

PAGINA 2 CITITORII NE SESIZEAZĂ Cîrui plouá ai ar à, plouá şi in casá La începutul lunii mai, anul acesta, m-am înţeles cu Gh. Corcodel, vicepre­şedintele cooperativei noastre agricole, ca o e­­chipă de constructori a cooperativei să-mi ridice casa. Tovarăşul Corcodel a zis că este de acord şi a întocmit devizul , aveam de plătit 5 720 lei în doi ani. Meşterii au venit, au lucrat apoi au plecat fiindcă, după părerea lor au terminat treaba. Dar să nu mă întrebaţi cum. Prevederile devizului nu s-au respectat : două ca­mere au rămas fără duşu­mea, mi-au lăsat casă netencuită şi pe dinăun­tru, şi pe din afară , în loc de tablă, mi-au aco­perit-o cu carton. Am a­­vut 1,50 m.c. de scîndură bună, plus podeaua de la casa veche , pe toată mi-au stricat-o. Coşul de fum nu l-au montat nor­mal, ci l-au întins în pod, astfel că stau cu frica în sîn să nu-mi ia casa foc. Cartonul l-au bătut în cuie, aşa că atunci cind plouă afară, plouă şi în casă. A trebuit să plătesc meşteri particulari, pentru a repara şi-au stricat alţii. In aceste condiţii, condu­cerea cooperativei a con­siderat că trebuie să redu­că din preţ numai 900 lei. Zilele trecute mă pome­nesc că mă cheamă to­varăşii Corcodel şi ingine­rul şef la sediul coopera­tivei şi mă ameninţă că dacă nu achit imediat toată suma (eu, conform, convenţiei, am şi plătit 2094 lei) îmi vor reţine cerealele ce mi se cuvin pentru normele efectuate. Eu am zis că nu e just, că nu aşa ne-am înţeles, iar lucrările sînt de proas­tă calitate, dar ei mi-au răspuns că ăsta nu e un motiv ca să nu plătesc to­tul, acum. Stau și mă gîndesc : chiar să nu fie un motiv . Carevasăzică îmi plouă în casă, și tot ei au drep­tate ? CONSTANTIN CHIFU cooperator Oraşul nu înseamnă baruri In comuna Şanţ din ju­deţul Cluj sunt foarte mulţi tineri harnici care în fiecare zi muncesc în coo­perativa agricolă. Lucrează la câmp, în sectorul zoo­tehnic, s-au calificat în­­ diverse meserii, iar unii îndeplinesc chiar funcţii de răspundere. Sunt tineri cu care noi, cei mai în vîrstă, ne mândrim. Dar, mai sunt şi alţii care vor cu orice chip să lucreze la oraş. Mi se pare un lucru firesc, numai că unii, în spatele acestui paravan, nu se duc la oraş să mun­cească, să se califice în­­tr-o profesie oarecare, ci bat bulevardele fără rost, se ocupă cu diverse lu­cruri care nu le fac cinste. Am să vă povestesc un caz. Sabin Crapini a ple­cat la Cluj, cum spunea el, „să-şi caute viitorul". In comună, mulţi tineri şi-au găsit drumul spre viitor muncind în coope­rativa agricolă. Dar dacă el a vrut la oraş, foarte bine. Ce a făcut însă acolo ? Şi-a făcut repede „prieteni" care mai de care mai certaţi cu legile ţării. Mai întîi a fost păr­taş la chefurile „prieteni­lor", apoi a început să fure. Nouă, celor mai vîrst­­nici, ne revine îndatorirea să ne ocupăm neîntrerupt de educaţia tinerilor în spiritul muncii, al răspun­derii şi cinstei, să le ară­tăm acestora că oraşul nu înseamnă trîndăvie, baruri şi bulevarde, că la oraş ca şi la sat oamenii muncesc fiindcă, în societatea noas­tră nimeni nu are dreptul ION STANICA cooperator Vulpi cu două picioare ! De la o vreme, pe la noi, prin comuna Fişer, judeţul Braşov, nişte vulpi umblau pe la coteţele găi­nilor. Au pus gospodarii lacă­te, dar vulpile aveau, poa­te, iarba fiarelor, fiindcă găinile continuau să dis­pară. Fină la urmă, cu ajutorul organelor de mi­liţie, am aflat că vulpile cu pricina au două pi­cioare, nume de familie şi de botezi Gabor Mateiu şi Aurel Florea. La per­cheziţia efectuată de orga­nele în drept, s-au desco­perit la ei acasă însemna­te cantităţi de porumb fu­rat de pe tarlalele coope­rativei agricole. Daţi în judecată, cei doi au fost condamnaţi la cite doi ani de închisoare. Aşa li se cuvine celor puşi pe furti­şaguri. ILIE HODOŞ pensionar Nimeni n-a observat Aş vrea să-i deranjez cu cîteva cuvinte pe tovară­şii de la Întreprinderea re­gională de electricitate Bucureşti-Deranjamente, care în 1970 au „uitat" la cooperativa agricolă din comuna Xilmu, judeţul Ia­lomiţa, un generator de curent electric purtînd numărul de circulaţie S2-B-7­814. Tovarăşii res­pectivi ar face bine să ri­dice acest bun al statului care se degradează în curtea cooperativei agrico­le. Ceea ce mă nedume­reşte mai mult este cum n-a observat nimeni din conducerea întreprinderii lipsa acestui utilaj, că doar nu e aci ION IONESCU învăţător Oră de ştiinţele naturii la Şcoala generală din Fio­­reşti — Ilfov SATUS SOCIALIST Nr. 794 Joi 25 noiembrie O serie pleacă, alta vine Aşa cum am mai relatat, în ora­şul Covasna a fost amenajat un complex balneologic ce cuprinde : hotel, sală de club, băi cu apă mi­nerală, mofetă, complex destinat ţăranilor ooperatori veniţi să-şi în­grijească sănătatea. Am vizitat sta­ţiunea tocmai la încheierea unei serii şi cînd personalul staţiunii se pregătea să primească noi oaspeţi. Pe Andon N. P. Gheorghe, din satul Rînceni, comuna Berezeni, judeţul Vaslui, l-am găsit în ca­meră pregătindu-se de plecare. Dacă se simte bine ? Foarte. Are ceva de spus despre comportarea personalului ce deserveşte com­plexul ? Nu. Adică, da , doreşte să revină la Covasna şi la anul, şi peste doi ani... Unul dintre colegii săi de came­ră, Petre Drăgoi, intervine în dis­cuţie : „Sunt din judeţul Vîlcea, comuna Blebeşti, am venit aici a­­proape anchilozat, suferind de reu­matism şi spondiloză. Acum sunt sigur că o să mă vindec. Cred că o să pot reveni la anul, partidul are grijă de sănătatea noastră , pe baza măsurilor luate de el în folo­sul nostru, al ţăranilor coopera­tori, am putut veni aici şi lui îi mulţumesc din toată inima“. Ace­leaşi cuvinte de recunoştinţă, pre­cum şi de satisfacţie pentru felul în care am fost îngrijiţi am auzit şi de la ţăranii cooperatori Grigore Ghişan, din comuna Lisnişna, ju­deţul Sălaj, David Botezatu, din comuna Cleja, judeţul Bacău. Mult a lăudat activitatea cadrelor sani­tare pensionarul Dumitru Banu din Grădiştea, judeţul Ialomiţa, care a sosit în staţiune împreună cu so- Cooperatori la staţiunile balneo-climaterice ţia, fiindcă singur nu putea umbla. Şi... minune ! După două săptămîni de tratament, a început să meargă, să se îmbrace, să facă baie, fără a-l mai ajuta careva. Am vizitat pavilioanele com­plexului. Blocul pentru cazare se compune din aproape 20 camere, cu cite trei-patru paturi mobilate cu piese noi : studiouri, canapele pa­turi, mese, dulapuri. Tot noi sunt și păturile, covoarele, prosoapele, cearceafurile. Zugrăvite în atrăgă­toare culori pastel, încăperile sunt deosebit de odihnitoare. La club se află mai multe mese pentru jucat şah, reviste şi cărţi, televizor. Bu­cătăria şi sala de mese sunt, la orice oră, de o curăţenie exemplară, mîncărurile fiind gătite şi servite cu gust. Solicitudinea personalului medico-sanitar însoţeşte, de la ve­nire pînă la plecare, pe fiecare dintre bolnavi. Mulţumind aşadar amabilelor gazde, pentru modul exemplar în care îşi primesc şi îngrijesc oas­peţii, în numele tuturor celor ce ne-au rugat s-o facem, ne mărturi­sim intenţia de a reveni la com­plexul balneologie din oraşul Co­vasna, spre a consemna întotdea­una aceleași bune impresii. ALEX.­HANDREA coresp. „Satului socialist" Consultaţie juridică Cele mai multe dintre comisiile de judecată ce funcţionează în cooperati­vele agricole răspund în mod corespunzător sarcini­lor ce le revin, exercită o funcţie pozitivă în sancţio­narea celor ce săvîrşesc fapte cu caracter antisocial, işi aduc un aport impor­tant la realizarea prevenirii încălcării legilor, pentru restrîngerea, în tot mai mare măsură, a cazurilor de sustrageri de produse a­­gricole, ori a altor abateri. Majoritatea membrilor şi secretarilor comisiilor de judecată vădesc , mai ales în urma îmbunătăţirii compoziţiei acestor organe, prin alegerile ce au avut loc la începutul acestui an, precum şi a sprijinului tehnico-juridic susţinut ce li se acordă de lucrători cu pregătire de specialitate , o mai bună cunoaştere a le­gii şi a tehnicii de lucru proprii acestor organe, pro­nunţă mai operativ soluţii temeinice şi legale care, date în aceste condiţii, au un profund caracter educa­tiv. Din informările pe care le deţine Comisia centrală pentru organizarea şi func­ţionarea comisiilor de ju­decată, reiese însă că, pe lingă rezultatele pozitive, în organizarea şi activita­tea comisiilor de judecată, continuă să dăinuie lipsuri. In unele cazuri, s-au pro­nunţat hotărîri neîntemeia­te şi nelegale , ceea ce prejudiciază autoritatea şi prestigiul acestor organis­me. Aşa, de exemplu, co­misia de judecată de la cooperativa agricolă Calvini, judeţul Buzău, a aplicat, în acelaşi caz, două măsuri de influenţare ob­ştească, in loc de una — respectiv amendă şi mus­trare cu avertisment ; la Călui, jud. Olt, autorul­­sustragerii unei cantităţi de secară a fost sancţionat numai cu amendă, fără a fi obligat şi la plata produsu­lui sustras. Au fost şi cazuri în care fixarea termenelor de jude­cată s-a făcut cu întârzie­­re, ori a fost tergiversată soluţionarea cauzelor — si­tuaţii ce se reflectă nega­tiv, atît în exercitarea ro­lului educativ al acestor organe, cit şi în realizarea drepturilor unităţilor agri­cole păgubite. Așa au pro­cedat comisiile de la coope­rativele Oșorhei, jud. Bi- Rolul comisiilor de judecată in educa­rea membrilor cooperatori­ lor, care nu a fixat primul termen de judecată a 6 dosare nici chiar după­ de-­­pășirea unei luni de la înre­gistrarea lor , Horia, jud. Arad, unde cele 3 cauze înregistrate în anul 1971 au rămas mai multe luni în nelucrare: Serghiş, Baia, Comana, Feldioara din ju­deţul Braşov şi altele. O deficienţă care conti­nuă, să se manifeste, constă în nesesizarea comisiilor de judecată, consiliile de con­ducere ale unor cooperati­ve agricole aplicînd direct măsuri administrative. Ast­fel de deficienţe s-au con­statat la cooperativele Nicolae Bălcescu, judeţul Bacău, Romos, judeţul Hunedoara, Cuci, judeţul Mureş, şi altele. Judecind o sustragere de produse agricole de pe cîmp, de valoare redusă, săvîrşită de un cooperator, şi aplicînd cu fermitate măsurile prevăzute de lege, comisia de judecată spo­reşte eficienţa educativă a activităţii sale, scoţind în evidenţă că astfel de fapte nu trebuie privite izolat, că ele trebuie combătute cu toată intransigenţa, înlăturarea lipsurilor, ce se mai manifestă în activi­tatea unor comisii de jude­cată, îndeplinirea consec­ventă şi corectă a sarcini­lor ce revin acestor organe obşteşti, implică luarea de măsuri eficiente, care să ducă la ridicarea activităţii lor.­­ Este nevoie să se îmbu­nătăţească substanţial acti­vitatea de sprijinire a co­misiilor de judecată din unităţile agricole, punîn­­du-se un accent deosebit pe acordarea asistenţei tehni­­co-juridice. Sarcini revin, în această privinţă, în pri­mul rînd, jurisconsulţilor din unităţile agricole, care sînt primii chemaţi — fă­­cînd aceasta ca o îndatori­re de serviciu — să expli­ce membrilor cooperatori legile, să dea îndrumări de specialitate comisiilor de judecată, cu privire la teh­­niica de lucru, normele pro­cedurale, justa aplicare a legii. Deosebit de aceasta, ceilalţi jurişti, grupaţi în organizaţiile judeţene ale Asociaţiei Juriştilor, tre­buie să-şi aducă în conti­nuare aportul lor, ca acti­vişti politici şi lucrători cu pregătire de specialitate, la instruirea comisiilor de ju­decată, în vederea obţine­rii unor rezultate optime, in toate cazurile. COMAN STOIA secretarul Comis­ei centrale pentru organizarea şi funcţionarea comisiilor de judecată MIHAIL MERIU consultant juridic principal în Ministerul Justiţiei Un nou complex comercial modern la Recaş , judeţul Timiş Vineri 26 noiembrie RADIO PROGRAMUL I . 6.00 Mu­zică şi actualităţi. 6.20 Jurnal agrar. 7.00 Radiojurnal. 7.45 Sfatul medicului. Igiena min­tală la copii. 8.00 Sumarul pre­sei. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de ştiri. 9.03 La microfon, melodia pre­ferată (continuare). 6.30 Me­moria pămîntului românesc. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Trandafir de la Moldova — muzică pop­ulară. 11.00 Buletin de ştiri. 11.30 Pe-ale ţării largi ogoare — cîntece. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.30 întîlnire cu melodia populară şi inter­pretul preferat. 13.00 Radiojur­nal. 14.35 La microfon : Gri­gore Prican, Maria Haiduc şi Florea Tupa.15.00 Buletin de ştiri. 16.00 Radiojurnal. 17.00 Pentru patrie. 17.30 înregistrări din spectacolul formaţiei ar­tistice „Ciocîrlia“ din Bucu­reşti. 20.05 Zece melodii pre­ferate. 20.40 Cîntă Ioana Cris­­tea. 21.45 Din repertoriul cîn­­tăreţului Petre Alexandru. 22.00 Radiojurnal. 22.55 Mo­ment poetic. 24.00 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II : 6.00 — 8.05 Program muzical de dimi­neaţă. 6.05 Buletin de ştiri. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Buletin de ştiri. 9.35 Orchestra de mu­zică populară „Bârăganul din Slobozia. 9.45 Matineu teatral. 12.00 Buletin de ştiri. 13.00 Ra­diojurnal. 14.05 La microfon, Florica Duma, Alexandru Ro­man şi Ilie Ioniţă. 14.30 Odă limbii române. 15.00 Muzică u­­şoară de Gelu Solomonescu. 15.30 Muzică populară cu Mia Barbu, Gheorghe Lazăr şi Du­mitru Potoroacă. 16.00 Radio­jurnal. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Concert de muzică populară, solişti : Maria Sterian, Gheor­ghe Bouleanu şi Ionel Banu. 19.00 Buletin de ştiri. 22.30 Capodopere ale literaturii. 23.00 Buletin de ştiri. 0.55 —­1.00 Buletin de știri. (Urmare din pag. 1.) tulul de cercetări chimice al Aca­demiei. In sală, oamenii îşi notau ca să poată apoi pune întrebări. Se vor­Am văzut acest tabel însemnat cu rigoare în carneţelele partici­panţilor. După ce au vorbit invi­taţii, folosindu-se de planşe, de calcule, desene etc., inginerul coo­perativei agricole, Paul Cosma, a luat şi el cuvîntul şi a început să expună situaţia locală, starea so­lului, compoziţia lui, să vorbească despre posibilitatea stropitului con­tinuu şi în fîşii, despre eficacitate. Intre altele, afirma că în cazul stropirilor duble executate pe toa­tă suprafaţa de teren, rentabilita­tea nu este asigurată din cauza cheltuielilor ridicate. In viitor, fo­losirea erbicidelor va creşte, spu­nea inginer Paul Cosma, şi la noi, proporţional cu răspîndirea meto­delor folosite la cultura sfeclei de zahăr, proporţional cu consumul minim al muncii manuale şi chiar fără muncă manuală . — Cam aşa e. Asta ne durea cel mai mult — a intervenit preşedin­tea despre preparatele Burex, Py­­ramin şi Betanol. Pe un tabel vi­zibil se demonstra efectul a două stropiri, după semănat şi după ră­sărit,­tele cooperativei agricole, George Udrea , pentru că necesarul de braţe de muncă, așa cum se ştie, la îndepărtarea buruienilor din culturile de sfeclă reprezintă peste 80 la sută din totalul consumului de muncă în perioada de primă­vară. S-au pus întrebări din sală, s-au dat răspunsuri competente, s-a vorbit despre rentabilitate, s-au a­­dus în sprijin, ca argumente con­vingătoare, cifre, exemple concre­te, realizări ale altor cooperative de producţie. S-a terminat tîrziu. A urmat un film documentar „Chimia în spri­jinul agriculturii socialiste". Oa­menii din sală s-au recunoscut, poate, în cei de pe ecran. Eram de faţă la discuţia coope­ratorului Gheorghe Urmuz cu pro­fesorul de chimie Aurel Ghinea, şi el participant la seara de calcul. Dialogul acesta era susţinut la un nivel care demonstra convingător gradul înalt de pregătire tehnico­­ştiinţifică la care ajunsese Gheor­ghe Urmuz. Directorul căminului cultural, prof. Petre Din,­ ne asigura că în felul acesta se pot purta discuţii cu foarte mulţi cooperatori din comună nu nu dmai pe tema la dez­baterea căreia asistasem în cadrul serii de calcul ci şi pe încă multe alte teme. Am pornit de la acest exemplu pentru a demonstra, în ultimă in­stanţă, că la organizarea unei seri de calcul trebuie să se ţină seama de problemele ce se cer a fi re­zolvate în producţie sau de alte probleme care nu sunt înţelese su­ficient şi trebuie explicate în acest sens, seara de calcul devine o ac­ţiune concretă, venind direct în sprijinul cooperatorilor, arătîndu-le toate avantajele cit şi pagubele ce decurg din respectarea sau neres­­pectarea unor metode înaintate de muncă, în multe locuri, cel puţin acolo unde am reuşit să participăm di­rect la asemenea acţiuni, am des­coperit cu uşurinţă că oamenii au nevoie să ştie cut mai multe lucruri despre realizările ştiinţei şi tehnicii, despre industrie şi agricultură, că vor să le fie clar felul în care înaintăm pe drumul construirii so­cietăţii socialiste multilateral dez­voltate. Nenumărate întrebări puse de ei îşi aşteaptă răspunsul. Nu­meroşi cooperatori din comunele Pădureni, Merei, Brădeanu, judeţul Buzău, îşi exprimau dorinţa de a li se explica pe larg perspectivele sporirii producţiei vegetale şi ani­male în actualul cincinal, avanta­jele ce decurg din realizarea obiec­tivelor propuse, sporirea venitului naţional pe cap de locuitor etc. Ne întîlnim tot mai des cu ţărani cooperatori care folosesc curent ter­meni ca facultatea germinativă, te­ren tasat, soluri grele, grad de mă­­runţire a solului, premergătoare tîr­­zii, densitate optimă, freză, irigare, hibridare, ameliorarea plantelor. Toate acestea dovedesc interesul omului pentru cunoaştere. La căminul cultural din comuna Grindu ca şi la cele din comuna Sf. Gheorghe sau Căzăneşti, jude­ţul Ialomiţa, numai în ultimele trei luni s-au organizat circa două seri de calcul şi trei Schimburi de ex­perienţă pentru cunoaşterea mai bine a problemelor legate de creş­terea numerică a efectivelor de taurine şi de creşterea capacităţii de producţie a animalelor. Am dis­cutat cu peste 20 de cooperatori din aceste comune şi am ajuns la concluzia că în dezvoltarea con­ştiinţei lor se resimte influenţa masivă a acţiunilor căminului cul­tural, în speţă, a serilor de calcul organizate aici. Despre datele şi ci­frele conţinute în programul na­ţional privind dezvoltarea zooteh­niei şi creşterea producţiei anima­liere în ţara noastră în anii 1970— 1980 cooperatoarea Elena Mîrza din Căzăneşti, judeţul Ialomiţa, ne-a mărturisit că a aflat mai întîi la căminul cultural , în cadrul unei seri de calcul pe această temă. Asemenea manifestări organizate cu competenţă şi răspundere am putut constata şi la căminele cultu­rale din Potlogi, Româneşti, Pita­­ru (Dîmboviţa), Uzum, Mihai Bra­­vu (Ilfov). Datorită acestora coope­ratorii s-au familiarizat cu un mare număr de termeni tehnici, metode şi tehnologii noi de lu­cru etc. Cu toate acestea, sîntem nevoiţi să semnalăm că în foarte multe cazuri, în organizarea serilor de calcul, şi-au făcut loc şablonul şi improvizaţia. S-a ajuns la acţiuni fără nici o finalitate practică, fără nici o eficienţă, întrebaţi cite seri de calcul au organizat în ultima vreme, unii directori de cămine culturale (Călugăreni — Ilfov, Do­­robanţu — Ialomiţa etc) ne-au răs­puns (credem, fără să-şi dea sea­ma de complexitatea şi dificulta­tea, responsabilitatea, în ultimă in­stanţă, cu care trebuie să se orga­nizeze o asemenea acţiune de am­ploare) că în ultima lună s-au or­ganizat patru seri de calcul. Alţii (Udatu — Buzău, Bolovani — Dîm­boviţa) nu-şi amintesc. Socotim că este necesar să se ţină seama într-o cit mai mare măsură de nevoile oamenilor muncii de la sate de a cunoaşte exact, cifric, parametrii dezvoltării noastre socialiste, ritmurile produc­ţiei, factorii care determină direct dezvoltarea acesteia. Numai aşa putem asigura participarea directă şi mult mai eficientă a oamenilor la înfăptuirea obiectivelor care le stau în faţă, la perfecţionarea con­tinuă a vieţii sociale, a metodelor şi stilului de muncă. ŞTIŢI SA ORGANIZAŢI O SEARĂ DE CALCUL ? Aplicarea Doza kg/ha Solul — eficacitate în procente după semănat Pyramin după răsărit Betanol după semănat 5 după răsărit 6 greu 94 Burex Betanol 5 6 100 95 91 Mijlociu ușor­­greu 99 99 RASPUNS LA O INVITAŢIE... Răspunzînd invitaţiei ţăra­nilor cooperatori din Crevedia şi muncitorilor de la Combi­natul avicol din localitate, cu cîteva zile în urmă aici au po­posit 14 profesori, conferen­ţiari universitari şi şefi de lucrări, directori şi şefi de in­stitute sanitare şi de clinici universitare din Bucureşti. Primiţi cu deosebită căldură de către localnici, oaspeţii au vorbit la căminul cultural des­pre numeroase probleme de sănătate publică dintre care amintim : prevenirea şi com­baterea gripei, măsuri igienice de prevenire a bolilor de sto­mac şi ficat, tratamentul la do­miciliu al reumatismului, cum creşte şi se dezvoltă copilul, bolile urechii şi prevenirea lor, igiena sarcinii, rolul glandelor în organism, stările precance­­roase, igiena ochilor şi preve­nirea cataractei, furunculoza şi tratarea ei etc. Numeroaselor întrebări adresate le-au răs­puns : prof. dr. docent Ion Stoia, prof. dr. docent Marcela Pitiş, prof. dr. docent Ştefan Girbea, prof. dr. docent Ştefan Teodorescu, prof. dr. docent N. N. Gheorghiu, prof. dr. do­cent Octav Costăchel, conf. dr. Nicolae Ursea, conf. Mircea Olteanu, conf. dr. Victor Pre­­descu, dr. Fane Boeraş, dr. Aurelian Geovlete, dr. Traian Rebedea, dr. Ion Curea şi dr. Marin Mîrşeanu. După discu­ţii, specialiştii au acordat 250 de consultaţii medicale. Cu prilejul acestei vizite, în sala căminului cultural au fost prezentate două filme de edu­caţie sanitară şi expoziţia „Umor sănătos", a caricaturis­tului Adrian Dragomirescu, care s-au bucurat de mult succes. La reuşita acestei utile acţiuni obşteşti, cu caracter educativ-sanitar — pe care am dori-o extinsă şi în alte comune din ţară — au contri­buit în mod deosebit Direcţia sanitară a judeţului Ilfov, Spi­talul Periş (directoare Con­stanţa Popescu) şi circum­scripţia sanitară Crevedia (dr. Emilia Tăulescu). Dr. GH. M. GHEORGHE Oamenii sunt egali in faţa legilor ..(Urmare din pag. I.) . . . ..­­ . . • *.­. ț’£jS[ stăm de vorbă cu cooperatoare» ECATERINA RADU, al cărui nume l-am găsit adeseori consemnat în procesele verbale ale adunărilor generale, deasupra unor propuneri gospodăreşti judicioase şi a unor luări de poziţii împotriva neregu­lilor, înţelegem din stînjeneala aces­tei cooperatoare harnice că nu îi vine uşor să vorbească şi ca de pe urma criticilor pe care şi le-a în­găduit la adresa unor factori de răspundere din cooperativă a avut de înfruntat neplăceri. Aflasem de la oameni că femeia aceasta a fost văzută plîngînd pe brazdă, „che­mată la ordine" de cei vizaţi de criticile sale. Ne spune că a făcut parte din comisia formată pentru atribuirea loturilor în folosinţă şi a căminelor de casă — aşa cum s-a hotărît în adunarea generală —■ dar n-a participat la acordarea a­­cestora, „comisia" fiind, pînă la urmă, preşedintele care a atribuit lui Octavian Ionescu, lui Andrei Alexandru şi altora locuri de casă fără ca aceştia să aibă dreptul legal. De altfel multe din hotărîrile adunărilor generale au fost nesoco­tite şi tocmai aici trebuie căutată explicaţia insuficientei participări la muncă a cooperatorilor, a fap­tului că ei nu mai animă cu propu­nerile lor constructive adunările generale. Cîndva, cooperatorii ho­­tărîseră construirea unei sere în­­mulţitor, necesară pentru asigurarea răsadurilor de legume timpurii, re­­amplasarea unor culturi legumicole spre a deveni mai rentabile, apli­carea dreaptă şi neşovăielnică a prevederilor statutare privind atri­buirea­­ loturilor în folosinţă perso­nală şi a căminelor pentru casă, castfeIeşiri de aceste drepturi să nu beneficieze decit cei ce le merită după lege. Dar preşedintele a „ui­tat" hotărîrile adunării generale şi s-a preocupat doar de înflorirea gospodăriei sale personale, de acor­darea de hatîruri unor rubedenii şi unor acoliţi ai săi. încâlcind legea nu se pot recolta decît pagube . Avem de-a face cu flagrante acte de încălcare a dreptăţii şi le­galităţii, ne-a spus cu privire la si­tuaţia de la Ploieştiori, tovarăşul VICTOR POPESCU. Legile ţării oferă cadrul necesar pentru reali­zarea dreptăţii şi echităţii sociale şi nimeni nu poate să se considere o excepţie de la normele care gu­vernează societatea noastră. O se­rie de abuzuri, descoperite în ca­drul cooperativei, totalizează pînă în prezent suma de imputat de aproximativ 100 000 lei. Președintele a efectuat transporturi cu mijloacele cooperativei în folosul său și al unor rude, fără a trece pe la casie­rie. De altfel, chiar şi cînd a pri­mit în schimbul unei chitanţe de mină o sumă de bani, contravaloa­rea unui transport cu camionul coo-eperativei, a omis să depună banii a­casă. Avînd de plătit o imputaţie de aproape 10 000 lei, costul unor am­balaje, a făcut ca această datorie să­­ se scadă de către adunarea ge­nerală. Obţinînd îngăduinţa unora a fost şi el îngăduitor cu alţii... Ast­fel, în plină campanie, şoferul Ste­lian Radu, nudă­l preşedintelui, a­­folosit maşina opt ore în interes propriu­ .Gheorghe Marin, trimis la Braşov pentru vînzarea unor pro­duse ale cooperativei, a fost găsit vînzînd și produse care nu erau ale cooperativei. In loc să decon­teze eșalonat, prin mandat poștal, contravaloarea bunurilor valorifi­cate, el a rămas trei săptămîni cu banii cooperativei asupra sa, pe care i-a depus la sediu în mai multe... reprize, la cîteva zile după întoar­cere şi... incomplet. Nici despre organizarea muncii nu sînt lucruri bune de spus FLORENTINA FILIPESCU este tinără şi — după cum spune — a înţeles de mică rolul cinstei în so­cietatea noastră. — Am lucrat la grădina de le­gume şi pot să spun cu mina pe inimă că nu am observat sustrageri de produse din partea cuiva. Cine încearcă să explice slabele rezultate de la legumicultura prin sustrageri, greşeşte. Nu, sustragerile nu explică totuil... Intrăm astfel în probleme care ţin de organizarea muncii. In această privinţă nu sînt lucruri bune de spus. Ales, oamenii erau derutaţi. — Brigadierul spunea una, apoi venea preşedintele şi spunea alta... S-a muncit anapoda, fără compe­tenţă, cu evidenţe neclare, sosite la contabilitate cu întîrziere, cu acte întocmite necorespunzător de Ion Constantin, pus şef adjunct de fermă, fără a avea priceperea ne­cesară. Măsuri hotârîte vor restabili dreptatea Abuzurile săvîrşite la Ploieştiori, nesocotirea voinţei şi iniţiativei cooperatorilor şi încălcările pe care preşedintele Tudor Stancu le-a adus democraţiei cooperatiste, spiritul de dreptate, echitate şi legalitate care trebuie să caracterizeze relaţiile dintre cooperatori, au determ­inat Uniunea judeţeană a C.A.P. să ela­boreze un plan de măsuri menite să ducă la schimbarea radicală a situaţiei. Tovarăşul GHEORGHE RADU, preşedintele Uniunii, rele­­vînd importanţa deosebită a recen­telor documente de partid pentru educarea cooperatorilor în spiritul intransigenţei faţă de abaterile de la normele etice ale societăţii noas­tre, ne-a spus că întreaga grijă a Uniunii judeţene se va concentra pentru a crea şi la Ploieşti ori ca­drul favorabil de afirmare a demo­crației cooperatiste. TELEVIZIUNE VINERI, 26 NOIEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Căminul. 18.50 Lumea copiilor. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cronica politică internă 20.15 Intermezzo mu­zical. 20.25 Film artistic. Ne­murire. 22.05 Panoramic ştiin­ţific. 22.35 Telejurnalul de noapte.

Next