Satul Socialist, noiembrie 1971 (Anul 3, nr. 774-798)
1971-11-25 / nr. 794
PAGINA 2 CITITORII NE SESIZEAZĂ Cîrui plouá ai ar à, plouá şi in casá La începutul lunii mai, anul acesta, m-am înţeles cu Gh. Corcodel, vicepreşedintele cooperativei noastre agricole, ca o echipă de constructori a cooperativei să-mi ridice casa. Tovarăşul Corcodel a zis că este de acord şi a întocmit devizul , aveam de plătit 5 720 lei în doi ani. Meşterii au venit, au lucrat apoi au plecat fiindcă, după părerea lor au terminat treaba. Dar să nu mă întrebaţi cum. Prevederile devizului nu s-au respectat : două camere au rămas fără duşumea, mi-au lăsat casă netencuită şi pe dinăuntru, şi pe din afară , în loc de tablă, mi-au acoperit-o cu carton. Am avut 1,50 m.c. de scîndură bună, plus podeaua de la casa veche , pe toată mi-au stricat-o. Coşul de fum nu l-au montat normal, ci l-au întins în pod, astfel că stau cu frica în sîn să nu-mi ia casa foc. Cartonul l-au bătut în cuie, aşa că atunci cind plouă afară, plouă şi în casă. A trebuit să plătesc meşteri particulari, pentru a repara şi-au stricat alţii. In aceste condiţii, conducerea cooperativei a considerat că trebuie să reducă din preţ numai 900 lei. Zilele trecute mă pomenesc că mă cheamă tovarăşii Corcodel şi inginerul şef la sediul cooperativei şi mă ameninţă că dacă nu achit imediat toată suma (eu, conform, convenţiei, am şi plătit 2094 lei) îmi vor reţine cerealele ce mi se cuvin pentru normele efectuate. Eu am zis că nu e just, că nu aşa ne-am înţeles, iar lucrările sînt de proastă calitate, dar ei mi-au răspuns că ăsta nu e un motiv ca să nu plătesc totul, acum. Stau și mă gîndesc : chiar să nu fie un motiv . Carevasăzică îmi plouă în casă, și tot ei au dreptate ? CONSTANTIN CHIFU cooperator Oraşul nu înseamnă baruri In comuna Şanţ din judeţul Cluj sunt foarte mulţi tineri harnici care în fiecare zi muncesc în cooperativa agricolă. Lucrează la câmp, în sectorul zootehnic, s-au calificat în diverse meserii, iar unii îndeplinesc chiar funcţii de răspundere. Sunt tineri cu care noi, cei mai în vîrstă, ne mândrim. Dar, mai sunt şi alţii care vor cu orice chip să lucreze la oraş. Mi se pare un lucru firesc, numai că unii, în spatele acestui paravan, nu se duc la oraş să muncească, să se califice într-o profesie oarecare, ci bat bulevardele fără rost, se ocupă cu diverse lucruri care nu le fac cinste. Am să vă povestesc un caz. Sabin Crapini a plecat la Cluj, cum spunea el, „să-şi caute viitorul". In comună, mulţi tineri şi-au găsit drumul spre viitor muncind în cooperativa agricolă. Dar dacă el a vrut la oraş, foarte bine. Ce a făcut însă acolo ? Şi-a făcut repede „prieteni" care mai de care mai certaţi cu legile ţării. Mai întîi a fost părtaş la chefurile „prietenilor", apoi a început să fure. Nouă, celor mai vîrstnici, ne revine îndatorirea să ne ocupăm neîntrerupt de educaţia tinerilor în spiritul muncii, al răspunderii şi cinstei, să le arătăm acestora că oraşul nu înseamnă trîndăvie, baruri şi bulevarde, că la oraş ca şi la sat oamenii muncesc fiindcă, în societatea noastră nimeni nu are dreptul ION STANICA cooperator Vulpi cu două picioare ! De la o vreme, pe la noi, prin comuna Fişer, judeţul Braşov, nişte vulpi umblau pe la coteţele găinilor. Au pus gospodarii lacăte, dar vulpile aveau, poate, iarba fiarelor, fiindcă găinile continuau să dispară. Fină la urmă, cu ajutorul organelor de miliţie, am aflat că vulpile cu pricina au două picioare, nume de familie şi de botezi Gabor Mateiu şi Aurel Florea. La percheziţia efectuată de organele în drept, s-au descoperit la ei acasă însemnate cantităţi de porumb furat de pe tarlalele cooperativei agricole. Daţi în judecată, cei doi au fost condamnaţi la cite doi ani de închisoare. Aşa li se cuvine celor puşi pe furtişaguri. ILIE HODOŞ pensionar Nimeni n-a observat Aş vrea să-i deranjez cu cîteva cuvinte pe tovarăşii de la Întreprinderea regională de electricitate Bucureşti-Deranjamente, care în 1970 au „uitat" la cooperativa agricolă din comuna Xilmu, judeţul Ialomiţa, un generator de curent electric purtînd numărul de circulaţie S2-B-7814. Tovarăşii respectivi ar face bine să ridice acest bun al statului care se degradează în curtea cooperativei agricole. Ceea ce mă nedumereşte mai mult este cum n-a observat nimeni din conducerea întreprinderii lipsa acestui utilaj, că doar nu e aci ION IONESCU învăţător Oră de ştiinţele naturii la Şcoala generală din Fioreşti — Ilfov SATUS SOCIALIST Nr. 794 Joi 25 noiembrie O serie pleacă, alta vine Aşa cum am mai relatat, în oraşul Covasna a fost amenajat un complex balneologic ce cuprinde : hotel, sală de club, băi cu apă minerală, mofetă, complex destinat ţăranilor ooperatori veniţi să-şi îngrijească sănătatea. Am vizitat staţiunea tocmai la încheierea unei serii şi cînd personalul staţiunii se pregătea să primească noi oaspeţi. Pe Andon N. P. Gheorghe, din satul Rînceni, comuna Berezeni, judeţul Vaslui, l-am găsit în cameră pregătindu-se de plecare. Dacă se simte bine ? Foarte. Are ceva de spus despre comportarea personalului ce deserveşte complexul ? Nu. Adică, da , doreşte să revină la Covasna şi la anul, şi peste doi ani... Unul dintre colegii săi de cameră, Petre Drăgoi, intervine în discuţie : „Sunt din judeţul Vîlcea, comuna Blebeşti, am venit aici aproape anchilozat, suferind de reumatism şi spondiloză. Acum sunt sigur că o să mă vindec. Cred că o să pot reveni la anul, partidul are grijă de sănătatea noastră , pe baza măsurilor luate de el în folosul nostru, al ţăranilor cooperatori, am putut veni aici şi lui îi mulţumesc din toată inima“. Aceleaşi cuvinte de recunoştinţă, precum şi de satisfacţie pentru felul în care am fost îngrijiţi am auzit şi de la ţăranii cooperatori Grigore Ghişan, din comuna Lisnişna, judeţul Sălaj, David Botezatu, din comuna Cleja, judeţul Bacău. Mult a lăudat activitatea cadrelor sanitare pensionarul Dumitru Banu din Grădiştea, judeţul Ialomiţa, care a sosit în staţiune împreună cu so- Cooperatori la staţiunile balneo-climaterice ţia, fiindcă singur nu putea umbla. Şi... minune ! După două săptămîni de tratament, a început să meargă, să se îmbrace, să facă baie, fără a-l mai ajuta careva. Am vizitat pavilioanele complexului. Blocul pentru cazare se compune din aproape 20 camere, cu cite trei-patru paturi mobilate cu piese noi : studiouri, canapele paturi, mese, dulapuri. Tot noi sunt și păturile, covoarele, prosoapele, cearceafurile. Zugrăvite în atrăgătoare culori pastel, încăperile sunt deosebit de odihnitoare. La club se află mai multe mese pentru jucat şah, reviste şi cărţi, televizor. Bucătăria şi sala de mese sunt, la orice oră, de o curăţenie exemplară, mîncărurile fiind gătite şi servite cu gust. Solicitudinea personalului medico-sanitar însoţeşte, de la venire pînă la plecare, pe fiecare dintre bolnavi. Mulţumind aşadar amabilelor gazde, pentru modul exemplar în care îşi primesc şi îngrijesc oaspeţii, în numele tuturor celor ce ne-au rugat s-o facem, ne mărturisim intenţia de a reveni la complexul balneologie din oraşul Covasna, spre a consemna întotdeauna aceleași bune impresii. ALEX.HANDREA coresp. „Satului socialist" Consultaţie juridică Cele mai multe dintre comisiile de judecată ce funcţionează în cooperativele agricole răspund în mod corespunzător sarcinilor ce le revin, exercită o funcţie pozitivă în sancţionarea celor ce săvîrşesc fapte cu caracter antisocial, işi aduc un aport important la realizarea prevenirii încălcării legilor, pentru restrîngerea, în tot mai mare măsură, a cazurilor de sustrageri de produse agricole, ori a altor abateri. Majoritatea membrilor şi secretarilor comisiilor de judecată vădesc , mai ales în urma îmbunătăţirii compoziţiei acestor organe, prin alegerile ce au avut loc la începutul acestui an, precum şi a sprijinului tehnico-juridic susţinut ce li se acordă de lucrători cu pregătire de specialitate , o mai bună cunoaştere a legii şi a tehnicii de lucru proprii acestor organe, pronunţă mai operativ soluţii temeinice şi legale care, date în aceste condiţii, au un profund caracter educativ. Din informările pe care le deţine Comisia centrală pentru organizarea şi funcţionarea comisiilor de judecată, reiese însă că, pe lingă rezultatele pozitive, în organizarea şi activitatea comisiilor de judecată, continuă să dăinuie lipsuri. In unele cazuri, s-au pronunţat hotărîri neîntemeiate şi nelegale , ceea ce prejudiciază autoritatea şi prestigiul acestor organisme. Aşa, de exemplu, comisia de judecată de la cooperativa agricolă Calvini, judeţul Buzău, a aplicat, în acelaşi caz, două măsuri de influenţare obştească, in loc de una — respectiv amendă şi mustrare cu avertisment ; la Călui, jud. Olt, autorulsustragerii unei cantităţi de secară a fost sancţionat numai cu amendă, fără a fi obligat şi la plata produsului sustras. Au fost şi cazuri în care fixarea termenelor de judecată s-a făcut cu întârziere, ori a fost tergiversată soluţionarea cauzelor — situaţii ce se reflectă negativ, atît în exercitarea rolului educativ al acestor organe, cit şi în realizarea drepturilor unităţilor agricole păgubite. Așa au procedat comisiile de la cooperativele Oșorhei, jud. Bi- Rolul comisiilor de judecată in educarea membrilor cooperatori lor, care nu a fixat primul termen de judecată a 6 dosare nici chiar după de-pășirea unei luni de la înregistrarea lor , Horia, jud. Arad, unde cele 3 cauze înregistrate în anul 1971 au rămas mai multe luni în nelucrare: Serghiş, Baia, Comana, Feldioara din judeţul Braşov şi altele. O deficienţă care continuă, să se manifeste, constă în nesesizarea comisiilor de judecată, consiliile de conducere ale unor cooperative agricole aplicînd direct măsuri administrative. Astfel de deficienţe s-au constatat la cooperativele Nicolae Bălcescu, judeţul Bacău, Romos, judeţul Hunedoara, Cuci, judeţul Mureş, şi altele. Judecind o sustragere de produse agricole de pe cîmp, de valoare redusă, săvîrşită de un cooperator, şi aplicînd cu fermitate măsurile prevăzute de lege, comisia de judecată sporeşte eficienţa educativă a activităţii sale, scoţind în evidenţă că astfel de fapte nu trebuie privite izolat, că ele trebuie combătute cu toată intransigenţa, înlăturarea lipsurilor, ce se mai manifestă în activitatea unor comisii de judecată, îndeplinirea consecventă şi corectă a sarcinilor ce revin acestor organe obşteşti, implică luarea de măsuri eficiente, care să ducă la ridicarea activităţii lor. Este nevoie să se îmbunătăţească substanţial activitatea de sprijinire a comisiilor de judecată din unităţile agricole, punîndu-se un accent deosebit pe acordarea asistenţei tehnico-juridice. Sarcini revin, în această privinţă, în primul rînd, jurisconsulţilor din unităţile agricole, care sînt primii chemaţi — făcînd aceasta ca o îndatorire de serviciu — să explice membrilor cooperatori legile, să dea îndrumări de specialitate comisiilor de judecată, cu privire la tehniica de lucru, normele procedurale, justa aplicare a legii. Deosebit de aceasta, ceilalţi jurişti, grupaţi în organizaţiile judeţene ale Asociaţiei Juriştilor, trebuie să-şi aducă în continuare aportul lor, ca activişti politici şi lucrători cu pregătire de specialitate, la instruirea comisiilor de judecată, în vederea obţinerii unor rezultate optime, in toate cazurile. COMAN STOIA secretarul Comisei centrale pentru organizarea şi funcţionarea comisiilor de judecată MIHAIL MERIU consultant juridic principal în Ministerul Justiţiei Un nou complex comercial modern la Recaş , judeţul Timiş Vineri 26 noiembrie RADIO PROGRAMUL I . 6.00 Muzică şi actualităţi. 6.20 Jurnal agrar. 7.00 Radiojurnal. 7.45 Sfatul medicului. Igiena mintală la copii. 8.00 Sumarul presei. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de ştiri. 9.03 La microfon, melodia preferată (continuare). 6.30 Memoria pămîntului românesc. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Trandafir de la Moldova — muzică populară. 11.00 Buletin de ştiri. 11.30 Pe-ale ţării largi ogoare — cîntece. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 14.35 La microfon : Grigore Prican, Maria Haiduc şi Florea Tupa.15.00 Buletin de ştiri. 16.00 Radiojurnal. 17.00 Pentru patrie. 17.30 înregistrări din spectacolul formaţiei artistice „Ciocîrlia“ din Bucureşti. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Cîntă Ioana Cristea. 21.45 Din repertoriul cîntăreţului Petre Alexandru. 22.00 Radiojurnal. 22.55 Moment poetic. 24.00 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II : 6.00 — 8.05 Program muzical de dimineaţă. 6.05 Buletin de ştiri. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Buletin de ştiri. 9.35 Orchestra de muzică populară „Bârăganul din Slobozia. 9.45 Matineu teatral. 12.00 Buletin de ştiri. 13.00 Radiojurnal. 14.05 La microfon, Florica Duma, Alexandru Roman şi Ilie Ioniţă. 14.30 Odă limbii române. 15.00 Muzică uşoară de Gelu Solomonescu. 15.30 Muzică populară cu Mia Barbu, Gheorghe Lazăr şi Dumitru Potoroacă. 16.00 Radiojurnal. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Concert de muzică populară, solişti : Maria Sterian, Gheorghe Bouleanu şi Ionel Banu. 19.00 Buletin de ştiri. 22.30 Capodopere ale literaturii. 23.00 Buletin de ştiri. 0.55 —1.00 Buletin de știri. (Urmare din pag. 1.) tulul de cercetări chimice al Academiei. In sală, oamenii îşi notau ca să poată apoi pune întrebări. Se vorAm văzut acest tabel însemnat cu rigoare în carneţelele participanţilor. După ce au vorbit invitaţii, folosindu-se de planşe, de calcule, desene etc., inginerul cooperativei agricole, Paul Cosma, a luat şi el cuvîntul şi a început să expună situaţia locală, starea solului, compoziţia lui, să vorbească despre posibilitatea stropitului continuu şi în fîşii, despre eficacitate. Intre altele, afirma că în cazul stropirilor duble executate pe toată suprafaţa de teren, rentabilitatea nu este asigurată din cauza cheltuielilor ridicate. In viitor, folosirea erbicidelor va creşte, spunea inginer Paul Cosma, şi la noi, proporţional cu răspîndirea metodelor folosite la cultura sfeclei de zahăr, proporţional cu consumul minim al muncii manuale şi chiar fără muncă manuală . — Cam aşa e. Asta ne durea cel mai mult — a intervenit preşedintea despre preparatele Burex, Pyramin şi Betanol. Pe un tabel vizibil se demonstra efectul a două stropiri, după semănat şi după răsărit,tele cooperativei agricole, George Udrea , pentru că necesarul de braţe de muncă, așa cum se ştie, la îndepărtarea buruienilor din culturile de sfeclă reprezintă peste 80 la sută din totalul consumului de muncă în perioada de primăvară. S-au pus întrebări din sală, s-au dat răspunsuri competente, s-a vorbit despre rentabilitate, s-au adus în sprijin, ca argumente convingătoare, cifre, exemple concrete, realizări ale altor cooperative de producţie. S-a terminat tîrziu. A urmat un film documentar „Chimia în sprijinul agriculturii socialiste". Oamenii din sală s-au recunoscut, poate, în cei de pe ecran. Eram de faţă la discuţia cooperatorului Gheorghe Urmuz cu profesorul de chimie Aurel Ghinea, şi el participant la seara de calcul. Dialogul acesta era susţinut la un nivel care demonstra convingător gradul înalt de pregătire tehnicoştiinţifică la care ajunsese Gheorghe Urmuz. Directorul căminului cultural, prof. Petre Din, ne asigura că în felul acesta se pot purta discuţii cu foarte mulţi cooperatori din comună nu nu dmai pe tema la dezbaterea căreia asistasem în cadrul serii de calcul ci şi pe încă multe alte teme. Am pornit de la acest exemplu pentru a demonstra, în ultimă instanţă, că la organizarea unei seri de calcul trebuie să se ţină seama de problemele ce se cer a fi rezolvate în producţie sau de alte probleme care nu sunt înţelese suficient şi trebuie explicate în acest sens, seara de calcul devine o acţiune concretă, venind direct în sprijinul cooperatorilor, arătîndu-le toate avantajele cit şi pagubele ce decurg din respectarea sau nerespectarea unor metode înaintate de muncă, în multe locuri, cel puţin acolo unde am reuşit să participăm direct la asemenea acţiuni, am descoperit cu uşurinţă că oamenii au nevoie să ştie cut mai multe lucruri despre realizările ştiinţei şi tehnicii, despre industrie şi agricultură, că vor să le fie clar felul în care înaintăm pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Nenumărate întrebări puse de ei îşi aşteaptă răspunsul. Numeroşi cooperatori din comunele Pădureni, Merei, Brădeanu, judeţul Buzău, îşi exprimau dorinţa de a li se explica pe larg perspectivele sporirii producţiei vegetale şi animale în actualul cincinal, avantajele ce decurg din realizarea obiectivelor propuse, sporirea venitului naţional pe cap de locuitor etc. Ne întîlnim tot mai des cu ţărani cooperatori care folosesc curent termeni ca facultatea germinativă, teren tasat, soluri grele, grad de mărunţire a solului, premergătoare tîrzii, densitate optimă, freză, irigare, hibridare, ameliorarea plantelor. Toate acestea dovedesc interesul omului pentru cunoaştere. La căminul cultural din comuna Grindu ca şi la cele din comuna Sf. Gheorghe sau Căzăneşti, judeţul Ialomiţa, numai în ultimele trei luni s-au organizat circa două seri de calcul şi trei Schimburi de experienţă pentru cunoaşterea mai bine a problemelor legate de creşterea numerică a efectivelor de taurine şi de creşterea capacităţii de producţie a animalelor. Am discutat cu peste 20 de cooperatori din aceste comune şi am ajuns la concluzia că în dezvoltarea conştiinţei lor se resimte influenţa masivă a acţiunilor căminului cultural, în speţă, a serilor de calcul organizate aici. Despre datele şi cifrele conţinute în programul naţional privind dezvoltarea zootehniei şi creşterea producţiei animaliere în ţara noastră în anii 1970— 1980 cooperatoarea Elena Mîrza din Căzăneşti, judeţul Ialomiţa, ne-a mărturisit că a aflat mai întîi la căminul cultural , în cadrul unei seri de calcul pe această temă. Asemenea manifestări organizate cu competenţă şi răspundere am putut constata şi la căminele culturale din Potlogi, Româneşti, Pitaru (Dîmboviţa), Uzum, Mihai Bravu (Ilfov). Datorită acestora cooperatorii s-au familiarizat cu un mare număr de termeni tehnici, metode şi tehnologii noi de lucru etc. Cu toate acestea, sîntem nevoiţi să semnalăm că în foarte multe cazuri, în organizarea serilor de calcul, şi-au făcut loc şablonul şi improvizaţia. S-a ajuns la acţiuni fără nici o finalitate practică, fără nici o eficienţă, întrebaţi cite seri de calcul au organizat în ultima vreme, unii directori de cămine culturale (Călugăreni — Ilfov, Dorobanţu — Ialomiţa etc) ne-au răspuns (credem, fără să-şi dea seama de complexitatea şi dificultatea, responsabilitatea, în ultimă instanţă, cu care trebuie să se organizeze o asemenea acţiune de amploare) că în ultima lună s-au organizat patru seri de calcul. Alţii (Udatu — Buzău, Bolovani — Dîmboviţa) nu-şi amintesc. Socotim că este necesar să se ţină seama într-o cit mai mare măsură de nevoile oamenilor muncii de la sate de a cunoaşte exact, cifric, parametrii dezvoltării noastre socialiste, ritmurile producţiei, factorii care determină direct dezvoltarea acesteia. Numai aşa putem asigura participarea directă şi mult mai eficientă a oamenilor la înfăptuirea obiectivelor care le stau în faţă, la perfecţionarea continuă a vieţii sociale, a metodelor şi stilului de muncă. ŞTIŢI SA ORGANIZAŢI O SEARĂ DE CALCUL ? Aplicarea Doza kg/ha Solul — eficacitate în procente după semănat Pyramin după răsărit Betanol după semănat 5 după răsărit 6 greu 94 Burex Betanol 5 6 100 95 91 Mijlociu ușorgreu 99 99 RASPUNS LA O INVITAŢIE... Răspunzînd invitaţiei ţăranilor cooperatori din Crevedia şi muncitorilor de la Combinatul avicol din localitate, cu cîteva zile în urmă aici au poposit 14 profesori, conferenţiari universitari şi şefi de lucrări, directori şi şefi de institute sanitare şi de clinici universitare din Bucureşti. Primiţi cu deosebită căldură de către localnici, oaspeţii au vorbit la căminul cultural despre numeroase probleme de sănătate publică dintre care amintim : prevenirea şi combaterea gripei, măsuri igienice de prevenire a bolilor de stomac şi ficat, tratamentul la domiciliu al reumatismului, cum creşte şi se dezvoltă copilul, bolile urechii şi prevenirea lor, igiena sarcinii, rolul glandelor în organism, stările precanceroase, igiena ochilor şi prevenirea cataractei, furunculoza şi tratarea ei etc. Numeroaselor întrebări adresate le-au răspuns : prof. dr. docent Ion Stoia, prof. dr. docent Marcela Pitiş, prof. dr. docent Ştefan Girbea, prof. dr. docent Ştefan Teodorescu, prof. dr. docent N. N. Gheorghiu, prof. dr. docent Octav Costăchel, conf. dr. Nicolae Ursea, conf. Mircea Olteanu, conf. dr. Victor Predescu, dr. Fane Boeraş, dr. Aurelian Geovlete, dr. Traian Rebedea, dr. Ion Curea şi dr. Marin Mîrşeanu. După discuţii, specialiştii au acordat 250 de consultaţii medicale. Cu prilejul acestei vizite, în sala căminului cultural au fost prezentate două filme de educaţie sanitară şi expoziţia „Umor sănătos", a caricaturistului Adrian Dragomirescu, care s-au bucurat de mult succes. La reuşita acestei utile acţiuni obşteşti, cu caracter educativ-sanitar — pe care am dori-o extinsă şi în alte comune din ţară — au contribuit în mod deosebit Direcţia sanitară a judeţului Ilfov, Spitalul Periş (directoare Constanţa Popescu) şi circumscripţia sanitară Crevedia (dr. Emilia Tăulescu). Dr. GH. M. GHEORGHE Oamenii sunt egali in faţa legilor ..(Urmare din pag. I.) . . . .. . . • *.. ț’£jS[ stăm de vorbă cu cooperatoare» ECATERINA RADU, al cărui nume l-am găsit adeseori consemnat în procesele verbale ale adunărilor generale, deasupra unor propuneri gospodăreşti judicioase şi a unor luări de poziţii împotriva neregulilor, înţelegem din stînjeneala acestei cooperatoare harnice că nu îi vine uşor să vorbească şi ca de pe urma criticilor pe care şi le-a îngăduit la adresa unor factori de răspundere din cooperativă a avut de înfruntat neplăceri. Aflasem de la oameni că femeia aceasta a fost văzută plîngînd pe brazdă, „chemată la ordine" de cei vizaţi de criticile sale. Ne spune că a făcut parte din comisia formată pentru atribuirea loturilor în folosinţă şi a căminelor de casă — aşa cum s-a hotărît în adunarea generală —■ dar n-a participat la acordarea acestora, „comisia" fiind, pînă la urmă, preşedintele care a atribuit lui Octavian Ionescu, lui Andrei Alexandru şi altora locuri de casă fără ca aceştia să aibă dreptul legal. De altfel multe din hotărîrile adunărilor generale au fost nesocotite şi tocmai aici trebuie căutată explicaţia insuficientei participări la muncă a cooperatorilor, a faptului că ei nu mai animă cu propunerile lor constructive adunările generale. Cîndva, cooperatorii hotărîseră construirea unei sere înmulţitor, necesară pentru asigurarea răsadurilor de legume timpurii, reamplasarea unor culturi legumicole spre a deveni mai rentabile, aplicarea dreaptă şi neşovăielnică a prevederilor statutare privind atribuirea loturilor în folosinţă personală şi a căminelor pentru casă, castfeIeşiri de aceste drepturi să nu beneficieze decit cei ce le merită după lege. Dar preşedintele a „uitat" hotărîrile adunării generale şi s-a preocupat doar de înflorirea gospodăriei sale personale, de acordarea de hatîruri unor rubedenii şi unor acoliţi ai săi. încâlcind legea nu se pot recolta decît pagube . Avem de-a face cu flagrante acte de încălcare a dreptăţii şi legalităţii, ne-a spus cu privire la situaţia de la Ploieştiori, tovarăşul VICTOR POPESCU. Legile ţării oferă cadrul necesar pentru realizarea dreptăţii şi echităţii sociale şi nimeni nu poate să se considere o excepţie de la normele care guvernează societatea noastră. O serie de abuzuri, descoperite în cadrul cooperativei, totalizează pînă în prezent suma de imputat de aproximativ 100 000 lei. Președintele a efectuat transporturi cu mijloacele cooperativei în folosul său și al unor rude, fără a trece pe la casierie. De altfel, chiar şi cînd a primit în schimbul unei chitanţe de mină o sumă de bani, contravaloarea unui transport cu camionul coo-eperativei, a omis să depună banii acasă. Avînd de plătit o imputaţie de aproape 10 000 lei, costul unor ambalaje, a făcut ca această datorie să se scadă de către adunarea generală. Obţinînd îngăduinţa unora a fost şi el îngăduitor cu alţii... Astfel, în plină campanie, şoferul Stelian Radu, nudăl preşedintelui, afolosit maşina opt ore în interes propriu .Gheorghe Marin, trimis la Braşov pentru vînzarea unor produse ale cooperativei, a fost găsit vînzînd și produse care nu erau ale cooperativei. In loc să deconteze eșalonat, prin mandat poștal, contravaloarea bunurilor valorificate, el a rămas trei săptămîni cu banii cooperativei asupra sa, pe care i-a depus la sediu în mai multe... reprize, la cîteva zile după întoarcere şi... incomplet. Nici despre organizarea muncii nu sînt lucruri bune de spus FLORENTINA FILIPESCU este tinără şi — după cum spune — a înţeles de mică rolul cinstei în societatea noastră. — Am lucrat la grădina de legume şi pot să spun cu mina pe inimă că nu am observat sustrageri de produse din partea cuiva. Cine încearcă să explice slabele rezultate de la legumicultura prin sustrageri, greşeşte. Nu, sustragerile nu explică totuil... Intrăm astfel în probleme care ţin de organizarea muncii. In această privinţă nu sînt lucruri bune de spus. Ales, oamenii erau derutaţi. — Brigadierul spunea una, apoi venea preşedintele şi spunea alta... S-a muncit anapoda, fără competenţă, cu evidenţe neclare, sosite la contabilitate cu întîrziere, cu acte întocmite necorespunzător de Ion Constantin, pus şef adjunct de fermă, fără a avea priceperea necesară. Măsuri hotârîte vor restabili dreptatea Abuzurile săvîrşite la Ploieştiori, nesocotirea voinţei şi iniţiativei cooperatorilor şi încălcările pe care preşedintele Tudor Stancu le-a adus democraţiei cooperatiste, spiritul de dreptate, echitate şi legalitate care trebuie să caracterizeze relaţiile dintre cooperatori, au determinat Uniunea judeţeană a C.A.P. să elaboreze un plan de măsuri menite să ducă la schimbarea radicală a situaţiei. Tovarăşul GHEORGHE RADU, preşedintele Uniunii, relevînd importanţa deosebită a recentelor documente de partid pentru educarea cooperatorilor în spiritul intransigenţei faţă de abaterile de la normele etice ale societăţii noastre, ne-a spus că întreaga grijă a Uniunii judeţene se va concentra pentru a crea şi la Ploieşti ori cadrul favorabil de afirmare a democrației cooperatiste. TELEVIZIUNE VINERI, 26 NOIEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Căminul. 18.50 Lumea copiilor. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cronica politică internă 20.15 Intermezzo muzical. 20.25 Film artistic. Nemurire. 22.05 Panoramic ştiinţific. 22.35 Telejurnalul de noapte.