Satul Socialist, decembrie 1971 (Anul 3, nr. 799-825)
1971-12-08 / nr. 805
* * PĂMÎNTUL ŢĂRII, mai bine folosit, mai roditor! ACASĂ LA CEI CARE AU LANSAT CHEMAREA „Se face încă risipă de pumint — sublinia secretarul general al partidului în cuvîntarea rostită cu prilejul „Zilei recoltei" — deşi se ştie, suprafaţa agricolă a României nu este prea mare, iar populaţia creşte, nevoile de produse agroalimentare sporesc. Trebuie sâ facem în aşa fel îneît fiecare metru patrat de pâmînt sâ fie folosit în condiţii mai bune. Indicaţiile tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, sarcinile Congresului al X-lea al partidului, i-au determinat pe argeşeni să iniţieze o amplă acţiune de punere în valoare a tuturor terenurilor agricole. Organizaţia de partid a judeţului ARGEŞ a lansat recent, către toate judeţele ţării, chemarea la întrecere pentru punerea în valoare, la cote cît mai înalte, a fondului funciar. Pentru a cunoaşte modul în care s-a organizat această largă acţiune, măsurile care se întreprind în vederea realizării angajamentelor luate, ne-am deplasat în judeţul Argeş, acasă la cei care au lansat chemarea. O primă discuţie am avut-o la comitetul judeţean de partid, iniţiatorul întrecerii şi coordonatorul amplului program prezentat zilele trecute în presă. Aflăm că germenele acţiunii a apărut în adunarea cu activul de partid din agricultură unde s-a analizat ce este de făcut pentru utilizarea cît mai raţională a fondului funciar. Operativ s-a elaborat un plan de măsuri, s-a alcătuit un comandament judeţean şi comandamente comunale. In componenţa lor, cu responsabilităţi precise, au fost cooptaţi factori cu munci de răspundere din aparatul de stat, din agricultură, industrie şi învăţămînt. Detalii referitoare la această acţiune ne sunt furnizate de ing. Mihai Rizea, director general adjunct al Direcţiei generale agricole . „Terenurile noastre nu sunt desigur ca cele din Bărăgan Multe din ele sunt podzoluri şi smolniţe, dar practica din anii trecuţi demonstrează limpede că lucrate bine ele dau producţii neaşteptat de mari. Pe lîngă fertilitatea naturală redusă, solurile au un procent ridicat de argilă, fapt care le face impermeabile. Toate acestea, grefate pe fondul unui relief vălurat determină apariţia băltirii şi eroziunii, fenomene care diminuează an de an producţia pe sute şi mii de hectare. De reţinut că fondurile de investiţie pentru anul 1972 nu vor fi suplimentate. Extinzînd suprafaţa desecată, de pildă, de la 1 300 ha cit se planificase iniţial la 3 500 cît ne-am propus să realizăm prin muncă patriotică, investiţia specifică pe hectarul amenajat se reduce cu două treimi. Sîntem beneficiarii direcţi ai acţiunii întreprinse. Responsabilitatea noastră în vederea materializării măsurilor preconizate este multiplă : proiectanţi, îndrumători tehnici şi executanţi. Prin organele noastre de spe- CONSTANTIN ONOFREI (Continuare bs pag. a 3-a) Proiectanţii conturează viitoarea hartă hidrografică a judeţului Argeş Zilnic, pe şantierul de la Merişani, sute de cooperatori şi salariaţi ai întreprinderilor din Piteşti lucrează la amenajarea unei reţele de canale pentru desecări Lucrările agricole Raid-anchetă în judeţul Covasna ÎNCHEIAŢI TRANSPORTUL SFECLEI DE ZAHĂR, GRĂBIŢI ARĂTURILE! Organizarea defectuoasă a muncii la care s-a adăugat şi vremea nestatornică din ultima săptămînă au făcut ca arăturile şi transportul sfeclei de zahăr din cîmp — cele două lucrări care încă n-au luat sfîrşit in judeţul Covasna — să se desfăşoare şi în această perioadă tîrzie cu o neîngăduită încetineală. Dacă, referindu-ne la vreme, nu avem nimic de reproşat consiliilor de conducere ale cooperativelor şi organelor agricole judeţene, în afara faptului, de acum consumat, că au irosit zeci de zile bune de lucru şi de aceea n-au dreptul să se plîngă de timpul nefavorabil, în legătură cu organizarea muncii sîntem îndreptăţiţi să le aducem în continuare critici serioase. Datorită unor defecţiuni organizatorice de care se fac vinovate atît consiliile de conducere ale unor cooperative şi organele agricole, cît şi alte instituţii care au sarcina să sprijine lucrările, în Covasna, mai sunt de atat aproximativ 5 000 de hectare şi de transportat din cîmp aproape 35 000 de tone sfeclă. Ce întreprind factorii responsabili pentru lichidarea cit mai grabnică a acestor grave întîrzieri ? Cei mai mulţi dintre tovarăşii cu care am stat de vorbă ne-au mărturisit că aşteaptă zile frumoase şi că nu şi-au pierdut speranţa să termine lucrările încă în cursul acestui an. GERHARD KASTNER, inginer-şef al întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii Covasna, ne spune că se lucrează greu din pricina terenului moale şi, ca atare, se aşteaptă să se mai întărească solul. Iosif Orban, inginerulşef al cooperativei agricole din Ozun se mărgineşte să-şi exprime ALEX. HANDREA, coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 3-a) La cooperativa agricolă din Vadu Săpat — judeţul Prahova, mecanizatorii lucrează susţinut pentru executarea arăturilor pe ultimele hectare de pâmînt Foto : N. BUICA 1 SAUL SICIALISI Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor.Agriage IVV Producţie ANUL III Nr. 805 MIERCURI 8 DECEMBRIE 1971 4 pagini — 30 bani Exigenţă, competenţă, răspundere CE SE CERE ACELORA CARE GOSPODĂRESC AVEREA OBŞTEASCĂ •CHIBZUINŢĂ • CORECTITUDINE • COMBATIVITATE NICOLAE LUPAŞ director adjunct al Băncii pentru agricultură şi industrie alimentară, sucursala judeţeană Sibiu După cum se ştie raporturile instituţiei noastre cu cooperativele agricole de producţie sunt de îndrumare şi control. Urmărim evoluţia fenomenelor economice în evidenţa contabilă şi operativă a cooperativelor, respectarea legalităţii socialiste şi a normelor legale în vigoare. Acest gen de raporturi ridică neîncetat probleme care privesc fie munca organelor bancare, fie a factorilor de răspundere din C.A.P. Și aceasta tocmai datorită, faptului că aici se pune problema administrării cit mai judicios de către cooperativele agricole a fondurilor proprii cît și împrumutate, combaterii acelor fenomene al căror efect se repercutează asupra micşorării potenţialului economic al C.A.P. Nu putem să ne limităm, aşadar, la simpla operaţie de verificare a gestiunii cooperativei agricole fără a clarifica acolo la faţa locului toate implicaţiile fenomenului economic. Au fost şi situaţii dintre acestea. Acum însă am izbutit să depăşim acea viziune îngustă, birocratică care-i împiedica pe unii dintre noi să vadă, în contactul direct cu cooperatorii, anumite mentalităţi şi atitudini care alimentau sursele de irosire a fondurilor materiale şi băneşti. Cu aceste gînduri să ne deplasăm spre unităţile cu care ne purtăm zilnic dialogul, să analizăm cazurile de neglijenţă, incompetenţă sau necinste care dijmuiesc prin efectul lor din avutul obştesc şi să stabilim căile de a le preveni şi înlătura. Amintesc de la început că în judeţul nostru sunt cooperative agricole în care majoritatea cooperatorilor manifestă grija faţă de păstrarea şi creşterea avuţiei obşteşti. Şi mă refer la cei pe care cooperativa i-a investit cu datoria de a veghea cum se cheltuiesc fondurile, cum se administrează averea obştii. La C.A.P. Marpod magazinerul Alex. Datcoş care gestionează materialele, brigadierii Ion Gabel şi X. Armenciu care întocmesc corect şi fără întîrziere actele de evidenţă, urmăresc realizarea producţiilor şi predărilor la fondul de stat, casierul Mihail Wilk care manifestă corectitudine şi disciplină în mînuirea numerarului din casă, sunt exemple de o desăvîrşită conduită morală. Preşedintele Ion Kessler, inginerul şef Ovidiu Păstramă şi ceilalţi meri(Continuare în pag. a 2-a) Explicaţiile şi motivările nu rezolvă dosarele de pensionare uitate in sertare Cînd oamenii ţi-au acordat încrerea lor, cînd ţi-au încredinţat conducerea treburilor obştii, scuzele şi justificările nu pot înlocui munca şi efortul, nu trebuie să substituie activitatea de fiecare zi pentru îndeplinirea îndatoririlor încredințate. Mă gîndeam la aceste lucruri, mai deunăzi, discutînd cu cooperatoarealora M. Czetea, in vîrstă de 75 de ani, din comuna Alexeni. O întîlnisem la sediul cooperativei, așteptînd pe careva din „cei de pe la birouri" ca să-i întocmească dosarul de pensionare. Din vorbă în vorbă am înţeles că avea dreptul de mai mulţi ani să-şi primească pensia de bătrineţe. Am întrebat-o dacă pînă acum nu a găsit pe nimeni care s-o îndrume. Necăjită, bătrîna mi-a spus că a venit în mai multe rînduri pe la sediul cooperativei, întrebînd ba pe unul, ba pe altul, ce să facă, cum să procedeze ca să-şi primească pensia, dar i s-a spus „să mai stea şi pe acasă, că nu au timp de ea“. Văzînd că nu o ascultă nimeni, bătrîna a luat trenul spre Bucureşti. Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole a dispus să i se rezolve de urgenţă cererea îndreptăţită, în dosarul de pensionare al cooperatoarei Dobra I. Dumitrache, de la cooperativa agricolă Hotarele, dosar întocmit încă din luna mai 1971, dar nerezolvat pînă In prezent, am putut citi „rezoluţia" preşedintelui Gheorghe Iosif, pe care o reproducem tocmai pentru „originalitatea" ei . ....se va lua în consideraţie şi se va proba cu martori care să ateste că numita este bolnavă". Semnat, Gheorghe Iosif, preşedinte. Din cite am constatat, preşedintele nu ştie de existenţa instrucţiunilor care reglementează acordarea pensiilor ţăranilor cooperatori, instrucţiuni în vigoare de mai bine de 5 ani, de simplul fapt că îmbolnăvirea unui om, mai ales atunci cînd e vorba de pensionarea lui, se constată de către medici, prin acte scrise şi nu cu ajutorul martorilor ! Tot la această cooperativă am găsit 33 de dosare de pensionare întocmite încă din luna mai a acestui an, dar neexpediate filialei judeţene a casei de pensii. Motivul ? Cooperativa nu a ţinut de aproape 8 luni adunare generală. Cînd va ţine ? „Pînă acum nu ştiu precis. Prin decembrie sau prin ianuarie, ne-a informat senin președintele cooperativei. Om vedea noi...“. Cooperatoarea Tudora G. Zeldea din aceeași unitate are dosar de pensionare aprobat de adunarea generală a cooperativei in luna aprilie, dar încă netrimis la casa de pensii Motivul ? A fost uitat prin sertare ! Multe cooperative agricole, ne spunea medicul Lucreţia Tomescu, preşedinta Comisiei de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă din oraşul Giurgiu, întocmesc dosare de pensionare incomplete, din care lipsesc anumite piese obligatorii, semnături sau ştampile. Sîntem astfel obligaţi NICOLAE GIURUMESCU, Inspector la Filiala judeţeană a Casei de pensii a judeţului Ilfov (Continuare în pag. a 4-a) O nouă victorie a industriei româneşti TRACTORUL NR. 300 000 Muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinei „Tractorul" din Braşov au sărbătorit zilele acestea, cu îndreptăţită mîndrie, un eveniment deosebit in activitatea lor : de pe banda de montaj a uzinei a ieşit luni cel de al 300 000-lea tractor. Faima uzinei a trecut de mult peste hotarele ţării. Tractoarele de tip U-650, de exemplu, din care face parte şi cel de-al 300 000-lea tractor, sunt exportate in peste 60 de ţări ale lumii. Uzina işi dezvoltă continuu capacităţile de producţie şi işi diversifică gama de tractoare. Concludent în acest sens este faptul că in anul 1975 uzina va realiza o producţie de 380 000 de tractoare, în 20 de tipuri şi circa 200 de variante. Prin asemenea eforturi susţinute, industria asigură un ritm tot mai inart de dotare a agriculturii cu mijloace mecanice perfecţionate. După cum se ştie, pînă la sfirşitul acestui an agricultura patriei noastre a primit 111 200 tractoare. Numărul acestora va spori cu fiecare an, ajungind în 1975 la 118 000— 120 000. CONSILIULUI POPULAR AL JUDEŢULUI ARGEŞ Noua staţiune de mecanizare a agriculturii Bîrla, judeţul Argeş, funcţionează deocamdată intr-un spaţiu improvizat. S-a prevăzut construirea unei clădiri cu anexele respective unde să ne mutăm. Sîntem, însă îngrijoraţi de ritmul în care se desfăşoară lucrările. Conform graficelor stabilite, clădirea trebuia la această dată să fie acoperită, dar se lucrează abia la fundaţii. Aceasta se întîmplă din cauza dezinteresului manifestat de Trustul de Construcţii Piteşti faţă de asigurarea materialelor necesare. Neajunsurile acestea dăinuie de acum trei luni. Ele au fost sesizate. Analize la judeţ s-au făcut şi de cite trei ori pe lună dar cei în cauză nu fac altceva decit să... promită. De altminteri, maistrul constructor Ion Iţică, conducătorul punctului de lucru semnalizează şi alte neajunsuri deloc mărunte . „Nu este asigurată căldura necesară turnării prefabricatelor — stîlpi şi grinzi. Timpul ION POPESCU întreprinderea de mecanizare a agriculturii. Argeş (Continuare în pag. a 3-a) Obişnuiţi cu valoarea lor, obişnuiţi să le folosim in împrejurări potrivite, apelăm adeseori la cuvinte şi expresii fără a mai cerceta încărcătura lor de sensuri. Dar, aşa cum spune un proverb , cuvintele te-nvaţă, pe cînd exemplele te pun în mişcare, o întîmplare petrecută nu de mult în comuna noastră m-a făcut să mă gîndesc mai adine la înţelesul cuvintelor prestigiu şi stimă. începusem construcţia linei şcoli cu etaj în satul de centru. Reuşisem să mobilizăm 19 constructori, cărora cooperatorii şi cadrele didactice le-au asigurat masă şi cazare. Ne lipsea însă mîna de lucru necalificată. Eram în plină campanie de recoltare şi toată suflarea satului era pe cîmp. Dar nici ridicarea şcolii nu putea întîrzia. Atunci, mobilizaţi de directorul şcolii, Aurelian Nicolescu, profesorii şi învăţătorii din comună, ajutaţi de cîţiva elevi mai mari, au pus mina pe lopată şi pe targă şi au lucrat efectiv pînă la terminarea construcţiei. O singură profesoară, mai tînără, se codea să participe la muncă, temîndu-se că lucrînd şi-ar pierde prestigiul în faţa elevilor şi a satului. Mi-au rămas şi acum în minte cuvintele cu care i-a răspuns directorul şcolii : „Nu te naşti cu prestigiu, nu-i moşteneşti şi nu ţi-l face nimeni cadou. Prestigiul, consideraţia şi respectul oamenilor le capeţi prin muncă, prin comportarea, prin apropierea de oameni şi de nevoile lor, prin exemplul personal pe care îl oferi celorlalţi". Este cuprins in aceste cuvinte un mare adevăr. Satul, ca orice colectiv uman, este un mic univers in care oamenii te judecă nu după vorbe, oricît de frumoase ar fi ele, ci după faptele tale, după comportarea ta ca om şi cetăţean, după atitudinea pe care o manifeşti faţă de problemele obştii, într-un cuvînt, după respectul şi stima de care te bucuri, întrebaţi pe oricare locuitor al Dragodanei care sunt cei mai stimaţi, cei mai respectaţi cetăţeni ai comunei şi vă va numi, printre alţii, pe brigadierul Gheorghe Petre, pe cooperatorii Nicolae Sandu şi Dumitru Costache, pe învăţătorul Mircea Bivol. Argumente : hărnicia şi priceperea lor în muncă, cinstea şi corectitudinea de care dau dovadă atît în activitatea lor cît şi în viaţa de familie. An de an, brigada condusă de Petre Gheorghe obţine cele mai bune producţii la hectar pe cooperativă, adevărate recorduri pentru zona noastră : peste 5 000 kg porumb, 18 tone cartofi etc. De activitatea deputaţilor Dumitru Costache şi Mircea Bivol se leagă o mare parte a construcţiilor ridicate în satele Dragodana şi Păunet. Toţi cei care-l cunosc pe Nicolae Sandu, au numai cuvinte de laudă pentru respectul faţă de muncă instaurat în familia sa (toţi membrii familiei sale lucrează efectiv in cooperativă), în fiecare vacanţă, fiică-sa, studentă PETRE STOICA primarul comunei Dragodana judeţul Dîmboviţa (Continuare in pag a 4-a 1 Să gîndim, să muncim, să trăim[in chip comunist] PRESTIGIUL SE CLĂDEȘTE PRIN MUNCĂ