Satul Socialist, ianuarie 1972 (Anul 4, nr. 826-849)

1972-01-04 / nr. 826

for 1­826 Marți 4 ianuarie IN ÎNDEPLINIREA PLANULUI PE 1972 Combinatul chimic Craiova Activitatea desfăşurată în primele două zile de către chi­­miştii de pe platforma indus­trială a­­ ram­vei a fost deo­sebit de fructuoasă. Toate in­stalaţiile din fabricile în pro­ducţie au funcţionat ireproşa­bil, fapt ce explică îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ce re­veneau unităţilor de bază. La fabricile amoniac 1 şi uree 2, de exemplu, nivelul realizărilor a fost cu 5 la sută superior celui planificat, iar la Fabrica de acetilenă din gaze , sarcinile au fost îndeplinite în proporţie de 108 la sută. Rezultate supe­rioare planului s-au obţinut, de asemenea, la fabricile de azotat de amoniu 1 şi 2, la bu­tanol, precum şi la alte unităţi. Factorul esenţial ce a asigurat un bun debut în noul an este disciplina muncii de care a dat dovadă colectivul nostru — ne-a precizat inginerul Ius­tin Rogoz, directorul general al Combinatului chimic din Cra­iova. Ne mîndrim cu faptul că toţi chimiştii — operatori, maiştri, ingineri, laboranţi sau controlori de calitate — au fost prezenţi la datorie, neînregis­­trîndu-se nici o absenţă de la serviciu şi au lucrat foarte bine, înţelegind astfel că pentru îndeplinirea sarcinilor mari ce ne revin în cel de-al doilea an al cincinalului este nevoie să se utilizeze cu maximum de ran­dament timpul de lucru şi utila­jele din dotarea unităţii. In acest fel, agricultura, econo­mia naţională vor primi de la Craiova, unde s-a materializat un însemnat volum de investiţii din fondurile statului, produse mai multe şi mai bune, pentru a contribui la îndeplinirea progra­mului de modernizare a agri­culturii noastre socialiste. Combinatul chimic Tîrnăveni Şi chimiştii marelui Combinat chimic din Tîrnăveni au înscris in agenda primei zile a anului '72 succese remarcabile. La instalaţia de carbid nr. 6, intra­tă în funcţiune în luna noiem­brie a anului trecut, formaţiile de muncă conduse de maiştrii Farcas Cornel şi Chinciuşan Oc­­tavian, care au lucrat in prima zi a anului, au reuşit să reali­zeze o producţie de carbid cu 100 tone mai mare faţă de sar­cinile prevăzute în normele de durată stabilite. Odată cu aceasta, noua instalaţie de car­bid a şi atins capacitatea de producţie prevăzută in proiecte, 1 indice care trebuia atins abia , la sfirşitul anului. Importante succese au fost­­ obţinute şi la celelalte fabrici din cadrul combinatului, unde forţele incandescente ale cup­toarelor şi instalaţiilor tehno­logice nu cunosc odihnă. Hidrocentrala de la Porţile de Fier Hidrocentrala de la Porţile de Fier s-a afirmat şi în primele două zile din 1972 ca cea mai puternică unitate din constelaţia energetică a României. Asigu­­rînd funcţionarea optimă a instalaţiilor, energeticienii de aici au realizat o cantitate de energie electrică egală cu media înregistrată cu un deceniu în urmă, într-o zi, în toate centra­lele electrice ale ţării. După cum ne-a precizat inginerul de serviciu Ion Trocan, producţia atinsă sîmbătă şi duminică la Porţile de Fier se situează printre cele mai ridicate înre­gistrate pînă acum în staţiile centralei electrice româneşti de pe Dunăre. Tot de la Porţile de Fier ni s-a transmis vestea că s-a înche­iat cu succes perioada de pro­be tehnologice complexe, cu du­rata de 72 de ore, la care au fost supuse staţia electrică de transformare de 400 kV de la Gura Văii şi linia electrică de 400 kV Porţile de Fier-Rovinari, magistrală care în acest an se va prelungi pină la București. Miercuri 5 ianuarie Programul I ; 6.00 Muzică şi ac­tualităţi; 6.20 Jurnal agrar ; 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport ; 7.45 Sfatul medicului ; 8.00 Sumarul presei ; 8.08 Matineu muzical; 8.25 Moment poetic ; 8.30 La microfon, melodia prefe­rată ; 9.30 Viaţa cărţilor (reluare); 10.00 Buletin de ştiri ; 10.05 Muzică populară din Oltenia ; 10.30 Vreau să ştiu; 11.00 Buletin de ştiri; 11.05 Melodii interpretate la acordeon de Emil Decotty ; 11.15 Consulta­ţie juridică ; 11.30 Inalţă-te, fru­moasă ţară ! — cintece ; 12.00 Cîn­­tă Harry Belafonte; 12.30 Intîlni­re cu melodia populară şi inter­pretul preferat; 13.00 Radiojurnal; 13.30 100 de legende româneşti ; 14.30 Melodii populare ; 16.00 Ra­diojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16.30 Muzică uşoară ; 17.00 Antena tineretului ; 17.30 Concert de mu­zică populară ; 20.05 Zece melodii preferate ; 20.40 Cintece lăutăreşti cu Constantin Mirea ; 20.55 Ştiin­ţa la zi ; 21.00 Revista şlagărelor ; 21.30 Bijuterii muzicale ; 22.00 Ra­diojurnal. Buletin meteorologic. Sport; 23.00 Concert de seară ; 24.00 Buletin de ştiri. Programul II : 6.00—8.05 Pro­gram muzical de dimineaţă ; 6.05 Buletin de ştiri ; 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport; 8.05 Tot înainte ; 9.35 Orchestra de mu­zică populară „Plaiurile Bistriţei" din Bacău ; 10.30 Vă reamintiţi a­­ceste melodii ? 11.30 Cintă Dan Gherasim, Bleser Kirov şi Ann Sorei ; 12.15 Din folclorul muzical al popoarelor ; 12.30 Refrene ale tinereţii — muzică uşoară; 13.40 Pagini vesele din operete ; 14.00 Buletin de ştiri ; 14.05 Cîntaţi fete şi feciori — muzică populară ; 14.30 Cartea ştiinţifică ; 15.00 Sem­nături pe portativ ; 15.20 Mara­mureş, ţară veche — popas folclo­ric muzical ; 15.30 Radio-şcoală ; 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo­­rutier ; 17.00 Buletin de ştiri ; 17.05 Muzică populară ; 17.30 Teatru serial; 18.00 Publicitate radio; 19.05 Melodii de estradă ; 19.30 E­­misiune culturală ; 19.50 Noapte bună, copii ! 20.00 Cintă Alexan­dru Grozuţă; 20.15 Teatru radio­fonic ; 22.30 Universitatea radio ; 22.45 Canţonete ; 23.00 Buletin de ştiri; 15.45 Matineu de vacanţă ; 18.00 Muzică populară cu Maria Schi­­por şi Matei Constantin ; 18.20 Mult e dulce şi frumoasă ; 18.35 Timp şi anotimp în agricultură ; 18.55 Gala interpreţilor : Emilia Petrescu ; 19.10 Tragerea pronoex­­pres ; 19.20 1001 de seri : La circ ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.10 Avanpremieră ; 20.15 Telecinema­­teca : Zboară cocorii ; 22.00 Artişti ai jazz-ului : Duke Elington ; 22.30 Teleglob ; 22.45 Telejurnalul de noapte: IDIO I (Urmari din pag. V hotărire la ridicarea paharului ci­ mai sus ) Cooperatorii știu să cinstească cum se cuvine sărbătorile. S-ar putea spune că revelionul din a­­cest an și l-au pregătit încă din... ianuarie anul trecut. ■ Adică a­­tunci cind in adunările generale au discutat planurile de bătaie şi pentru pîine, şi pentru zootehnie, şi pentru viticultură, adică cind au discutat cam despre tot ce se află acum pe mesele lor. Iată citeva din însemnările noastre făcute cu ocazia unor po­pasuri în comune şi sate ale ţă­rii în orele de schimb ale calen­darelor 1971—1972. Judeţul Maramureş, comuna Ul­­meni. S-a înserat de-a binelea. Pe străzi grupuri de locuitori vor­bind cu glas tare, aprins. Ne a­­propiem de omul care ni se intre cel mai vorbăreţ. — încotro ? — La căminul cultural, trebuie să fim mai devreme acolo, că noi sîntem cu organizarea. E mult de lucru, că-s oameni mulţi. Tocmai asta vorbeam, cum să facem să iasă mai bine. Apoi, avem şi un program, să-i zic, artistic cu... ră­vaşe. Aceleaşi preocupări la Şomcuta Mare, Tîrgu Lăpuş, Lăpuşel. Cind am ajuns la Cicîrlău re­velionul era în toi. La care poartă să batem 7 — cu toate că n-avem nici o teamă că se va găsi vreuna care să nu ni se deschidă. Dar cind ai de unde să alegi, cam aşa se întimplă : nu te hotărăşti. Batem din intimplare la poarta unei case noi, arătoase. — Aţi şi venit cu sorcova, glu­meşte cel ce ne-a deschis, Petre Vinţu, intraţi că mai avem locuri şi un pahar se mai găseşte, li p­ăr­­turisim că nu ne-am îndoit nici un moment de acest lucru. — Facem revelionul in familie că avem familie mare, că ne-au venit şi cei de la Baia Mare. Aşa fac şi Vasile Pop şi Ion Ghiar şi alţii. Avem copii — muncitori, ingineri, tehnicieni, profesori sta­biliţi cu serviciul la Baia Mare care ne-au scris că vor să facă re­velionul cu noi, la ţară. Le-am spus „veniţi fraţilor că nu e rău­şi să nu uitaţi de unde aţi plecat". Şi acum sîntem cu toţi împreună. — Cum staţi cu veselia ? — Stăm foarte bine că incă mai avem sticle pline. Dar bucuria a­­devărată este in sufletele noastre. — Se simt bine ,,invitaţii" ? — Păi, nu o fi satul nostru chiar oraş, dar tinde şi el să fie un mic orăşel. Asta este viaţa. Se schimbă şi omul şi locul unde tră­ieşte. Că dacă ar sta pe loc n-ar fi bine. — Ce vă doriţi în noul an ? — Sănătate şi fericire. Şi nouă, ăstora de la sat, şi copnilor. Să avem parte de vorbe bune, să muncim cu mai mult spor ca să avem bucurie. Că pe­ urma vin şi celelalte. Popas în satul liba, întrebăm pe primarul Gavril Pop cine face re­velionul în cele 4­0 blocuri de lo­cuinţe a căror siluiete se disting în ceaţa nopţii. — Cum cine ? Locatarii lor, mi­nerii exploatării liba — Handal. Unele ferestre sunt larg deschise, semn că atmosfera dinlăuntru este foarte... caldă. Se aud gla­suri, cintece — semn de voioşie, că petrecerea revelionului este în toi. Se cintă, se dansează. Mulţi dintre cei ce locuiesc în blocuri, au fost pină nu de mult ţărani. Acum sint mineri, oameni care caută altfel de recolte in adîncuri. Oamenii lui ,, noroc bun“ îşi tit­rează „la mulţi ani", in pragul noului an cu sentimentul ,sau mai bine zis, cu certitudinea că 1972 le va aduce mai multe satisfacţii profesionale şi personale. Un scurt popas şi în judeţul Braşov, în mijlocul unor coopera­tori pe care-i recomandă... mili­oanele. Aţi ghicit, este vorba des­pre cei din Harman. Mulţi locui­tori şi-au dat întîlnire cu citeva ore înaintea anului nou la bufe­tul din comună — cooperatori, salariaţi ai Consiliului popular, de la cooperativa de consum şi alţii. Nu in calitate de simpli consu­matori, ci de... colegi de revelion. Bufetul şi-a schimbat aspectul pentru această noapte intre nopţi, fiind mai ospitalier decit nicioda­tă. S-au rostit toasturi, s-au spus vorbe care merg la inimă, dar şi vorbe cu... ţepi pentru unii. Au­ primit felicitări verbale Ion To­hăneanu şi Vasile Neagovici de la cooperativa agricolă de producţie, Eugen Răvar şi Vasile Nicoară de la consiliul popular, V. Găitan şi Ion Barbu de la cooperativa de consum şi alţii. Consemnăm trei ginduri: „Anul 1972 să fie un an in care fiecare dintre noi să-şi propună să mun­cească cu toată conştiinciozitatea de care este capabil (Ion Tohănea­­nu). In anul în care vom intra fiecare locuitor al comunei să se poată lăuda cu o contribuţie sub­stanţială la înfrumuseţarea co­munei (Eugen Ravăr). Să fim bo­gaţi nu numai la pungă, dar şi la suflet —­ bogaţi în cinste, în corec­­­­titudine, în omenie“ (Vasile Ni­coară)... Le-am urat ca toate aceste gîri­duri, precum şi altele să se împli­nească întocmai. Şi iată-ne in mănoasa cîmpie de vest a Banatului, la Biled, printre locuitorii săi — români, germani, maghiari. Aici s-a încetăţenit obi­ceiul — de mai mulţi ani — ca re­­velionul să se organizeze fie la căminul cultural, fie la cooperati­va de producţie, fie la S.M.A. A­­nul acesta s-au hotărît pentru sa­la cooperativei agricole. Cum sîn­t la muncă, aşa sînt şi aici, in acea­stă sală, oamenii: înfrăţiţi, prie­tenoşi. Meniu — ţuică bătrînă, friptură rumenă de porc, sărmălu­ţe gustoase „ă la Banat", tori şi uin roşu de regiune. Şi mai tineri şi mai virstnici. Ce, Anul Nou nu este an nou pentru toţi ? Coopera­tori, brigadieri, şefi de echipă, in­gineri agronomi, toţi veniţi cu fa­miliile lor. In sală însă, o singură familie: familia satului. In cea mai desăvirşită linişte toţi cei pre­zenţi au ascultat urarea de Anul Nou a tovarăşului N­I­C­O­L­A­E CEAUŞESCU. Conducătorul parti­dului şi statului nostru s-a adre­sat şi lor, celor ce se întrec cu pă­­mintul pentru a-l face mai darnic in produse agroalimentare. Acum se discută pe marginea celor au­zite, cum au făcut şi în urmă cu cîtva timp cu ocazia încheierii lucrărilor conferinţei pe ţară a secretarilor şi primarilor din co­munele patriei. Ni se face cunoştinţă cu unii dintre cooperatorii prezenţi. — Nicolae Sas şi Mihai Balog. Şi-au adus o contribuţie deosebită anul trec­ut la obţinerea premiului­­ pe ţară la creşterea şi îngrăşa­­rea porcilor, iar în acest an nu s-au lăsat mai prejos. Numărul porcilor îngrăşaţi a ajuns la 7 300 de capete, creindu-se posibilitatea să se livreze statului peste 730 tone de carne. Alături, la ctţiva paşi, in sala căminului cultural, împodobită cut sărbătoare, arhiplină, orchestra wi­vind un program cintece populare, de-ale naţionalităţilor conlocuia­toare, întreţine atmosfera de ve­selie. Cumpăna nopţii i-a găsit pe toţi radiind de bucurie, de satis­facţie, pentru succesele de pînă acum, gindind la acele viitoare. Pentru ele a toastat tovarăşul Ioan­ Taugner, primarul comunei. In clinchetul paharelor s-au făcut apoi urări de ,,La mulţi ani", oa­menii şi-au strîns mîinile ca intr-o mare familie puternică, unită. A­­celeaşi urări le-a făcut brigada artistică de agitaţie care n-a mai­ contenit cu pluguşorul, cu răvaşe, special pregătite pentru noaptea de revelion. De fapt acestea nu au fost sin­gurele revelioane organizate în comună. Şi la S.M.A. in marea sală a clubului cu tradiţionalul purcel la tavă, mecanizatorii au ţinut să încheie un an vechi şi să înceapă pe cel nou cu gindul de la sarcinile ce le au de înfăptuit şi cu hotărîrea fermă de a nu pre­cupeţi nici un efort pentru a face ca ogoarele cooperativei agricole să rodească din belşug, iar între­prinderea lor să se situeze mereu in frunte­a staţiunilor din judeţ. ŞI FERICI PRIMELE! ANUL 1972-AN DE HĂRNICIE, BELŞUG VEŞTI, PRIMELE SUCCESE A * , -I ... -1 R* un petic de zăpadă adevărată, colindători adevăraţi, într-un sat de la poalele Ceahlăului Printre acţiunile specifice sfirşitului de an, care se desfăşoară în unităţile agricole, se numără şi inventarierea, lucrare de mare importanţă, fără de care nu poate fi încheiat bilanţul economic şi nici întocmit planul de producţie pe 1972. Dată fiind însem­nătatea acţiunii, se impune ca din comisiile de inventariere si fac* parte numai oameni competenţi, cu experienţă, recunoscuţi pen­tru cinstea lor, cu prestigiu in rîndurile consătenilor. O dată for­mate comisiile, ele trebuie instruite şi îndrumate pe toată peri­oada inventarierii de către organ­­ele agricole* Cum sunt îndeplinite aceste cerinţe în judeţele Maramureş şi Satu Mare ? In cadrul an­chetei întreprinse ne răspund . . . GHEORGHE AMATI, director adjunct al Direcţiei generale Ma­ramureş a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor : Am sprijinit consiliile de condu­cere în alcătuirea comisiilor şi în organizarea acţiunii, avînd în ve­dere necesitatea realizării unei in­ventarieri reale, faptice. Am cău­tat ca de această dată să evităm greşelile manifestate în unele locuri cu un an în urmă cind inventarie­rea unor produse sau materiale, mai cu seamă a celor cu volum mare, a constat din transferarea din scriptele contabile in fişele de inventariere a cifrelor existente. In acest scop, am prelucrat in­strucţiunile de organizare a inven­tarierii cu toţi preşedinţii, ingine­rii şefi şi şefii contabili din coo­perativele agricole. Imediat după instructaj, personalul serviciului financiar şi contabilitate din ca­drul direcţiei noastre şi inspectorii sucursalei judeţene a Băncii pen­tru agricultură şi industria alimen­tară au fost repartizaţi pe grupe de unităţi pentru a acorda sprijin calificat comisiilor de inventariere, în cooperative cum sînt cele din Remeţi, Călineşti, Remetea Chioa­­rului, unităţi ai căror contabili şefi au o experienţă mai redusă, îndru­mătorii organelor judeţene vor răspunde nemijlocit de desfăşura­rea inventarierii. ANDREI TARR, contabil şef­iri cooperativei agricole din Coltău, judeţul Maramureş : După instruc­tajul la care am participat împreu­nă cu ceilalţi factori de răspunde­re din unitate am trecut la alcă­tuirea comisiei de inventariere şi la pregătirea ei, insistînd asupra modului cum trebuie desfăşurată această acţiune mai cu seamă la magazie. De ce am atras in mod­­ special atenţia asupra inventarie­rii magaziei ? Pentru că prin orga­nizarea activităţilor industriale şi a prestărilor de servicii, gama ma­terialelor, a produselor şi utilaje­lor s-a lărgit. Inventarierea maga­ziei nu a început. A fost însă în­cheiată inventarierea în sectorul zootehnic. VALER DORCA, inginer şef la cooperativa agricolă Lăpuşel, jude­ţul Maramureş : Inventarierile au decurs bine în unitatea noastră în anii trecuţi. De aceea am conside­rat că este bine să apelăm la a­­ceiaşi oameni care au făcut inven­tarieri şi pînă acum. Am atras la această acţiune membri ai consi­liului de conducere, pe toţi com­ponenţii comisiei de revizie, pe specialiştii cooperativei şi pe bri­gadieri, alcătuind un colectiv larg care să poată lucra divizat la sub­comisii. Rezultatul muncii de pînă acum este, aş zice, bun. Depistarea unor nepotriviri intre situaţia de pe teren şi cea scriptică este, cre­dem, un aspect pozitiv. Comisia a găsit în plus două bovine prove­nite din cumpărări care nu fuse­seră luate în evidenţă. O notă proastă pentru contabilitate. A­­ceasta se face vinovată şi de fap­tul că categoriile de vîrstăi ale unor animale nu corespundeau cu cele din evidenţă. Contabilitatea nu operase la timp trecerea ani­malelor dintr-o categorie în alta. Din acest fapt, eu, preşedintele, şi ceilalţi membri ai consiliului de conducere am tras concluzia că trebuie să urmărim mai îndeaproa­pe munca sectorului financiar-con­­tabil. In sfîrşit, comisia de inven­tariere a descoperit că din gestiu­nea magazinerului Mihai Buciu­­man lipseau 108 saci pe care oa­menii care îi luaseră în primire ii lăsaseră fie pe la baza de re­cepţie, fie pe la diferiţi coopera­tori. Sacii au fost recuperaţi. ADALBERT PASZTOR, contabil şef al cooperativei agricole din Medieşu Aurit, judeţul Satu Mare : A­vind­ un volum mare de produse, materiale, utilaje, acte de casă etc. de inventariat, noi am format o co­misie şi două subcomisii de inven­tariere. Ce aş vrea să remarc : că manifestînd maximă exigenţă pen­tru înregistrarea corectă a bunuri­lor cooperativei, acestea au grijă să nu-i nedreptăţească pe gestio­nari. Un exemplu. Cantitatea de grîu găsită în magazie nu cores­pundea cu cea din evidenţe. Pro­dusul a fost supus probelor de la­borator, constatîndu-se că între data înmagazinării şi cea a inven­tarierii el a pierdut mult din u­­miditate, ceea ce explică diferenţa­­ dintre cantitatea reală şi cea luată in evidenţă. Consider că în cazul multor produse, comisiile de in­ventariere trebuie să recurgă la probe de laborator, la — aş zice eu — expertize de specialitate pen­tru că, dacă este important să aperi avutul obştesc, nu este mai puţin important să aperi şi bunul nume al gestionarilor. Inventarierea se află în curs şi nu ne propunem să tragem con­cluzii. Din ancheta întreprinsă, din verificările făcute de noi în coope­rative se pare că acţiunea decurge mai bine decât în anii anteriori. Nu am descoperit atitudini de for­malism, nu am dat peste acele transcrieri ale datelor din evidenţe în listele de inventariere. Am vă­zut, însă, citeva liste şi ne-am dat seama că nu la toate utilajele şi materialele se trece starea tehnică. Pe membrii comisiilor ii interesea­ză dacă un bun există ori ba. Dacă el a fost folosit bine sau rău, dacă starea de uzură este justificată de timpul întrebuințării, de randa­mentul cu care a fost utilizat sau este consecința lipsei spiritului gospodăresc, aceste lucruri nu-i mai interesează. Poate că le este mai greu comisiilor să determine starea tehnică a bunurilor în ra­port cu utilizarea lor în cursul anilor, insă gradul de uzură ar tre­bui obligatoriu consemnat în ac­tele de inventariere pentru ca uni­tăţile să cunoască exact pe ce anu­me se bizuie în 1972. Trebuie să observăm cfi unele comisii sînt formate dintr-un nu­măr restrîns de oameni, fapt ce nu a permis să fie incluşi in com­ponenţa lor cooperatori cu pregă­tire mai deosebită în diferite do­menii de activitate. Din această cauză inventarierea se mărgineşte la măsurarea — numărare, cintă­­rire, culoare etc. — materiilor, ma­terialelor, utilajelor etc., calitatea fiind lăsată pe un plan secundar sau chiar neinteresînd comisiile. Numărul mic al membrilor nu le permite unor comisii să lucreze în ritmul în care s-ar cuveni și exis­tă riscul ca inventarierea să se prelungească mult in ianuarie. Nu îndemnăm, firește, la grabă. In cazul acesta graba nu ar face de­cit să dăuneze. Credem, însă, că acolo unde există pericolul prelun­girii inventarierii prea mult este bine să fie lărgite comisiile de in­ventariere. La această măsură s-a recurs şi în alţi ani, dar nu pretu­tindeni cu bune rezultate din cau­za unei grave greşeli de orientare. Prin lărgirea comisiilor s-au for­mat echipe de inventariere compu­se din gestionari, ajungindu-se nici mai mult, nici mai puţin la auto­­controlare. Inventarierea fiecărei gestiuni trebuie să se facă obliga­toriu in prezenţa gestionarului res­pectiv care are datoria să dea ex­plicaţiile pe care i le cere comisia. In nici un caz inventarul să nu fie făcut de gestionar ori de amicii acestuia. Dacă se va ţine seama de toate neajunsurile constatate cu prilejul inventarierilor din anii trecuţi, de succintele noastre observaţii, coo­perativele agricole din judeţele Maramureş şi Satu Mare vor intra în viitorul an cunoscîndu-şi bine mijloacele materiale de care dis­pun pentru realizarea producţiilor şi veniturilor planificate. coresp. „Satului socialist" * AUREL PERICE SATUL SOCIALIST * PAGINA 8 FESTIVALUL DUBAŞILOR şi satele hunedorene s-a des­făşurat în săptămîna 26 decem­brie 1971 — 2 ianuarie 1972 cea de-a patra ediţie a „Festivalu­lui dubaşilor", o amplă mani­festare a datinilor şi obiceiuri­lor folclorice de iarnă de pe valea Mureşului iniţiată de centrul judeţean de îndrumare a­ creaţiei populare şi a mişcă­rii artistice de amatori. In cos­tume populare de un deosebit pitoresc au evoluat cetele sute­lor de dubaşi din satele mure­şene, reamintind de mesajul unei arte străvechi la care s-au adăugat an de an tradiţiile sa­tului contemporan. Pe scenele căminelor culturale din comu­nele Dobra, Ilia, Burjuc, cetele de dubaşi din Răduleşti, Lă­­puşnic, Stănceşti, Mihăeşti, Lă­­soiu, Săcămaş, Butea Mureşeană, Boz, Gura Sada, Tătăreşti, Godhacea au prezentat cu măiestrie artistică, intr-un limbaj viu şi colorat, stri­gături şi colinde, obiceiuri şi datini specifice acestei zone folclorice. Cu ropote de aplauze au fost primiţi la Do­bra dubaşii din Mihăeşti, im­­presiatînd prin colindul „în­treabă şi întreabă marii plu­gari", precum şi prin vioiciu­nea graiului local. Ion Suiaga, Arcadie Munteanu, Traian Ghiara, Aurel Dan şi Adrian Feleşan sunt doar cîţiva din cei care au făcut urale. A impre­sionat, de asemenea, originalul joc al dubei de la Gura Sada şi­­interesantele zicale de la Godineşti şi Tătăreşti conside­rate adevărate perle din şiragul nestematelor folclorice păstrat cu grijă în acest colţ de ţară şi transmis prin generaţii de-a lungul anilor. Festivalul duba­şilor a reunit într-o revărsare de cîntec şi joc sute de coope­ratori, ţărani cu gospodării in­dividuale, ciobani, oameni cu­noscători ai tradiţiilor legate de viaţa satului. De asemenea, pe scenele căminelor culturale din Palşa, Alma Sălişte etc. au evo­luat mesagerii folclorului local, fluieraşii din Galbena, dubaşii din Alma Sălişte, dansatorii din Pogăneşti. Bogată manifestare artistică judeţeană „Festivalul dubaşilor" dă glas obiceiurilor şi datinilor străvechi de o ne­asemuită frumuseţe şi autenti­citate, secvenţelor din noua viaţă a satului şi oamenilor cu tot ce au mai specific aceste meleaguri transpuse în mod măiestrit pe plan artistic. ZINA VESESCU coresp. „Satului socialist" MUNICIPIILE ŞI ORAŞELE FRUNTAŞE ÎN ÎNTRECEREA PATRIOTICĂ Activitatea desfăşurată pentru înfrumuseţarea şi buna gospo­dărire a localităţilor s-a înche­iat şi anul acesta cu rezultate remarcabile. Valoarea lucrărilor executate prin muncă patrioti­că de cetăţenii municipiilor, o­­raşelor şi comunelor, în tim­pul lor liber, a fost de 5,5 mi­liarde lei, cu peste 1,6 miliarde lei mai mult decit se realizase in anul 1970. Pe baza unei analize temeini­ce făcute în tot cursul anului 1971, Comisia Centrală pentru urmărirea şi îndrumarea între­cerii patriotice a hotărît a­­cordarea următoarelor premii şi menţiuni municipiilor şi oraşe­lor fruntaşe pe ţară în acţiunea de înfrumuseţare şi bună gos­podărire : A. MUNICIPII CU O POPU­LAŢIE DE PESTE 50 000 LO­CUITORI : Premiul I : MUNI­CIPIUL BACAU, judeţul Ba­cău ; Premiul II : MUNICIPIUL PIATRA NEAMT, judeţul Neamţ : Premiul III : MUNICI­PIUL TURNU SEVERIN’, jude­ţul Mehedinţi. . In afara municipiilor clasate pe primele trei locuri, au mai obţinut rezultate bune, clasîn­­du-se în ordine pe locurile ur­mătoare, şi municipiile Reşiţa, Hunedoara, Craiova, Arad, Plo­ieşti şi Timişoara. B. MUNICIPII CU O POPU­LAŢIE SUB 50 000 LOCUI­TORI : Premiul I : MUNICI­PIUL GIURGIU, judeţul Ilfov ; Premiul II : MUNICIPIUL LU­GOJ, judeţul Timiş ; Premiul III : MUNICIPIUL BOTOŞANI, judeţul Botoşani. In afara municipiilor clasate Pe primele trei locuri, au mai obţinut rezultate bune, clasîn­­du-se în ordine pe locurile ur­mătoare, şi municipiile Roman, Suceava, Rîmnicu Vilcea, Tur­­nu-Măgurele şi Focşani. C. ORAŞE CU O POPULAŢIE DF. PESTE 10 000 LOCUITORI : Premiul I : ORAŞULUI DO­­ROHOI, judeţul Botoşani ; Pre­miul II : ORAŞULUI BUHUŞI, judeţul Bacău ; Premiul III : ORAŞULUI GURA HUMORU­LUI, judeţul Suceava ; Premiul IV : ORAŞULUI OLTENIŢA, judeţul Ilfov ; Premiul V : ORAŞULUI BUŞTENI, judeţul Prahova ; Menţiunea I : ORA­ŞULUI ANINA, judeţul Caraş- Severin ; Menţiunea II : ORA­ŞULUI ROŞIORII DE VEDE, judeţul Teleorman ; Menţiunea III : ORAŞULUI COSTEŞTI, judeţul Argeş. In afara oraşelor premiate, au mai obţinut rezultate bune, cla­­sîndu-se în ordine pe locurile următoare, şi oraşele Agnita, Lipova, Motru, Orăştie şi Ad­­jud. D. ORAŞE CU O POPULAŢIE SUB 1­1 000 LOCUITORI : Premiul I : ORAŞULUI TIR­­GU-BU­IOR, judeţul Galaţi ; Premiul II : ORAŞULUI OCNA SIBIULUI, judeţul Sibiu ; Pre­miul III : ORAŞULUI CALI­­MANEŞTI, judeţul Vilcea ; Premiul IV : ORAŞULUI TO­­POLOVENI, judeţul Argeş ; Premiul V : ORAŞULUI A­­LEŞD, judeţul Bihor ; Menţiu­nea I : ORAŞULUI PÎNCOTA, judeţul Arad ; Menţiunea II : ORAŞULUI NOVACI, judeţul Gorj ; Menţiunea III : ORAŞU­LUI PREDEAL, judeţul Bra­şov ; Menţiunea IV : ORAŞU­LUI ODOBEŞTI, judeţul Vran­­cea ; Menţiunea V : ORAŞULUI HIRLAU, judeţul Iaşi ; Men­ţiunea VI : ORAŞULUI NĂVO­DARI, judeţul Constanţa. In afara oraşelor premiate, au mai obţinut rezultate bune, clasîndu-se in ordine pe locu­rile următoare, şi oraşele Băile Herculane, Săveni, Slănic Mol­dova şi Titu. (Agerpres).

Next