Satul Socialist, ianuarie 1972 (Anul 4, nr. 826-849)
1972-01-04 / nr. 826
for 1826 Marți 4 ianuarie IN ÎNDEPLINIREA PLANULUI PE 1972 Combinatul chimic Craiova Activitatea desfăşurată în primele două zile de către chimiştii de pe platforma industrială a ramvei a fost deosebit de fructuoasă. Toate instalaţiile din fabricile în producţie au funcţionat ireproşabil, fapt ce explică îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ce reveneau unităţilor de bază. La fabricile amoniac 1 şi uree 2, de exemplu, nivelul realizărilor a fost cu 5 la sută superior celui planificat, iar la Fabrica de acetilenă din gaze , sarcinile au fost îndeplinite în proporţie de 108 la sută. Rezultate superioare planului s-au obţinut, de asemenea, la fabricile de azotat de amoniu 1 şi 2, la butanol, precum şi la alte unităţi. Factorul esenţial ce a asigurat un bun debut în noul an este disciplina muncii de care a dat dovadă colectivul nostru — ne-a precizat inginerul Iustin Rogoz, directorul general al Combinatului chimic din Craiova. Ne mîndrim cu faptul că toţi chimiştii — operatori, maiştri, ingineri, laboranţi sau controlori de calitate — au fost prezenţi la datorie, neînregistrîndu-se nici o absenţă de la serviciu şi au lucrat foarte bine, înţelegind astfel că pentru îndeplinirea sarcinilor mari ce ne revin în cel de-al doilea an al cincinalului este nevoie să se utilizeze cu maximum de randament timpul de lucru şi utilajele din dotarea unităţii. In acest fel, agricultura, economia naţională vor primi de la Craiova, unde s-a materializat un însemnat volum de investiţii din fondurile statului, produse mai multe şi mai bune, pentru a contribui la îndeplinirea programului de modernizare a agriculturii noastre socialiste. Combinatul chimic Tîrnăveni Şi chimiştii marelui Combinat chimic din Tîrnăveni au înscris in agenda primei zile a anului '72 succese remarcabile. La instalaţia de carbid nr. 6, intrată în funcţiune în luna noiembrie a anului trecut, formaţiile de muncă conduse de maiştrii Farcas Cornel şi Chinciuşan Octavian, care au lucrat in prima zi a anului, au reuşit să realizeze o producţie de carbid cu 100 tone mai mare faţă de sarcinile prevăzute în normele de durată stabilite. Odată cu aceasta, noua instalaţie de carbid a şi atins capacitatea de producţie prevăzută in proiecte, 1 indice care trebuia atins abia , la sfirşitul anului. Importante succese au fost obţinute şi la celelalte fabrici din cadrul combinatului, unde forţele incandescente ale cuptoarelor şi instalaţiilor tehnologice nu cunosc odihnă. Hidrocentrala de la Porţile de Fier Hidrocentrala de la Porţile de Fier s-a afirmat şi în primele două zile din 1972 ca cea mai puternică unitate din constelaţia energetică a României. Asigurînd funcţionarea optimă a instalaţiilor, energeticienii de aici au realizat o cantitate de energie electrică egală cu media înregistrată cu un deceniu în urmă, într-o zi, în toate centralele electrice ale ţării. După cum ne-a precizat inginerul de serviciu Ion Trocan, producţia atinsă sîmbătă şi duminică la Porţile de Fier se situează printre cele mai ridicate înregistrate pînă acum în staţiile centralei electrice româneşti de pe Dunăre. Tot de la Porţile de Fier ni s-a transmis vestea că s-a încheiat cu succes perioada de probe tehnologice complexe, cu durata de 72 de ore, la care au fost supuse staţia electrică de transformare de 400 kV de la Gura Văii şi linia electrică de 400 kV Porţile de Fier-Rovinari, magistrală care în acest an se va prelungi pină la București. Miercuri 5 ianuarie Programul I ; 6.00 Muzică şi actualităţi; 6.20 Jurnal agrar ; 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport ; 7.45 Sfatul medicului ; 8.00 Sumarul presei ; 8.08 Matineu muzical; 8.25 Moment poetic ; 8.30 La microfon, melodia preferată ; 9.30 Viaţa cărţilor (reluare); 10.00 Buletin de ştiri ; 10.05 Muzică populară din Oltenia ; 10.30 Vreau să ştiu; 11.00 Buletin de ştiri; 11.05 Melodii interpretate la acordeon de Emil Decotty ; 11.15 Consultaţie juridică ; 11.30 Inalţă-te, frumoasă ţară ! — cintece ; 12.00 Cîntă Harry Belafonte; 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat; 13.00 Radiojurnal; 13.30 100 de legende româneşti ; 14.30 Melodii populare ; 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16.30 Muzică uşoară ; 17.00 Antena tineretului ; 17.30 Concert de muzică populară ; 20.05 Zece melodii preferate ; 20.40 Cintece lăutăreşti cu Constantin Mirea ; 20.55 Ştiinţa la zi ; 21.00 Revista şlagărelor ; 21.30 Bijuterii muzicale ; 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport; 23.00 Concert de seară ; 24.00 Buletin de ştiri. Programul II : 6.00—8.05 Program muzical de dimineaţă ; 6.05 Buletin de ştiri ; 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport; 8.05 Tot înainte ; 9.35 Orchestra de muzică populară „Plaiurile Bistriţei" din Bacău ; 10.30 Vă reamintiţi aceste melodii ? 11.30 Cintă Dan Gherasim, Bleser Kirov şi Ann Sorei ; 12.15 Din folclorul muzical al popoarelor ; 12.30 Refrene ale tinereţii — muzică uşoară; 13.40 Pagini vesele din operete ; 14.00 Buletin de ştiri ; 14.05 Cîntaţi fete şi feciori — muzică populară ; 14.30 Cartea ştiinţifică ; 15.00 Semnături pe portativ ; 15.20 Maramureş, ţară veche — popas folcloric muzical ; 15.30 Radio-şcoală ; 16.00 Radiojurnal. Buletin meteorutier ; 17.00 Buletin de ştiri ; 17.05 Muzică populară ; 17.30 Teatru serial; 18.00 Publicitate radio; 19.05 Melodii de estradă ; 19.30 Emisiune culturală ; 19.50 Noapte bună, copii ! 20.00 Cintă Alexandru Grozuţă; 20.15 Teatru radiofonic ; 22.30 Universitatea radio ; 22.45 Canţonete ; 23.00 Buletin de ştiri; 15.45 Matineu de vacanţă ; 18.00 Muzică populară cu Maria Schipor şi Matei Constantin ; 18.20 Mult e dulce şi frumoasă ; 18.35 Timp şi anotimp în agricultură ; 18.55 Gala interpreţilor : Emilia Petrescu ; 19.10 Tragerea pronoexpres ; 19.20 1001 de seri : La circ ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.10 Avanpremieră ; 20.15 Telecinemateca : Zboară cocorii ; 22.00 Artişti ai jazz-ului : Duke Elington ; 22.30 Teleglob ; 22.45 Telejurnalul de noapte: IDIO I (Urmari din pag. V hotărire la ridicarea paharului ci mai sus ) Cooperatorii știu să cinstească cum se cuvine sărbătorile. S-ar putea spune că revelionul din acest an și l-au pregătit încă din... ianuarie anul trecut. ■ Adică atunci cind in adunările generale au discutat planurile de bătaie şi pentru pîine, şi pentru zootehnie, şi pentru viticultură, adică cind au discutat cam despre tot ce se află acum pe mesele lor. Iată citeva din însemnările noastre făcute cu ocazia unor popasuri în comune şi sate ale ţării în orele de schimb ale calendarelor 1971—1972. Judeţul Maramureş, comuna Ulmeni. S-a înserat de-a binelea. Pe străzi grupuri de locuitori vorbind cu glas tare, aprins. Ne apropiem de omul care ni se intre cel mai vorbăreţ. — încotro ? — La căminul cultural, trebuie să fim mai devreme acolo, că noi sîntem cu organizarea. E mult de lucru, că-s oameni mulţi. Tocmai asta vorbeam, cum să facem să iasă mai bine. Apoi, avem şi un program, să-i zic, artistic cu... răvaşe. Aceleaşi preocupări la Şomcuta Mare, Tîrgu Lăpuş, Lăpuşel. Cind am ajuns la Cicîrlău revelionul era în toi. La care poartă să batem 7 — cu toate că n-avem nici o teamă că se va găsi vreuna care să nu ni se deschidă. Dar cind ai de unde să alegi, cam aşa se întimplă : nu te hotărăşti. Batem din intimplare la poarta unei case noi, arătoase. — Aţi şi venit cu sorcova, glumeşte cel ce ne-a deschis, Petre Vinţu, intraţi că mai avem locuri şi un pahar se mai găseşte, li părturisim că nu ne-am îndoit nici un moment de acest lucru. — Facem revelionul in familie că avem familie mare, că ne-au venit şi cei de la Baia Mare. Aşa fac şi Vasile Pop şi Ion Ghiar şi alţii. Avem copii — muncitori, ingineri, tehnicieni, profesori stabiliţi cu serviciul la Baia Mare care ne-au scris că vor să facă revelionul cu noi, la ţară. Le-am spus „veniţi fraţilor că nu e răuşi să nu uitaţi de unde aţi plecat". Şi acum sîntem cu toţi împreună. — Cum staţi cu veselia ? — Stăm foarte bine că incă mai avem sticle pline. Dar bucuria adevărată este in sufletele noastre. — Se simt bine ,,invitaţii" ? — Păi, nu o fi satul nostru chiar oraş, dar tinde şi el să fie un mic orăşel. Asta este viaţa. Se schimbă şi omul şi locul unde trăieşte. Că dacă ar sta pe loc n-ar fi bine. — Ce vă doriţi în noul an ? — Sănătate şi fericire. Şi nouă, ăstora de la sat, şi copnilor. Să avem parte de vorbe bune, să muncim cu mai mult spor ca să avem bucurie. Că pe urma vin şi celelalte. Popas în satul liba, întrebăm pe primarul Gavril Pop cine face revelionul în cele 40 blocuri de locuinţe a căror siluiete se disting în ceaţa nopţii. — Cum cine ? Locatarii lor, minerii exploatării liba — Handal. Unele ferestre sunt larg deschise, semn că atmosfera dinlăuntru este foarte... caldă. Se aud glasuri, cintece — semn de voioşie, că petrecerea revelionului este în toi. Se cintă, se dansează. Mulţi dintre cei ce locuiesc în blocuri, au fost pină nu de mult ţărani. Acum sint mineri, oameni care caută altfel de recolte in adîncuri. Oamenii lui ,, noroc bun“ îşi titrează „la mulţi ani", in pragul noului an cu sentimentul ,sau mai bine zis, cu certitudinea că 1972 le va aduce mai multe satisfacţii profesionale şi personale. Un scurt popas şi în judeţul Braşov, în mijlocul unor cooperatori pe care-i recomandă... milioanele. Aţi ghicit, este vorba despre cei din Harman. Mulţi locuitori şi-au dat întîlnire cu citeva ore înaintea anului nou la bufetul din comună — cooperatori, salariaţi ai Consiliului popular, de la cooperativa de consum şi alţii. Nu in calitate de simpli consumatori, ci de... colegi de revelion. Bufetul şi-a schimbat aspectul pentru această noapte intre nopţi, fiind mai ospitalier decit niciodată. S-au rostit toasturi, s-au spus vorbe care merg la inimă, dar şi vorbe cu... ţepi pentru unii. Au primit felicitări verbale Ion Tohăneanu şi Vasile Neagovici de la cooperativa agricolă de producţie, Eugen Răvar şi Vasile Nicoară de la consiliul popular, V. Găitan şi Ion Barbu de la cooperativa de consum şi alţii. Consemnăm trei ginduri: „Anul 1972 să fie un an in care fiecare dintre noi să-şi propună să muncească cu toată conştiinciozitatea de care este capabil (Ion Tohăneanu). In anul în care vom intra fiecare locuitor al comunei să se poată lăuda cu o contribuţie substanţială la înfrumuseţarea comunei (Eugen Ravăr). Să fim bogaţi nu numai la pungă, dar şi la suflet — bogaţi în cinste, în corectitudine, în omenie“ (Vasile Nicoară)... Le-am urat ca toate aceste gîriduri, precum şi altele să se împlinească întocmai. Şi iată-ne in mănoasa cîmpie de vest a Banatului, la Biled, printre locuitorii săi — români, germani, maghiari. Aici s-a încetăţenit obiceiul — de mai mulţi ani — ca revelionul să se organizeze fie la căminul cultural, fie la cooperativa de producţie, fie la S.M.A. Anul acesta s-au hotărît pentru sala cooperativei agricole. Cum sînt la muncă, aşa sînt şi aici, in această sală, oamenii: înfrăţiţi, prietenoşi. Meniu — ţuică bătrînă, friptură rumenă de porc, sărmăluţe gustoase „ă la Banat", tori şi uin roşu de regiune. Şi mai tineri şi mai virstnici. Ce, Anul Nou nu este an nou pentru toţi ? Cooperatori, brigadieri, şefi de echipă, ingineri agronomi, toţi veniţi cu familiile lor. In sală însă, o singură familie: familia satului. In cea mai desăvirşită linişte toţi cei prezenţi au ascultat urarea de Anul Nou a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. Conducătorul partidului şi statului nostru s-a adresat şi lor, celor ce se întrec cu pămintul pentru a-l face mai darnic in produse agroalimentare. Acum se discută pe marginea celor auzite, cum au făcut şi în urmă cu cîtva timp cu ocazia încheierii lucrărilor conferinţei pe ţară a secretarilor şi primarilor din comunele patriei. Ni se face cunoştinţă cu unii dintre cooperatorii prezenţi. — Nicolae Sas şi Mihai Balog. Şi-au adus o contribuţie deosebită anul trecut la obţinerea premiului pe ţară la creşterea şi îngrăşarea porcilor, iar în acest an nu s-au lăsat mai prejos. Numărul porcilor îngrăşaţi a ajuns la 7 300 de capete, creindu-se posibilitatea să se livreze statului peste 730 tone de carne. Alături, la ctţiva paşi, in sala căminului cultural, împodobită cut sărbătoare, arhiplină, orchestra wivind un program cintece populare, de-ale naţionalităţilor conlocuiatoare, întreţine atmosfera de veselie. Cumpăna nopţii i-a găsit pe toţi radiind de bucurie, de satisfacţie, pentru succesele de pînă acum, gindind la acele viitoare. Pentru ele a toastat tovarăşul Ioan Taugner, primarul comunei. In clinchetul paharelor s-au făcut apoi urări de ,,La mulţi ani", oamenii şi-au strîns mîinile ca intr-o mare familie puternică, unită. Aceleaşi urări le-a făcut brigada artistică de agitaţie care n-a mai contenit cu pluguşorul, cu răvaşe, special pregătite pentru noaptea de revelion. De fapt acestea nu au fost singurele revelioane organizate în comună. Şi la S.M.A. in marea sală a clubului cu tradiţionalul purcel la tavă, mecanizatorii au ţinut să încheie un an vechi şi să înceapă pe cel nou cu gindul de la sarcinile ce le au de înfăptuit şi cu hotărîrea fermă de a nu precupeţi nici un efort pentru a face ca ogoarele cooperativei agricole să rodească din belşug, iar întreprinderea lor să se situeze mereu in fruntea staţiunilor din judeţ. ŞI FERICI PRIMELE! ANUL 1972-AN DE HĂRNICIE, BELŞUG VEŞTI, PRIMELE SUCCESE A * , -I ... -1 R* un petic de zăpadă adevărată, colindători adevăraţi, într-un sat de la poalele Ceahlăului Printre acţiunile specifice sfirşitului de an, care se desfăşoară în unităţile agricole, se numără şi inventarierea, lucrare de mare importanţă, fără de care nu poate fi încheiat bilanţul economic şi nici întocmit planul de producţie pe 1972. Dată fiind însemnătatea acţiunii, se impune ca din comisiile de inventariere si fac* parte numai oameni competenţi, cu experienţă, recunoscuţi pentru cinstea lor, cu prestigiu in rîndurile consătenilor. O dată formate comisiile, ele trebuie instruite şi îndrumate pe toată perioada inventarierii de către organele agricole* Cum sunt îndeplinite aceste cerinţe în judeţele Maramureş şi Satu Mare ? In cadrul anchetei întreprinse ne răspund . . . GHEORGHE AMATI, director adjunct al Direcţiei generale Maramureş a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor : Am sprijinit consiliile de conducere în alcătuirea comisiilor şi în organizarea acţiunii, avînd în vedere necesitatea realizării unei inventarieri reale, faptice. Am căutat ca de această dată să evităm greşelile manifestate în unele locuri cu un an în urmă cind inventarierea unor produse sau materiale, mai cu seamă a celor cu volum mare, a constat din transferarea din scriptele contabile in fişele de inventariere a cifrelor existente. In acest scop, am prelucrat instrucţiunile de organizare a inventarierii cu toţi preşedinţii, inginerii şefi şi şefii contabili din cooperativele agricole. Imediat după instructaj, personalul serviciului financiar şi contabilitate din cadrul direcţiei noastre şi inspectorii sucursalei judeţene a Băncii pentru agricultură şi industria alimentară au fost repartizaţi pe grupe de unităţi pentru a acorda sprijin calificat comisiilor de inventariere, în cooperative cum sînt cele din Remeţi, Călineşti, Remetea Chioarului, unităţi ai căror contabili şefi au o experienţă mai redusă, îndrumătorii organelor judeţene vor răspunde nemijlocit de desfăşurarea inventarierii. ANDREI TARR, contabil şefiri cooperativei agricole din Coltău, judeţul Maramureş : După instructajul la care am participat împreună cu ceilalţi factori de răspundere din unitate am trecut la alcătuirea comisiei de inventariere şi la pregătirea ei, insistînd asupra modului cum trebuie desfăşurată această acţiune mai cu seamă la magazie. De ce am atras in mod special atenţia asupra inventarierii magaziei ? Pentru că prin organizarea activităţilor industriale şi a prestărilor de servicii, gama materialelor, a produselor şi utilajelor s-a lărgit. Inventarierea magaziei nu a început. A fost însă încheiată inventarierea în sectorul zootehnic. VALER DORCA, inginer şef la cooperativa agricolă Lăpuşel, judeţul Maramureş : Inventarierile au decurs bine în unitatea noastră în anii trecuţi. De aceea am considerat că este bine să apelăm la aceiaşi oameni care au făcut inventarieri şi pînă acum. Am atras la această acţiune membri ai consiliului de conducere, pe toţi componenţii comisiei de revizie, pe specialiştii cooperativei şi pe brigadieri, alcătuind un colectiv larg care să poată lucra divizat la subcomisii. Rezultatul muncii de pînă acum este, aş zice, bun. Depistarea unor nepotriviri intre situaţia de pe teren şi cea scriptică este, credem, un aspect pozitiv. Comisia a găsit în plus două bovine provenite din cumpărări care nu fuseseră luate în evidenţă. O notă proastă pentru contabilitate. Aceasta se face vinovată şi de faptul că categoriile de vîrstăi ale unor animale nu corespundeau cu cele din evidenţă. Contabilitatea nu operase la timp trecerea animalelor dintr-o categorie în alta. Din acest fapt, eu, preşedintele, şi ceilalţi membri ai consiliului de conducere am tras concluzia că trebuie să urmărim mai îndeaproape munca sectorului financiar-contabil. In sfîrşit, comisia de inventariere a descoperit că din gestiunea magazinerului Mihai Buciuman lipseau 108 saci pe care oamenii care îi luaseră în primire ii lăsaseră fie pe la baza de recepţie, fie pe la diferiţi cooperatori. Sacii au fost recuperaţi. ADALBERT PASZTOR, contabil şef al cooperativei agricole din Medieşu Aurit, judeţul Satu Mare : Avind un volum mare de produse, materiale, utilaje, acte de casă etc. de inventariat, noi am format o comisie şi două subcomisii de inventariere. Ce aş vrea să remarc : că manifestînd maximă exigenţă pentru înregistrarea corectă a bunurilor cooperativei, acestea au grijă să nu-i nedreptăţească pe gestionari. Un exemplu. Cantitatea de grîu găsită în magazie nu corespundea cu cea din evidenţe. Produsul a fost supus probelor de laborator, constatîndu-se că între data înmagazinării şi cea a inventarierii el a pierdut mult din umiditate, ceea ce explică diferenţa dintre cantitatea reală şi cea luată in evidenţă. Consider că în cazul multor produse, comisiile de inventariere trebuie să recurgă la probe de laborator, la — aş zice eu — expertize de specialitate pentru că, dacă este important să aperi avutul obştesc, nu este mai puţin important să aperi şi bunul nume al gestionarilor. Inventarierea se află în curs şi nu ne propunem să tragem concluzii. Din ancheta întreprinsă, din verificările făcute de noi în cooperative se pare că acţiunea decurge mai bine decât în anii anteriori. Nu am descoperit atitudini de formalism, nu am dat peste acele transcrieri ale datelor din evidenţe în listele de inventariere. Am văzut, însă, citeva liste şi ne-am dat seama că nu la toate utilajele şi materialele se trece starea tehnică. Pe membrii comisiilor ii interesează dacă un bun există ori ba. Dacă el a fost folosit bine sau rău, dacă starea de uzură este justificată de timpul întrebuințării, de randamentul cu care a fost utilizat sau este consecința lipsei spiritului gospodăresc, aceste lucruri nu-i mai interesează. Poate că le este mai greu comisiilor să determine starea tehnică a bunurilor în raport cu utilizarea lor în cursul anilor, insă gradul de uzură ar trebui obligatoriu consemnat în actele de inventariere pentru ca unităţile să cunoască exact pe ce anume se bizuie în 1972. Trebuie să observăm cfi unele comisii sînt formate dintr-un număr restrîns de oameni, fapt ce nu a permis să fie incluşi in componenţa lor cooperatori cu pregătire mai deosebită în diferite domenii de activitate. Din această cauză inventarierea se mărgineşte la măsurarea — numărare, cintărire, culoare etc. — materiilor, materialelor, utilajelor etc., calitatea fiind lăsată pe un plan secundar sau chiar neinteresînd comisiile. Numărul mic al membrilor nu le permite unor comisii să lucreze în ritmul în care s-ar cuveni și există riscul ca inventarierea să se prelungească mult in ianuarie. Nu îndemnăm, firește, la grabă. In cazul acesta graba nu ar face decit să dăuneze. Credem, însă, că acolo unde există pericolul prelungirii inventarierii prea mult este bine să fie lărgite comisiile de inventariere. La această măsură s-a recurs şi în alţi ani, dar nu pretutindeni cu bune rezultate din cauza unei grave greşeli de orientare. Prin lărgirea comisiilor s-au format echipe de inventariere compuse din gestionari, ajungindu-se nici mai mult, nici mai puţin la autocontrolare. Inventarierea fiecărei gestiuni trebuie să se facă obligatoriu in prezenţa gestionarului respectiv care are datoria să dea explicaţiile pe care i le cere comisia. In nici un caz inventarul să nu fie făcut de gestionar ori de amicii acestuia. Dacă se va ţine seama de toate neajunsurile constatate cu prilejul inventarierilor din anii trecuţi, de succintele noastre observaţii, cooperativele agricole din judeţele Maramureş şi Satu Mare vor intra în viitorul an cunoscîndu-şi bine mijloacele materiale de care dispun pentru realizarea producţiilor şi veniturilor planificate. coresp. „Satului socialist" * AUREL PERICE SATUL SOCIALIST * PAGINA 8 FESTIVALUL DUBAŞILOR şi satele hunedorene s-a desfăşurat în săptămîna 26 decembrie 1971 — 2 ianuarie 1972 cea de-a patra ediţie a „Festivalului dubaşilor", o amplă manifestare a datinilor şi obiceiurilor folclorice de iarnă de pe valea Mureşului iniţiată de centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de amatori. In costume populare de un deosebit pitoresc au evoluat cetele sutelor de dubaşi din satele mureşene, reamintind de mesajul unei arte străvechi la care s-au adăugat an de an tradiţiile satului contemporan. Pe scenele căminelor culturale din comunele Dobra, Ilia, Burjuc, cetele de dubaşi din Răduleşti, Lăpuşnic, Stănceşti, Mihăeşti, Lăsoiu, Săcămaş, Butea Mureşeană, Boz, Gura Sada, Tătăreşti, Godhacea au prezentat cu măiestrie artistică, intr-un limbaj viu şi colorat, strigături şi colinde, obiceiuri şi datini specifice acestei zone folclorice. Cu ropote de aplauze au fost primiţi la Dobra dubaşii din Mihăeşti, impresiatînd prin colindul „întreabă şi întreabă marii plugari", precum şi prin vioiciunea graiului local. Ion Suiaga, Arcadie Munteanu, Traian Ghiara, Aurel Dan şi Adrian Feleşan sunt doar cîţiva din cei care au făcut urale. A impresionat, de asemenea, originalul joc al dubei de la Gura Sada şiinteresantele zicale de la Godineşti şi Tătăreşti considerate adevărate perle din şiragul nestematelor folclorice păstrat cu grijă în acest colţ de ţară şi transmis prin generaţii de-a lungul anilor. Festivalul dubaşilor a reunit într-o revărsare de cîntec şi joc sute de cooperatori, ţărani cu gospodării individuale, ciobani, oameni cunoscători ai tradiţiilor legate de viaţa satului. De asemenea, pe scenele căminelor culturale din Palşa, Alma Sălişte etc. au evoluat mesagerii folclorului local, fluieraşii din Galbena, dubaşii din Alma Sălişte, dansatorii din Pogăneşti. Bogată manifestare artistică judeţeană „Festivalul dubaşilor" dă glas obiceiurilor şi datinilor străvechi de o neasemuită frumuseţe şi autenticitate, secvenţelor din noua viaţă a satului şi oamenilor cu tot ce au mai specific aceste meleaguri transpuse în mod măiestrit pe plan artistic. ZINA VESESCU coresp. „Satului socialist" MUNICIPIILE ŞI ORAŞELE FRUNTAŞE ÎN ÎNTRECEREA PATRIOTICĂ Activitatea desfăşurată pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a localităţilor s-a încheiat şi anul acesta cu rezultate remarcabile. Valoarea lucrărilor executate prin muncă patriotică de cetăţenii municipiilor, oraşelor şi comunelor, în timpul lor liber, a fost de 5,5 miliarde lei, cu peste 1,6 miliarde lei mai mult decit se realizase in anul 1970. Pe baza unei analize temeinice făcute în tot cursul anului 1971, Comisia Centrală pentru urmărirea şi îndrumarea întrecerii patriotice a hotărît acordarea următoarelor premii şi menţiuni municipiilor şi oraşelor fruntaşe pe ţară în acţiunea de înfrumuseţare şi bună gospodărire : A. MUNICIPII CU O POPULAŢIE DE PESTE 50 000 LOCUITORI : Premiul I : MUNICIPIUL BACAU, judeţul Bacău ; Premiul II : MUNICIPIUL PIATRA NEAMT, judeţul Neamţ : Premiul III : MUNICIPIUL TURNU SEVERIN’, judeţul Mehedinţi. . In afara municipiilor clasate pe primele trei locuri, au mai obţinut rezultate bune, clasîndu-se în ordine pe locurile următoare, şi municipiile Reşiţa, Hunedoara, Craiova, Arad, Ploieşti şi Timişoara. B. MUNICIPII CU O POPULAŢIE SUB 50 000 LOCUITORI : Premiul I : MUNICIPIUL GIURGIU, judeţul Ilfov ; Premiul II : MUNICIPIUL LUGOJ, judeţul Timiş ; Premiul III : MUNICIPIUL BOTOŞANI, judeţul Botoşani. In afara municipiilor clasate Pe primele trei locuri, au mai obţinut rezultate bune, clasîndu-se în ordine pe locurile următoare, şi municipiile Roman, Suceava, Rîmnicu Vilcea, Turnu-Măgurele şi Focşani. C. ORAŞE CU O POPULAŢIE DF. PESTE 10 000 LOCUITORI : Premiul I : ORAŞULUI DOROHOI, judeţul Botoşani ; Premiul II : ORAŞULUI BUHUŞI, judeţul Bacău ; Premiul III : ORAŞULUI GURA HUMORULUI, judeţul Suceava ; Premiul IV : ORAŞULUI OLTENIŢA, judeţul Ilfov ; Premiul V : ORAŞULUI BUŞTENI, judeţul Prahova ; Menţiunea I : ORAŞULUI ANINA, judeţul Caraş- Severin ; Menţiunea II : ORAŞULUI ROŞIORII DE VEDE, judeţul Teleorman ; Menţiunea III : ORAŞULUI COSTEŞTI, judeţul Argeş. In afara oraşelor premiate, au mai obţinut rezultate bune, clasîndu-se în ordine pe locurile următoare, şi oraşele Agnita, Lipova, Motru, Orăştie şi Adjud. D. ORAŞE CU O POPULAŢIE SUB 11 000 LOCUITORI : Premiul I : ORAŞULUI TIRGU-BUIOR, judeţul Galaţi ; Premiul II : ORAŞULUI OCNA SIBIULUI, judeţul Sibiu ; Premiul III : ORAŞULUI CALIMANEŞTI, judeţul Vilcea ; Premiul IV : ORAŞULUI TOPOLOVENI, judeţul Argeş ; Premiul V : ORAŞULUI ALEŞD, judeţul Bihor ; Menţiunea I : ORAŞULUI PÎNCOTA, judeţul Arad ; Menţiunea II : ORAŞULUI NOVACI, judeţul Gorj ; Menţiunea III : ORAŞULUI PREDEAL, judeţul Braşov ; Menţiunea IV : ORAŞULUI ODOBEŞTI, judeţul Vrancea ; Menţiunea V : ORAŞULUI HIRLAU, judeţul Iaşi ; Menţiunea VI : ORAŞULUI NĂVODARI, judeţul Constanţa. In afara oraşelor premiate, au mai obţinut rezultate bune, clasîndu-se in ordine pe locurile următoare, şi oraşele Băile Herculane, Săveni, Slănic Moldova şi Titu. (Agerpres).