Satul Socialist, ianuarie 1972 (Anul 4, nr. 826-849)

1972-01-14 / nr. 835

r Ci­ti­ti in ACORDUL GLOBAL SHIL SICMUSI ; .................................................... ................................................................................iiiMtiiiWiWyii,M........(unuiijft rt iaujj j Uf»V m» . Cotidian editat de Uniunea Naţionala a Cooperativi I Ki'i 11» m h M II I muIT.Itun w h iVr­Ytr"~»*44 MMI I Mil 11 »♦ i'O'ffti i.M.m 11 h­ole de producţie ANUL IV Nr. 835 VINERI 14 IANUARIE 1972 4 pagini — 30 bani * Metodologia de calcul şi evidenţă şi tehnica de aplicare Pagi­nile 2-3 * Tarife diferenţiate la tona de struguri pe echipe şi parcele Şi munca sezonieră poate fi plătită în funcţie de recolta de fructe MODELE DE ANGAJAMENT IN POMICULTURĂ,VITICULTURĂ ŞI CULTURA CARTOFULUI sr i. I­ur Sz­t. al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN VASLUI „Promisiunea dată e dato­rie curată", sună o veche zi­cală din hâtrini. Se pare insă că tovarăşii de la Consiliul popular al comunei Iveşti, ju­deţul Vaslui, au uitat îndatori­rile ce le revin. Ne permitem a le reaminti că in toamna a­­nului 1970, într-o adunare populară, au promis că în 1971 vor încheia electrificarea comunei, inclusiv a satelor componente. Din păcate, pe uliţele lui Nistor Vasile, Stan­­ciu Singurel şi altora din satul Pogoneşti nu s-a început nici măcar plantarea stilpilor. De altfel, cetăţenii au achitat su­mele respective, fiind dispuşi să mai contribuie şi cu muncă voluntară pentru grăbirea lu­crărilor de electrificare. O si­tuaţie asemănătoare este şi în satul Polocin. Se pare că interesul tovarăşilor din consi­liul popular este axat îndeo­sebi pe centrul comunei, negli­­jindu-se periferiile, cu toate că obligaţiile şi drepturile cetăţe­nilor sunt aceleaşi. P. STRAT-DELA TUTOVA r iHs09% a­dresa '■■fi-v 1 r pr • îi 5,'fl 09 peisaj industrial pi­­teștean — în prim plan : combinatul de prelucrare a lemnului %El. ■ 11 ^ ^ Aştern aceste rinduri i­e hirtie şi mă gîndesc la fa­milia mecanizatorilor din secţia noastră, la munca, viaţa şi împlinirile noastre comune. Programul s-a terminat. După o baie bună mecanizatorii au ple­cat la casele lor. Din bi­roul secţiei, prin fereastră, în ziua mohorîtă, văd curtea îngrijită, atelierele de reparaţii, stîlpii de elec­tricitate. Văd maşinile a­­gricole reparate şi proas­păt vopsite, pregătite pen­tru marile campanii ce se apropie. Completez în min­te imaginea secţiei — can­tină, dormitoare, televizor etc., şi-mi amintesc că în urmă cu doi ani, la înfiinţa­re, nu aveam decît un bor­dei în care depozitam moto­rina. Şi-mi mai amintesc că, în iulie anul trecut, în tim­pul unui schimb de experi­enţă organizat la noi, unul din directorii S.M.A. din judeţ, văzînd realizările noastre şi aflînd ce relaţii stau la baza muncii şi vieţii noastre a exclamat: „Aici se munceşte şi se trăieşte cu seriozitate“. Poate nicio­dată aprecierile cuiva nu m-au bucurat mai mult. Pentru că eu, şi la fel gîn­desc şi tovarăşii mei, înţeleg prin seriozitate în­suşirea omului de a fi profund, corect şi perseve­neşte sarcinile cu conştiin­ciozitate şi convingere. Seriozitatea reprezintă astăzi pentru noi, cei 34 reni în toate împrejurările vieţii : în muncă, în socie­tate, în familie. Omul se­rios adînceşte lucrurile, priveşte realitatea în faţă cu mult curaj, îşi îndepli­de mecanizatori din secţia Ţigănaşi-Iaşi, cadrul gene­ral de conduită, de com­portare individuală şi ati­tudine colectivă, în care ne desfăşurăm pînă în ulti­mul amănunt munca şî viaţa. Ea se manifestă în punctualitatea cu care vine la program fiecare meca­nizator, în încheierea de fiecare dată a campaniilor cu cîte 4—5 zile mai de­vreme şi ajutarea unităţi­lor rămase în urmă. Serio­zitatea noastră se mani­festă, de asemenea, în de­păşirea cu peste o jumăta­te milion lei a planului de venituri pe anul 1971, în amenajarea şi gospodări­rea prin muncă patriotică a secţiei, în calitatea lu­crărilor executate pentru cooperativa agricolă din Ţigănaşi, unitate fruntaşă pe judeţ la principalele culturi. în sfîrşit, dar nu şi pe ultimul plan al impor­tanţei, seriozitatea colec­tivului nostru şi-a găsit întruchiparea în făurirea acestui climat de punctua­litate, corectitudine şi con­ştiinciozitate care stă la baza activităţii, comportă­rii şi împlinirilor secţiei, la aducerea pe făgaşul firesc a celor care credeau că pot trăi şi munci altfel decît întregul colectiv. Au ac­ţionat în acest sens, cu in­transigenţă şi principiali­tate, cu puterea exem­plului personal. în primul rînd, comuniştii, în urmă cu vreun an loan Maxim, îndrăgind prea mult băutura, întîrzia deseori DUMITRU CIOBANU şeful secţiei de mecanizare Ţigănaşi a S.­ A. Popricani, judeţul Iaşi (Continuare în pag. a 4-a) Să gîndim, să muncim, să trăim[în chip comunist] „Aici se munceşte cu SERIOZITATE44 Legumele cultivate nu seră a­­sigura în fiecare an membrilor cooperativei agricole Tuluceşti, judeţul Galaţi, importante veni­turi băneşti. Este consecinţa firească a preocupării constante pentru buna întreţinere a cul­­ turilor,t CE SPUN LEGUMICULTURII DESPRE COORDONAREA­­ LEGUMICULTURII Crearea centralei, a întreprinde­rilor judeţene şi a centrelor de producere, valorificare şi industri­alizare a legumelor şi fructelor, este una din măsurile menite să asigure pe plaţă organizatoric con­diţiile înfăptuirii­ programului de dezvoltare a legumiculturii. Asu­pra modului în care în­treprinderile şi-au îndeplinit atri­buţiile în domeniul producţiei am iniţiat o anchetă în două judeţe — Ilfov şi Timiş­­— din pri­ncipa­­___lele zone legumicole ale ţării, îna­inte de a da cuvîntul celor ce au răs­­___puu­s la ancheta noastră, o consta­tară de ordin general, care moti­vează discuţia de faţă : deşi 1971­­a fost­ un an bun pentru legumicul­tura, deşi a existat o bază teh­­nico-materială îmbunătăţită, pla­nul *hu a fost realizat. Timişul în­cheie bilanţul cu realizări care re­prezintă mai puţin de 80 la sută din prevederi. Ilfovul a îndeplinit plănul numai în proporţie de­­55 lai sută. Ai ing. Elena Bodoga, şefa fermei legumicole a­­ cooperativei agricole din Valea Dragului, judeţul Ilfov : „N-am simţit, practic, că există un for de coordonare a legumicultu­­rii. Greutăţi au existat destule, întreprinderea şi centrul de care aparţinem le-au cunoscut, dar nu ne-au sprijinit să le înlăturăm. Aveam în plan să livrăm legume în valoare de 3 000 000 de lei şi am realizat abia două treimi din prevederi.“ Ing. Veronica Apostolescu, şefa fermei legumicole a cooperativei din Hotarele, judeţul Ilfov . „Şe­dinţele săptămînale de întocmire a graficelor sunt singurele acţiuni ale centrului în cursul anului­. De­­altfel, în actuala formă de orga­nizare nici n-ar putea face mai mult. Centrul nostru nu este în­cadrat cu nici un inginer de spe- Anchetă în judeţele TIMIŞ şi ILFOV .Ciaritate, înainte, în cadrul direc­ţiei agricole judeţene, era un ser­viciu de horticultură cu care ne sfătuiam cînd era cazul. Ca urma­re a organizării întreprinderii şi a centrelor pe noi baze, serviciul respectiv s-a desfiinţat. Acum, cînd avem de rezolvat o proble­mă tehnică mai dificilă, nu avem cui să ne adresăm. Centrul şi în­treprinderea nu s-au îngrijit nici măcar să coreleze planurile de producţie cu cele de desfacere. Cînd oferta a fost mare, cererea a fost mică şi invers. Consecinţele ? Am avut recolte bune, dar n-am putut realiza planul decît în pro­porţie de 40 la sută“. Gheorghe Văcaru, vicepreşedin­­­­te al Uniunii cooperativelor agrico­le din judeţul Timiş : „întreprin­derea s-a ocupat mai mult de va­­­­lorificare, producţia fiind lăsată pe planul al doilea. De pe urma acestui mod de lucru au avut de suferit în primul rî­nd asociaţiile intercooperatiste, care s-au zbătut într-o serie de greutăţi. Pentru că întreprinderea nu s-a îngrijit de mişcarea tractoarelor şi maşinilor in cadrul staţiunilor de mecaniza­re, unele asociaţii au rămas cu lu­crări neefectuate. Cu toate că au trecut doi ani de la înfiinţarea lor, asociaţiile din Lo­­vrin şi Jimbolia, care dispun de 10 şi, respectiv, 20 ha de solarii, nu au rezolvat problema apei de irigat. Aceasta se cară încă cu cisternele, în timp ce specialiştii serviciului de producţie al între­prinderii se ocupă cu alte „pro­bleme". Ing. Eftimie Vasilescu, director adjunct la I.P.U.L.F. Ilfov: „încă de la înfiinţarea întreprinderii a trebuit să punem pe primul plan desfacerea legumelor. In preocu­pările noastre producţia ocupă ul­timul loc , este cenuşăreasa între­prinderii. Nici nu putea fi altfel. Pentru coordonarea legumicultu­­rii de pe cele 10 000 ha, cit­au ju­deţul şi Capitala, serviciul de pro­ducţie dispune de numai patru specialişti. La direcţia agricolă erau şase. In această vreme 14 specialişti „lucrează" la oficiile de desfacere din Capitală. Nu o dată am fost nevoiţi ca şi pe specialiş­tii horticoli să-i folosim tot în pro­bleme de preluare şi desfacere a produselor". Ing. Vladimir Serdeliuc, şeful Ing. M. MIHAESCU (Continuare in pag. a 4-a) Lucrări de îmbunătăţiri funciare pe terenurile cooperatorilor din comuna Nicolae Bâlcescu, judeţul Mehedinţi Foto : S. SCHINDERMAN CUNOAŞTEREA LEGILOR ESTE ŞI APLICAREA O DATORIE, NU UN GEST DE BUNĂVOINŢĂ ! Am încercat, în cadrul unei an­chete întreprinse în cîteva coope­rative agricole de producţie din judeţul Suceava, să aflăm în ce măsură prevederile legii sunt cu­noscute şi aplicate de cei aleşi în fruntea obştii. în acest sens, am so­licitat şi părerea tovarăşului procu­ror loan Voinescu, de la procura­tura locală Suceava. — Desigur, mi-a spus interlocu­torul — marea majoritate a celor ce conduc cooperativele sunt bine informaţi în privinţa legilor, pe care ie respectă cu stricteţe. Sunt insă şi cazuri cînd ilegalităţile vin chiar din partea unor preşedinţi, brigadieri, contabili şefi, casieri, oameni care au tocmai sarcina pro­tejării şi sporirii avutului obştesc. Aş putea aminti aici cazul fostei conduceri a C.A.P. Preoţeşti, com­plice a cîtorva indivizi necinstiţi care au furat cereale. Fostul pre­şedinte, uzînd de fals, a încercat să scoată basma curată pe cei ce­­ şi-au băgat mina în produsele ob­ştii, înstrăinînd o cantitate de 800 kg. grîu. Un alt caz : în comuna Boroaia, organele de miliţie au surprins pe Mihai Dumitraşcu şi pe Gheorghe Ungureanu furînd cartofi de pe tarlaua cooperativei, sub directa „supraveghere" a paznicului Danii Avădanei. Deci, tocmai paznicul a ajutat două elemente necinstite să se înfrupte din avutul cooperativei. Dar să vedem cum a ajuns Avă­danei paznic. înainte de a i se a­­corda această funcţie, el fusese ma­gaziner. In urma unui control al gestiunii sale s-a constatat lipsa unei cantităţi de cereale. A fost sancţionat cu mustrare cu avertis­ment şi pus... paznic. Nu a fost su­ficientă această încălcare a legii. La anchetă se încearcă o nouă în­călcare. Preşedintele şi inginerul şef semnează o adresă (1010 din 17 noiembrie 1971) prin care vor să inducă în eroare organele judicia­re, făcînd celui părtaş la furt un portret moral elogios. Se spune, printre altele, în acest act, eliberat cu o condamnabilă uşurinţă, că fostul magaziner şi paznic „a dat dovadă de multă sinceritate şi co­rectitudine, ceea ce ne-a făcut să-l menţinem magaziner şi paznic de cîmp". Iată că acolo unde tocmai cei puşi să vegheze asupra apărării avutului obştesc dau dovadă de o condamnabilă îngăduinţă, de ne­­respectare a unor obligaţii statuta­re, se creează un climat favorabil necinstei, recidivei. — La încurajarea unor aseme­nea fapte — completează inter­locutorul nostru — contribuie une­ori şi slaba activitate a comisiilor de judecată­ care tărăgănează solu­ţionarea unor cazuri. In comuna Bogdăneşti existau, de exemplu, încă din luna iulie, şapte cazuri nerezolvate. Nimeni nu pune la îndoială fap­tul că conducerile unităţilor agri­cole cooperatiste au ca principal ţel în activitatea lor realizarea producţiei, obţinerea de recolte cît mai bune. Cîteodată, însă, fu­ AUREL PERVA (Continuare in pag. a 4-a) JUDEŢUL HUNEDOARA cheamă la Întrecere TOATE JUDEŢELE ŢÂRII prinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu — secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân — la prima Conferinţă pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi a preşedinţilor consilii­lor populare comunale, precum şi a Legii privind planul cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975. Chemarea stabileşte obiective mobilizatoare în diferitele sfere ale vieţii economice şi social-cul­­turale a judeţului, preconizînd, în acelaşi timp, şi căile şi mijloacele de realizare a acestora­ Angaja­mente însufleţitoare sunt asumate pentru creşterea şi perfecţionarea activităţii industriei locale , a sectoarelor de investiţii, construc­­ţii-montaj, drumuri şi poduri, în domeniul învăţămîntului, culturii, sănătăţii şi educaţiei socialiste. Prin dezvoltarea reţelei de uni­tăţi şi a prestărilor de servicii că­tre populaţie, printr-o mai raţio­nală folosire a mijloacelor mate­riale şi băneşti, prin mai buna or­ganizare a producţiei şi a muncii se va realiza, în sectorul de gos­podărie comunală şi locativă, de­păşirea cu 2,5 la sută a planului de prestări pentru populaţie, ex­tinderea subsanţială, peste plan, a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, a traseelor de trans­port în comun, îmbunătăţirea a­­provizionării populaţiei etc. In sectorul de proiectare-siste­­matizare se prevede, printre alte­le, definitivarea şi aprobarea schi­ţelor de sistematizare pentru un număr de 9 comune, realizîndu­­se, astfel, pînă la finele anului 1972, schiţele de sistematizare a 86 la sută din totalul comunelor. Pentru continua înfrumuseţare şi buna gospodărire a localităţilor, se vor executa, prin muncă pa­triotică, lucrări edilitar-gospodă­­reşti în valoare de 240 milioane lei, printre care 93 000 m.p- trotu­are, 250 ha amenajări şi întreţi­neri de spaţii şi zone verzi, ame­najarea a 180 baze sportive, sala­rii şi terenuri de joacă pentru co­pii, plantarea de arbori şi arbuşti, efectuarea, de îndiguiri, taluzări şi consolidări de maluri. Evidenţiind încă o dată uriaşe­le rezerve materiale şi umane e­­xistente, mobilizînd energiile oa­menilor muncii, chemarea la în­trecere deschide larg porţile ini­ţiativei pentru realizarea şi depă­şirea angajamentelor asumate, contribuind astfel la înfăptuirea măreţului program elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, pentru ridicarea României socialiste pe culmile înalte ale progresului şi civilizaţiei. Lansată de Consiliul popular al judeţului HUNEDOARA şi expri­­mînd dorinţa unanimă a cetăţeni­lor judeţului, chemarea la între­cere socialistă, pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor prevăzute pentru anul 1972 (publicată în ziarele de ieri) are la bază ana­liza multilaterală a activităţii des­făşurate în lumina hotărîrilor ce­lui de al X-lea Congres al Parti­dului Comunist Român, a Plena­rei Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român din 3—5 noiembrie 1971, a indicaţiilor cu­

Next