Satul Socialist, ianuarie 1972 (Anul 4, nr. 826-849)
1972-01-14 / nr. 835
r Cititi in ACORDUL GLOBAL SHIL SICMUSI ; .................................................... ................................................................................iiiMtiiiWiWyii,M........(unuiijft rt iaujj j Uf»V m» . Cotidian editat de Uniunea Naţionala a Cooperativi I Ki'i 11» m h M II I muIT.Itun w h iVrYtr"~»*44 MMI I Mil 11 »♦ i'O'ffti i.M.m 11 hole de producţie ANUL IV Nr. 835 VINERI 14 IANUARIE 1972 4 pagini — 30 bani * Metodologia de calcul şi evidenţă şi tehnica de aplicare Paginile 2-3 * Tarife diferenţiate la tona de struguri pe echipe şi parcele Şi munca sezonieră poate fi plătită în funcţie de recolta de fructe MODELE DE ANGAJAMENT IN POMICULTURĂ,VITICULTURĂ ŞI CULTURA CARTOFULUI sr i. Iur Szt. al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN VASLUI „Promisiunea dată e datorie curată", sună o veche zicală din hâtrini. Se pare insă că tovarăşii de la Consiliul popular al comunei Iveşti, judeţul Vaslui, au uitat îndatoririle ce le revin. Ne permitem a le reaminti că in toamna anului 1970, într-o adunare populară, au promis că în 1971 vor încheia electrificarea comunei, inclusiv a satelor componente. Din păcate, pe uliţele lui Nistor Vasile, Stanciu Singurel şi altora din satul Pogoneşti nu s-a început nici măcar plantarea stilpilor. De altfel, cetăţenii au achitat sumele respective, fiind dispuşi să mai contribuie şi cu muncă voluntară pentru grăbirea lucrărilor de electrificare. O situaţie asemănătoare este şi în satul Polocin. Se pare că interesul tovarăşilor din consiliul popular este axat îndeosebi pe centrul comunei, neglijindu-se periferiile, cu toate că obligaţiile şi drepturile cetăţenilor sunt aceleaşi. P. STRAT-DELA TUTOVA r iHs09% adresa '■■fi-v 1 r pr • îi 5,'fl 09 peisaj industrial piteștean — în prim plan : combinatul de prelucrare a lemnului %El. ■ 11 ^ ^ Aştern aceste rinduri ie hirtie şi mă gîndesc la familia mecanizatorilor din secţia noastră, la munca, viaţa şi împlinirile noastre comune. Programul s-a terminat. După o baie bună mecanizatorii au plecat la casele lor. Din biroul secţiei, prin fereastră, în ziua mohorîtă, văd curtea îngrijită, atelierele de reparaţii, stîlpii de electricitate. Văd maşinile agricole reparate şi proaspăt vopsite, pregătite pentru marile campanii ce se apropie. Completez în minte imaginea secţiei — cantină, dormitoare, televizor etc., şi-mi amintesc că în urmă cu doi ani, la înfiinţare, nu aveam decît un bordei în care depozitam motorina. Şi-mi mai amintesc că, în iulie anul trecut, în timpul unui schimb de experienţă organizat la noi, unul din directorii S.M.A. din judeţ, văzînd realizările noastre şi aflînd ce relaţii stau la baza muncii şi vieţii noastre a exclamat: „Aici se munceşte şi se trăieşte cu seriozitate“. Poate niciodată aprecierile cuiva nu m-au bucurat mai mult. Pentru că eu, şi la fel gîndesc şi tovarăşii mei, înţeleg prin seriozitate însuşirea omului de a fi profund, corect şi perseveneşte sarcinile cu conştiinciozitate şi convingere. Seriozitatea reprezintă astăzi pentru noi, cei 34 reni în toate împrejurările vieţii : în muncă, în societate, în familie. Omul serios adînceşte lucrurile, priveşte realitatea în faţă cu mult curaj, îşi îndeplide mecanizatori din secţia Ţigănaşi-Iaşi, cadrul general de conduită, de comportare individuală şi atitudine colectivă, în care ne desfăşurăm pînă în ultimul amănunt munca şî viaţa. Ea se manifestă în punctualitatea cu care vine la program fiecare mecanizator, în încheierea de fiecare dată a campaniilor cu cîte 4—5 zile mai devreme şi ajutarea unităţilor rămase în urmă. Seriozitatea noastră se manifestă, de asemenea, în depăşirea cu peste o jumătate milion lei a planului de venituri pe anul 1971, în amenajarea şi gospodărirea prin muncă patriotică a secţiei, în calitatea lucrărilor executate pentru cooperativa agricolă din Ţigănaşi, unitate fruntaşă pe judeţ la principalele culturi. în sfîrşit, dar nu şi pe ultimul plan al importanţei, seriozitatea colectivului nostru şi-a găsit întruchiparea în făurirea acestui climat de punctualitate, corectitudine şi conştiinciozitate care stă la baza activităţii, comportării şi împlinirilor secţiei, la aducerea pe făgaşul firesc a celor care credeau că pot trăi şi munci altfel decît întregul colectiv. Au acţionat în acest sens, cu intransigenţă şi principialitate, cu puterea exemplului personal. în primul rînd, comuniştii, în urmă cu vreun an loan Maxim, îndrăgind prea mult băutura, întîrzia deseori DUMITRU CIOBANU şeful secţiei de mecanizare Ţigănaşi a S. A. Popricani, judeţul Iaşi (Continuare în pag. a 4-a) Să gîndim, să muncim, să trăim[în chip comunist] „Aici se munceşte cu SERIOZITATE44 Legumele cultivate nu seră asigura în fiecare an membrilor cooperativei agricole Tuluceşti, judeţul Galaţi, importante venituri băneşti. Este consecinţa firească a preocupării constante pentru buna întreţinere a cul turilor,t CE SPUN LEGUMICULTURII DESPRE COORDONAREA LEGUMICULTURII Crearea centralei, a întreprinderilor judeţene şi a centrelor de producere, valorificare şi industrializare a legumelor şi fructelor, este una din măsurile menite să asigure pe plaţă organizatoric condiţiile înfăptuirii programului de dezvoltare a legumiculturii. Asupra modului în care întreprinderile şi-au îndeplinit atribuţiile în domeniul producţiei am iniţiat o anchetă în două judeţe — Ilfov şi Timiş— din principa___lele zone legumicole ale ţării, înainte de a da cuvîntul celor ce au răs___puus la ancheta noastră, o constatară de ordin general, care motivează discuţia de faţă : deşi 1971a fost un an bun pentru legumicultura, deşi a existat o bază tehnico-materială îmbunătăţită, planul *hu a fost realizat. Timişul încheie bilanţul cu realizări care reprezintă mai puţin de 80 la sută din prevederi. Ilfovul a îndeplinit plănul numai în proporţie de55 lai sută. Ai ing. Elena Bodoga, şefa fermei legumicole a cooperativei agricole din Valea Dragului, judeţul Ilfov : „N-am simţit, practic, că există un for de coordonare a legumiculturii. Greutăţi au existat destule, întreprinderea şi centrul de care aparţinem le-au cunoscut, dar nu ne-au sprijinit să le înlăturăm. Aveam în plan să livrăm legume în valoare de 3 000 000 de lei şi am realizat abia două treimi din prevederi.“ Ing. Veronica Apostolescu, şefa fermei legumicole a cooperativei din Hotarele, judeţul Ilfov . „Şedinţele săptămînale de întocmire a graficelor sunt singurele acţiuni ale centrului în cursul anului. Dealtfel, în actuala formă de organizare nici n-ar putea face mai mult. Centrul nostru nu este încadrat cu nici un inginer de spe- Anchetă în judeţele TIMIŞ şi ILFOV .Ciaritate, înainte, în cadrul direcţiei agricole judeţene, era un serviciu de horticultură cu care ne sfătuiam cînd era cazul. Ca urmare a organizării întreprinderii şi a centrelor pe noi baze, serviciul respectiv s-a desfiinţat. Acum, cînd avem de rezolvat o problemă tehnică mai dificilă, nu avem cui să ne adresăm. Centrul şi întreprinderea nu s-au îngrijit nici măcar să coreleze planurile de producţie cu cele de desfacere. Cînd oferta a fost mare, cererea a fost mică şi invers. Consecinţele ? Am avut recolte bune, dar n-am putut realiza planul decît în proporţie de 40 la sută“. Gheorghe Văcaru, vicepreşedinte al Uniunii cooperativelor agricole din judeţul Timiş : „întreprinderea s-a ocupat mai mult de valorificare, producţia fiind lăsată pe planul al doilea. De pe urma acestui mod de lucru au avut de suferit în primul rînd asociaţiile intercooperatiste, care s-au zbătut într-o serie de greutăţi. Pentru că întreprinderea nu s-a îngrijit de mişcarea tractoarelor şi maşinilor in cadrul staţiunilor de mecanizare, unele asociaţii au rămas cu lucrări neefectuate. Cu toate că au trecut doi ani de la înfiinţarea lor, asociaţiile din Lovrin şi Jimbolia, care dispun de 10 şi, respectiv, 20 ha de solarii, nu au rezolvat problema apei de irigat. Aceasta se cară încă cu cisternele, în timp ce specialiştii serviciului de producţie al întreprinderii se ocupă cu alte „probleme". Ing. Eftimie Vasilescu, director adjunct la I.P.U.L.F. Ilfov: „încă de la înfiinţarea întreprinderii a trebuit să punem pe primul plan desfacerea legumelor. In preocupările noastre producţia ocupă ultimul loc , este cenuşăreasa întreprinderii. Nici nu putea fi altfel. Pentru coordonarea legumiculturii de pe cele 10 000 ha, citau judeţul şi Capitala, serviciul de producţie dispune de numai patru specialişti. La direcţia agricolă erau şase. In această vreme 14 specialişti „lucrează" la oficiile de desfacere din Capitală. Nu o dată am fost nevoiţi ca şi pe specialiştii horticoli să-i folosim tot în probleme de preluare şi desfacere a produselor". Ing. Vladimir Serdeliuc, şeful Ing. M. MIHAESCU (Continuare in pag. a 4-a) Lucrări de îmbunătăţiri funciare pe terenurile cooperatorilor din comuna Nicolae Bâlcescu, judeţul Mehedinţi Foto : S. SCHINDERMAN CUNOAŞTEREA LEGILOR ESTE ŞI APLICAREA O DATORIE, NU UN GEST DE BUNĂVOINŢĂ ! Am încercat, în cadrul unei anchete întreprinse în cîteva cooperative agricole de producţie din judeţul Suceava, să aflăm în ce măsură prevederile legii sunt cunoscute şi aplicate de cei aleşi în fruntea obştii. în acest sens, am solicitat şi părerea tovarăşului procuror loan Voinescu, de la procuratura locală Suceava. — Desigur, mi-a spus interlocutorul — marea majoritate a celor ce conduc cooperativele sunt bine informaţi în privinţa legilor, pe care ie respectă cu stricteţe. Sunt insă şi cazuri cînd ilegalităţile vin chiar din partea unor preşedinţi, brigadieri, contabili şefi, casieri, oameni care au tocmai sarcina protejării şi sporirii avutului obştesc. Aş putea aminti aici cazul fostei conduceri a C.A.P. Preoţeşti, complice a cîtorva indivizi necinstiţi care au furat cereale. Fostul preşedinte, uzînd de fals, a încercat să scoată basma curată pe cei ce şi-au băgat mina în produsele obştii, înstrăinînd o cantitate de 800 kg. grîu. Un alt caz : în comuna Boroaia, organele de miliţie au surprins pe Mihai Dumitraşcu şi pe Gheorghe Ungureanu furînd cartofi de pe tarlaua cooperativei, sub directa „supraveghere" a paznicului Danii Avădanei. Deci, tocmai paznicul a ajutat două elemente necinstite să se înfrupte din avutul cooperativei. Dar să vedem cum a ajuns Avădanei paznic. înainte de a i se acorda această funcţie, el fusese magaziner. In urma unui control al gestiunii sale s-a constatat lipsa unei cantităţi de cereale. A fost sancţionat cu mustrare cu avertisment şi pus... paznic. Nu a fost suficientă această încălcare a legii. La anchetă se încearcă o nouă încălcare. Preşedintele şi inginerul şef semnează o adresă (1010 din 17 noiembrie 1971) prin care vor să inducă în eroare organele judiciare, făcînd celui părtaş la furt un portret moral elogios. Se spune, printre altele, în acest act, eliberat cu o condamnabilă uşurinţă, că fostul magaziner şi paznic „a dat dovadă de multă sinceritate şi corectitudine, ceea ce ne-a făcut să-l menţinem magaziner şi paznic de cîmp". Iată că acolo unde tocmai cei puşi să vegheze asupra apărării avutului obştesc dau dovadă de o condamnabilă îngăduinţă, de nerespectare a unor obligaţii statutare, se creează un climat favorabil necinstei, recidivei. — La încurajarea unor asemenea fapte — completează interlocutorul nostru — contribuie uneori şi slaba activitate a comisiilor de judecată care tărăgănează soluţionarea unor cazuri. In comuna Bogdăneşti existau, de exemplu, încă din luna iulie, şapte cazuri nerezolvate. Nimeni nu pune la îndoială faptul că conducerile unităţilor agricole cooperatiste au ca principal ţel în activitatea lor realizarea producţiei, obţinerea de recolte cît mai bune. Cîteodată, însă, fu AUREL PERVA (Continuare in pag. a 4-a) JUDEŢUL HUNEDOARA cheamă la Întrecere TOATE JUDEŢELE ŢÂRII prinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu — secretar general al Partidului Comunist Român — la prima Conferinţă pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comunale, precum şi a Legii privind planul cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975. Chemarea stabileşte obiective mobilizatoare în diferitele sfere ale vieţii economice şi social-culturale a judeţului, preconizînd, în acelaşi timp, şi căile şi mijloacele de realizare a acestora Angajamente însufleţitoare sunt asumate pentru creşterea şi perfecţionarea activităţii industriei locale , a sectoarelor de investiţii, construcţii-montaj, drumuri şi poduri, în domeniul învăţămîntului, culturii, sănătăţii şi educaţiei socialiste. Prin dezvoltarea reţelei de unităţi şi a prestărilor de servicii către populaţie, printr-o mai raţională folosire a mijloacelor materiale şi băneşti, prin mai buna organizare a producţiei şi a muncii se va realiza, în sectorul de gospodărie comunală şi locativă, depăşirea cu 2,5 la sută a planului de prestări pentru populaţie, extinderea subsanţială, peste plan, a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, a traseelor de transport în comun, îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei etc. In sectorul de proiectare-sistematizare se prevede, printre altele, definitivarea şi aprobarea schiţelor de sistematizare pentru un număr de 9 comune, realizînduse, astfel, pînă la finele anului 1972, schiţele de sistematizare a 86 la sută din totalul comunelor. Pentru continua înfrumuseţare şi buna gospodărire a localităţilor, se vor executa, prin muncă patriotică, lucrări edilitar-gospodăreşti în valoare de 240 milioane lei, printre care 93 000 m.p- trotuare, 250 ha amenajări şi întreţineri de spaţii şi zone verzi, amenajarea a 180 baze sportive, salarii şi terenuri de joacă pentru copii, plantarea de arbori şi arbuşti, efectuarea, de îndiguiri, taluzări şi consolidări de maluri. Evidenţiind încă o dată uriaşele rezerve materiale şi umane existente, mobilizînd energiile oamenilor muncii, chemarea la întrecere deschide larg porţile iniţiativei pentru realizarea şi depăşirea angajamentelor asumate, contribuind astfel la înfăptuirea măreţului program elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, pentru ridicarea României socialiste pe culmile înalte ale progresului şi civilizaţiei. Lansată de Consiliul popular al judeţului HUNEDOARA şi exprimînd dorinţa unanimă a cetăţenilor judeţului, chemarea la întrecere socialistă, pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor prevăzute pentru anul 1972 (publicată în ziarele de ieri) are la bază analiza multilaterală a activităţii desfăşurate în lumina hotărîrilor celui de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, a Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 3—5 noiembrie 1971, a indicaţiilor cu