Satul Socialist, ianuarie 1972 (Anul 4, nr. 826-849)

1972-01-14 / nr. 835

PAGINA 4 Ce spun legumicultorii despre coordonarea legumiculturii (Urmare din pag. 1.) centrului de producere, valorifica­re şi industrializare a legumelor din Vidra, judeţul Ilfov. „Au fost înfiinţate întreprinderi noi, păs­­trîndu-se intacte concepţiile vechi. Din moment ce între întreprinde­re şi centrele sale, pe de o parte, şi cooperative, pe de altă parte, este menţinut contractul, este limpede că avem nu un producă­tor unic, ci furnizori şi beneficiari, ultimii nesimţindu-se răspunzători de procesul de producţie“. Fiind în perioada cînd se defini­tivează planurile de producţie şi se pun bazele viitoarei recolte a­­pare firesc întrebarea: cum tre­buie să acţioneze întreprinderea pentru ca neajunsurile din 1971 să nu se mai repete, pentru valorificarea mai bună a condiţii­lor materiale de care dispune le­gumicultura ? Practic, ce aşteaptă cooperativele agricole, asociaţiile intercooperatiste de la întreprin­derea de resort, de la centre ? Ing. Livia Costea, şefa fermei legumicole a cooperativei agricole din Lovren, judeţul Timiş : „Asi­gurarea de către întreprindere ori centru a răsadului de legume ar reprezenta pentru noi un imens a­­jutor, în răsadniţele cu încălzire biologică, pe care le are unitatea, nu se poate obţine un răsad tim­puriu şi de calitate. Cele 400 000 de fire de ardei produse de noi pentru plantările din 1971 au fost alungite şi au avut o rezistenţă mică, influenţînd nivelul recolte­lor. Calitatea răsadurilor a redus cu aproximativ 25 la sută produc­ţia". Ing. Elena Bodoga : „Cheltuim enorm cu producerea răsadurilor şi nu totdeauna ies de calitate. Se simte nevoia ca răsadurile să fie produse în ferme specializate". Cornel Bernat, inginer şef al co­operativei agricole din Vărăşti, ju­­­­deţul Ilfov. „Măsura producerii în ferme specializate mi se pare cu atît mai utilă pentru unităţile care, ca şi a noastră, se află situ­ate în mari bazine legumicole, în aceste bazine în care fiecare coo­perativă cultivă cu legume supra­feţe apreciabile, producerea răsa­durilor cu mijloace tradiţionale nu poate duce la dezvoltarea legumi­culturii". Ioan Mecheş, preşedintele coo­perativei agricole Gotlob, judeţul Timiş : „Dezvoltarea în perspecti­vă a producţiei legumicole impu­ne întocmirea unor studii pentru concentrarea şi specializarea aces­teia. Cine ar trebui să le facă ? Fireşte, centrele de producere, va­lorificare şi industrializare, între­prinderea judeţeană". Ing. Veronica Apostolescu: „Ce mai aşteptăm de la întreprindere, de la centru ? Un sprijin real, nu ca cel din 1971, în procurarea di­feritelor materiale şi a seminţei. Anul trecut centrul ne-a livrat fa­sole care presupunea că aparţine soiului Favorit. Cea mai mare parte a seminţei nu a avut însu­şirile soiului respectiv. Fasolea produsă de noi a fost considerată necorespunzătoare şi furnizorul seminţei, adică centrul, n-a vrut s-o preia. Cooperativa s-a văzut pusă în situaţia de a suporta pier­deri de circa 20 000 lei". Ing. Viorel Ciovică, director ad­junct al I.P.U.L.F., judeţul Timiş : „în calitatea pe care o am consi­der îndreptăţite cererile formulate la adresa întreprinderilor. Dacă am reuşi să dăm curs cererilor, multe neajunsuri ar putea fi repe­­­de înlăturate. Pentru întreprinde­rea noastră a produce a însemnat la început şi înseamnă încă diri­jarea, coordonarea producţiei de legume din unităţi. Pe p­arcurs, în măsura creării unei baze tehnico­­materiale şi a unei legislaţii co­respunzătoare vom putea prelua şi celelalte sarcini". Ing. Eftimie Vasilescu : „Cred că pentru a putea acţiona eficace este necesar ca întreprinderea şi centrele să deţină nişte pîrghii de dirijare a producţiei. Mă gîndesc la crearea unor centre de produs răsaduri — pe care le vom avea începînd cu anul acesta — a unor ferme pe lingă fabricile de conser­ve care să asigure producţii tam­pon, la asigurarea mijloacelor de transport necesare". Prezentînd punctele de vedere ale interlocutorilor nu ne propu­nem să tragem concluzii. Conside­răm că acest lucru poate şi tre­buie să-l facă conducerea Centra­lei de producere, valorificare şi in­dustrializare a legumelor şi fruc­telor, căreia îi rezervăm în coloa­nele ziarului spaţiul necesar. ICI SE­CI SERIOZITATE4 (Urmare din pag. 1.) la program, îşi teroriza fa­milia, îşi neglija obligaţiile pro­fesionale. L-au discutat în­ adu­narea generală aspru şi răspicat, comuniştii, iar printre alţii şi to­varăşul său de muncă şi vecin de casă, Ion Doroftei. Ca mai în vîr­­stă, mecanizatorul Petru Bozovici i-a amintit că avem în secţie ti­neri, oameni la început de drum, care sunt cu ochii pe noi, care cau­tă modele de viaţă şi pe care n-avem dreptul să-i dezamăgim. Bineînţeles, omul nu s-a îndreptat dintr-o dată. Răbdarea, hotărîrea şi fermitatea cu care mecaniza­torii şi-au spus mereu părerea despre purtarea lui au învins însă. Astăzi, Ioan Maxim este un meca­nizator de bază al secţiei şi în a­­celaşi timp un soţ şi un tată bun. Iar cazul lui n-a fost singurul. Mihai Nica şi Gheorghe Spînu au înţeles mai greu necesitatea lu­crului în timp prelungit, l-a con­vins şi pe el tot opinia şi exem­plul colectivului, după cum tot hotărîrea cu care am acţionat l-a dezvăţat pe Vasile Ceucă de trans­porturi clandestine. Pentru un asemenea transport a încasat 75 lei, dar a plătit în schimb o amen­dă de 400 lei, pierzînd şi dreptu­rile cuvenite pentru respectiva zi de muncă. Sunt acestea câteva exemple care demonstrează că un climat prielnic de muncă şi de viaţă nu se poate realiza decît prin forţa morală unită a membrilor colectivului. Aştern aceste rînduri pe hîrtie şi mă gîndesc la primăvara care vine, la campaniile agricole care se apropie. Şi nu mă gîndesc cu îngrijorare sau teamă, ci cu încre­dere şi chiar cu nerăbdare. Ştiu că ne vom achita cu cinste de înda­toririle care ne aşteaptă, că vom obţine rezultate mai bune. Cunoaşterea şi aplicarea legilor (Urmare din pag. I.) Daţi de această treabă, conducăto­rii obştii uită că trebuie să mani­feste şi un statornic interes pentru cunoaşterea şi respectarea legalită­ţii socialiste. Nesocotind aceste sarcini se poate ajunge la situaţii în care rodul muncii oamenilor, bunurile obţinute prin eforturi, să fie primejduite, înstrăinate sau dis­truse. Există, de pildă, numeroase reglementări cu putere de lege ce vizează necesitatea luării unor mă­suri pentru prevenirea incendiilor. In cooperativele agricole sunt sec­toare în care o singură scînteie ar putea transforma în scrum rodul muncii de un an întreg. Şi aici, conducerile au o mare răspundere în aplicarea punct cu punct a pre­vederilor legale. Dar cum poţi să aplici legea dacă nu o cunoşti ? Brigadierul zootehnic de la coo­perativa din Preoţeşti, Dumitru Lo­­ghin, de pildă, habar nu are de existenţa ordinului 800 din 1969, care stabileşte măsurile concrete pentru prevenirea incendiilor, îşi aminteşte că preşedintele ţine în­chise un birou nişte broşuri care se referă la aşa ceva. Şi necunoaş­terea acestor reglementări se vede în zecile de nereguli constatate la sectorul pe care-l conduce, îl întrebăm pe contabilul şef al cooperativei, Constantin Văcaru, dacă cunoaşte ordinul 800 din 1969, cu privire la paza contra incendii­lor. Da, îl cunoaşte. — Şi ce faceţi dumneavoastră pentru ca acest ordin să fie cunos­cut şi aplicat de oameni ? — N-am prea avut timp, sînt nou aici — vine răspunsul. — De cînd lucraţi la Preoţeşti ? — Din iulie 1971. — Şi în tot acest interval n-aţi avut timp ? Răspunsul — o ridicare din u­ Nu putem fi de acord cu o ase­menea atitudine, aşa cum nu pu­tem să concepem ca un preşedinte (Vasile Vodă) să ţină închise bro­şurile de care oamenii au nevoie pentru a şti ce să facă în caz de incendiu. Şi legea o spune clar, că răspunzător de tot ce se întîmpla în unitate este, înainte de toate, cel care o conduce. Ce s-ar întîm­­pla, tovarăşe preşedinte, dacă un incendiu ar mistui o parte din bu­nurile cooperativei ? Din exemplele date se desprin­de cu claritate un lucru. Unii conducători de cooperative agrico­le nu aplică legile menite să ape­re avutul obştesc de distrugere sau de furt, fie că nu le cunosc, fie că le ignoră cu bună ştiinţă, în ambe­le cazuri, ei dau dovadă de o con­cepţie înapoiată, de lipsă de inte­res pentru averea colectivităţii care i-a ales în fruntea ei. PASTELE FĂINOASE SE RECOMANDĂ SINGURE PRIN CALITATEA LOR: EXCELENTE LA GUST, NUTRITIVE, SPORNICE! SATUL SOCIALIST PE MERIDIANELE SLABULUI Evenimentele din Indochina e MAREA BAZĂ AMERICANĂ BIEN HOA ATACATĂ DE FORŢELE PA­TRIOTICE SUD-VIETNAMEZE • NOI SUCCESE ALE PATRIOŢILOR LAO­­ŢIENI SAIGON (Agerpres) — Agenţia France Presse anunţă din Saigon că baza aeriană de la Bien Hoa, situată la 30 de kilometri nord-est de capitală, a fost atacată de pa­trioţii sud-vietnamezi. Un depozit de muniţii a fost aruncat în aer. ★ Autorităţile saigoneze au proce­dat din nou la strămutarea forţată a populaţiei civile, îndeosebi a ţă­ranilor, din regiunea septentrională a ţării în provinciile din sud. Aces­te acţiuni au fost iniţiate de auto­rităţile marionetă de la Saigon la cererea comandamentului S.U.A. ★ XIENG QUANG -13 (Agerpres) Săptămîna aceasta, forţele patrioti­ce laoţiene au pus complet stăpîni­­re pe sectorul Ban Nhik, după ce au alungat trupele inamice canto­nate pe şoseaua nr. 23, la 20 kilo­metri vest de Paksong — infor­mează agenţia Khaosan Pathet Lao. Cu acest prilej, cîteva sute de mi­litari inamici au fost scoşi din lup­tă, au fost doborîte două aparate de zbor americane şi capturate di­verse arme, printre care cinci pie­se de artilerie grea. Potrivit aceleiaşi surse, între 25 decembrie 1971 şi 3 ianuarie a.c., populaţia şi forţele armate ale Pathet Lao din sudul Laosului au scos din luptă, în apropierea ora­şului Paksong, 730 militari inamici şi au distrus şi au capturat o can­titate importantă de material de război. S8K Scurte situl din­ BELGRAD — In capitala RS.F. Iugoslavia a avut loc cea de-a 25-a şedinţă a Prezidiului Uniunii Co­muniştilor din Iugoslavia, în ca­drul căreia s-au purtat discuţii pe marginea textului proiectului de concluzii cu privire la sistemul politic, pregătit pentru a doua con­ferinţă a U.C.L, care va avea loc la 25 şi 26 ianuarie, despre modul în care s-a aplicat rezoluţia cu privire la politica agrară adoptată la prima Conferinţă a U.C.I., pre­cum şi despre pregătirile organi­zatorice în vederea apropiatei con­ferinţe­ PEKMN — Guvernele Republicii Populare Chineze şi Republicii Cipru au hotărit să stabilească re­laţii diplomatice la nivel de am­basadă. VARŞOVIA — Consiliul de Stat al R. P. Polone a adoptat o hotărîre privind desfăşurarea alegerilor pentru Seim la data de 19 martie 1972. MOSCOVA — La invitaţia gu­vernului japonez, ministrul de ex­terne al U.R.S.S., Andrei Gromiko, va face o vizită oficială în Japo­nia in a doua jumătate a lunii ia­nuarie. NEW YORK — Secretarul ge­neral al O.N.U., Kurt Waldheim, a avut o întrevedere cu Gunnar Jarring, reprezentantul său special în Orientul Apropiat, în cadrul căreia s-a făcut o trecere în re­vistă a situaţiei din Orientul Apro­piat şi s-au stabilit sarcinile ime­diate ale misiunii lui Jarring. BONN — La Bonn s-a anunţat oficial că azi vor fi discutate, în cadrul Comisiei juridice a Bun­­desratului, proiectele de lege pri­vind ratificarea tratatelor semnate de R. F. a Germaniei cu Uniunea Sovietică şi R. P. Polonă. CAIRO — Kamal Jumblatt, li­derul Partidului Socialist Libanez, a acordat cotidianului egiptean „Al Ahram" un interviu în care s-a pronunţat printre altele in fa­voarea naţionalizării companiilor petroliere americane care operea­ză în Orientul Apropiat. LOS ANGELES — Secretarul ge­neral al Partidului Comunist din S.U.A., Gus Hali, a anunţat că va candida la funcţia de preşedinte al Statelor Unite la alegerile din noiembrie a.c., scurte Telefon 17.60.10, 17.60.20. Abonamentele se fac prin factorii poștali Lovitură de stat militară în Ghana ACCRA 13 (Agerpres). Locote­­nent-colonelul, Mike Achampong a anunţat, la postul de radio Accra, că un grup de ofiţeri şi civili a preluat puterea în Ghana, în urma unei lovituri de stat care a avut loc în noaptea de miercuri spre joi. Premierul Kofi Rusia a fost înlăturat din funcţie. Mike Achampong a declarat că ţara va fi guvernată de acum îna­inte de un Consiliu al redeşteptării­ naţionale, compus, din reprezen­tanţi ai armatei şi lideri civili. Totodată, el a menţionat că repre­zentanţi ai sindicatelor, fermieri­lor şi ai unor organizații obşteşti vor face parte din noul, organism cu titlul de consilieri. ORIENTUL APROPIAT Acţiuni in vederea soluţionării diferendului dintre autorităţile libaneze şi rezistenţa palestiniană BEIRUT 13 (Agerpres) Premierul libanez Saeb Salam a avut, la Beirut, o întrevedere cu preşedin­tele Comitetului Executiv al Or­ganizaţiei pentru Eliberarea Pa­lestinei (O.L.P.), Yasser Arafat, în cadrul căreia au fost evocate re­laţiile dintre autorităţile libaneze şi organizaţiile palestiniene de co­mando staţionate pe teritoriul Li­banului, anunţă agenţia France Presse. La sfîrşitul convorbirilor, Saeb Salam şi Yasser Arafat au făcut presei declaraţii în care au relevat că „reuniunea s-a desfăşu­rat într-o atmosferă cordială". Referindu-se la recentele inciden­te de la Beirut, dintre poliţia li­baneză şi membri ai organizaţiei de rezistenţă Saika, Saeb Salam a declarat că cele două părţi depun toate eforturile pentru a se ajunge la o soluţionare a diferendului în interesul Libanului şi al rezisten­ţei palestiniene. La rîndul său pre­şedintele Comitetului Executiv al O.L.P. a denunţat incidentul din noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, de la Beirut, dintre for­ţele libaneze de ordine şi membri ai organizaţiei Saika, subliniind că „nu vom admite niciodată lezarea intereselor Libanului şi nu vom abuza de ospitalitatea sa“, relevă agenţia France Presse. In urma atacului întreprins, la 10 ianuarie, de către forţele pa­triotice tailandeze asupra bazei militare aeriene a Statelor Unite de la Utapa, autorităţile militare de la Bangkok au pus toate ba­zele in stare de alertă şi au fost luate severe măsuri de securitate. In fotografie , tancuri pe străzile capitalei țării. O Erupţie solară fără precedent erupţie solară care a­­ arun­cat în spaţiu nori masivi de material incandescent de 20—40 ori mai mari decit Pă­­mîntul a fost fotografiată la 13 decembrie 1971, pentru prima dată,­­ de aparatura specială a­­flată la bordul satelitului „OSO-7“, lansat de NASA la 29 septembrie 1971. Intr-o confe­rinţă de presă în care au fost prezentate amănunte privind fe­ ♦ ♦♦♦♦♦ e şi tehnica modernă a înce­put să pătrundă tot mai mult în ţările Africii, lo­cuitorii satelor de pe „continen­tul negru“ îşi continuă vechile îndeletniciri artizanale. O dove­deşte, între altele, şi fotografia de mai sus, care înfăţişează un aspect din timpul depănării ma­nuale a firelor pentru producerea ţesăturilor de către un meşter se­­negalez. Momenul înregistrat, oamenii de ştiinţă americani au precizat că energia cinetică a maselor de plasmă, lansate cu viteza de 965 km. pe secundă, a fost compara­bilă cu cea a 100 milioane bombe cu hidrogen de 20 megatone fie­care. Exprimată in curent elec­tric, această cantitate de­ energie ar fi fost suficientă pentru nece­sităţile unui stat ca S.U.A. timp de peste un milion de ani. Erup­ţia s-a produs pe partea indepăr­­tată a Soarelui. In cazul in­­care ... norii de plasmă ar fi fost lansaţi to­t spre Pămin­t,. efectele exploziei­ ar­­fi putut fi resimţite , s-ar fi pro­dus furtuni magnetice, comuni­caţiile telefonice intercontinentale ar fi fost deranjate, busolele magnetice ar fi fost sctxfi# Cdin funcţiune. Mai rruiUt, s-ar­ fi pu­tut­ chiar prftduce o modificare imperceptibilă in mişcarea de rotaţie a Pămintului. (Se precizea­ză că fiecare dintre nori conţinea aproximativ 1 000 milioane tone de materie incandescentă.) Taina văzului la mari distanţe la delfini omenii de ştiinţă sovietici au descifrat „taina" delfinilor de a putea desluşi în apă, de la mari distanţe, toate piedicile care le apar în cale. Astfel, s-a constatat că „locatorul“ delfinilor care, potrivit teoriilor anterioare, emite numai semnale de joasă frecvenţă, este în realitate şi un emiţător de ultrasu­nete. Aceasta explică de ce delfinii „observă" de departe şi­ obiecte a că­ror mărime nu depăşeşte zecimi de milimetru. Grijă tîrzie utorităţile din orăşelul Ryde, de pe insula Wight, au primit de la Londra o circulară prin care li se aducea la cunoştinţă că, de acum în­colo, podul oraşului va fi con­siderat monument istoric şi ac­ei cinci gemeni —d­in foto­grafie — născuţi anul tre­cut la Gdansk (R. P. Polo­nă) au sărbătorit sănătoşi şi bine -dispuşi venirea noului an, la o creşă din acest oraş, unde se află sub atenta îngrijire a medicilor. ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦­ hitectural. Pi­nă acum nimic neobişnuit. Şi totuşi edilii din Ryde au rămas stupefiaţi cînd au primit circulara cu pricina. Motivul: podul „monument is­toric“ fusese distrus cu 18 ani in urmă. Un butoi de vin de peste 100000 de litri C­el mai mare vas din Ceho­slovacia pentru păstrarea vinului se află în pivnițele unui castel medieval din sudul Moraviei. El are o capacitate de peste 100 000 de litri. Se apreciază că, atunci cînd a fost fabricat, în 1643, a fost cel mai mare din lume. Trei oameni au lucrat, timp de 273 de zile, pentru a-l putea termina. Vasul are o lun­gime de 10 metri și un diametru de 4,5 metri. D o A C r tom ta Din agricultura lumii Comisia naţională pentru reforma agrară din Algeria şi-a început activitatea ALGER .­­Corespondentul A­­gerpres, Constantin Benga, transmi­te : Preşedintele Consiliului Revolu­ţiei şi şeful guvern­ului algerian, Houari Boumediene, a instalat Co­misia naţională a reformei agrare. Cu acest prilej, şeful statului al­gerian a precizat că activitatea Co­misiei se va desfăşura sub egida Consiliului Revoluţiei şi a guvernu­lui şi cu concursul consiliilor populare ale departamentelor. Brazilia-cea mai mare producătoare de cafea din lume RIO DE JANEIRO 13 (Agerpres)­ Brazilia continuă să fie cea mai mare ţară din lume producătoare de cafea. Aproximativ jumătate din producţia mondială (48 la sută) revine acestei ţări. Potrivit­ ulti­melor date statistice, în anul 1971 Brazilia a exportat 18 milioane de saci de cafea — un sac fiind egal cu 60 de kilograme — alte 9 mili­oane fiind consumați în țară. Nr. 835 Vineri 14 ianuarie PRAGA — Secretarul general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, Gustav Husak, l-a primit pe am­basadorul Republicii Socialiste România la Praga, Teodor Haş. In timpul convorbirii, desfăşura­tă intr-o atmosferă prietenească, tovărăşească, au fost­ abordate probleme ale dezvoltării continue a relaţiilor intre cele două partide şi ţări. BRUXELLES — In cadrul lu­crărilor reuniunii consultative a reprezentanţilor opiniei... publice ’ din 27 de ţări din Europa, con­sacrată discutării­­ problemelor securităţii şi cooperării pe conti­nent ce se desfăşoară în capitala belgiană, între cei care şi-au ex­pus punctul de vedere asupra u­­nor aspecte ale realizării securită­ţii şi cooperării in Europa a fosi, in şedinţa de miercuri, şi profe­sorul Traian Ionaşcu, preşedintele Comisiei juridice a Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România. Prezentînd poziţia ţării noastre în problemele securităţii şi cooperării, europene, vorbitorul a subliniat activitatea intensă şi constructivă desfăşuratâ de Româ­nia, contribuţia­ ei atît pe planul româneşti relaţiilor interstatale cit şi pe cel al opiniei publice la îmbunătăţi­rea climatului politic pe con­tinent, la afirmarea şi avansarea ideii de securitate, la amorsarea unui proces de destindere favo­rabil dezvoltării unei colaborări fructuoase între toate popoarele europene. Delegatul român s-a pronunţat la sprijinul ■ iniţiativei privind convocarea şi pregătirea unei Adunări generale a repre­zentanţilor opiniei publice euro­pene, concepută ca un forum larg reprezentativ, deschis forţelor so­ciale şi politice, indiferent de convingerile filozofice şi­­ reli­gioase, tuturor celor dornici să-şi aducă contribuţia la realizarea nobilelor idei ale păcii şi Înţe­legerii, securităţii şi cooperării în­tre toate popoarele din­­Europa. I ★ CAIRO — In cadrul lucrărilor celei de-a V-a Conferinţe a Or­ganizaţiei de solidaritate cu po­poarele ..afro-asiatice (OSPAA) a luat "cuvîntul prof. univ. Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu po­poarele din Asia şi Africa. El a relevat sentimentele sincere de prietenie şi solidaritate interna­­ţionalistă ale poporului român faţă de popoarele din Africa şi Asia, precum şi din alte regiuni ale lumii, care luptă pentru inde­pendenţă naţională, împotriva im­perialismului şi neocolonialismu­­lui, pentru dreptul de a-şi hotărî în mod suveran propria lor dez­voltare economică şi socială. Re­prezentantul român a amintit, cu acest prilej, ajutorul acordat de ţara noastră acestor popoare, ac­ţiunile de solidaritate organizate de poporul român în sprijinul cauzei lor. GENEVA — In cadrul primei şe­dinţe pe anul, 1972, Consiliul re­prezentanţilor G.A.T.T. (Acordul General pentru Tarife Vamale şi Comerţ), organismul executiv ca­re conduce activitatea Acordului în perioadele dintre sesiunile a­­nuale ale părților contractante,­ a aprobat includerea României în rîndul membrilor săi. «Ac i .­ii. ll n. i­entuali, oficiile şi agenţiile poştale. Tiparul : Combinatul Poligrafic Casa Scînteii

Next