Satul Socialist, februarie 1972 (Anul 4, nr. 850-874)

1972-02-01 / nr. 850

Răspuns la chemarea consiliului popular al comunei Pechea, judeţul Galaţi DE LA ANGAJAMENT AM TRECUT LA FAPTE Acum, la început de an, cetă­ţenii uneia din cele mai mari şi vechi comune timişene — români, germani, maghiari, sîrbi — au dezbătut pe larg programul de dezvoltare economico-socială şi edilitar-gospodărească a localităţii, în lumina învăţămintelor desprin­se din expunerea secretarului ge­neral al partidului, la prima con­ferinţă pe ţară a secretarilor co­mitetelor de partid şi a preşedin­ţilor consiliilor populare comu­nale. Anul trecut s-a încheiat, pentru locuitorii comunei Ciacova cu re­zultate remarcabile în toate dome­niile de activitate. Producţiile rea­lizate de către ţăranii cooperatori din cele 6 cooperative agricole a­­parţinătoare comunei au fost cele mai mari din istoria acestor uni­tăţi. Şi în creşterea animalelor s-au obţinut rezultate bune. Anul 1971 a însemnat şi un pas important spre urbanizare. De alt­fel, comuna Ciacova se numără printre localităţile judeţului care vor fi declarate oraşe în viitorul apropiat. Şi în domeniul gospodăririi şi înfrumuseţării comunei, al reali­zării unor obiective edilitar-gos­­podăreşti, anul 1971 a fost fruc­tuos. S-a asfaltat, pe 9 km, şo­seaua Jebel-Ciacova, în satele aparţinătoare s-au modernizat şi sistematizat unele drumuri, au început lucrările de alimentare cu apă potabilă a reşedinţei de co­mună, s-au construit 3 000 mp tro­tuare, s-a introdus încălzirea cen­trală la instituţiile din centrul co­munei. Antrenaţi în întrecerea patrioti­că, harnicii cetăţeni ai comunei au obţinut economii în valoare de 3 160 700 lei, realizările pe cap de locuitor ajungînd la 273 lei, cu 79 lei mai mult decît în 1970. Ţinînd cont de experienţa acu­mulată, de priceperea şi hărnicia oamenilor, de posibilităţile încă nefructificate, numeroşi deputaţi, participanţi la sesiunea consiliului popular comunal, printre care : Viorel Sipeţan — preşedintele cooperativei agricole de producţie Ghilad, Stan Costîngioaia — învă­ţător din satul Macedonia, Zoie Pol­veri­­­an — farmacistă, Ioan Drăgoi — preşedintele cooperati­vei agricole de producţie din sa­tul Macedonia, Filipaş Milutin — brigadier la cooperativa agricolă de producţie Gad, Nicolae Do­­ghendorf — director adjunct la li­ceul teoretic, şi mulţi alţii au făcut o analiză lucidă, responsabilă a stadiului de dezvoltare economică, social-culturală şi edilitar-gospo­dărească a comunei, evidenţiind marile resurse materiale şi umane încă nevalorificate deplin. Răs­­punzînd cu elan la chemarea la întrecere socialistă, lansată de consiliul popular al comunei Pe­chea, judeţul Galaţi, consiliul popular al comunei Ciacova s-a angajat, pe baza propunerilor deputaţilor şi a consultării largi a cetăţenilor, să realizeze anul a­­cesta următoarele obiective : I. ÎN DOMENIUL ECONOMIC a) AGRICULTURA — Gospodărind mai bine fondul funciar, suprafaţa agricolă va creşte cu 13 hectare, prin defrişări de mărăcini şi desfiinţarea unor drumuri de prisos, însămînţind cu furaje spaţiile dintre construcţii, terenuri din va­tra satului, suprafața cultivată cu plante furajere va crește cu 25 hec­tare.­­­ Prin muncă patriotică se vor disloca 300­00 mc pămînt, execu­­tîndu-se canale de desecare pentru CAROL WAGNER " secretarul comitetului de partid, primarul comunei Ciacova, judeţul Timiş (Continuare în pag. a 4-a) ÎN PAG. A 3-A­ ,STĂ ÎN PUTEREA NOASTRĂ SĂ PRODUCEM MAI MULT, SĂ LIVRĂM LA FONDUL CENTRAL CANTITĂŢI MAI MARI DE PRODUSE AGRICOLE" — Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, de către adunările genera­le ale ţăranilor cooperatori ACORDUL GLOBAL Nu poţi să prevezi totul, dar poţi să rezolvi totul o ploaie torenţială, însoţită de uit puternic, survenită în plină ară, a culcat aproape întreaga ritura de floarea-soarelui. în alte andiţii decît cele din 1971 ar fi tebuit, cred, să chemăm inspector­i ADAS să constate paguba. Anul acut, cooperatorii au făcut, însă, şi ce le-a stat în puteri ca să ilueze cultura. Aceasta a fost uu­­­cată de la pămînt plantă cu lantă. Fiind încă destul de frage­­d, cultura şi-a revenit în mare arte. N-am mai obţinut 2 400—2 500 g la hectar, cît apreciam înainte o furtună că vom realiza, dar pix­ul de 1 800 kg a fost depăşit. Poţ june că acordul global a salvat altura. Lucrînd în acord global,­­operatorii s-au simţit răspunză­­tri de soarta producţiei, au acţio­­it pentru salvarea ei şi atunci cînd utul părea compromis. Dar nu despre acordul global mi-am propus să scriu, ci despre­­lul cum l-am aplicat noi. In e­­­nță am procedat de parcă am fi­­noscut metodologia prezentată cu reo 10—15 zile în urmă în ziarul Satul socialist". Am în vedere me­­­dologia de stabilire a tarifului e plată a muncii la cultura po­­rmbului și plantelor tehnice. Devizele au totalizat 12,6 norme e categoria întîi la hectarul de oarea-soarelui, revenind şapte urme la tona de semințe­ Cum­aloarea normei de categoria întîi edusă din fondul de retribuire pe o operativă a fost „prinsă" în plan a 30 de lei, costul manoperei ra­­ortat la tonă s-a ridicat la 210 21 (30x7). . Pe parcursul aplicării acordului lobal s-au ivit tot felul de eve­­imente. Mai întîi, iată unul de­rdin organizatoric. Cooperatorii a fost de părere că nu este ca­ut să mai formăm echipe cu un umăr egal de braţe de muncă. Ac­easta pentru a se putea ţine cît mai mult seama de preferinţele fie­­ăruia la repartizarea pe formaţii de muncă. Aşa se face că echipa­­Mariei Vizireanu a fost compusă din 22 de cooperatori, cea a lui Ion Necula a avut 18, iar cea condusă de Elena Vădana doar 14. Cultura de floarea-soarelui a fem­­­ei a fost repartizată pe echipe­n funcţie de numărul membrilor acestora, de capacitatea lor de muncă, de volumul de lucrări pe care, laolaltă şi fiecare în parte, trebuiau să-l execute în acord glo­bal la alte culturi. La un coope­rator au revenit intre 1,7 şi 2,5 hectare de floarea-soarelui. Fiecare şi-a luat parcela în primire ur­­mînd să execute singur sau cu a­­jutorul celorlalţi membri ai echi­pei, la înţelegere, cele trei praşile trecute în deviz şi rănitul. Crearea unor echipe de mărimi diferite a fost, aşadar, primul eve­niment. A survenit apoi o modifi­care de ordin tehnic. După furtu­na despre care am vorbit, cultura a fost îndreptată, stabilizată, dar nu în măsura de a mai putea fi recoltată cu combinele. A trebuit să introducem recoltatul manual. Ing. MARIA MUŞAT şefa fermei nr. 1 de cîmp a cooperativei agricole Bucu, judeţul Ialomiţa (Continuare în pag. a 3-a) MANDATUL DE DELEGAT" Congresul, făcînd bilanţul dezvoltării agricul­turii cooperatiste în ultimii ani ne va oferi pri­lejul să aflăm multe lucruri interesante, să luăm cunoştinţă de experienţe valoroase ce ne vor fi de mare folos. Vom veni şi noi cu experienţa noastră explicînd, bunăoară, cum am reuşit în 1971 să realizăm producţia medie de 17 780 kg legume la hectar, 3 340 kg grîu, 2 493 kg floarea soarelui, 2 502 litri lapte de vacă, 5,5 kg lină pe oaie tunsă, sau cum am reuşit să aclimatizăm la noi în Dobrogea cartoful de vară şi să obţinem 10 200 kg la hectar. Dar, Congresul este înainte de toate aui forum de lucru în care, întilnindu-ne, cei peste 4 000 de preşedinţi va trebui să chib­zuim, să găsim soluţii la o sumă de probleme ce ţin de dezvoltarea in continuare a agricul­turii noastre cooperatiste, în adunarea noastră generală — cea care mi-a încredinţat mandatul de delegat — s-a exprimat părerea că ar fi ne­cesar ca, în cadrul Congresului, să se găsească rezolvări şi unei probleme de maximă impor­tanţă cum este răspunderea fiecărui membru al cooperativei pentru exploatarea fondului funciar. Pe bună dreptate se apreciază că pă­­mîntul este cea mai mare avuţie naţională, o sumă de legi îl apără şi ne obligă să-l lucrăm bine pentru a produce cît mai mult. Obligaţiile sînt nominalizate, însă pe cooperativă şi azi nu poţi sancţiona, nu poţi reţine pe nimeni dacă în mijlocul verii i-a venit chef să plece să lu­creze în altă parte, sau, pur şi simplu, să stea acasă. Din această cauză adesea procesul de pro­ducţie este dereglat, pămîntul nu ne dă roadele pe care le aşteptăm. Ar trebui ca adunarea ge­ AAAAAAAAAAAAAA­VWWWVWW^A­ nerală să fie singura autorizată să aprobe ple­carea din cooperativă, iar întreruperea lucrului pe parcursul anului, întrerupere cu consecinţe asupra exploatării pămintului, să fie sancţionată conform prevederilor legii în vigoare. ANTON TINCU preşedintele cooperativei agricole din Palazu-Mare, judeţul Constanţa Cursurile agrozootehnice au, în aceste zile, nume­­roşi participanţi. Sub în­­drumarea atenta a specia­liştilor, cooperatorii invaţă cum să producă recolte tot mai bogate, in fotografie . Un aspect din timpul des­făşurării învâţâmîntului a­­grozootehnic la C.A.P. Fră­­sinetul de Jos, județul Il­fov. In laboratorul agricol se studiază soiurile de po­rumb cu productivitate mare­ După definitivarea balanţei produselor NOI LIVRĂRI LA FONDUL DE STAT Inventarierile de sfîrşit de an şi în­cheierea bilanţuri­lor anuale în coo­perativele agricole din judeţul Timiş au permis acestora să depisteze unele surplusuri de pro­duse posibile de valorificat. Produ­sele ce depăşesc ne­voile unităţilor sunt livrate organizaţii­lor economice cu care unităţile au avut contracte. Ba­zele de recepţie, au primit deja din cooperative — lu­­înd în calcul şi ul­timele livrări — cu 5 la sută mai mult grîu decit fusese contractat. Printre cooperativele care au livrat grîu peste prevederi se numă­ra cea din Diniaş, care a predat în plus 100 de tone, cea din Lenauheim cu o depăşire de 150 de tone, cele din Fibiş şi Parţa care au suplimen­tat cantitatea con­tractată cu 200 şi, respectiv, 252 de tone. întocmirea ba­lanţei nutreţurilor le-a permis multor cooperative să con­state că dacă folo­sesc cu o deosebită grijă concentratele mai pot preda sta­tului unele cantităţi de porumb, orz şi ovăz. Printre coo­perativele care au ajuns la această concluzie se află cele din Urhei, To­­polovăţu Mare şi Chizătău, care încă din toamnă supli­mentaseră contrac­tele cu 100 pînă la 330 de tone de po­rumb. IOSIF FAUR coresp. „Satului socialist" ) ­­SATUL SOCIALIST ANUL IV Nr. 850 MARTI 1 FEBRUARIE 1972 4 pagini—30 bani 1972 SA FIE UN AN AGRICOL BUN " Cooperativele agricole din jude­ţul Covasna au încheiat anul 1971 cu un bilanţ pozitiv ; au obţinut recolte bune de cartofi şi sfeclă de zahăr, culturi care ocupă în judeţ o mare parte din terenul arabil, şi au reuşit să-şi achite, la principa­lele produse, obligaţiile asumate faţă de stat, aducîndu-şi astfel contribuţia la aprovizionarea in­dustriei şi a populaţiei cu produse agroalimentare. La cartofi, bunăoară, a fost li­vrată pentru fondul central canti­tatea de 125 000 de tone, depăşin­­du-se cu 15 000 de tone sarcinile a­­sumate prin contract. In frunte s-au situat cooperativele agricole Cer­nat, Sînzieni, Tg. Secuiesc şi Turia, decorate recent cu Ordinul Muncii clasa I pentru recoltele mari de cartofi realizate în 1971. Aproxi­mativ aceeaşi depăşire — de peste 10 la sută — s-a înregistrat şi la producţia de sfeclă de zahăr, îndeplinindu-şi angajamentele contractuale şi la alte două pro­duse de bază — carne şi lapte — numeroase unităţi cooperatiste au realizat venituri băneşti superioare celor prevăzute, fapt ce le-a permis să asigure cooperatorilor cîştiguri mari şi constante, să repartizeze sume peste prevederi la fondul de acumulare. Dezbaterea şi aprobarea indicato­rilor de plan pe 1972 n-au luat încă, sfîrşit. Dar şi acolo unde planurile de producţie şi financiare se mai găsesc încă în stadiul de proiect, sarcinile de livrări au fost, putem ! Pregătiri temeinice pentru ca spune, definitivate ca urmare a dis­cutării lor în adunările pe formaţii de muncă. Ce concluzii putem tra­ge ? La cartofi şi sfeclă şi mai cu seamă la lapte şi carne, adunările generale care au avut loc pînă în prezent şi adunările pe brigăzi şi ferme au aprobat livrarea la fon­dul de stat a unor cantităţi de pro­duse cu mult superioare celor din 1971. Cum este şi firesc, livrarea ultimelor două produse a început încă din primele zile ale anului. Cooperativa agricolă din Cernat a predat la fondul central în prima lună 900 hl de lapte, depă­şind cu 80 hi prevederile pe ianua­rie. Planul de livrări a fost depăşit şi la carne, cooperativa angajîn­­du-se să respecte cu rigurozitate graficul şi să predea animalele la categorii superioare de calitate. De ce considerăm că şi în acest an vom realiza şi depăşi sarcinile de livrare la fondul de stat ? Ex­tinderea sistemului de organizare şi retribuire a muncii în acord glo­bal este factorul cel mai de seamă care ne va ajuta să obţinem pro­ducţii peste cele prevăzute. Dacă în urmă cu un an au existat reţineri cu privire la aplicarea acestui sis­tem, rezultatele foarte bune do­­bîndite de relativ puţinele coopera­tive care au organizat munca şi retribuirea în acord în unele sec­toare au convins. Adoptarea acor­dului global ca formă unică de re­tribuire la toate culturile, cu ex­cepţia păioaselor, la toate speciile şi categoriile de animale şi în sec­torul activităţilor industriale şi SZÁSZ DOMINIC preşedintele Uniuniii judeţene Covasna a cooperativelor agricole de producţie (Continuare in pag. a 3-a) cadf­Tl IN INTIM­PIN­ARE A CONGRESULUI UNIUNII NAŢIONALE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE DRUMURI SPRE ŞTIINŢA ŞI CULTURĂ Convorbire cu CONSTANTIN DINISCHIOTU preşedintele Comitetului judeţean Argeş pentru cultură şi educaţie socialistă — înnoirile care au loc în satul românesc contemporan nu se înre­gistrează numai în sfera activităţii economice. Ce vi se pare caracte­ristic şi demn de subliniat cu pri­vire la edificarea culturală a satu­lui ? — Nu există o linie de demar­caţie între cele două domenii. Cîş­­tigul în economie a însemnat şi un cîştig pentru cultură şi invers. Cred că, în momen­tul de faţă, ceea ce ni se cere este să acţionăm pentru o fuziune per­fectă între acestea, în aşa fel, in­cit ambele activităţi să cunoască o mai dinamică dezvoltare, în pas cu cerinţele actuale. Cooperato­rul nu trebuie privit doar ca un om „cu palmele bătătorite", care „seamănă" şi „culege" roadele pă­­mîntului, ci ca o persoană care se defineşte şi în raport cu poziţia sa faţă de fenomenul cultural şi şti­inţific al contemporaneităţii. Aceasta şi pentru motivul că acti­vităţile din agricultura de azi sunt tot mai mult un produs al ştiinţei, al cercetărilor, al rezultatelor ob­ţinute în laboratoare, pe loturi ex­perimentale etc. In aceşti ani, sa­tul românesc s-a maturizat din punct de vedere cultural, adică şi-a înglobat experienţa şi rezul­tatele ştiinţei, şi-a dezvoltat re-­­ceptivitatea faţă de fenomenul culturii. Există în satul de azi o dorinţă mai mare de a şti, de a te afirma, de a fi în pas­ tot timpul ÎNALTELE RĂSPUNDERI CIVICE ALE INTELECTUALITĂŢII SATULUI cu tot ceea ce apare nou şi socie­tatea îţi impune a-l promova. Iar această dorinţă are pe ce se baza. Unul din factorii care îi amplifică aderenţa spre inima sătenilor este, după părerea mea, prezenţa ma­sivă a intelectualilor la sate. — Cred că nu vă referiţi numai la numărul acestora... — Ba da, şi la aşa ceva. In ul­timii ani în sat au venit mulţi in­telectuali : este o situaţie care s-a îmbunătăţit simţitor de cîtva timp încoace. Datorită grijii partidului şi statului pentru dezvoltarea în­­văţămîntului s-a creat posibilita­tea ca necesităţile de cultură ale satului să fie, în bună măsură, sa­tisfăcute. Aceasta este o mare rea­lizare. Dar numărul intelectuali­lor trebuie să însemne şi un nu­măr al conştiinţelor cetăţeneşti care răspund chemărilor satului. Aceasta este o problemă pe care o dorim să o realizăm acum, cu mai multă continuitate şi vigoare. — Care este în acest sens expe­rienţa forurilor culturale din ju­ristul Argeş ? — Noi mergem pe linia antre­nării intelectualilor la crearea in­tr-un număr de comune a univer­sităţilor populare şi a şcolilor co­munale care au nobila misiune de a răspîndi ştiinţa şi cultura con­temporană. Am înfiinţat şi înfiin­ţăm în continuare pe baza consul­tării sătenilor, universităţi popu­lare în comune mai dezvoltate, care tind să devină nu peste mult timp orăşele, cum ar fi Rucăr, Stîlpeni, Leordeni etc... Deci, aceasta în funcţie de dezvoltarea economică şi de stadiul urbanizării. — Ce se înţelege prin şcoli co­munale, termenul mi se pare nou... — Şcolile comunale vor func­ţiona în sate, este vorba de o for-FLORIN COSTINESCU (Continuare in pag. a 2-a) ^ Centralei pentru organizarea producţiei şi industrializării sfeclei de zahăr Printr-un act adiţional, încheiat în cursul lunii septembrie, anul trecut, între fabrica de zahăr din Corabia şi cooperativa noastră, s-a stabilit să însilozăm jumătate din producţia de sfeclă obţinută — peste 4 000 de tone — şi s-o li­vrăm după 1 decembrie 1971. A venit luna decembrie, au tre­cut trei săptămîni din ea, dar fa­brica n-a mai dat nici un semn de viaţă. La 25 decembrie am primit, în sfîrşit, o înştiinţare telegrafică, prin care ni se făcea cunoscut că fabrica nu ne mai poate prelua sfecla, iar noi să facem cu pro­ducţia ce vom crede de cuviinţă. Pînă la urmă, cu ajutorul orga­nelor judeţene, am expediat sfecla de zahăr la altă fabrică, la o de­părtare de 40 de km de coopera­tivă, in loc de 5, cîţi sînt pină la Corabia. Cine va suporta transportul care ne-a costat aproximativ 150 000 de lei şi dacă mai putem avea, în vii­tor, încredere in actele semnate de reprezentanţii fabricii din Co­rabia care au şi încercat, la un moment dat, să ne convingă că n-au nici o obligaţie faţă de noi ? OPREA CIOBANU preşedintele cooperativei agricole Cilieni — județul Olt A k m­tem a­dresa:«­ ] .

Next