Satul Socialist, februarie 1972 (Anul 4, nr. 850-874)
1972-02-01 / nr. 850
Răspuns la chemarea consiliului popular al comunei Pechea, judeţul Galaţi DE LA ANGAJAMENT AM TRECUT LA FAPTE Acum, la început de an, cetăţenii uneia din cele mai mari şi vechi comune timişene — români, germani, maghiari, sîrbi — au dezbătut pe larg programul de dezvoltare economico-socială şi edilitar-gospodărească a localităţii, în lumina învăţămintelor desprinse din expunerea secretarului general al partidului, la prima conferinţă pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comunale. Anul trecut s-a încheiat, pentru locuitorii comunei Ciacova cu rezultate remarcabile în toate domeniile de activitate. Producţiile realizate de către ţăranii cooperatori din cele 6 cooperative agricole aparţinătoare comunei au fost cele mai mari din istoria acestor unităţi. Şi în creşterea animalelor s-au obţinut rezultate bune. Anul 1971 a însemnat şi un pas important spre urbanizare. De altfel, comuna Ciacova se numără printre localităţile judeţului care vor fi declarate oraşe în viitorul apropiat. Şi în domeniul gospodăririi şi înfrumuseţării comunei, al realizării unor obiective edilitar-gospodăreşti, anul 1971 a fost fructuos. S-a asfaltat, pe 9 km, şoseaua Jebel-Ciacova, în satele aparţinătoare s-au modernizat şi sistematizat unele drumuri, au început lucrările de alimentare cu apă potabilă a reşedinţei de comună, s-au construit 3 000 mp trotuare, s-a introdus încălzirea centrală la instituţiile din centrul comunei. Antrenaţi în întrecerea patriotică, harnicii cetăţeni ai comunei au obţinut economii în valoare de 3 160 700 lei, realizările pe cap de locuitor ajungînd la 273 lei, cu 79 lei mai mult decît în 1970. Ţinînd cont de experienţa acumulată, de priceperea şi hărnicia oamenilor, de posibilităţile încă nefructificate, numeroşi deputaţi, participanţi la sesiunea consiliului popular comunal, printre care : Viorel Sipeţan — preşedintele cooperativei agricole de producţie Ghilad, Stan Costîngioaia — învăţător din satul Macedonia, Zoie Polverian — farmacistă, Ioan Drăgoi — preşedintele cooperativei agricole de producţie din satul Macedonia, Filipaş Milutin — brigadier la cooperativa agricolă de producţie Gad, Nicolae Doghendorf — director adjunct la liceul teoretic, şi mulţi alţii au făcut o analiză lucidă, responsabilă a stadiului de dezvoltare economică, social-culturală şi edilitar-gospodărească a comunei, evidenţiind marile resurse materiale şi umane încă nevalorificate deplin. Răspunzînd cu elan la chemarea la întrecere socialistă, lansată de consiliul popular al comunei Pechea, judeţul Galaţi, consiliul popular al comunei Ciacova s-a angajat, pe baza propunerilor deputaţilor şi a consultării largi a cetăţenilor, să realizeze anul acesta următoarele obiective : I. ÎN DOMENIUL ECONOMIC a) AGRICULTURA — Gospodărind mai bine fondul funciar, suprafaţa agricolă va creşte cu 13 hectare, prin defrişări de mărăcini şi desfiinţarea unor drumuri de prisos, însămînţind cu furaje spaţiile dintre construcţii, terenuri din vatra satului, suprafața cultivată cu plante furajere va crește cu 25 hectare. Prin muncă patriotică se vor disloca 30000 mc pămînt, executîndu-se canale de desecare pentru CAROL WAGNER " secretarul comitetului de partid, primarul comunei Ciacova, judeţul Timiş (Continuare în pag. a 4-a) ÎN PAG. A 3-A ,STĂ ÎN PUTEREA NOASTRĂ SĂ PRODUCEM MAI MULT, SĂ LIVRĂM LA FONDUL CENTRAL CANTITĂŢI MAI MARI DE PRODUSE AGRICOLE" — Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, de către adunările generale ale ţăranilor cooperatori ACORDUL GLOBAL Nu poţi să prevezi totul, dar poţi să rezolvi totul o ploaie torenţială, însoţită de uit puternic, survenită în plină ară, a culcat aproape întreaga ritura de floarea-soarelui. în alte andiţii decît cele din 1971 ar fi tebuit, cred, să chemăm inspectori ADAS să constate paguba. Anul acut, cooperatorii au făcut, însă, şi ce le-a stat în puteri ca să ilueze cultura. Aceasta a fost uucată de la pămînt plantă cu lantă. Fiind încă destul de fraged, cultura şi-a revenit în mare arte. N-am mai obţinut 2 400—2 500 g la hectar, cît apreciam înainte o furtună că vom realiza, dar pixul de 1 800 kg a fost depăşit. Poţ june că acordul global a salvat altura. Lucrînd în acord global,operatorii s-au simţit răspunzătri de soarta producţiei, au acţioit pentru salvarea ei şi atunci cînd utul părea compromis. Dar nu despre acordul global mi-am propus să scriu, ci desprelul cum l-am aplicat noi. In ență am procedat de parcă am finoscut metodologia prezentată cu reo 10—15 zile în urmă în ziarul Satul socialist". Am în vedere medologia de stabilire a tarifului e plată a muncii la cultura pormbului și plantelor tehnice. Devizele au totalizat 12,6 norme e categoria întîi la hectarul de oarea-soarelui, revenind şapte urme la tona de semințe Cumaloarea normei de categoria întîi edusă din fondul de retribuire pe o operativă a fost „prinsă" în plan a 30 de lei, costul manoperei raortat la tonă s-a ridicat la 210 21 (30x7). . Pe parcursul aplicării acordului lobal s-au ivit tot felul de eveimente. Mai întîi, iată unul derdin organizatoric. Cooperatorii a fost de părere că nu este caut să mai formăm echipe cu un umăr egal de braţe de muncă. Aceasta pentru a se putea ţine cît mai mult seama de preferinţele fieăruia la repartizarea pe formaţii de muncă. Aşa se face că echipaMariei Vizireanu a fost compusă din 22 de cooperatori, cea a lui Ion Necula a avut 18, iar cea condusă de Elena Vădana doar 14. Cultura de floarea-soarelui a femei a fost repartizată pe echipen funcţie de numărul membrilor acestora, de capacitatea lor de muncă, de volumul de lucrări pe care, laolaltă şi fiecare în parte, trebuiau să-l execute în acord global la alte culturi. La un cooperator au revenit intre 1,7 şi 2,5 hectare de floarea-soarelui. Fiecare şi-a luat parcela în primire urmînd să execute singur sau cu ajutorul celorlalţi membri ai echipei, la înţelegere, cele trei praşile trecute în deviz şi rănitul. Crearea unor echipe de mărimi diferite a fost, aşadar, primul eveniment. A survenit apoi o modificare de ordin tehnic. După furtuna despre care am vorbit, cultura a fost îndreptată, stabilizată, dar nu în măsura de a mai putea fi recoltată cu combinele. A trebuit să introducem recoltatul manual. Ing. MARIA MUŞAT şefa fermei nr. 1 de cîmp a cooperativei agricole Bucu, judeţul Ialomiţa (Continuare în pag. a 3-a) MANDATUL DE DELEGAT" Congresul, făcînd bilanţul dezvoltării agriculturii cooperatiste în ultimii ani ne va oferi prilejul să aflăm multe lucruri interesante, să luăm cunoştinţă de experienţe valoroase ce ne vor fi de mare folos. Vom veni şi noi cu experienţa noastră explicînd, bunăoară, cum am reuşit în 1971 să realizăm producţia medie de 17 780 kg legume la hectar, 3 340 kg grîu, 2 493 kg floarea soarelui, 2 502 litri lapte de vacă, 5,5 kg lină pe oaie tunsă, sau cum am reuşit să aclimatizăm la noi în Dobrogea cartoful de vară şi să obţinem 10 200 kg la hectar. Dar, Congresul este înainte de toate aui forum de lucru în care, întilnindu-ne, cei peste 4 000 de preşedinţi va trebui să chibzuim, să găsim soluţii la o sumă de probleme ce ţin de dezvoltarea in continuare a agriculturii noastre cooperatiste, în adunarea noastră generală — cea care mi-a încredinţat mandatul de delegat — s-a exprimat părerea că ar fi necesar ca, în cadrul Congresului, să se găsească rezolvări şi unei probleme de maximă importanţă cum este răspunderea fiecărui membru al cooperativei pentru exploatarea fondului funciar. Pe bună dreptate se apreciază că pămîntul este cea mai mare avuţie naţională, o sumă de legi îl apără şi ne obligă să-l lucrăm bine pentru a produce cît mai mult. Obligaţiile sînt nominalizate, însă pe cooperativă şi azi nu poţi sancţiona, nu poţi reţine pe nimeni dacă în mijlocul verii i-a venit chef să plece să lucreze în altă parte, sau, pur şi simplu, să stea acasă. Din această cauză adesea procesul de producţie este dereglat, pămîntul nu ne dă roadele pe care le aşteptăm. Ar trebui ca adunarea ge AAAAAAAAAAAAAAVWWWVWW^A nerală să fie singura autorizată să aprobe plecarea din cooperativă, iar întreruperea lucrului pe parcursul anului, întrerupere cu consecinţe asupra exploatării pămintului, să fie sancţionată conform prevederilor legii în vigoare. ANTON TINCU preşedintele cooperativei agricole din Palazu-Mare, judeţul Constanţa Cursurile agrozootehnice au, în aceste zile, numeroşi participanţi. Sub îndrumarea atenta a specialiştilor, cooperatorii invaţă cum să producă recolte tot mai bogate, in fotografie . Un aspect din timpul desfăşurării învâţâmîntului agrozootehnic la C.A.P. Frăsinetul de Jos, județul Ilfov. In laboratorul agricol se studiază soiurile de porumb cu productivitate mare După definitivarea balanţei produselor NOI LIVRĂRI LA FONDUL DE STAT Inventarierile de sfîrşit de an şi încheierea bilanţurilor anuale în cooperativele agricole din judeţul Timiş au permis acestora să depisteze unele surplusuri de produse posibile de valorificat. Produsele ce depăşesc nevoile unităţilor sunt livrate organizaţiilor economice cu care unităţile au avut contracte. Bazele de recepţie, au primit deja din cooperative — luînd în calcul şi ultimele livrări — cu 5 la sută mai mult grîu decit fusese contractat. Printre cooperativele care au livrat grîu peste prevederi se număra cea din Diniaş, care a predat în plus 100 de tone, cea din Lenauheim cu o depăşire de 150 de tone, cele din Fibiş şi Parţa care au suplimentat cantitatea contractată cu 200 şi, respectiv, 252 de tone. întocmirea balanţei nutreţurilor le-a permis multor cooperative să constate că dacă folosesc cu o deosebită grijă concentratele mai pot preda statului unele cantităţi de porumb, orz şi ovăz. Printre cooperativele care au ajuns la această concluzie se află cele din Urhei, Topolovăţu Mare şi Chizătău, care încă din toamnă suplimentaseră contractele cu 100 pînă la 330 de tone de porumb. IOSIF FAUR coresp. „Satului socialist" ) SATUL SOCIALIST ANUL IV Nr. 850 MARTI 1 FEBRUARIE 1972 4 pagini—30 bani 1972 SA FIE UN AN AGRICOL BUN " Cooperativele agricole din judeţul Covasna au încheiat anul 1971 cu un bilanţ pozitiv ; au obţinut recolte bune de cartofi şi sfeclă de zahăr, culturi care ocupă în judeţ o mare parte din terenul arabil, şi au reuşit să-şi achite, la principalele produse, obligaţiile asumate faţă de stat, aducîndu-şi astfel contribuţia la aprovizionarea industriei şi a populaţiei cu produse agroalimentare. La cartofi, bunăoară, a fost livrată pentru fondul central cantitatea de 125 000 de tone, depăşindu-se cu 15 000 de tone sarcinile asumate prin contract. In frunte s-au situat cooperativele agricole Cernat, Sînzieni, Tg. Secuiesc şi Turia, decorate recent cu Ordinul Muncii clasa I pentru recoltele mari de cartofi realizate în 1971. Aproximativ aceeaşi depăşire — de peste 10 la sută — s-a înregistrat şi la producţia de sfeclă de zahăr, îndeplinindu-şi angajamentele contractuale şi la alte două produse de bază — carne şi lapte — numeroase unităţi cooperatiste au realizat venituri băneşti superioare celor prevăzute, fapt ce le-a permis să asigure cooperatorilor cîştiguri mari şi constante, să repartizeze sume peste prevederi la fondul de acumulare. Dezbaterea şi aprobarea indicatorilor de plan pe 1972 n-au luat încă, sfîrşit. Dar şi acolo unde planurile de producţie şi financiare se mai găsesc încă în stadiul de proiect, sarcinile de livrări au fost, putem ! Pregătiri temeinice pentru ca spune, definitivate ca urmare a discutării lor în adunările pe formaţii de muncă. Ce concluzii putem trage ? La cartofi şi sfeclă şi mai cu seamă la lapte şi carne, adunările generale care au avut loc pînă în prezent şi adunările pe brigăzi şi ferme au aprobat livrarea la fondul de stat a unor cantităţi de produse cu mult superioare celor din 1971. Cum este şi firesc, livrarea ultimelor două produse a început încă din primele zile ale anului. Cooperativa agricolă din Cernat a predat la fondul central în prima lună 900 hl de lapte, depăşind cu 80 hi prevederile pe ianuarie. Planul de livrări a fost depăşit şi la carne, cooperativa angajîndu-se să respecte cu rigurozitate graficul şi să predea animalele la categorii superioare de calitate. De ce considerăm că şi în acest an vom realiza şi depăşi sarcinile de livrare la fondul de stat ? Extinderea sistemului de organizare şi retribuire a muncii în acord global este factorul cel mai de seamă care ne va ajuta să obţinem producţii peste cele prevăzute. Dacă în urmă cu un an au existat reţineri cu privire la aplicarea acestui sistem, rezultatele foarte bune dobîndite de relativ puţinele cooperative care au organizat munca şi retribuirea în acord în unele sectoare au convins. Adoptarea acordului global ca formă unică de retribuire la toate culturile, cu excepţia păioaselor, la toate speciile şi categoriile de animale şi în sectorul activităţilor industriale şi SZÁSZ DOMINIC preşedintele Uniuniii judeţene Covasna a cooperativelor agricole de producţie (Continuare in pag. a 3-a) cadfTl IN INTIMPINARE A CONGRESULUI UNIUNII NAŢIONALE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE DRUMURI SPRE ŞTIINŢA ŞI CULTURĂ Convorbire cu CONSTANTIN DINISCHIOTU preşedintele Comitetului judeţean Argeş pentru cultură şi educaţie socialistă — înnoirile care au loc în satul românesc contemporan nu se înregistrează numai în sfera activităţii economice. Ce vi se pare caracteristic şi demn de subliniat cu privire la edificarea culturală a satului ? — Nu există o linie de demarcaţie între cele două domenii. Cîştigul în economie a însemnat şi un cîştig pentru cultură şi invers. Cred că, în momentul de faţă, ceea ce ni se cere este să acţionăm pentru o fuziune perfectă între acestea, în aşa fel, incit ambele activităţi să cunoască o mai dinamică dezvoltare, în pas cu cerinţele actuale. Cooperatorul nu trebuie privit doar ca un om „cu palmele bătătorite", care „seamănă" şi „culege" roadele pămîntului, ci ca o persoană care se defineşte şi în raport cu poziţia sa faţă de fenomenul cultural şi ştiinţific al contemporaneităţii. Aceasta şi pentru motivul că activităţile din agricultura de azi sunt tot mai mult un produs al ştiinţei, al cercetărilor, al rezultatelor obţinute în laboratoare, pe loturi experimentale etc. In aceşti ani, satul românesc s-a maturizat din punct de vedere cultural, adică şi-a înglobat experienţa şi rezultatele ştiinţei, şi-a dezvoltat re-ceptivitatea faţă de fenomenul culturii. Există în satul de azi o dorinţă mai mare de a şti, de a te afirma, de a fi în pas tot timpul ÎNALTELE RĂSPUNDERI CIVICE ALE INTELECTUALITĂŢII SATULUI cu tot ceea ce apare nou şi societatea îţi impune a-l promova. Iar această dorinţă are pe ce se baza. Unul din factorii care îi amplifică aderenţa spre inima sătenilor este, după părerea mea, prezenţa masivă a intelectualilor la sate. — Cred că nu vă referiţi numai la numărul acestora... — Ba da, şi la aşa ceva. In ultimii ani în sat au venit mulţi intelectuali : este o situaţie care s-a îmbunătăţit simţitor de cîtva timp încoace. Datorită grijii partidului şi statului pentru dezvoltarea învăţămîntului s-a creat posibilitatea ca necesităţile de cultură ale satului să fie, în bună măsură, satisfăcute. Aceasta este o mare realizare. Dar numărul intelectualilor trebuie să însemne şi un număr al conştiinţelor cetăţeneşti care răspund chemărilor satului. Aceasta este o problemă pe care o dorim să o realizăm acum, cu mai multă continuitate şi vigoare. — Care este în acest sens experienţa forurilor culturale din juristul Argeş ? — Noi mergem pe linia antrenării intelectualilor la crearea intr-un număr de comune a universităţilor populare şi a şcolilor comunale care au nobila misiune de a răspîndi ştiinţa şi cultura contemporană. Am înfiinţat şi înfiinţăm în continuare pe baza consultării sătenilor, universităţi populare în comune mai dezvoltate, care tind să devină nu peste mult timp orăşele, cum ar fi Rucăr, Stîlpeni, Leordeni etc... Deci, aceasta în funcţie de dezvoltarea economică şi de stadiul urbanizării. — Ce se înţelege prin şcoli comunale, termenul mi se pare nou... — Şcolile comunale vor funcţiona în sate, este vorba de o for-FLORIN COSTINESCU (Continuare in pag. a 2-a) ^ Centralei pentru organizarea producţiei şi industrializării sfeclei de zahăr Printr-un act adiţional, încheiat în cursul lunii septembrie, anul trecut, între fabrica de zahăr din Corabia şi cooperativa noastră, s-a stabilit să însilozăm jumătate din producţia de sfeclă obţinută — peste 4 000 de tone — şi s-o livrăm după 1 decembrie 1971. A venit luna decembrie, au trecut trei săptămîni din ea, dar fabrica n-a mai dat nici un semn de viaţă. La 25 decembrie am primit, în sfîrşit, o înştiinţare telegrafică, prin care ni se făcea cunoscut că fabrica nu ne mai poate prelua sfecla, iar noi să facem cu producţia ce vom crede de cuviinţă. Pînă la urmă, cu ajutorul organelor judeţene, am expediat sfecla de zahăr la altă fabrică, la o depărtare de 40 de km de cooperativă, in loc de 5, cîţi sînt pină la Corabia. Cine va suporta transportul care ne-a costat aproximativ 150 000 de lei şi dacă mai putem avea, în viitor, încredere in actele semnate de reprezentanţii fabricii din Corabia care au şi încercat, la un moment dat, să ne convingă că n-au nici o obligaţie faţă de noi ? OPREA CIOBANU preşedintele cooperativei agricole Cilieni — județul Olt A k mtem adresa:« ] .