Satul Socialist, martie 1972 (Anul 4, nr. 875-901)
1972-03-01 / nr. 875
în judeţul Motive foarte serioase impun ca Direcţia TULCEA generală a agriculturii să verifice din nou Imitatea reparaţiilor Inginerul Eugen Obreja, directorul Trustului judeţean pentru mecanizarea agriculturii Tulcea, a început discuţia cu noi despre reparaţii manifestînd atît unele reticenţe, cit şi o evidentă stare de mulţumire. „Procentual — ne-a spus dînsul — stadiul reparării utilajelor cu care vom lucra în campania de primăvară nu prezintă motive de îngrijorare. Am efectuat însă controale în unele din secţiile celor 15 staţiuni de mecanizare din judeţ şi am constatat că nu peste tot calitatea reparaţiilor corespunde". Vasăzică, ceva nu-i în regulă cu calitatea, dar cit priveşte volumul reparaţiilor, lucrurile stau bine — susţine tovarăşul director. Amîndoi aveam în faţă aceleaşi cifre, în timp ce inginerul Obreja consideră că 87 la sută — aceasta era situaţia cu cîteva zile în urmă — este un rezultat bun la repararea tractoarelor, noi nu-l puteam socoti ca atare. La data discuţiei toate tractoarele ar fi trebuit să fie în stare de funcţionare. Chiar şi la această oră, cînd pentru fiecare tractor este de lucru în cîmp, circa 10 la sută din tractoare nu pot fi folosite, în judeţul Tulcea este întîrziat şi reparatul altor maşini agricole. Semănătorile pentru prăşitoare, bunăoară, sunt reparate doar în proporţie de 88 la sută. Aşadar, nici procentual reparaţiile nu se prezintă mulţumitor Este însă de mirare faptul că inginerul Obreja se împacă cu această situaţie şi o consideră satisfăcătoare, mai ales că dînsul ştie mai bine decît oricare altul că va trebui să adauge utilajelor „oficial11 nereparate şi pe cele care necesită remedieri, unele din ele destul de mari. De ce mai există în judeţul Tulcea tractoare şi maşini nereparate la o dată cinci de utilaje este nevoie în cîmp, la pregătirea terenului, la semănat şi la executarea altor lucrări de primăvară? în staţiuni şi secţii ni se spune că rămînerile in urmă constatate s-ar datora integral lipsei pieselor de schimb. Nu poate fi negat faptul că unele repere nu s-au găsit totdeauna în bază în cantităţile solicitate. Au lipsit — de ce, vom analiza cu altă ocazie — unele repere importante : arbori motori, pinioane de transmisie, pinioane conice. Tot atît de adevărat e însă şi faptul că în staţiuni şi secţii nu se prea ştie ce piese există prin diferite unghere. Nu a fost efectuată încă măcar simpla operaţie de a se vedea la nivel de staţiune dacă piesele care lipsesc într-o secţie nu prisosesc in alta. La S.M.A. Nalbant, inginerul Stelian Dobre, directorul staţiunii, abia acum şi-a înscris în agenda sa de lucru redistribuirea pieselor între cele cinci secţii pe care le are în subordine. Cu tot atîta „operativitate" s-a acţionat şi în alte staţiuni din judeţ într-o problemă care ar fi trebuit GEORGE STOICA (Continuare în pag. a 2-a) • Cum poate fi 87 la sută un rezultat bun ? • Nu-i posibilă o redistribuire a pieselor de schimb cînd nu ştii dacă ai sau nu ai ce redistribui • Dacă accepţi să „remediezi“ în cîmp, de ce a mai fost nevoie de reparaţii în atelier ? PAMINTUL ŢARII, mai bine folosit, mai roditor Cînd sapa şi hîrleţul stau în şopron, apa începe să băltească pe semănături le-am consemnat, la vremea cuvenită, în coloanele ziarului nostru. A urmat, însă, după aceea, adică de la jumătatea lunii ianuarie, o perioadă de delăsare deşi au existat condiţii prielnice desfăşurării lucrărilor şi nu sunt, peste tot, semne că în următoarele zile situaţia se va schimba. Care sunt consecinţele ? Iată numai una din ele. Pentru că şanţurile începute nu au fost terminate, după primele precipitaţii apa a început să băltească pe tarlale, punând în pericol culturile de grîu. In această situaţie se află culturile la cooperativele agricole Pietroasele, Săhăteni, Cilibia şi Caragele. La conferinţa Uniunii judeţene Buzău a cooperativelor agricole, brigadiera Georgeta Stoian de la Pietroasele arăta că, din pricina excesului de umiditate, producţia de porumb planificată în unitatea unde lucrează nu s-a realizat. Vorbitoarea preconiza atunci o serie de soluţii, dar la Pietroasele nu s-a întreprins pînă acum nimic. Şi nu este singurul caz cînd nu s-a acţionat în nici un fel pentru îndeplinirea propriilor planuri şi propuneri. Situaţia este asemănătoare şi la cooperativa agricolă din Scurteşti unde, cu aceeaşi ocazie, preşedintele Ion Damian a promis că „se vor lua măsuri". La Smeeni aflăm că, imediat după adunarea generală a cooperatorilor din 18 ianuarie, s-a trecut la săparea şanţurilor. S-a lua MIRON ŞTEFANESCU coresp. „Satului socialist" Sfîrşitul anului trecut şi începutul acestui an au fost marcate, şi pe ogoarele judeţului Buzău, de ample lucrări de îmbunătăţiri funciare, de o mobilizare masivă a tuturor locuitorilor satelor la efectuarea lor. Au fost acţiuni bine susţinute, cu larg ecou, pe care vVV^A/^A/WWV^/W PE ADRESA.. Direcţiei generale a agriculturii judeţului Caraş-Severin Pomicultura şi creşterea animalelor sunt ocupaţii de baltă ale locuitorilor din comuna Domaşnea. Merele Ionathan de Domaşnea, perele şi pru- unele produse în aceste locuri sunt de mult cunoscute nu nu-1 mai în ţară, ci şi peste hotare. Dar livezile îmbătrînesc, go- lurile se înmulţesc. Ritmul înlocuirii prin plan- taţii tinere a vechilor livezi este, însă, mult prea lent. Cauza ? Procurarea anevoioasă a materialului săditor care, in plus, se adaptează greu lar condiţiile noastre de sol şi cli-mă. Din această cauză procentul de prindere este redus, iar cheltuielile pe care le facem cu un hectar de livadă de la * plantare pînă la aducerea ei pe rod sînt mai mari decît ce-ele obişnuite. Dacă adăugăm la aceasta şi faptul că livezile* create cu material săditor , produs în altă parte nu sînt destul de productive, am pre- ezentat toate argumentele pe baza cărora solicităm direcţiei generale agricole a judeţului I să ne sprijine să înfiinţăm o pepinieră în comună. Avem pentru aceasta şi pămînt po- trivit şi oameni pricepuţi. IOSIF CRISTESCU primarul comunei Domaşnea, judeţul Caraş-Severin ^AWWWWWNAWN^ (Continuare în pag. a 2-a) Noul complex de depozitare şi conservare a fructelor din Bistriţa — vedere de ansamblu 4 SATUL SOCIALIST Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţii ANUL IV Nr. 875 JOCURI 1 MARTIE 1972 4 pagini — 30 bani Studiu intens la centrul de documentare politică al bibliotecii comunale din Sîntana, judeţul Arad Foto: AGERPRES Cel de-al II-lea Congres al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi-a încheiat lucrările. Sintetizind activitatea din sectorul cooperatist al agriculturii, experienţa celor mai bune unităţi din ţară, Congresul a prilejuit fructuoase dezbateri, înarmîndu-ne cu preţioase învăţăminte. Cei peste 120 de delegaţi şi invitaţi din judeţul Galaţi ne-am înapoiat la locurile noastre de muncă mai însufleţiţi, mai încrezători în viitorul agriculturii cooperatiste, dinamizaţi, în primul rînd, de preţioasele indicaţii cuprinse în cuvîntarea rostită la Congres de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Bogăţia de idei izvorite din expunerea secretarului general al partidului, pătrunsă de grija pentru dezvoltarea mai rapidă a cooperativelor agricole, a întregii agriculturi, pentru ridicarea nivelului de trai al ţărănimii şi înflorirea satelor noastre, va constitui un permanent ghid în activitatea uniunii noastre judeţene. Avem multe de făcut, ne aşteaptă o muncă intensă, plină de răspundere, va trebui să ajungem — cum preciza tovarăşul Nicolae Ceauşescu — ca fiecare cooperativă, fiecare brigadă să obţină producţii mari. Ca şi in alte judeţe şi la noi, alături de unităţi puternice, care realizează an de an producţii şi venituri mari, avem cooperative cu realizări mediocre, slab dezvoltate din punct de vedere economic-financiar, care nu reuşesc să fructifice condiţiile de care dispun. Principalul obiectiv al activităţii Uniunii judeţene: Toate cooperativele agricole—UNITĂŢI CU PRODUCŢII ŞI VENITURI MARI TRAIAN GĂTEJ preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor producţie — Galaţi In anul 1971, pe ansamblul judeţului, agricultura cooperatistă şi-a realizat integral obligaţiile la fondul de stat, atit la griu, porumb şi floarea soarelui, cît şi la carne, lapte, struguri şi alte produse, ceea ce a făcut ca în condiţiile repartizării la fondul de acumulare a unor sume importante, cîştigurile cooperatorilor să crească cu peste 50 la sută. Raportată la 100 ha, producţia globală a crescut în ultimii trei ani cu 44 la sută, averea oriagricole de şrească cu 35 la sută, iar veniturile băneşti cu 56 la sută. Foarte bune rezultate au obţinut an de an cooperatorii din Pechea, Băleni, Şiviţa, Independenţa, Oancea, Smulţi, Iveşti, Corod-Matca, Nicoreşti şi din alte sate. Dar tocmai producţiile şi veniturile mari pe care le realizează ne demonstrează de ce mari rezerve dispunem, cît de mult trebuie să facem pentru a ridica toate cooperativele la nivelul lor. Pentru că nu avem dreptul să uităm că sunt în judeţ cooperative ca acelea din Adam, Ţigăneşti, Gohor, Ţepu, Munteni, Viriezi şi altele ; dacă la Băleni, la Scînteeşti, la Şiviţa producţia medie de grîu la hectar este de peste 3 000 kg, la Cavadineşti, Adam, Drăgăneşti, Bălăbăneşti nu s-au obţinut decît 1 700 kg. In timp ce la Independenţa se realizează 5 000 kg. porumb la hectar, iar la Creţeşti, Negrileşti, Smîrdan, „Voinţa“-Tecuci, „Unirea“-Nicoreşti, peste 4 000 kg, unităţile din Rădeşti, Adam, Ţigăneşti, Gohor, Fîrţăneşti şi altele nici în anul 1971 nu au reuşit să depăşească 2 000 kg. Că modul diferit de organizare a muncii este principala cauză ne-o demonstrează rezultatele obţinute de cooperativele agricole din aceeaşi comună. La Cudalbi, bunăoară, în timp ce o unitate realizea(Continuare în pag. a 2-a) REZOLUŢIA I Congresului al ll-lea al Uniunii I Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie (PAGINA A 3-A)| Ca de obicei, în decada mărţişorului, ghioceii vestesc cu delicateţe primăvara... . VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, NICOLAE CEAUŞESCU, IN REPUBLICA ZAMBIA La invitaţia preşedintelui Repu împreună cu tovarăşa Elena Alicii Zambia, Dr. Kenneth David Ceauşescu, va efectua o vizită Kaunda, preşedintele Consiliului ..................... „ ... „ de Stat al Republicii Socia- oficiala in Republica Zambia, liste România, Nicolae Ceaușescu, în luna martie a.c. VIZITA AL La invitaţia preşedintelui Republicii Unite Tanzania, Julius K. Nyerere, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, DE STAT împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială în Republica Unită Tanzania, în luna martie a.c. NICOLAE CEAUSESCU, * Mulţumită atenţiei cu care este abordată şi valorificată, arta amatoare a cunoscut şi în judeţul Prahova o impetuoasă dezvoltare. Alături de marea şi minunata zestre folclorică, adunată şi cizelată de-a lungul secolelor, sunt identificate şi prezentate, destul de frecvent, autentice creaţii contemporane, in care vibrează optimismul şi entuziasmul ce caracterizează astăzi activitatea constructivă a întregului popor. Prin grija partidului şi statului nostru, dispunem astăzi de o bază materială destinată activităţii artistice de amatori, pentru care nu exista termen de comparaţie în trecut. Numai în judeţul Prahova, de exemplu, funcţionează 88 de cămine culturale cu 74 filiale, 11 case de cultură orăşeneşti şi 10 cluburi sindicale. Pe scenele lor susţin spectacole cele peste 420 de formaţii de amatori între care menţionăm prezenţa a 49 de coruri şi grupuri vocale, 66 echipe (Continuare in pag. a 4-a) . Mesajul • politic • al artei • amatoare 9 ION PARASCHIV secretar al Comitetului • judeţean Prahova al de dansatori, 138 brigăzi artistice de agitaţie, 129 ^ formaţii de teatru şi 3 ansambluri folclorice- TM Interpretarea unui repertoriu de certă valoare educativă, realizat în coordonate estetice corespunzâtoare, este preocuparea permanentă a majorităţii acestor formaţii ; numai în felul acesta arta amatoare poate deveni o parte integrantă a muncii poli- tico-educative. Corurile şi grupurile vocale au inclus în repertoriul permanent piese de largă circulaţie, cu un cimc ţinut de idei militant, patriotic. Seriozitatea orientării repertoriale, talentul şi autentica trăire artistică investite în executarea fiecărei piese corale au conferit multora din formaţiile de acest gen din judeţ un loc de frunte în ierarhia mişcării artistice de amatori . Formaţiile de dansuri acordă o deosebită atenţie valorificării tradiţiilor populare, prezentării unor jocuri din zone folclorice nealterate, interpretării lor în spiritul autentic românesc. Frumoase succese au acumulat, în acest sens, dansatorii din comuna Valea Doftanei, constituiţi intr-o echipă de 110 persoane, ansamblurile „Chindia" şi „Prahova" care, pe parcursul unor spectacole omogene pun în evidenţă pitorescul şi vigoarea jocurilor de pe Valea Teleajănului sau din ţară. Prin profilul lor, brigăzile artistice de agitaţie îşi aduc cea mai promptă şi nemijlocită contribuţie la mobilizarea oamenilor muncii în măreaţa operă de construire a socialismului. Apreciind reala lor efi- P cienţă, organele locale de partid şi de stat au des-fâşurat o largă activitate organizatorică pentru a asigura existenţa, cel puţin a cîte unei brigăzi de agitaţie, la nivelul fiecărei întreprinderi, instituţii, aşezămînt de cultură. ’ In prezent toate formaţiile de brigadă participă la un concurs judeţean, care prilejuieşte o nouă confruntare, o valorificare largă a programelor, creşterea combativităţii şi a caracterului militant al textelor, desăvîrşirea realizării lor artistice. Pentru stimularea mişcării artistice de amatori şi ridicarea calitativă a spectacolelor au fost iniţiate concursurile anuale „Mîndră floare-i Prahova", luna culturii „Tezaur prahovean", intrată în tradiţia activităţii culturale din judeţ. Tot în rîndul amplelor manifestări merită amintite şi concursurile judeţene înscrise în agenda culturală a anului ’72, concursuri ce vor antrena în desfăşurarea lor formaţii teatrale, coregrafice şi corale, stabilind o reală şi permanentă efervescenţă în activitatea artiştilor amatori din Prahova In ultimii ani, în creaţia populară s-au manifestat fenomene noi, originale. Pentru valorificarea acestora, Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă publică periodic culegeri de poezii şi cîntece în sprijinul foronaţiilor de amatori. P.C.R.