Satul Socialist, martie 1972 (Anul 4, nr. 875-901)

1972-03-01 / nr. 875

în judeţul Motive foarte serioase impun ca Direcţia TULCEA generală a agriculturii să verifice din nou Imita­tea reparaţiilor Inginerul Eugen Obreja, directo­rul Trustului judeţean pentru me­canizarea agriculturii­ Tulcea, a în­ceput discuţia cu noi despre repa­raţii manifestînd atît unele reti­cenţe, cit şi o evidentă stare de mulţumire. „Procentual — ne-a spus dînsul — stadiul reparării u­­tilajelor cu care vom lucra în cam­pania de primăvară nu prezintă motive de îngrijorare. Am efectuat însă controale în unele din sec­ţiile celor 15 staţiuni de mecaniza­re din judeţ şi am constatat că nu peste tot calitatea reparaţiilor co­respunde". Vasăzică, ceva nu-i în regulă cu calitatea, dar cit priveşte volumul reparaţiilor, lucrurile stau bine — susţine tovarăşul director. Amîndoi aveam în faţă aceleaşi cifre, în timp ce inginerul Obreja consideră că 87 la sută — aceasta era situaţia cu cîteva zile în urmă — este un rezultat bun la repara­rea tractoarelor, noi nu-l puteam socoti ca atare. La data discuţiei toate tractoarele ar fi trebuit să fie în stare de funcţionare. Chiar şi la această oră, cînd pentru fiecare tractor este de lucru în cîmp, circa 10 la sută din tractoare nu pot fi folosite, în judeţul Tulcea este în­­tîrziat şi reparatul altor maşini a­­gricole. Semănătorile pentru prăşi­­toare, bunăoară, sunt reparate doar în proporţie de 88 la sută. Aşadar, nici procentual repara­ţiile nu se prezintă mulţumitor Este însă de mirare faptul că ingi­nerul Obreja se împacă cu această situaţie şi o consideră satisfăcătoa­re, mai ales că dînsul ştie mai bine decît oricare altul că va trebui să adauge utilajelor „oficial11 nerepa­rate şi pe cele care necesită reme­dieri, unele din ele destul de mari. De ce mai există în judeţul Tul­cea tractoare şi maşini nereparate la o dată cinci de utilaje este ne­voie în cîmp, la pregătirea terenu­lui, la semănat şi la executarea al­tor lucrări de primăvară? în sta­ţiuni şi secţii ni se spune că ră­­mînerile in urmă constatate s-ar datora integral lipsei pieselor de schimb. Nu poate fi negat faptul că unele repere nu s-au găsit tot­deauna în bază în cantităţile soli­citate. Au lipsit — de ce, vom ana­liza cu altă ocazie — unele repere importante : arbori motori, pinioa­­ne de transmisie, pinioane conice. Tot atît de adevărat e însă şi fap­tul că în staţiuni şi secţii nu se prea ştie ce piese există prin dife­rite unghere. Nu a fost efectuată încă măcar simpla operaţie de a se vedea la nivel de staţiune dacă pie­sele care lipsesc într-o secţie nu prisosesc in alta. La S.M.A. Nal­­bant, inginerul Stelian Dobre, di­rectorul staţiunii, abia acum şi-a înscris în agenda sa de lucru redis­tribuirea pieselor între cele cinci secţii pe care le are în subordine. Cu tot atîta „operativitate" s-a ac­ţionat şi în alte staţiuni din judeţ într-o problemă care ar fi trebuit GEORGE STOICA (Continuare în pag. a 2-a) • Cum poate fi 87 la sută un rezultat bun ? • Nu-i posibilă o redistribuire a pieselor de schimb cînd nu ştii dacă ai sau nu ai ce redistribui • Dacă accepţi să „remediezi“ în cîmp, de ce a mai fost nevoie de reparaţii în atelier ? PAMINTUL ŢARII, mai bine folosit, mai roditor Cînd sapa şi hîrleţul stau în şopron, apa începe să băltească pe semănături le-am consemnat, la vremea cuve­nită, în coloanele ziarului nostru. A urmat, însă, după aceea, adică de la jumătatea lunii ianuarie, o perioadă de delăsare deşi au existat condiţii prielnice desfăşurării lu­crărilor şi nu sunt, peste tot, semne că în următoarele zile situaţia se va schimba. Care sunt consecinţele ? Iată numai una din ele. Pentru că şanţurile începute nu au fost ter­minate, după primele precipitaţii apa a început să băltească pe tar­lale, punând în pericol culturile de grîu. In această situaţie se află culturile la cooperativele a­­gricole Pietroasele, Săhăteni, Cili­­bia şi Caragele. La conferinţa Uniunii judeţene Buzău a cooperativelor agricole, brigadiera Georgeta Stoian de la Pietroasele arăta că, din pricina excesului de umiditate, producţia de porumb planificată în unitatea unde lucrează nu s-a realizat. Vorbitoarea preconiza atunci o serie de soluţii, dar la Pietroase­le nu s-a întreprins pînă acum nimic. Şi nu este singurul caz cînd nu s-a acţionat în nici un fel pen­tru îndeplinirea propriilor planuri­ şi propuneri. Situaţia este asemă­nătoare şi la cooperativa agrico­lă din Scurteşti unde, cu aceeaşi ocazie, preşedintele Ion Damian a promis că „se vor lua măsuri". La Smeeni aflăm că, imediat după adunarea generală a coope­ratorilor din 18 ianuarie, s-a tre­cut la săparea şanţurilor. S-a lua MIRON ŞTEFANESCU coresp. „Satului socialist" Sfîrşitul anului trecut şi înce­putul acestui an au fost marcate, şi pe ogoarele judeţului Buzău, de ample lucrări de îmbunătăţiri fun­ciare, de o mobilizare masivă a tu­turor locuitorilor satelor la efec­tuarea lor. Au fost acţiuni bine susţinute, cu larg ecou, pe care vVV^A/^A/WWV^/W PE ADRESA.. Direcţiei generale a agriculturii judeţului Caraş-Severin Pomicultura şi creşterea a­­­nimalelor sunt ocupaţii de ba­l­tă ale locuitorilor din comuna­­ Domaşnea. Merele Ionathan­­ de Domaşnea, perele şi pru- u­nele produse în aceste locuri­­ sunt de mult cunoscute nu nu-1 mai în ţară, ci şi peste hotare.­­ Dar livezile îmbătrînesc, go-­ lurile se înmulţesc. Ritmul înlocuirii prin plan-­ taţii tinere a vechilor livezi­­ este, însă, mult prea lent.­­ Cauza ? Procurarea anevoioa­să a materialului săditor care, in plus, se adaptează greu lar condiţiile noastre de sol şi cli-­­­mă. Din această cauză procen­tul de prindere este redus, iar cheltuielile pe care le facem­­ cu un hectar de livadă de la * plantare pînă la aducerea ei­­ pe rod sînt mai mari decît ce-­e­le obişnuite. Dacă adăugăm­­ la aceasta şi faptul că livezile* create cu material săditor , produs în altă parte nu sînt­ destul de productive, am pre- e­zentat toate argumentele pe­­ baza cărora solicităm direcţiei­­ generale agricole a judeţului I să ne sprijine să înfiinţăm o­­ pepinieră în comună. Avem­­ pentru aceasta şi pămîn­t po-­­ trivit şi oameni pricepuţi. IOSIF CRISTESCU primarul comunei Domaşnea, judeţul Caraş-Severin ^AWWWWWNA­WN^ (Continuare în pag. a 2-a) Noul complex de depozitare şi conservare a fructelor din Bistriţa — vedere de ansamblu 4 SATUL SOCIALIST Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţii ANUL IV Nr. 875 JOCURI 1 MARTIE 1972 4 pagini — 30 bani Studiu intens la centrul de documentare politică al bi­bliotecii comunale din Sîn­­tana, judeţul Arad Foto: AGERPRES Cel de-al II-lea Congres al Uniu­nii Naţionale a Cooperativelor A­­gricole de Producţie şi-a încheiat lucrările. Sintetizind activitatea din sectorul cooperatist al agriculturii, experienţa celor mai bune unităţi din ţară, Congresul a prilejuit fructuoa­se dezbateri, înar­­mîndu-ne cu preţioase învăţăminte. Cei peste 120 de delegaţi şi invitaţi din judeţul Galaţi ne-am înapoiat la locurile noastre de muncă mai însufle­ţiţi, mai încrezători în viitorul agricultu­rii cooperatiste, dina­mizaţi, în primul rînd, de preţioasele indicaţii cuprinse în cuvîntarea rostită la Congres de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Bogăţia de idei iz­­vorite din expunerea secretarului general al partidului, pătrun­să de grija pentru dezvoltarea mai ra­pidă a cooperativelor agricole, a întregii agriculturi, pentru ridicarea nivelului de trai al ţărănimii şi în­florirea satelor noas­tre, va constitui un permanent ghid în activitatea uniunii noastre jude­ţene. Avem multe de făcut, ne aşteaptă o muncă intensă, pli­nă de răspundere, va trebui să ajungem — cum preciza to­varăşul Nicolae Ceauşescu — ca fiecare cooperativă, fiecare brigadă să obţină producţii mari. Ca şi in alte judeţe şi la noi, alături de u­­nităţi puternice, care realizează an de an producţii şi venituri mari, a­­vem cooperative cu realizări medio­cre, slab dezvoltate din punct de vedere economic-financiar, care nu reuşesc să fructifice condiţiile de care dispun. Principalul obiectiv al activităţii Uniunii judeţene: Toate cooperativele agricole—UNITĂŢI CU PRODUCŢII ŞI VENITURI MARI TRAIAN GĂTEJ preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor producţie — Galaţi In anul 1971, pe ansamblul jude­ţului, agricultura cooperatistă şi-a realizat integral obligaţiile la fon­dul de stat, atit la griu, porumb şi floarea soarelui, cît şi la carne, lap­te, struguri şi alte produse, ceea ce a făcut ca în condiţiile repartiză­rii la fondul de acumulare a unor sume importante, cîştigurile coo­peratorilor să crească cu peste 50 la sută. Raportată la 100 ha, pro­ducţia globală a crescut în ultimii trei ani cu 44 la sută, averea ori­agricole de şrească cu 35 la sută, iar veniturile băneşti cu 56 la sută. Foarte bune rezultate au obţinut an de an coo­peratorii din Pechea, Băleni, Şivi­­ţa, Independenţa, Oancea, Smulţi, Iveşti, Corod-Matca, Nicoreşti şi din alte sate. Dar tocmai producţiile şi veniturile mari pe care le realizează ne demonstrează de ce mari rezerve dispu­nem, cît de mult tre­buie să facem pentru­­ a ridica toate coope­rativele la nivelul lor. Pentru că nu a­­vem dreptul să uităm că sunt în judeţ coo­perative ca acelea din Adam, Ţigăneşti, Gohor, Ţepu, Mun­teni, Viriezi şi altele ; dacă la Băleni, la Scînteeşti, la Şiviţa producţia medie de grîu la hectar este de peste 3 000 kg, la Cavadineşti, Adam, Drăgăneşti, Bălăbă­neşti nu s-au obţinut decît 1 700 kg. In timp ce la Independenţa se realizează 5 000 kg. porumb la hec­tar, iar la Creţeşti, Negrileşti, Smîrdan, „Voinţa“-Tecuci, „U­­nirea“-Nicoreşti, pes­te 4 000 kg, uni­tăţile din Rădeşti, Adam, Ţigăneşti, Gohor, Fîrţăneşti şi altele nici în anul 1971 nu au reuşit să depă­şească 2 000 kg. Că modul diferit de organizare a muncii este principala cauză ne-o demonstrează rezultatele obţinute de cooperativele agricole din a­­ceeaşi comună. La Cudalbi, bună­oară, în timp ce o unitate realizea­(Continuare în pag. a 2-a) ­ REZOLUŢIA I Congresului al ll-lea al Uniunii I Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie (PAGINA A 3-A)| Ca de obicei, în decada mărţişo­rului, ghioceii vestesc cu delicateţe primăvara... . VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, NICOLAE CEAUŞESCU, IN REPUBLICA ZAMBIA La invitaţia preşedintelui Repu­ împreună cu tovarăşa Elena Alicii Zambia, Dr. Kenneth David Ceauşescu, va efectua o vizită Kaunda, preşedintele Consiliului ..................... „ ... „ de Stat al Republicii Socia- oficiala in Republica Zambia, liste România, Nicolae Ceaușescu, în luna martie a.c. VIZITA AL La invitaţia preşedintelui Repu­blicii Unite Tanzania, Julius K. Nyerere, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialis­te România, Nicolae Ceauşescu, DE STAT împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială în Republica Unită Tan­zania, în luna martie a.c. NICOLAE CEAUSESCU,­­ * Mulţumită atenţiei cu care este abordată şi va­lorificată, arta amatoare a cunoscut şi în judeţul Prahova o impetuoasă dezvoltare. Alături de ma­rea şi minunata zestre folclorică, adunată şi cizelată de-a lungul secolelor, sunt identificate şi prezentate, destul de frecvent, autentice creaţii contemporane, in care vibrează optimismul şi entuziasmul ce ca­racterizează astăzi activitatea constructivă a între­gului popor. Prin grija partidului şi statului nostru, dispunem astăzi de o bază materială destinată activităţii ar­tistice de amatori, pentru care nu exista termen de comparaţie în trecut. Numai în judeţul Prahova, de exemplu, funcţionează 88 de cămine culturale cu 74 filiale, 11 case de cultură orăşeneşti şi 10 cluburi sindicale. Pe scenele lor susţin spectacole cele pes­te 420 de formaţii de amatori între care menţionăm prezenţa a 49 de coruri şi grupuri vocale, 66 echipe (Continuare in pag. a 4-a) .­ ­ Mesajul • politic • al artei • amatoare 9 ION PARASCHIV secretar al Comitetului • judeţean Prahova al de dansatori, 138 brigăzi artistice de agitaţie, 129 ^ formaţii de teatru şi 3 ansambluri folclorice- TM Interpretarea unui repertoriu de certă valoare e­­ducativă, realizat în coordonate estetice corespunzâ­­­­toare, este preocuparea permanentă a majorităţii­­ acestor formaţii ; numai în felul acesta arta ama­­­­toare poate deveni o parte integrantă a muncii poli-­­ tico-educative. Corurile şi grupurile vocale au inclus în reperto­­­­riul permanent piese de largă circulaţie, cu un cim­­c ţinut de idei militant, patriotic. Seriozitatea orientării repertoriale, talentul şi au­­­­tentica trăire artistică investite în executarea fie­­­­cărei piese corale au conferit multora din formaţiile de acest gen din judeţ un loc de frunte în ierarhia­­ mişcării artistice de amatori . Formaţiile de dansuri acordă o deosebită atenţie valorificării tradiţiilor populare, prezentării unor­­ jocuri din zone folclorice nealterate, interpretării lor în spiritul autentic românesc. Frumoase succese au acumulat, în acest sens, dansatorii din comuna­­ Valea Doftanei, constituiţi intr-o echipă de 110 persoane, ansamblurile „Chindia" şi „Prahova" ca­­­re, pe parcursul unor spectacole omogene pun în e­videnţă pitorescul şi vigoarea jocurilor de pe Va­lea Teleajănului sau din ţară.­­ Prin profilul lor, brigăzile artistice de agitaţie îşi­­ aduc cea mai promptă şi nemijlocită contribuţie la mobilizarea oamenilor muncii în măreaţa operă de­­ construire a socialismului. Apreciind reala lor efi- P cienţă, organele locale de partid şi de stat au des-fâşurat o largă activitate organizatorică pentru a asigura existenţa, cel puţin a cîte unei brigăzi de agitaţie, la nivelul fiecărei întreprinderi, instituţii,­­ aşezămînt de cultură. ’ In prezent toate formaţiile de brigadă participă la un concurs judeţean, care prilejuieşte o nouă con­­­­fruntare, o valorificare largă a programelor, creşte­rea combativităţii şi a caracterului militant al tex­telor, desăvîrşirea realizării lor artistice.­­ Pentru stimularea mişcării artistice de amatori şi ridicarea calitativă a spectacolelor au fost iniţia­te concursurile anuale „Mîndră floare-i Prahova",­­ luna culturii „Tezaur prahovean", intrată în tradi­ţia activităţii culturale din judeţ. Tot în rîndul amplelor manifestări merită amin­­t­­ite şi concursurile judeţene înscrise în agenda cul­turală a anului ’72, concursuri ce vor antrena în desfăşurarea lor formaţii teatrale, coregrafice şi co­­­­rale, stabilind o reală şi permanentă efervescenţă în activitatea artiştilor amatori din Prahova In ultimii ani, în creaţia po­pulară s-au manifestat­­ fenomene noi, originale. Pentru valorificarea aces­tora, Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă publică pe­­­­riodic culegeri de poezii şi cîntece în sprijinul for­­­onaţiilor de amatori.­ ­ P.C.R.

Next