Satul Socialist, aprilie 1972 (Anul 4, nr. 902-927)
1972-04-01 / nr. 902
Nr. 902 Sîmbătă 1 aprilie SATUL SOCIALIST ■^VVN^VW^VVWW^^/VWiVW^VWWAWVvVVVWWVWVVVVVVVVVVVWAViAVVVVWWWV» P rima conferinţă pe ţara a secretarilor comitetelor de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comunale — organizată din iniţiativa secretarului general al partidului, tovarâşul Nicolae Ceauşescu — marchează un moment important In viaţa comunelor noastre, unităţ administrativ-teritoriale In care trăiesc şi muncesc milioane de oameni, aproximativ jumătate din populaţia ţării. Vasta operă de transformare socialistă a satului românesc, iniţiată şi condusă de partid, a făcut ca unitatea administrativ-teritorialâ de bază, comuna, să dispună azi de toate condiţiile necesare pentru o bună organizare a activităţii economico-sociale In vederea ridicării nivelului de viaţă material şi spiritual al ţărănimii. Rezoluţia conferinţei In care s-a sintetizat multitudinea de propuneri făcute de participant in cursul celor trei zile de dezbateri, măsurile preconizate de secretarul general al partidului in ampla sa expunere, oferă comitetelor de partid si consiliilor populare comunale, tuturor locuitorilor satelor, un cuprinzător program de lucru pentru traducerea in viaţă a hotăririlor Conferinţei naţionale şi ale Congresului al X-lea al partidului. Au trecut trei luni de la adoptarea Rezoluţiei, perioadă care a coincis cu Începutul celui de al doilea an al cincinalului. După un trimestru de muncă, la Începutul primăverii, fiecare sat este un vast şantier de muncă , se pregătesc recoltele din vară şi din toamnă, se taie canale prin care apa va ajunge la rădăcina plantelor, se trasează şi se modernizează străzi, se construiesc şcoli, magazine, cămine culturale, locuinţe, se plantează pomi şi covoare de flori. Despre modul în care masa largă a locuitorilor satelor a fost mobilizată la Îndeplinirea prevederilor Rezoluţiei primei conferinţe pe ţară, ne vorbesc, in pagina de faţă, cîţiva secretari ai comitetelor de partid şi preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor populare comunale din judeţele Buzău şi Brăila. VIRGIL SPÎNU, secretar al comitetului comunal de partid din Rîmnicelu, judeţul Buzău ION GHEORGHIŢA, preşedintele consiliului popular al comunei Grădiştea, judeţul Brăila ; DUMITRU SPIŢA, secretar al comitetului de partid şi preşedinte al consiliului popular al comunei Vîlcelele, judeţul Buzău ; GHEORGHE ANGHEL, secretar al comitetului de partid şi preşedinte al consiliului popular al comunei Boldu, judeţul Buzău ; GHEORGHE STELIAN, preşedintele cooperativei agricole şi vicepreşedinte al consiliului popular comunal Şuţu, judeţul Brăila ; PETRU VERIGA, preşedintele consiliului popular al comunei Ianca, judeţul Brăila. „Conferinţa cheamă comitetele de partid şi consiliile populare comunale să controleze şi să sprijine unităţile agricole de pe raza comunei, pe toţi locuitorii in executarea la timp şi la un nivel calitativ corespunzător a lucrărilor agricole, să respecte prevederile planului de stat şi ale legii cu privire la organizarea producţiei şi a muncii in agricultură. Ele poartă răspunderea pentru felul in care se execută pregătirea terenului, semănatul, întreţinerea culturilor, combaterea bolilor şi dăunătorilor, recoltarea, transportul şi depozitarea produselor, pentru calitatea acestor lucrări şi realizarea de către toate unităţile din comună, indiferent de subordonarea lor, a producţiilor prevăzute". VIRGIL SPINU: Cînd ne referim la realizarea sarcinilor privind livrările de carne, de lapte, de ouă sau cînd discutăm despre alte probleme econormice, optica consiliului popular comunal şi mai ales modul în care el acţionează în prezent s-a schimbat radical faţă de trecut. Primarul, comitetul executiv, deputaţii, inţelegind răspunderile mari ce le-au fost conferite, se străduiesc să devină cit mai utili prin activitatea ce o desfăşoară, adică nu se complac in a fi simpli observatori „de pe „Ele (comitetele de partid şi consiliile populare comunale) trebuie să organizeze acţiuni de masă la care să participe toţi locuitorii comunei pentru executarea lucrărilor necesare prevenirii inundaţiilor, evacuării apelor, înlăturării excesului de umiditate, realizării de amenajări locale pentru irigaţii, combaterea ■ eroziunii solului — în aşa fel incit fiecare metru pătrat de teren agricol să fie cultivat. Comunele trebuie să aibă propriul lor program de îmbunătăţiri funciare şi să asigure mobilizarea resurselor locale, a tuturor locuitorilor la înfăptuirea lui". GHEORGHE ANGHEL: Toată iarna, ogoarele dinspre Balta Albă au avut înfăţişarea unui mare şantier de hidroamelioraţii, deoarece şi anul trecut excesul de umiditate ne-a afectat culturile pe 700 hectare. „Pe şantier, toţi cei care mănîncă pîine în comună !“ Iată lozinca sub care am acţionat. Cu participarea tuturor locuitorilor am reuşit să săpăm un canal principal, lung de 5 km. şi alte zeci de canale secundare care vor asicomplet, iar pe cea de la oră de conducere se plîngeau că, nişte ici, colo îşi mai scoate cu forţa de muncă de care discolţul cîte un fir de iarbă din puneau nu pot face faţă nici nisip, din, sărătură. ? lucrărilor curente, vremea Ar fi trebuit să acţionăm trecea şi apele mîncau din mai de mult, să nu lăsăm cel mai bun pămînt, care de margine", ci sprijinitori activi ai oamenilor in realizarea sarcinilor economice, în luna ianuarie, în perioada cînd se pregăteau adunările generale, consiliul popular comunal a organizat un schimb de experiență pe tema acordului global. Am pornit de la faptul că în anul trecut, în timp ce la cooperativa din Știubei, unde s-a muncit în acord global, lucrările s-au executat la timp şi de calitate — ceea ce s-a materializat în producţii şi venituri mari — la Rîmnicelu, la porumb în special, care a făgura scurgerea rapidă a apei de pe toate cele 700 hectare. Am realizat o lucrare de mare eficienţă economică , numai într-un singur an putem să cîştigăm aici un pîns de recoltă echivalent cu circa 7 000 tone de porumb. ION GHEORGHIŢA : La Ibrianu, 100 hectare erau ameninţate de excesul de umiditate, iar 300 inundate complet ; la Grădiştea — 600 hectare. Păşunea satelor Moroloiu şi Ibrianu a fost distrusă mai neprăşit, ca şi la alte culturi, s-au obţinut producţii slabe. Am luat de la Rîmnicelu un grup de 40 de cooperatori, ca şi pe contabilii unităţii, şi ne-am deplasat la Ştiubei, unde ne aşteptau 60 de cooperatori. După ce i-am lăsat cîteva ore să discute între ei, Iordache Gramate, inginerul şef al cooperativei din Ştiubei, a explicat la tablă cum au organizat munca, ce lucrări a executat fiecare cooperator la culturile plătite în acord global şi ce retribuţie a primit, cum s-a calculat, apele să distrugă cel mai roditor pămînt şi pentru asta nu ne scuză nici un fel de autocritică. Noi, cei de la primărie, spuneam că pămîntul este al cooperativelor, că ele trebuie să-i poarte de grijă. Consiliile Schimbul de experienţă organizat i-a fost de un mare ajutor consiliului de conducere de la Rîmnicelu. In adunarea generală, cînd s-a pus problema introducerii acordului global, oamenii erau în temă și faptul că de la începutul anului se înregistrează o masivă participare la lucru, este edificator. La plantatul usturoiului au participat zilnic între 350—400 de cooperatori, ceea ce a scurtat timpul de efectuare a lucrării de la o lună, cît a durat în anul trecut, la numai 10 zile. ION GHEORGHIŢA: Salfapt este al nostru, al tuturor, o avere naţională. Şi ceea ce n-am realizat vreme de cîţiva ani, am realizat într-o singură iarnă. La Ibrianu, săpînd 2 500 mc de pămînt şi 6 000 mc terasamente, au fost tul calitativ intervenit în activitatea noastră, l-a marcat analizarea, în sesiunea consiliului popular, a pregătirii campaniei de primăvară. Despre eficienţa analizei vorbesc şi măsurile luate ulterior în cele două cooperative, ca urmare a hotărîrii adoptate. Preşedinţii şi inginerii şefi au fost obligaţi ca, chiar a doua zi, să plece personal la judeţ, la baze, şi să aducă în unităţi toată sămînţa de care era nevoie. Odată cu declanşarea campaniei, în programul zilnic de realizaţi 2 km de canal şi 500 metri de dig care au scos de sub influenţa degradantă a apelor 100 hectare teren. Lucrarea continuă pentru realizarea a 2 km de dig, prin care se vor pune la adăpost alte 300 hectare de teren. La Grădiştea, acţiunea s-a desfăşurat în două etape: în prima etapă, din decembrie şi pînă la 10 martie, s-au executat in vatra satului, fără lucru al primarului a apărut un punct nou şi important —■ participarea la şedinţele de planificare a muncii in cele două unităţi agricole cooperatiste, unde se străduie să fie util, avînd la indemînă observaţiile personale făcute în cimp. DUMITRU SPIŢA , în sesiunea consiliului popular, noi am analizat realizarea sarcinilor economice ale cooperativei în primele două luni. Constatînd un bun început , din planul trimestrial de livrare a 350 porci grași s-a realizat în numai două luni proiect, lucrări pentru apărarea a 200 hectare. In vederea realizării lor, fiecărui cetățean apt de muncă i s-a stabilit un volum de 10 mc. In 16 martie, pe bază de proiect, am trecut la executarea unui ansamblu de lucrări pentru alte 400 hectare. La realizarea lor — lucrările s-au terminat în 21 martie — fiecare locuitor a mai executat încă cîte 7 mc. In total, cei 303, la tineret bovin înregistrîndu-se chiar o depășire , s-a cerut consiliului de conducere al cooperativei să urgenteze executarea lucrărilor de mecanizare în sectorul zootehnic. în acest sens, după analiza de care aminteam, la conducerea cooperativei agricole s-a întocmit un program în care s-au stabilit termene precise privind înlocuirea instalaţiei electrice la grajduri — veche şi deteriorată — instalarea reţelei şi a aparatelor pentru muls mecanic într-un grajd, a adăpătorilor automate în două grajduri. Desigur, prezenţa primarului la şedinţele zilnice de organizare şi planificare a muncii este importantă, noi însă ne străduim să şi ajutăm consiliul de conducere în munca de realizare a sarcinilor. Şapte din cei nouă membri ai comitetului executiv au răspunderi precise în compartimentele de muncă „cheie" ale cooperativei agricole, circa 650 de oameni au realizat 17 000 mc de terasamente, care se adaugă celor 10 000 mc executaţi mecanic. GHEORGHE STELIAN : 3 300 tone de masă verde de siloz, pe puţin, am cîştigat prin lucrările hidroameliorative, pe care le-am executat în această perioadă. La adunările generale cu cetăţenii comunei s-a hotărît ca fiecare — bărbat sau femeie — să execute cîte 15 mc de săpături. Şi pentru ca fiecare să ştie unde şi ce are de făcut, au fost stabilite puncte de lucru tuturor instituţiilor de pe raza comunei. Pentru fiecare punct de lucru am repartizat cel puţin cîte un deputat, care, operativ, ne ţine la curent cu desfăşurarea lucrărilor. PRIN MOBILIZAREA TUTUROR FORŢELOR COMUNEI LA ÎNFĂPTUIREA SARCINILOR ECONOMICE LA LUCRĂRILE DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE /*VVVVVVVVVV*Vv*VVV\VS*AV»V»\VSV V'»A*V „O preocupare principală a consiliilor populare comunale trebuie să o constituie sprijinirea ţăranilor cooperatori, precum şi a gospodăriilor ţărăneşti din zona necooperativizată, pentru a creşte un număr cît mai mare de animale, în aşa fel. Incit, punînd în valoare baza materială existentă, tradiţia şi experienţa ţărănimii, fiecare gospodărie să aibă o vacă, să crească porci, ol. păsări". VIRGIL SPINU : Pentru noi, cei din comuna Rîmnicelu, îndeplinirea acestei sarcini, trasată de secretarul general al partidului, prezintă o mare importanţă. La începutul anului, în cele 231 gospodării existau doar 497 taurine (273 vaci cu lapte) şi 284 de porci. De aici necesitatea de a acţiona fără întîrziere, atît pentru ca fiecare familie să-şi producă în gospodărie, pentru consumul propriu, carne şi lapte, cît şi pentru a contracta. In realizarea integrală a sarcinii — nici o gospodărie care să nu dispună de vacă, să nu crească păsări, porci — ne lovim de greutăţi pe care deocamdată nu am reuşit să le depăşim. Pe primul plan se află lipsa materialului biologic, în special la porci, în „în cadrul schiţelor de sistematizare trebuie asigurată o densitate optimă a locuinţelor, a obiectivelor economice şi social-culturale, incit să se realizeze o mai bună folosire a terenurilor din vatra satului. Totodată, se va da o atenţie deosebită păstrării şi dezvoltării în spirit creator a tradiţiilor arhitecturii populare locale". ţiune. Prin deputaţi am adus la cunoştinţa tuturor locuitorilor planul de sistematizare. Adunarea populară a cetăţenilor, care a avut loc la începutul anului, a dat comitetului executiv împuternicirea de a acţiona pentru traducerea lui în viaţă, de etape, aşa cum s-a prevăzut, In conformitate cu schiţa de sistematizare, vatra comunei se reduce de la 329 hectare la 133 hectare. Prima noastră acţiune a fost interzicerea de a se mai construi în satele Erculeşti şi Puşcăreni. La Vîlcereie, unde se concentrează comuna, s-a LA ACŢIUNILE ÎNFRUMUSEŢARE A DUMITRU SPIŢA . Deşi situaţi într-o zonă dens populată, cu aşezări în general bine delimitate, restrîngerea vetrei satului are pentru noi mare importanţă — atît pentru a reda circuitului agricol suprafeţe ce nu mai sînt cultivate, sau prost cultivate, în petice răzleţe intravilane, cît şi pentru o mai eficientă utilizare a investiţiilor dedicate obiectivelor social-culturale. Şi unde pînă acum sistematizarea o priveam doar ca pe o chestiune de perspectivă, după Conferinţa de la Bucureşti am trecut practic la acvirtatea drepturilor conferite de legea nr. 7, pengă consiliul popular am amenajat o maternitate cu 5 scroafe. Porecii rezultate vor fi daţi cetăţenilor spre a fi îngrăşaţi. Tot aici vor fi îngrăşaţi şi 20 de porci (în anul viitor, 100), se cresc 300 de gîşte şi un număr însemnat de iepuri de casă. Evident, asta este foarte puţin. DUMITRU SPIŢA : Şi noi pornim de la o situaţie nu cu mult mai bună. Dezbaterile din conferinţă, cuprinzătoarea analiză a secretarului general al partidului ne-a ajutat să înţelegem cît de greşit procedăm, cînd preocupîndu-ne de creşterea efectivelor în grajdurile cooperativei agricole, neglijăm creşterea animalelor in gospodăriile personale. Pentru că intr-adevăr, nu poate părea decit paradoxal, că într-o comună cu o puternică cooperativă, care creste 1 500 bovine, 3 500 de porci (400 de scroafe) 3 000 de oi şi 12 000 de păsări, în 1 209 gospodării personale să nu existe decit 358 de porci, 477 vaci şi 602 oi. Nu avem pretenţia că prin ceea ce am realizat pînă acum am schimbat radical situaţia. Credem, însă, că sîntem pe un drum bun. Evident şi noi am început cu asigurarea prăsilei. La cooperativa agricolă am creat un lot special de 50 de scroafe, ai căror produşi vor fi, în exclusivitate, daţi spre creştere şi ingrăşare, cooperatorilor. In deschis o uliţă nouă — Pîrvuleţ II — unde s-au şi dat primele loturi de casă. în acelaşi timp, ne-am concentrat eforturile pentru realizarea obiectivelor menite să ridice gradul de urbanizare al comunei. Prima lună a anului, de exemplu, a coincis cu deschiderea șantierului la șiacelași scop, am creat, pe lingă consiliul popular, o maternitate cu 20 de scroafe. Un alt punct al acestui program îl constituie organizarea unei staţiuni de montă pentru porcine. Faptul că la sfîrşitul lunii februarie numărul gospodăriilor care cresc porci crescuse la peste 800, arată că putem să realizăm încă în cursul acestui an sarcina ce ne-a fost încredinţată. Pe baza hotărîrii adunării populare a cetăţenilor, am înfiinţat o lucernieră de 50 hectare, pe loturile în folosinţă personală. Am organizat o largă acţiune de sporire a producţiei de iarbă pe cele 188 hectare de păşune , a fost curăţată de şeaua care leagă satul de centru cu drumul naţional. Ne-am angajat ca prin muncă voluntar-patriotică să pregătim de asfaltare, pînă la 1 iunie, cei 4 km de şosea. Obiectivul va fi realizat în termen. Din planul de 900 mc de piatră au fost deja transportaţi 620 mc şi s-au trasat 2,5 km de şosea. Vemeţi, s-au împrăştiat muşuroaiele şi s-a fertilizat cu îngrăşăminte chimice, împreună cu consiliul de conducere al cooperativei agricole, am stabilit ca să se însămînţeze în cultură dublă 200 hectare cu porumb pentru masă verde şi siloz. PETRU VERIGA : De la început trebuie să arăt că atît la noi, la consiliul popular, cît şi în cele 6 cooperative agricole din cele 7 sate ale comunei Ianca, există o altă poziţie faţă de potenţialul gospodăriilor personale. De la maternitatea cu 50 de scroafe, a consiliului popular vor fi daţi cetăţenilor 600 de purcei. Alţi 1000 de purcei au fost în avans, am realizat şi dispensarul uman, care trebuia dat în folosinţă in toamna acestui an. Şi dacă pentru con- DE SATELOR struirea unui atelier-şcoală şi a unei grădiniţe pregătim materialele, in centrul civic oamenii lucrează deja la aşezarea a 3 000 de dale de beton, la îndreptarea străzilor , puşi la dispoziţie de cooperativele agricole. Industria cărnii, un vechi beneficiar al nostru a pus la dispoziţie 100 de purcei, urmînd să mai aducă încă 400. Dar tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în expunerea sa la Consfătuire, a subliniat faptul că : „Fiecare comună — în afară de planul pe care îl are pentru livrarea la fondul central , trebuie să-şi întocmească planul propriu de producere a legumelor, a produselor animaliere, inclusiv carnea de porc, de pasăre şi oaie pentru nevoile comunei". Ca atare, din acest an, instituţiile de pe raza comunei, care înainte erau aprovizionate cu carne prin conform planului de sistematizare, iar peste cîteva zile vom planta florile pregătite în răsadniţe. PETRU VERIGA stanca, nu peste mult timp, va fi un orăşel. Conform planului de sistematizare, într-o zonă care cuprinde şoseaua naţională şi trei străzi paralele, pînă în repartiţii de la fondul centralizat, — liceul, şcoala profesională, spitalul, cooperativa de consum şi staţiunea pentru mecanizarea agriculturii — îşi vor aproviziona cantinele din îngrăşătoriile proprii. La ora actuală au 200 de porci la îngrăşat. Pentru consumul populaţiei vor fi puşi în vînzare 300 de berbecuţi îngrăşaţi, 2 000 de gîşte şi 500 porumbei. Mai trebuie reţinut că de la 1 iulie vom da în producţie un microabator al consiliului popular, care va prelucra pentru consumul local, tot ce s-a destinat acestui scop şi sacrificările de necesitate. Cît priveşte asigurarea furajelor, ne-am propus să generalizăm experienţa bună din satul Tîrlele-Filiu, component al comunei, pentru realizarea unei lucemiere pe 50 hectare, încă de anul trecut, la propunerea preşedintelui cooperativei agricole , Ion Anghel, au fost comasate în marginea satului, 20 de hectare din loturile personale însămînţate cu lucernă şi închise cu un gard din beţe de floarea-soarelui. 1985 vor fi construită blocuri de locuinţe însumînd 4 500 apartamente. Faptul că nu trecem chiar din acest an la înălţarea blocurilor, nu ne împiedică să acţionăm pentru materializarea altor obiective prevăzute în planul de sistematizare. Construim şi vom da în folosinţă anul acesta un complex de deservire al cooperaţiei meşteşugăreşti, un hotelrestaurant cu 20 de paturi, extindem magazinul universal, iar peste cîteva zile deschidem un magazin de artizanat. Anticipînd volumul mare de construcţii impus de urbanizarea comunei, am organizat pe lingă consiliul popular un sector de construcţii şi reparaţii. LA SPORIREA EFECTIVELOR DE ANIMALE PAGINA 3 Vwwwwwwwvw'^v C a pretutindeni în ţară, activitatea desfăşurată in cele şase comune buzoiene şi brăilene pentru înfăptuirea prevederilor rezoluţiei primei conferinţe pe ţară a secretarilor comitetelor comunale de partid şi preşedinţilor consiliilor populare comunale este mult mai amplă, pentru pagina de faţă am reţinut doar cîteva aspecte mai semnificative, înregistrând acest început promiţător care în multe puncte esenţiale ilustrează o concepţie şi un stil nou de muncă, în concordanţă cu sarcinile şi atribuţiile ce revin consiliilor populare comunale, primarilor, nu putem să nu semnalăm că nu peste tot şi în toate direcţiile se acţionează în spiritul rezoluţiei adoptată la conferinţa de la Bucureşti. Deşi, bunăoară, la consiliul popular se centralizează situaţii operative cu privire la desfăşurarea lucrărilor agricole, situaţia livrărilor de produse animaliere in special, nu peste tot se poate vorbi încă de un control, de o răspundere efectivă pentru realizarea sarcinilor economice de către toate unităţile, de către toţi producătorii de pe raza comunei. Evident, primarul nu-şi poate îndeplini aceste atribuţii cutreierind cîmpul de dimineaţa pînă seară, împărţind în stînga şi în dreapta dispoziţii. Primarul, ca om al statului, veghind la respectarea prevederilor planului şi a legilor în vigoare are datoria să ia măsuri, să iniţieze acţiuni pentru o rodnică cooperare a unităţilor de producţie din cadrul comunei, alături de conducătorii cooperativelor agricole, ai fermelor de stat, ai staţiunii de mecanizare, el trebuie să acţioneze energic pentru respectarea planurilor de aprovizionare tehnico-materiala, să intervină cu autoritatea conferită de lege ca partenerii de contract să respecte întocmai clauzele. Foarte mult au de făcut consiliile populare comunale în direcţia îndeplinirii indicaţiei date de secretarul general al partidului ca în scurt timp să nu mai existe gospodărie care să nu dispună de vacă, să nu crească porci. Iar în zonele de munte să nu aibă oi. Pentru că dacă maternităţile de scroafe organizate pe lingă consiliile populare reprezintă un început promiţător în privinţa asigurării materialului de prăsilă, pentru ca fiecare gospodărie să aibă o vacă cu lapte nu s-a făcut nimic şi nici nu se propune nimic. Şi nu este singura prevedere de maximă importanţă a rezoluţiei care nu şi-a găsit încă — în cele şase comune — rezolvarea adecvată. Consiliile populare comunale trebuie să pună la punct şi programul de producere şi desfacere a legumelor pentru consumul local. Vorbindu-ne de desfacerea legumelor, primarii ne-au enumerat chioșcurile... I.L.F. care se aprovizionează din fondul centralizat. Dar, cum spuneam, sîntem numai la finele primului trimestru, în lunile ce urmează consiliile populare comunale — sîntem convinşi — îşi vor amplifica acţiunile, vor desfăşura o mai intensă activitate pentru îndeplinirea prevederilor rezoluţiei. Pagină realizată de ION ŞEHBU