Satul Socialist, aprilie 1972 (Anul 4, nr. 902-927)

1972-04-01 / nr. 902

Nr. 902 Sîmbătă 1 aprilie SATUL SOCIALIST ■^VVN^VW^VVWW^^/VWiVW^VWWAWVvVVVWWVWVVVVVVVVVVVWAViAVVVVWWWV» P­ rima conferinţă pe ţara a secretarilor comitetelor de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comu­­nale — organizată din ini­ţiativa secretarului gene­ral al partidului, tovarâşul Nicolae Ceauşescu — marchează un moment important In viaţa comunelor noastre, unităţ­ administrativ-teritoriale In care trăiesc şi muncesc milioane de oa­meni, aproximativ jumătate din popu­laţia ţării. Vasta operă de transfor­­mare socialistă a satului românesc, iniţiată şi condusă de partid, a făcut ca unitatea administrativ-teritorialâ de bază, comuna, să dispună azi de toate condiţiile necesare pentru o bună or­ganizare a activităţii economico-so­­ciale In vederea ridicării nivelului de viaţă material şi spiritual al ţărănimii. Rezoluţia conferinţei In care s-a sin­tetizat multitudinea de propuneri făcute de participant­ in cursul celor trei zile de dezbateri, măsurile preconizate de secretarul general al partidului in ampla sa expunere, oferă comitetelor de partid si consiliilor populare comunale, tuturor locuitorilor sate­lor, un cuprinzător program de lu­cru pentru traducerea in viaţă a ho­­tăririlor Conferinţei naţionale şi ale Congresului al X-lea al partidului. Au trecut trei luni de la adoptarea Rezoluţiei, perioadă care a coincis cu Începutul celui de al doilea an al cin­cinalului. După un trimestru de muncă, la Începutul primăverii, fiecare sat este un vast şantier de muncă , se pregătesc recoltele din vară şi din toamnă, se taie canale prin care apa va ajunge la rădăcina plantelor, se trasează şi se modernizează străzi, se construiesc şcoli, magazine, cămine culturale, locuinţe, se plantează pomi şi covoare de flori. Despre modul în care masa largă a locuitorilor satelor a fost mobilizată la Îndeplinirea prevederilor Rezoluţiei primei conferinţe pe ţară, ne vorbesc, in pagina de faţă, cîţiva secretari ai comitetelor de partid şi preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor populare comunale din judeţele Buzău şi Brăila. VIRGIL SPÎNU, secretar al comitetului comu­nal de partid din Rîmnicelu, judeţul Buzău ION GHEORGHIŢA, preşedintele consiliului popular al comunei Grădiştea, judeţul Brăila ; DUMITRU SPIŢA, secretar al comitetului de partid şi preşedinte al consiliului popular al comunei Vîlcelele, judeţul Buzău ; GHEORGHE ANGHEL, secretar al comitetului de partid şi preşedinte al consiliului popular al comunei Boldu, judeţul Buzău ; GHEORGHE STELIAN, preşedintele coopera­tivei agricole şi vicepreşedinte al consi­liului popular comunal Şuţu, judeţul Brăila ; PETRU VERIGA, preşedintele consiliului popular al comunei Ianca, judeţul Brăila. „Conferinţa cheamă comitetele de partid şi consiliile populare comunale să controleze şi să sprijine unităţile agricole de pe raza comunei, pe toţi locuitorii in execu­tarea la timp şi la un nivel calitativ corespunzător a lu­crărilor agricole, să respecte prevederile planului de stat şi ale legii cu privire la organizarea producţiei şi a muncii in agricultură. Ele poartă răspunderea pentru felul in care se execută pregătirea terenului, semănatul, întreţinerea culturilor, combaterea bolilor şi dăunători­lor, recoltarea, transportul şi depozitarea produselor, pentru calitatea acestor lucrări şi realizarea de către toate unităţile din comună, indiferent de subordonarea lor, a producţiilor prevăzute". VIRGIL SPINU: Cînd ne referim la realizarea sarcini­lor privind livrările de carne, de lapte, de ouă sau cînd dis­cutăm despre alte probleme econormice, optica consiliului popular comunal şi mai ales modul în care el acţionează în prezent s-a schimbat radi­cal faţă de trecut. Primarul, comitetul execu­tiv, deputaţii, inţelegind răs­punderile mari ce le-au fost conferite, se străduiesc să de­vină cit mai utili prin activitatea ce o desfăşoară, adică nu se complac in a fi simpli observatori „de pe „Ele (comitetele de partid şi consiliile populare comu­nale) trebuie să organizeze acţiuni de masă la care să participe toţi locuitorii comunei pentru executarea lucră­rilor necesare prevenirii inundaţiilor, evacuării apelor, înlăturării excesului de umiditate, realizării de amenajări locale pentru irigaţii, combaterea ■ eroziunii solului — în aşa fel incit fiecare metru pătrat de teren agricol să fie cultivat. Comunele trebuie să aibă propriul lor program de îmbunătăţiri funciare şi să asigure mobilizarea resur­selor locale, a tuturor locuitorilor la înfăptuirea lui". GHEORGHE ANGHEL: Toată iarna, ogoarele dinspre Balta Albă au avut înfăţi­şarea unui mare şantier de hidroamelioraţii, deoarece şi anul trecut excesul de umidi­tate ne-a afectat culturile pe 700 hectare. „Pe şantier, toţi cei care mănîncă pîine în co­mună !“ Iată lozinca sub care am acţionat. Cu participarea tuturor locuitorilor am reuşit să săpăm un canal principal, lung de 5 km. şi alte zeci de canale secundare care vor asi­complet, iar pe cea de la oră­ de conducere se plîngeau că, nişte ici, colo îşi mai scoate cu forţa de muncă de care dis­colţul cîte un fir de iarbă din puneau nu pot face faţă nici nisip, din, sărătură. ? lucrărilor curente, vremea Ar fi trebuit să acţionăm trecea şi apele mîncau din mai de mult, să nu lăsăm cel mai bun pămînt, care de margine", ci sprijinitori activi ai oamenilor in realizarea sarcinilor economice, în luna ianuarie, în perioa­da cînd se pregăteau adună­rile generale, consiliul popular comunal a organizat un schimb de experiență pe tema acordului global. Am pornit de la faptul că în anul trecut, în timp ce la coopera­tiva din Știubei, unde s-a muncit în acord global, lucră­rile s-au executat la timp şi de calitate — ceea ce s-a ma­terializat în producţii şi veni­turi mari — la Rîmnicelu, la porumb în special, care a fă­gura scurgerea rapidă a apei de pe toate cele 700 hectare. Am realizat o lucrare de mare eficienţă economică , numai într-un singur an putem să cîştigăm aici un pîns de re­coltă echivalent cu circa 7 000 tone de porumb. ION GHEORGHIŢA : La Ibrianu, 100 hectare erau a­­meninţate de excesul de umi­ditate, iar 300 inundate com­plet ; la Grădiştea — 600 hec­tare. Păşunea satelor Moroloiu şi Ibrianu a fost distrusă mai neprăşit, ca şi la alte culturi, s-au obţinut produc­ţii slabe. Am luat de la Rîmnicelu un grup de 40 de cooperatori, ca şi pe contabilii unităţii, şi ne-am deplasat la Ştiubei, unde ne aşteptau 60 de coo­peratori. După ce i-am lăsat cîteva ore să discute între ei, Iordache Gramate, inginerul şef al cooperativei din Ştiu­bei, a explicat la tablă cum au organizat munca, ce lu­crări a executat fiecare coo­perator la culturile plătite în acord global şi ce retribuţie a primit, cum s-a calculat, apele să distrugă cel mai rodi­tor pămînt şi pentru asta nu ne scuză nici un fel de auto­critică. Noi, cei de la primărie, spuneam că pămîntul este al cooperativelor, că ele trebuie să-i poarte de grijă. Consiliile Schimbul de experienţă orga­nizat i-a fost de un mare aju­tor consiliului de conducere de la Rîmnicelu. In adunarea generală, cînd s-a pus proble­ma introducerii acordului glo­bal, oamenii erau în temă și faptul că de la începutul anu­lui se înregistrează o masivă participare la lucru, este edi­ficator. La plantatul usturoiu­lui au participat zilnic între 350—400 de cooperatori, ceea ce a scurtat timpul de efectua­re a lucrării de la o lună, cît a durat în anul trecut, la nu­mai 10 zile. ION GHEORGHIŢA: Sal­fapt este al nostru, al tuturor, o avere naţională. Şi ceea ce n-am realizat vreme de cîţiva ani, am realizat într-o singu­ră iarnă. La Ibrianu, săpînd 2 500 mc de pămînt şi 6 000 mc terasamente, au fost tul calitativ intervenit în ac­tivitatea noastră, l-a marcat analizarea, în sesiunea consi­liului popular, a pregătirii campaniei de primăvară. Des­pre eficienţa analizei vorbesc şi măsurile luate ulterior în cele două cooperative, ca ur­mare a hotărîrii adoptate. Preşedinţii şi inginerii şefi au fost obligaţi ca, chiar a doua zi, să plece personal la judeţ, la baze, şi să aducă în unităţi toată sămînţa de care era ne­voie. Odată cu declanşarea cam­paniei, în programul zilnic de realizaţi 2 km de canal şi 500 metri de dig care au scos de sub influenţa degradantă a apelor 100 hectare teren. Lucrarea continuă pentru realizarea a 2 km de dig, prin care se vor pune la adăpost alte 300 hectare de teren. La Grădiştea, acţiunea s-a desfăşurat în două etape: în prima etapă, din decembrie şi pînă la 10 martie, s-au exe­cutat in vatra satului, fără lucru al primarului a apărut un punct nou şi important —■ participarea la şedinţele de planificare a muncii in cele două unităţi agricole coopera­tiste, unde se străduie să fie util, avînd la indemînă obser­vaţiile personale făcute în cimp. DUMITRU SPIŢA , în se­siunea consiliului popular, noi am analizat realizarea sarci­nilor economice ale coopera­tivei în primele două luni. Constatînd un bun început , din planul trimestrial de li­vrare a 350 porci grași s-a realizat în numai două luni proiect, lucrări pentru apăra­rea a 200 hectare. In vederea realizării lor, fiecărui cetă­țean apt de muncă i s-a stabi­lit un volum de 10 mc. In 16 martie, pe bază de proiect, am trecut la executa­rea unui ansamblu de lucrări pentru alte 400 hectare. La realizarea lor — lucrările s-au terminat în 21 martie — fie­care locuitor a mai executat încă cîte 7 mc. In total, cei 303, la tineret bovin înregis­­trîndu-se chiar o depășire , s-a cerut consiliului de con­ducere al cooperativei să ur­genteze executarea lucrărilor de mecanizare în sectorul zootehnic. în acest sens, după analiza de care aminteam, la conducerea cooperativei agri­cole s-a întocmit un program în care s-au stabilit termene precise privind înlocuirea in­stalaţiei electrice la grajduri — veche şi deteriorată — in­stalarea reţelei şi a aparatelor pentru muls mecanic într-un grajd, a adăpătorilor automa­te în două grajduri. Desigur, prezenţa primaru­lui la şedinţele zilnice de or­ganizare şi planificare a mun­cii este importantă, noi însă ne străduim să şi ajutăm con­siliul de conducere în munca de realizare a sarcinilor. Şap­te din cei nouă membri ai co­mitetului executiv au răspun­deri precise în compartimen­tele de muncă „cheie" ale cooperativei agricole, circa 650 de oameni au reali­zat 17 000 mc de terasamen­te, care se adaugă celor 10 000 mc executaţi mecanic. GHEORGHE STELIAN : 3 300 tone de masă verde de siloz, pe puţin, am cîştigat prin lucrările hidroameliora­­tive, pe care le-am executat în această perioadă. La adunările generale cu ce­tăţenii comunei s-a hotărît ca fiecare — bărbat sau femeie — să execute cîte 15 mc de săpături. Şi pentru ca fiecare să ştie unde şi ce are de fă­cut, au fost stabilite puncte de lucru tuturor instituţiilor de pe raza comunei. Pentru fiecare punct de lucru am re­partizat cel puţin cîte un de­putat, care, operativ, ne ţine la curent cu desfăşurarea lu­crărilor. PRIN MOBILIZAREA TUTUROR FORŢELOR COMUNEI LA ÎNFĂPTUIREA SARCINILOR ECONOMICE LA LUCRĂRILE DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE /*VVVVVVVVVV*Vv*VVV\VS*AV»V»\VSV V'»A*V ­ „O preocupare principală a consiliilor populare comu­nale trebuie să o constituie sprijinirea ţăranilor coopera­tori, precum şi a gospodăriilor ţărăneşti din zona ne­­cooperativizată, pentru a creşte un număr cît mai mare de animale, în aşa fel. Incit, punînd în valoare baza ma­terială existentă, tradiţia şi experienţa ţărănimii, fie­care gospodărie să aibă o vacă, să crească porci, ol. pă­sări". VIRGIL SPINU : Pentru noi, cei din comuna Rîmnice­lu, îndeplinirea acestei sar­cini, trasată de secretarul ge­neral al partidului, prezintă o mare importanţă. La înce­putul anului, în cele­­ 231 gos­podării existau doar 497 tau­rine (273 vaci cu lapte) şi 284 de porci. De aici necesi­tatea de a acţiona fără întîr­­ziere, atît pentru ca fiecare familie să-şi producă în gos­podărie, pentru consumul pro­priu, carne şi lapte, cît şi pentru a contracta. In realizarea integrală a sarcinii — nici o gospodărie care să nu dispună de vacă, să nu crească păsări, porci — ne lovim de greutăţi pe care deocamdată nu am reuşit să le depăşim. Pe primul plan se află lipsa materialului biolo­gic, în special la porci, în „în cadrul schiţelor de sistematizare trebuie asigurată o densitate optimă a locuinţelor, a obiectivelor economice şi social-culturale, incit să se realizeze o mai bună folo­sire a terenurilor din vatra satului. Totodată, se va da o atenţie deosebită păstrării şi dezvoltării în spirit creator a tradiţiilor arhitecturii populare locale". ţiune. Prin deputaţi am adus la cunoştinţa tuturor locuito­rilor planul de sistematizare. Adunarea populară a cetăţeni­lor, care a avut loc la începu­tul anului, a dat comitetului executiv împuternicirea de a acţiona pentru traducerea lui în viaţă, de etape, aşa cum s-a prevăzut, In conformitate cu schiţa de sistematizare, vatra comunei se reduce de la 329 hectare la 133 hectare. Prima noastră acţiune a fost interzicerea de a se mai con­strui în satele Erculeşti şi Puşcăreni. La Vîlcereie, unde se concentrează comuna, s-a LA ACŢIUNILE ÎNFRUMUSEŢARE A DUMITRU SPIŢA . Deşi si­tuaţi într-o zonă dens popu­lată, cu aşezări în general bine delimitate, restrîngerea vetrei satului are pentru noi mare importanţă — atît pen­tru a reda circuitului agricol suprafeţe ce nu mai sînt cul­tivate, sau prost cultivate, în petice răzleţe intravilane, cît şi pentru o mai eficientă uti­lizare a investiţiilor dedicate obiectivelor social-culturale. Şi unde pînă acum sistema­tizarea o priveam doar ca pe o chestiune de perspectivă, după Conferinţa de la Bucu­reşti am trecut practic la ac­virtatea drepturilor conferite de legea nr. 7, pe­­ngă consi­liul popular am amenajat o maternitate cu 5 scroafe. Por­ecii rezultate vor fi daţi cetăţeni­lor spre a fi îngrăşaţi. Tot aici vor fi îngrăşaţi şi 20 de porci (în anul viitor, 100), se cresc 300 de gîşte şi un număr în­semnat de iepuri de casă. Evi­dent, asta este foarte puţin. DUMITRU SPIŢA : Şi noi pornim de la o situaţie nu cu mult mai bună. Dezbaterile din conferinţă, cuprinzătoarea analiză a secretarului general al partidului ne-a ajutat să în­ţelegem cît de greşit procedăm, cînd preocupîndu-ne de creşte­rea efectivelor în grajdurile cooperativei agricole, negli­jăm creşterea animalelor in gospodăriile personale. Pen­tru că intr-adevăr, nu poate părea decit paradoxal, că în­tr-o comună cu o puternică cooperativă, care creste 1 500 bovine, 3 500 de porci (400 de scroafe) 3 000 de oi şi 12 000 de păsări, în 1 209 gospodării personale să nu existe decit 358 de porci, 477 vaci şi 602 oi. Nu avem pretenţia că prin ceea ce am realizat pînă acum am schimbat radical situaţia. Credem, însă, că sîn­­tem pe un drum bun. Evident şi noi am început cu asigura­rea prăsilei. La cooperativa a­­gricolă am creat un lot spe­cial de 50 de scroafe, ai că­ror produşi vor fi, în exclu­sivitate, daţi spre creştere şi ingrăşare, cooperatorilor. In deschis o uliţă nouă — Pîrvu­­leţ II — unde s-au şi dat primele loturi de casă. în acelaşi timp, ne-am con­centrat eforturile pentru reali­zarea obiectivelor menite să ridice gradul de urbanizare al comunei. Prima lună a anu­lui, de exemplu, a coincis cu deschiderea șantierului la și­același scop, am creat, pe lin­gă consiliul popular, o mater­nitate cu 20 de scroafe. Un alt punct al acestui program îl constituie organizarea unei staţiuni de montă pentru por­cine. Faptul că la sfîrşitul lunii februarie numărul gos­podăriilor care cresc porci crescuse la peste 800, arată că putem să realizăm încă în cursul acestui an sarcina ce ne-a fost încredinţată. Pe baza hotărîrii adunării popu­lare a cetăţenilor, am înfiin­ţat o lucernieră de 50 hectare, pe loturile în folosinţă perso­nală. Am organizat o largă ac­ţiune de sporire a producţiei de iarbă pe cele 188 hectare de păşune , a fost curăţată de şeaua care leagă satul de cen­tru cu drumul naţional. Ne-am angajat ca prin muncă volun­­tar-patriotică să pregătim de asfaltare, pînă la 1 iunie, cei 4 km de şosea. Obiectivul va fi realizat în termen. Din pla­nul de 900 mc de piatră au fost deja transportaţi 620 mc şi s-au trasat 2,5 km de şosea. Vemeţi, s-au împrăştiat muşu­roaiele şi s-a fertilizat cu în­grăşăminte chimice, împreună cu consiliul de conducere al cooperativei a­­gricole, am stabilit ca să se însămînţeze în cultură dublă 200 hectare cu porumb pentru masă verde şi siloz. PETRU VERIGA : De la în­ceput trebuie să arăt că atît la noi, la consiliul popular, cît şi în cele 6 cooperative a­­gricole din cele 7 sate ale co­munei Ianca, există o altă po­ziţie faţă de potenţialul gos­podăriilor personale. De la maternitatea cu 50 de scroafe, a consiliului popular vor fi daţi cetăţenilor 600 de purcei. Alţi 1000 de purcei au fost în avans, am realizat şi dis­pensarul uman, care trebuia dat în folosinţă in toamna a­­cestui an. Şi dacă pentru con- DE SATELOR struirea unui atelier-şcoală şi a unei grădiniţe pregătim materialele, in centrul civic oamenii lucrează deja la aşe­zarea a 3 000 de dale de be­ton, la îndreptarea străzilor , puşi la dispoziţie de cooperati­vele agricole. Industria cărnii, un vechi beneficiar al nostru a pus la dispoziţie 100 de purcei, urmînd să mai aducă încă 400. Dar tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în expune­rea sa la Consfătuire, a sub­liniat faptul că : „Fiecare co­mună — în afară de planul pe care îl are pentru livrarea la fondul central , trebuie să-şi întocmească planul pro­priu de producere a legume­lor, a produselor animaliere, inclusiv carnea de porc, de pasăre şi oaie pentru nevoile comunei". Ca atare, din acest an, instituţiile de pe raza co­munei, care înainte erau a­­provizionate cu carne prin conform planului de sistema­tizare,­­ iar peste cîteva zile vom planta florile pregătite în răsadniţe. PETRU VERIGA s­tanca, nu peste mult timp, va fi un orăşel. Conform planului de sistematizare, într-o zonă care cuprinde şoseaua naţională şi trei străzi paralele, pînă în repartiţii de la fondul centra­lizat, — liceul, şcoala profe­sională, spitalul, cooperativa de consum şi staţiunea pentru mecanizarea agriculturii — îşi vor aproviziona cantinele din îngrăşătoriile proprii. La ora actuală au 200 de porci la în­grăşat. Pentru consumul popu­laţiei vor fi puşi în vînzare 300 de berbecuţi îngrăşaţi, 2 000 de gîşte şi 500 porumbei. Mai trebuie reţinut că de la 1 iulie vom da în producţie un microabator al consiliului popular, care va­­ prelucra pentru consumul local, tot ce s-a destinat acestui scop şi sacrificările de necesitate. Cît priveşte asigurarea fu­rajelor, ne-am propus să ge­neralizăm experienţa bună din satul Tîrlele-Filiu, component al comunei, pentru realizarea unei lucemiere pe 50 hectare, încă de anul trecut, la propu­nerea preşedintelui cooperati­vei agricole , Ion Anghel, au fost comasate în marginea sa­tului, 20 de hectare din lotu­rile personale însămînţate cu lucernă şi închise cu un gard din beţe de floarea-soarelui. 1985 vor fi construită blocuri de locuinţe însumînd 4 500 a­­partamente. Faptul că nu tre­cem chiar din acest an la înăl­ţarea blocurilor, nu ne împie­dică să acţionăm pentru mate­rializarea altor obiective pre­văzute în planul de sistemati­zare. Construim şi vom da în folosinţă anul acesta un com­plex de deservire al coopera­ţiei meşteşugăreşti, un hotel­restaurant cu 20 de paturi, extindem magazinul univer­sal, iar peste cîteva zile des­chidem un magazin de artiza­nat. Anticipînd volumul mare de construcţii impus de ur­banizarea comunei, am or­ganizat pe lingă consiliul popular un sector de­ con­strucţii şi reparaţii. LA SPORIREA EFECTIVELOR DE ANIMALE PAGINA 3 Vwwwwwwwvw'^v C­ a pretutindeni în ţară, activitatea desfăşurată in cele şase comu­ne buzoiene şi brăilene pentru înfăptuirea prevederilor rezoluţiei primei conferinţe pe ţară a secretarilor co­mitetelor comunale de partid şi preşedinţilor con­siliilor populare comunale este mult mai amplă, pen­tru pagina de faţă am re­ţinut doar cîteva aspecte mai semnificative, înregis­trând acest început promi­ţător care în multe puncte esenţiale ilustrează o con­cepţie şi un stil nou de muncă, în concordanţă cu sarcinile şi atribuţiile ce revin consiliilor populare comunale, primarilor, nu putem să nu semnalăm că nu peste tot şi în toate di­recţiile se acţionează în spiritul rezoluţiei adopta­tă la conferinţa de la Bucureşti. Deşi, bunăoară, la consiliul popular se centralizează situaţii ope­rative cu privire la desfă­şurarea lucrărilor agrico­le, situaţia livrărilor de produse animaliere in special, nu peste tot se poate vorbi încă de un control, de o răspun­dere efectivă pentru rea­lizarea sarcinilor econo­mice de către toate uni­tăţile, de către toţi pro­ducătorii de pe raza comunei. Evident, prima­rul nu-şi poate înde­plini aceste atribuţii cutre­­ierind cîmpul de dimi­neaţa pînă seară, împăr­ţind în stînga şi în dreapta dispoziţii. Primarul, ca om al statului, veghind la res­pectarea prevederilor pla­nului şi a legilor în vigoa­re are datoria să ia mă­suri, să iniţieze acţiuni pentru o rodnică coope­rare a unităţilor de pro­ducţie din cadrul comunei, alături de conducătorii cooperativelor agricole, ai fermelor de stat, ai staţiu­nii de mecanizare, el tre­buie să acţioneze energic pentru respectarea planu­rilor de aprovizionare teh­­nico-materiala, să intervi­nă cu autoritatea conferită de lege ca partenerii de contract să respecte întoc­mai clauzele. Foarte mult au de făcut consiliile populare comu­nale în direcţia îndeplini­rii indicaţiei date de se­cretarul general al parti­dului ca în scurt timp să nu mai existe gospodărie care să nu dispună de vacă, să nu crească porci. Iar în zonele de munte să nu aibă oi. Pentru că dacă maternităţile de scroafe organizate pe lin­gă consiliile populare re­prezintă un început pro­miţător în privinţa asigu­rării materialului de pră­­silă, pentru ca fiecare gos­podărie să aibă o vacă cu lapte nu s-a făcut ni­mic şi nici nu se propune nimic. Şi nu este singura prevedere de maximă im­portanţă a rezoluţiei care nu şi-a găsit încă — în cele şase comune — rezol­varea adecvată. Consi­liile populare comunale trebuie să pună la punct şi programul de producere şi desfacere a legumelor pentru consumul local. Vorbindu-ne de desface­rea legumelor, primarii ne-au enumerat chioșcu­rile... I.L.F. care se aprovi­zionează din fondul cen­tralizat. Dar, cum spuneam, sîn­­tem numai la finele primu­lui trimestru, în lunile ce urmează consiliile popu­lare comunale — sîntem convinşi — îşi vor ampli­fica acţiunile, vor desfă­şura o mai intensă activi­tate pentru îndeplinirea prevederilor rezoluţiei. Pagină realizată de ION ŞEHBU

Next