Satul Socialist, mai 1972 (Anul 4, nr. 928-952)

1972-05-03 / nr. 928

CAMPANIA A­GRICOLĂ satu saciuisi Cotidian editat de Uniune­i Națîonalâa /Cooperativelor Agricole de proiKM ANUL IV Nr. 928 MIERCURI 3 MAI 1972 | 4 pagini — 30 bani | Frigul din ultimele zile a fost suportat cu bine de marea majoritate a legumelor plantate în solarii, care ocupă 190 de hectare în cooperativele agricole şi asociaţiile in­­tercooperatiste din jude­ţul Timiş, în ultima de­cadă a lunii mai şi în prima decadă a lui iunie piaţa internă şi benefi­ciarii externi vor putea fi aprovizionaţi cu mii de tone de tomate, cul­tura acestora fiind la a­­ceastă oră la al treilea etaj floral. Mărimea re­coltei, calitatea ei, cît şi timpurietatea depind de nivelul lucrărilor de în­treţinere a culturilor. Executarea acestora con­stituie obiectul raidului pe care îl publicăm. Biledul este o coopera­tivă agricolă cunoscută ca o unitate cu mare pu­tere economică. Prea multe legume nu cultivă. A şasea parte din cultură este protejată sub folii de polietilenă. Unitatea şi-a propus să obţină la hectar 45 000 kg de to­mate şi un venit de 150 000 de lei. Anul tre­cut, ne spune Dumitru Geambaşu, inginerul şef al cooperativei, am rea­lizat de pe fiecare hectar 69 900 kg de tomate şi 250 000 de lei venit. Re­zultatele demonstrează că şi de această dată pu­tem realiza mai mult. Stadiul avansat de ve­getaţie a culturii — con­secinţă a plantării tim­purii, a executării la timp a lucrărilor de în­treţinere şi de prevenire a bolilor şi dăunătorilor, precum şi a calităţii ex­cepţionale a muncii, toa­te acestea fiind, la rîn­­dul lor, efectul direct al aplicării sistemului de retribuire în acord glo­bal — oferă garanţii si­gure că scopul propus va fi realizat. Noi ne îngri­jim de pe acum — ne-a informat D. Geambaşu — de rezolvarea proble­melor pe care le ridică recoltarea, sortarea, am­balarea şi valorificarea ritmică a producţiei, aşa că nimic nu va fi lăsat la voia întîmplării. De la Biled ne-am con­tinuat raidul în coopera­tivele agricole din Tom­natic — care cu 51 222 kg de legume la hectar s-a clasat anul trecut prima pe ţară — Lovrin, Lenauheim, Comloşul Mic, Chizătău, în solarii nu am găsit nici o buruiană, pen­tru că terenul este menţi­nut în permanenţă curat. Pe alocuri în aceste coo­perative se palisau toma­tele cu care au fost com­pletate golurile. în curs de executare se afla pre­tutindeni tratamentul preventiv cu insecto­fungicide împotriva ma­nei și afidelor. Stropirea era efectuată în fiecare unitate de echipe specia­lizate. Culturile, perfect întreţinute, erau vigu­roase şi îşi dezvoltaseră luxuriant al treilea etaj de inflorescenţă. Specia­liştii ne-au informat că stadiul de vegetaţie este mai avansat cu 10—12 zile faţă de 1971. Nici unul din ei nu a uitat să adauge că la baza bu­nei întreţineri a culturi­lor se află munca in acord global, în timp ce, însă, cei mai mulţi dintre cultiva­torii de legume in solarii îşi fac cu prisosinţă da­toria, ciţiva nu şi-o fac nici pe jumătate. Printre aceşti cîţiva, care nu sunt chiar aşa de puţini, se numără cooperativa a­­gricolă din Cărpiniş, po­sesoarea a 10 hectare de solarii. Pe aproape trei hectare, cultura nu a primit nici o praşilă,­­bu­ruiana fiind la înălţimea roşiilor. Mai mult decit atît, tronsoanele dintre marginile solariilor nu au fost plantate. Cultura se găseşte in stadii dife­rite de vegetaţie şi pre­zintă goluri. Tomatele de pe 3 hectare, plantate înaintea îngheţurilor şi vijeliilor din luna mar­tie ar fi trebuit să fie palisate. Lucrarea va mai întîrzia fiindcă nu s-a asigurat sfoara de legat. Abia acum, ne in­formează şeful fermei, inginerul Şerban Oltea­­nu, a plecat un delegat după sfoară la Reşiţa. Şi în privinţa prevenirii bolilor şi a atacului dău­nătorilor mai sunt multe de făcut. plantelor de pe I. FAUR coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 3-a) RAID IN UNITĂŢILE DIN JUDEŢUL TIMIŞ CULTIVATOARE DE LEGUME IN SOLARII MULTI ISI FAC CU * I PRISOSINȚĂ DATORIA, cițiva nici pe jumătate Desecările, îndiguirile, combaterea eroziunii solului— PREOCUPĂRI STATORNICE ALE UNIUNII JUDEŢENE ALEXANDRU GAVRILIUC preşedintele Uniunii judeţene Tulcea a cooperativelor agricole de pro­ducţie Consiliul uniunii judeţene a cooperativelor agricole de pro­ducţie Tulcea, preocupat de a da viaţă hotărîrilor celui de-al II-lea Congres al ţărănimii cooperatiste, pune un accent principal pe acţiunile de mobilizare a tuturor cooperatorilor la folosirea raţio­nală a fondului funciar — principalul mijloc de producţie în agricultură. I­I Organizarea şantierului Ostrov- Pecineaga, la care participă şi coo­perativele din Dăeni şi Dorobanţu, pentru desecarea unei suprafeţe de 1 437 hectare şi supraînălţarea unui dig de apărare cu un volum de peste 101 000 mc pămînt, este una dintre aceste acţiuni. Pînă în pre­zent, la executarea canalelor de centură s-au efectuat lucrări ma­nuale cu un volum de 27 000 mc pămînt. De asemenea, se execută într-un ritm susţinut repararea şi supraînălţarea digurilor în zona Beştepe-Mahmudia, pe o lungime de 8 km, menite să apere de even­tuale inundări o suprafaţă de 680 hectare. La lucrări participă toate cooperativele agricole din raza consiliilor intercooperatiste Mah­­mudia şi Valea Nucarilor. Acestor acţiuni li se adaugă regularizarea aliaților, consolidarea malurilor la cîteva pîraie interioare, Teliţa, Lod­­zova, Slava şi Pîrlita, lucrări care vor feri de inundaţii o suprafaţă de peste 400 hectare de teren ara­bil. Demn de subliniat este faptul că bogăţia de idei cuprinse în rezolu­ţia adoptată de Congres a generat PAMINTUL ŢARII— MAI BINE FOLOSIT, MAI RODITOR! multe iniţiative pentru o cit mai bună gospodărire a pămîntului. Cooperatorii din Dăeni, de pildă, au hotărît să execute prin muncă patriotică lucrări de îndiguire, în­tr-un volum de 30 000 metri cubi, prin care să redea în circuitul a­­gricol 300 hectare. Un prim rezul­tat al eforturilor lor :­­înălțarea di­gurilor ce vor feri de ape 150 hec­tare, pe care le-au şi însămînţat cu porumb. La fel de hotărîţi şi activi s-au dovedit şi cooperatorii din Mihai Bravu. In dorinţa lor de a regulariza pîrîul Taiţa, aducător de multe necazuri, s-au lovit de unele greutăţi. în cele din urmă au ape­lat la un sfat al bătrînilor din sat, cunoscători ai meandrelor pîrîului. Azi, prin regularizarea acestui curs de apă au cîştigat încă 60 hectare de teren. Totodată, adîncind albia pe lungimea de 1 kilometru şi con­struind un baraj de acumulare, ei au transformat acest pîrîu, care vara seacă total, într-un bazin plin cu apă, din care vor iriga cele 100 hectare de grădină şi 150 hectare de culturi furajere. îmbrăţişînd asemenea iniţiative, sprijinindu-le în finalizarea lor imediată, noi ne-am îndreptat aten­ţia şi în direcţia intensificării lu­crărilor de combatere a eroziunii solului — lucrare stringentă şi în condiţiile judeţului Tulcea. Astfel, în luna martie, împreună cu O.I.F.­­ul judeţean am organizat o con­sfătuire de lucru la cooperativa a­ (Gontinuare in pag. a 3-a) CITIŢI ÎN PAG. A 2-A: RUBRICA NOASTRĂ satmareanu RICIUL HERU METEOROLOGIC AL LI în a treia decadă a lunii a­­prilie, vremea a devenit răco­roasă şi instabilă, iar precipi­taţiile au crescut treptat în in­tensitate, ameliorînd umidita­tea solului în majoritatea zo­nelor agricole. Cantităţile totale de preci­pitaţii căzute in cursul lunii aprilie au fost mai mari de 50—65 mm în partea centrală şi sudică a Transilvaniei, în cea mai mare parte a zonelor vestice şi în Podişul Moldovei. Cele mai mici cantităţi (15—30 mm) s-au înregistrat în Dobro­­gea, Bărăgan şi Burnas. în restul zonelor au căzut canti­tăţi intermediare (harta în pagina a 3-a). Ing. O. BERBECEL, șeful sectorului agrometeo din Institutul de Meteorologie şi Hidrologie (Continuare In pag. a 3-a) Momentul optim n-a trecut încă pentru ca, în toate fer­mele legumicole, răsadurile să fie plantate in cimp Tinerii, angajaţi plenar în dezvoltarea şi modernizarea agriculturii Progresul agriculturii constituie o coordonată esenţială a făuririi so­cietăţii socialiste multilateral, dez­voltate­ într-o unitate organică cu dezvoltarea acestei importante ra­muri a economiei naţionale trebuie analizate şi explicate direcţiile dezvoltării satului româ­nesc con­temporan, ale angajării tineretului în procesul vieţii rurale. Criteriul de apreciere a tuturor acţiunilor organizaţiei noastre din marea diversitate a sectoarelor de activitate este unul singur: faptele care se înscriu pe linia progresului continuu. Stabilind o relaţie între ponde­rea pe care o reprezintă astăzi cei peste un milion de utecişti şi ti­neri în cadrul populaţiei producti­ve de la sate şi contribuţia pe care o au în procesul realizării obiecti­velor economice din agricultură, reiese că satul se prezintă ca un teren propice de afirmare a unei realităţi dinamice. Au loc fenome­ne de o mare amploare determi­nate de înscrierea satului româ­nesc în circuitul civilizaţiei socia­liste , fenomene ce ridică între­bări la care tinerii aşteaptă să pri­mească răspunsurile cuvenite în cadrul acţiunilor politico-educative ale Uniunii Tineretului Comunist. Comitetul Central al organizaţiei noastre, prin Consiliul tineretului sătesc, constituit pe baza hotărîrii IOAN POPESCU, secretar al C.C. al U.T.C. Congresului al IX-lea al U.T.C., şi-a propus să ajute tinerii in des­coperirea şi formularea unor ase­menea răspunsuri. Adaptînd mijloacele practice e­­xistente la împrejurările particu­lare în care acţionează, atît Con­siliul cît şi organizaţiile U.T.C. de la sate şi-au structurat întreaga ac­tivitate în funcţie de concluziile la care s-a ajuns în urma unor stu­dii întreprinse în această perioa­dă, de constatările prilejuite cu o­­cazia numeroaselor acţiuni organi­zate fie la nivelul unităţilor, co­munelor sau judeţelor, fie la sca­ră naţională. Aceste concluzii re­levă faptul că relaţiile de produc­ţie ale satului românesc contem­poran, profesiile în continuă di­versificare determinate de meca­nizare, chimizare, irigaţii, procesul general de intensificare a produc­ţiei agricole, stimulează, îndeosebi în cazul generaţiei tinere, mani­festarea tot mai pregnantă a for­melor conştiinţei muncitoreşti. De la o etapă la alta au fost adoptate hotărîri de partid şi de stat destinate să contribuie, aşa cum sublinia secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Conferinţa pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comunale, precum şi cu prilejul ce­lui de-al II-lea Congres al U.N.C.A.P., la îmbunătăţirea orga­nizării, planificării şi conducerii agriculturii, la dezvoltarea şi mo­dernizarea vieţii rurale. Finanţarea celor două programe naţionale în scopul unei mai bune gospodăriri a pămîntului şi resurselor de apă şi dezvoltării zootehniei, a lăr­git căile de promovare a pro­­gresului tehnic, de extindere a mecanizării lucrărilor agricole. In acelaşi timp, continua ur­banizare prin amplasarea sis­tematică a unor edificii ad­ministrative în centrele săteşti sau în perimetrul comunelor determi­nă, alături de ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al co­operatorilor şi modificări nu nu­mai în caracterul muncii agricole, dar şi în microstructura ţărănimii. Intensificarea agriculturii a lărgit diviziunea profesională, au apărut noi ocupaţii care implică un înalt grad de calificare şi specializare, precum şi cunoştinţe din alte do­menii conexe. Mă gîndesc la legu­­micultură, pomicultură, viticultură. (Continuare în pap. a 2-a) în pag. a 3-a: • Toate culturile prăşitoare, lucrate în acord global (Expe­rienţa cooperativelor agricole din judeţul Teleorman). • Cantităţi sporite de carne şi lapte, la fondul de stat • Căpşunile — im­portantă sursă de ve­nituri pentru locuitorii din zona de deal. în judeţul IAŞI. Lucrătorii ogoarelor au sărbătorit prin muncă 1 Mai Ziua de 1 Mai a constituit pen­tru mecanizatorii şi cooperatorii din judeţul Iaşi un nou prilej de afirmare a hărniciei. S-a lucrat cu toate forţele la însămînţarea ultimelor suprafeţe cu porumb şi la întreţinerea culturilor. Zi record la întreţinerea culturi­lor a fost la cooperativa agricolă din Bosia unde, pînă la prînz, cooperatorii au terminat de prăşit floarea-soarelui pe întreaga su­prafaţă de 280 hectare. Pe una din tarlale am stat de vorbă cu briga­dierul Constantin Dîrvaru, care ne-a spus că toată brigada sa a ieşit la prăşit înainte de răsăritul soarelui. Pe şeful secţiei de meca­nizare Simion Agrigoroaiei l-am găsit pe tarlaua unde mecaniza­torii însămînţau cu porumb ulti­mele hectare din cele 680 desti­nate acestei culturi. Ţăranii cooperatori din Holboca, ajutaţi de copiii lor, elevii şcolii generale de 10 ani, au lucrat în ziua de 1 Mai la plivitul griului. Alţi peste 100 de cooperatori de aici au ieşit dis-de-dimineaţă la prăşitul sfeclei furajere. După masă, cînd a plouat în majoritatea localităţilor, căminele culturale din judeţ au găzduit nu­meroase manifestări cultural-ar­­tistice dedicate zilei de 1 Mai. La Răducăneni, de pildă, tinerii artişti amatori au susţinut un pro­gram artistic intitulat „Mulţumim din inimă partidului", iar la Podul Iloaie, programul „Te slăvim, partid iubit" a fost urmărit de peste 200 de cooperatori. VIZITA In republica socialistă românia A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII DEMOCRATE GERMANE Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Comitetul Cen­tral al Partidului Socialist Unit din Germania şi guvernele celor două ţări au convenit ca vizita oficială de prietenie în Republica Socialistă România a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii De­mocrate Germane să aibă loc în a doua decadă a lunii mai a.c. Delegaţia va fi condusă de Erich Honecker, prim-secretar al Comi­tetului Central al Partidului Socia­list Unit din Germania, şi Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, preşe­dintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală intre Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. Primăvara satelor noastre (casă nouă în satul Pitaru, comuna Potlogi,­ județul Dâmbovița) FILME MAI MULTE ŞI MAI BUNE, INSPIRATE DIN VIAŢA SATULUI La nivelul satului nostru con­temporan se petrec, cu fiecare zi ce trece, tot mai importante transfor­mări, pornind de la noua înfăţişare arhitectonică şi pînă la marile schimbări structurale din conştiin­ţa oamenilor. Este o realitate care oferă surse nesecate de inspiraţie pentru creatorii noştri de artă. Avînd în vedere că filmul este unul dintre mijloacele cele mai importante de pătrundere a cultu­rii în rîndul maselor am adresat tovarăşului Mircea Sîntimbreanu, director general al Centrului Na­ţional al Cinematografiei cîteva în­trebări : — Ce filme inspirate din viaţa satului vor apărea pe ecranele ci­nematografelor în cursul acestui an ? — Avem asemenea filme. Planul nostru prevede realizarea unor scenarii cu subiecte care oglindesc aspecte din viaţa satului contem­poran, dar o problematică direct ţărănească cum a­ fost cea din fil­mul „Fraţii" nu există. Ecranizarea romanului „îngerul a strigat" de Fănuş Neagu şi turnarea filmului „Dincolo de nisipuri", ne vor da prilejul să evocăm viaţa satelor din Bărăgan în preajma, cooperativiză­rii agriculturii, de la încheierea că­reia s-au împlinit în aceste zile zece ani. Cea de a doua peliculă îl are ca regizor pe Radu Gabrea. în aceeaşi ordine de idei aş enu­mera şi filmul de sub regia lui Sergiu Nicolaescu „Ţărîna patimi­lor". Scenaristul I. D. Costea, pre­zintă saltul unui sat dobrogean, transformările care au avut loc aici. Este vorba de un sat înapoiat. Interviu cu MIRCEA SÎNTIMBREANU, director general al Centrului Naţional al Cinematografiei lipsit de condiţii prielnice pentru dezvoltarea agriculturii, care trece prin mai multe prefaceri pînă la înfăţişarea lui actuală. Filmul vrea să surprindă un moment esenţial din munca şi lupta unui inginer a­­gronom, activist de partid, sub im­pulsul căruia oamenii au reuşit să facă din satul lor o adevărată gră­dină. Evenimentul morţii mamei din romanul lui Zaharia Stancu „Ce mult te-am iubit" va fi transpus, de asemenea, pe peliculă sub regia lui Lucian Pintilie. Vor mai intra în sălile cinematografelor filmele : „Păcală", scenariul D. R. Popescu ; „Pintea Viteazul", un film istoric haiducesc. — In ce stadiu se află realiza­rea lor ? — Filmele „Dincolo de nisipuri", „Păcală" şi „Pintea Viteazul" au intrat deja în producţia studioului şi la împlinirea lor se lucrează cu pasiune, existînd din partea reali­zatorilor o dorinţă nobilă de a con­tribui la producerea unor pelicule valoroase cu tematică inspirată din viaţa satului. — Dar în perspectivă ce se are in vedere ? — Vom produce mult mai multe filme cu o astfel de tematică. A­­cest lucru şi pentru că vom realiza un număr de 25 anual, faţă de 19 pe care le avem în prezent. Cam­ prin 1974, credem că se va realizai „Viforniţa" un film cu scenariul de Petre Sălcudeanu, care va trans-| pune pe peliculă aspecte din munca dusă pentru cooperativizarea agri-| culturii şi anumite greşeli care s-aul săvîrşit în perioada respectivă! Tot Petre Sălcudeanu va semnaT scenariul la o comedie de actuali-­ tate „Toamna bobocilor", care a­por-T dează o temă interesantă — repar-l tizarea în mediul rural a unor ab-f solvenţi de facultate. — Un repertoriu bogat pentru vi-j itorii ani. Dar ce va prezenta d­-T nematografia noastră pentru ridi carea nivelului conştiinţei socia-| GH. STOICA (Continuare in pag. aia)

Next