Satul Socialist, iunie 1972 (Anul 4, nr. 953-978)

1972-06-01 / nr. 953

Participînd la marea între­cere a lucrătorilor de pe ogoa­re, analizînd posibilităţile, re­sursele de care dispunem pen­tru a obţine producţii sporite, ne-am angajat să livrăm pînă la sfîrşitul anului 300 hl de lapte de vacă, 60 hl lapte de oaie şi peste 75 tone de carne la export, peste plan. Suportul pe care se sprijină angajamentul nostru îl con­stituie faptul că planul pe tri­mestrul I a fost depăşit la toţi indicatorii, precum şi hotărî­­rea întregului nostru colectiv de a acţiona şi în continuare în vederea obţinerii unor pro­ducţii cit mai mari. Preocu­parea noastră principală este acum să asigurăm nutreţuri în cantităţi îndestulătoare. Astfel, am însilozat până azi aproape 700 de tone de furaje, rezultate din sporul de produc­ţie realizat la culturile pen­tru masă verde. Bunăoară, la secară masă verde am obţinut un spor de producţie de 16 tone la hectar, la borceag de 13 tone iar la orz de 23 de tone la hectar. Aceste cantităţi suplimentare de furaje asigură hrănirea întregului efectiv cu siloz pe o perioadă de circa două luni. FE TOATE SUPRA­FEŢELE ELIBERATE AM IN­­SAMINŢAT A DOUA CUL­TURA DE PORUMB PENTRU BOABE. De cîţiva ani ne-am convins că prin însămînţarea culturii duble avem posibilitatea să obţinem producţii sporite de porumb şi, îndeosebi de fura­je. De aceea, avînd în vedere condiţiile favorabile din acest an, vom însămînţa porumb în cultură succesivă pe 200 de hectare­ Pentru a realiza a­­ceasta, acordăm o atenţie deo­sebită pregătirii recoltării ce­realelor păioase, astfel incit paralel cu aceasta să eliberăm terenul, să-l pregătim şi să-l semănăm. Combinele sunt re­parate în proporţie de peste 85 la sută (acestora le-au şi fost făcute cite două-trei probe), iar presele, în totalitate. Fie­care presă va lucra în agregat cu sănii, tîrîşuri, pentru elibe­rarea rapidă a terenului. De altminteri, la nivelul întreprin-Ing. PAUL SANDU, şeful fermei nr. 7 I.A.S. Alexandria, judeţul Teleorman (Continuare in pag. a I-a) SPIRITUL GOSPODĂRESC­­ ÎN ACȚIUNE în pgg. a 3-a. I ÎN ÎNTÎMPINAREA CONFERINŢEI ŞI A CELEI DE-A XXV-A , A P.C.R. A REPUBLICII PE FIECARE HECTAR, ÎN FIECARE FERMA producţii mai mari şi mai ieftine! LA FONDUL CANTITĂŢI DE CARNE Intre acţiunile care concentrează, în această perioadă, eforturile coo­peratorilor din judeţul Dolj, se în­scriu şi cele menite să asigure sporirea producţiei de carne de porc, livrarea unor cantităţi mari pentru asigurarea fondului de stat. Astfel, unităţile agricole coopera­tiste şi-au propus să livreze sta­tului, în cursul acestui an, 13 000 de tone de carne de porc, cu 6 000 de tone mai mult decât în anul trecut. De la început, aş dori să subli­niez că stabilirea acestui nivel al producţiei s-a făcut pe baza unei temeinice analize a posibilităţilor de care dispunem, precum şi a ce­rinţelor pe care trebuie să le satis­facem, atît în ceea ce priveşte a­­provizionarea populaţiei din judeţ, asigurarea materiei prime pentru industria alimentară şi, totodată, livrarea unor cantităţi sporite la export. Care sunt aceste posibili­tăţi, pe ce se bazează sporul de producţie stabilit ? In primul rînd, faptul că anul acesta au intrat în funcţiune un număr de patru complexe inter­­cooperatiste, care, în final, vor avea o capacitate de îngrăşare de cîte 30 000 porci, fiecare. Prin apli­carea unei tehnologii avansate de creştere şi exploatare, aceste uni­tăţi obţin, de pe acum, rezultate promiţătoare. Complexul din Ce­răt, bunăoară, livrează în mod rit­mic cîte 2 000 de porci graşi pe lună, iar cele din Gîngiova, Gali­­cea şi Maglavit au început să EUGEN STANESCU, medic veterinar, director general adjunct al Direcţiei generale agricole judeţul Dolj (Continuare în pag. a 3-a) CENTRAL, SPORITE . COOPERATIVELE AGRI­COLE DIN JUDEŢUL DOLJ VOR LIVRA ANUL ACESTA 13 000 TONE CARNE DE PORC, CU 6 000 TONE MAI MULT DECIT IN 1971 ; • 23 DE FERME SPECIA­LIZATE IŞI SPORESC PRO­DUCŢIA ; • ÎN PRIMELE 4 LUNI ALE ANULUI, COMPLEXE­LE ŞI-AU DEPĂŞIT PLANUL DE LIVRĂRI CU 200 TONE CARNE; • IN COMPLEXE ŞI IN MATERNITĂŢILE GOSPO­DĂREŞTI SE VOR OBŢINE 237 000 PURCEI, PENTRU IN­­GRASARE ŞI LIVRARE IN ANUL VIITOR. Legatul lăstarilor este o lucrare de sezon în viticultură. La ferma viticolă a întreprinderii agricole de stat Sadova, judeţul Dolj, fotoreporterul nostru a surprins echipa condusă de Nicolae Cojocaru, executind lucrarea la soiul Afuz-Ali soi introdus de curind in cultură . LUCRĂRILE DE ÎNTREŢINERE A CULTURILOR­­IN RITM ACCELERAT, LA UN BUN NIVEL CALITATIV! * în patru zile în întreprinderile agri­cole de stat şi cooperativele agricole de producţie, s-au prăşit manual 606 076 hectare şi mecanic 736 517 hectare cultivate cu porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr şi cartofi. * Larga participare la muncă a coo­peratorilor şi mecanizatorilor — ga­ranţia executării la timp a tuturor lu­crărilor. A străbate, în aceste zile, ogoa­rele ţării, înseamnă a asista la cel mai elocvent tablou al muncii în­sufleţite, făcută cu dăruire şi res­ponsabilitate, la eforturi intense, menite să sporească rodul pămîn­­tului românesc, bogăţia holdelor şi grădinilor, livezilor şi podgorii­lor. Angajaţi total în întrecerea patriotică, cu care întregul nostru popor întîmpină evenimentele de însemnătate remarcabilă pentru progresul economic al ţării — Con­ferinţa Naţională a P.C.R. şi cea de a XXV-a aniversare a Republicii — cooperatorii şi mecanizatorii, lu­crătorii din întreprinderile agri­cole de stat, specialiştii, întreaga suflare a satelor, într-o impresio­nantă confruntare cu timpul, adau­gă cu fiecare zi noi realizări. Rit­mul în care se munceşte, calitatea lucrărilor sunt dovezi certe că oa­menii muncii din agricultură au înţeles pe deplin sensul major al chemării ce le-a fost adresată de conducerea partidului nostru, sunt conştienţi de îndatorirea ce le re­vine de a-şi spori contribuţia la în­făptuirea înainte de termen a sar­cinilor acestui cincinal, că sunt ho­­tărîţi să-şi îndeplinească exemplar angajamentele pe care şi le-au luat. Cifrele care sintetizează stadiul executării lucrărilor de întreţinere a culturilor sunt, în acest sens, un edificator argument. Ce arată ele ? Că pînă la 30 mai, praşila I la sfe­cla de zahăr şi floarea soarelui a fost practic încheiată în aproape toate zonele ţării, iar din cele peste 2,5 milioane hectare cultivate cu porumb, prima praşilă meca­nică s-a realizat pe 2 090 000 hec­tare, iar cea manuală pe 2 033 416 hectare — 81 la sută din suprafață. Pentru a înlătura pericolul pe care-l prezintă buruienile și a asi­(Continuare în pag. a 3-a) tVWVWV^/WWVW VS/WWWVWW\A/W\/W\/WWWWS<WWWWWV^A/V^AlWWV\^/VSA^/< \A/WWWW>A/WWW^ Buni gospodari, cetăţenii din Peretu, judeţul Teleorman, au făcut din comuna lor o adevărată grădină SATU SICIMISI treu­mea Naţională a Cooperativei 1 ANUL IV Nr. 953 11 11011 IUNIE 1912­­4 pagini — 30 bani | CULTURI SUCCESIVE — PE SUPRAFEŢE CIT MAI MARI După culturile timpurii, pe toate terenurile am însămințat porumb pentru boabe . PORUMBUC DIN CULTURA A DOUA SE PREZINTĂ ACUM LA FEL CA CEL DIN CULTURA DE BAZĂ • PÎNĂ LA 15 IUNIE VOR FI ÎNSĂMÎNȚATE ÎNCĂ 50 DE HEC­TARE • SPORUL DE PRODUCȚII LA CUL­TURILE FURAJERE VA CONTRIBUI LA ÎN­DEPLINIREAANGAJAT LIVRA PESTE PLAN : 300 HL LAPTE DE VACA, 60 HL LAPTE DE OAIE Şl 75 TONE DE CARNE In secţia de mecanizare de la cooperativa agricolă Cochirleanca, judeţul Buzău, activi­tate intensă. Se fac ultimele revizii la combinele ce vor intra curind în lan MĂRACINENI : • 150 de femei pre­zente la lucru la ferma legumicolă. De aici au fost trimise spre pieţe 10 tone de legume peste prevederile planului. • Echipa de cîmp a MĂRIEI LUPU s-a angajat să obţină de pe fiecare hectar 600 kg de porumb peste plan. ULMENI: Din 18 echipe 11 sunt con­duse de femei. Angajament: producţii mai mari în toate sectoarele ; un venit suplimentar de 138 000 de lei. Se prăşeşte de zor, spornic. Privesc ogoa­rele de pe malul Buzău­lui. Orzul a dat în pîrg. Se coace şi griul. Grîu cu spice grele, mascate. Vor avea oamenii ce să secere. Dar acum ne dăruim, în primul rînd, lanurilor de porumb şi de floarea-soarelui, pod­goriilor, livezilor, grădi­nilor de legume. La MARACINENI au fost semănate, anul acesta, 443 ha cu porumb şi 200 cu floarea-soarelui. La ambele culturi se efec­tuează praşila a doua manuală. La floarea soarelui, s-a terminat a treia praşilă mecanică. Da, se prăşeşte cu rîvnă, bătălia cu timpul e cîş­­tigată. Zilnic lucrează la această cooperativă agricolă în jur de 700 de persoane. Majoritatea, femei. Femeile, simbol lumi­nos al vredniciei satelor. Portretul lor se cere compus din cuvinte ale­se, încărcate de respect şi de dragoste. Trebuie să cuprinzi în acest por­tret zorii acestor zile şi imaginea lanurilor de porumb şi de floarea soarelui. Şi imaginea grădinii de legume. Şi, neapărat, sclipirea sa­pelor. De cînd răsare soarele ,şi pînă coboară seara, sclipirea sapelor pe ogor. Dăruire acasă, în pro­pria gospodărie, dăruire la cooperativa agricolă de a cărei dezvoltare depinde bunăstarea fa­miliei lor şi a tuturor. Să vă fac cunoştinţă cu Maria Lupu, şefă de echipă. Cine nu o ştie în Mărăcineni ? Are 32 de ani, creşte doi copii, casa ei e ca o oglindă, iar ogorul înfloreşte în urma sa. De trei ani, echipa ei obţine cele mai bune recolte din ca­drul acestei cooperative agricole. Anul trecut, a realizat la fiecare hectar de porumb cîte 600 kg mai mult decit celelalte echipe şi la floarea-soa­relui le-a depăşit cu 300 kg. Echipa e formată din 23 de persoane, are acum în îngrijire 30 hectare de porumb şi 16 de floarea-soarelui. Ma­ria Lupu a terminat cea dinţii prima praşilă ma­nuală la porumb. O întreb : — Cum vă explicaţi succesele echipei pe care o conduceţi ? — Unii le pun pe seama tinereţii. Intr-a­devăr sîntem tinere şi avem multă putere de muncă. Dar, dacă facem treabă bună e că ne în­ţelegem foarte bine în­tre noi, sîntem unite. Vom depăşi şi în acest an producţiile planifi­cate. Să facem o soco­teală simplă. Dacă fie­care echipă obţine un spor de porumb de 600 kg la ha, asta ar în­semna...Deci 443 x 600 — 265 800 kg. In felul acesta hambarul coope­rativei devine mai bo­gat, iar noi cîştigăm mai bine. Ţara şi-a propus, s-a angajat să înfăptu­iască planul cincinal înainte de termen. Noi putem obţine, încă de pe acum, recoltele pre­văzute pentru 1975. Numai să ne mobilizăm forţele, cum se spune, să muncim fără preget, cu toată silinţa. Echipa Măriei Lupu se află în întrecere cu cea condusă de Niculina Milotin. De fapt, între­cerea e între toate echi­pele, dar cea a Niculinei Milotin se apropie de valoarea formaţiei de lucru condusă de Maria Lupu. E o întrecere de iniţiative şi hărnicie, o înfruntare rodnică între bune gospodine. Privesc aceste ogoare de PETRE DINCU (Continuare în pag. a 3-a) LAUDĂ MUNCII BWWHWWIb­f1, BBflBWWBMBBBBBBIHZS1 ŢĂRĂNCILOR­­ COOPERATOARE! A 7 IUNIE CEL MAI FRUMOS DAR Tradiţia pe care toţi am în­drăgit-o ne cere ca de 1 iunie să făcem o bucurie în plus copilului. Există în acest mic dar nevoia noastră de a ocroti, de a aduce linişte, pace peste făptura-i gingaşă. De aceea, îmi pare gre de a aminti aici iniţiativa de lot Tulcea. „Cel mai frumos dar pentru copil — în fiecare coo­perativă agricolă, grădiniţă sezonieră cu cămin", însoţită de preşedinta Co­mitetului judeţean al femeilor, Maria Mocănescu, am văzut în aceste zile multe grădiniţe de copii din comunele Tulcei. Nu sunt dintre cele mai mari case, nici locurile de joacă nu sunt prea întinse — sub a­­cest aspect este loc pentru mai bine. Dar faptul că în fie­care cooperativă a existat grijă pentru organizarea gră­diniţei merită toată lauda. Gherghina Sultan, responsa­bila grădiniţei sezoniere din Beştepe, ne conduce în în­că­­perile albe, cu perdelele trase pentru ca lumina să nu de­ranjeze somnul de amiază ci celor mici. Localul respiră cu­răţenie, ordine. Mamele aduc aici copiii din zori, cu încre­dere că ei sunt bine suprave­gheaţi, că vor­­ petrece ziua TANIA LOVINESCU (Continuare in pag. a 2-a)

Next