Satul Socialist, iunie 1972 (Anul 4, nr. 953-978)

1972-06-01 / nr. 953

PAGINA 2 Un reporter şugubăţ, ca să elo­gieze fermecătoarea Cadarcă de Recaş cu care se împărtăşise feri­cit la ea acasă, a dedicat acestei comune următorul elogiu: „Timi­şoara este un oraş mare pe lingă Recaş! Abila inversiune­­îmi stă­ruia în minte, pe cînd făceam turul de orizont al localităţii dornică nu a-şi mărturisi cu grabă cuceririle urbane şi năzuinţele arzătoare în aceeaşi direcţie. Mă atrage în pri­mul rînd complexul comercial şi de deservire dinn centru, o moder­nă clădire din beton şi din sticlă aparţinînd cooperaţiei de consum. Parterul e ocupat de un elegant lo­cal al ospitalităţii tradiţionale; la etaj raioanele cu­ mărfuri indus­triale etalează un sortiment bogat şi atrăgător, înce­­pînd de la textile şi confecţii, de la pan­tofi şi cravate, pînă la aparatele electri­ce necesare astăzi în orice fel de gos­podărie, fie de oraş, fie de ţară. In casa scărilor, peretele de fundal e întreg un mozaic artistic dedicat te­matic belşugului o­­goarelor, care, ca o temelie, formează bază dezvoltării ac­tuale şi viitoare a comimei. Recoltele cîmpiilor şi dealuri­lor recăşene sunt înfăţişate în mod simbolic ; dincolo de simboluri se află, insă, puternica realitate a ogoarelor, grădinilor, livezilor mă­noase. Şi, bineînţeles, viile. La Recaş, oamenii ştiu a munci. Acum două decenii s-au unit.­­li­tere Ungă putere, intr-o cooperati­vă agricolă de producţie, azi o mare şi mîndră unitate a agricul­turii cooperatiste din această parte de ţară. Aceasta, alături de între­prinderea agricolă de stat din Recaş se constituie ca principala temelie economică a bunăstării lo­cuitorilor comunei. Viticultorii de la I.A.S. au dus Cadarca locală la o adevărată glorie internaţiona­lă, consemnată intr-un impresio­nant palmares de medalii de aur şi de argint, cucerite în locuri de celebritate pentru circulaţia mon­dială a vinului. Sunt, desigur, exce­lente subiecte de discuţie la faţa locului, insă lui Constantin Deliu, secretar de partid şi primar al co­munei, îi place să vorbească mai mult despre oameni. Aceasta pentru că el însuşi e un om şi jumătate, un pasionat al muncii sale, ambiţios pentru co­muna sa, hotărît să-şi onoreze funcţiile oficiale cu întreaga dărui­re a inimii şi minţii sale. Cu toate că nu e localnic, el a devenit lo­calnic, iubind Recaşul şi lumea lui. Am avut ocazia să-l urmăresc pe acest om al timpului nostru in acţiune, stind de vorbă cu recăşe­nii lui, înţelegînd sau încertînd să le înţeleagă rapid doleanţele, lă­­murindu-i şi luînd hotărîrile de care ei aveau nevoie. Mira făcut impresia că în mintea sa străda­nia principală e aceea de a armo­niza interesele obşteşti cu cele particulare, şi-n acest fel am avut revelaţia frumuseţii unei munci care se impune de la sine. E re­confortant să auzi pe un astfel de om vorbind cu profundă convin­gere : ,,Pentru mine e o mare bucurie cînd văd ua cămin feri­cit !“ L-am urmat prin multe din­tre căminele socotite de el feri­cite şi pe care dorea neapărat să mi le arate. Descopeream un Re­caş îngrijit şi curat nu numai la modul edilitar, ci şi intim, dinco- MIRCEA ŞERBANESCU la de faţadele proaspăt văruite şi curăţite. Am intrat în casă primi­toare a Emiliei Ciucur, am stat pe un scaun in locuinţa nou construi­tă a lui Szabó Nyíri Ioan, am gus­tat o dulceaţă la Nicolae Birnstill şi m-am bucurat de un pahar de vin din rezerva, pe care Jacob Stanici o ţine la păstrare pentru nunta nepoatei sale. Sunt ţărani cooperatori, care s-au apropiat fiecare în felul său de cooperativa agricolă de produc­ţie, dar frumuseţea căminelor lor de azi impune termenul de „bună­stare" fără nici o deosebire. Case­le, fie vechi sau noi, sunt împodo­bite cu mobile moderne, de oraş, cu multe tablouri şi fotografii, cu ghivece de flori, cu aparate elec­trice de tot felul — televizoare, frigidere etc. Emiliei Ciucur­ii plac plantele exotice — ce frumoa­se sînt lămîile din arbuștii puși în mari lăzi de lemn, pline cu pă­­mînt! — pe cînd Iacob Stanici, după ce ne-a arătat interiorul bo­gat mobilat al casei lui, ne face să poposim lingă pianul din came­ra din faţă. Am avut senzaţia re­verberaţiei luminoase a unei ex­presii puternice, impunătoare a vremii noastre. In toate aceste ca­se se trăieşte mult mai bine decit oricînd altădată în trecut şi există semne de confort încă mai mare. Fiecare casă are în aşteptare o ca­meră de baie. In curînd la Recaş va curge apă curentă prin robine­tele din camerele de baie şi din bucătării. Primul kilometru de conducte va fi instalat încă anul acesta, foarte curînd. Bunăstarea în creştere străbate toate căminele văzute de mine sau nevăzute de mine, dar prezente pe aria comunei Recaş, indiferent de limba în care localnicii îşi spun „Bună ziua". Şi cînd spun „bună­stare" referindu-mă la Recaş, fie ea rostită în română, maghiară, germană, croată, nu văd numai li­mitele vieţii în căminul respectiv, ci mă gîndesc cu emoţie la viaţa nouă a poporului întreg, de pe toate plaiurile ţării. Spre exem­plu, îmi evoc cu emoţie relatarea Emiliei Ciucur, preşedinta comisiei de femei din cooperativă, despre excursiile mult îndrăgite de fe­meile recăşene. Au fost la Băile Hercu­­lane, la Oradea, pe muntele Găina, se vor mai duce şi in alte părţi. Unele dintre femeile Re­­caşului vedeau pen­tru prima dată în viaţă cum arată cu adevărat un munte ! Au trăit o viaţă în­treagă de muncă şi de zbucium odinioa­ră, dar niciodată nu s-au gîndit că vor urca în realitate un plai montan ! Şi „pentru prima dată" se poate­­ exprimă la Recaş în mai multe limbi, datorită vieţii noi a comu­nei ; spre exemplu — pentru prima dată la Recaş există un parc, un parc adevărat, ca la oraş, cu alei, cu bănci, cu lumini albastre, şi cu mulţi, foarte mulţi trandafiri. In locul unui spaţiu pietruit arid, azi există un parc frumos, cu tot ce-i trebuie pentru înaintarea su­fletului omenesc : lumini albastre, alei liniştite, trandafiri şi acel şirag de nestemate pe care-l adaugă ce­lorlalte cuvinte rostite in mai mul­te limbi, c­uvîntul care exprimă cel mai adecvat adevărul adesea rostit în patru limbi de către recăşenii de azi: „Frumos". FRUMUSEŢEA MUNCII ÎNFRĂŢITE .nmmnnnnnnmmr înnnnnrrnnnnnnnnnr^^ Amintindu-mi de copilăria mea, vă scriu cu emoţie aceste­­ rînduri. o La cooperativa noastră am amenajat un cămin de zi cu creşă unde 75 de copii primesc o îngrijire deosebită, în cadrul­­căminu­lui am amenajat 3 dormitoare, două săli de clasă, sală de mese, spălător etc. Recent am confecţionat două balansoare, un leagăn dublu şi un carusel. Patru cooperatoare, asigură îngrijirea copiilor. Tocmai de aceea nu avem probleme cu întreţinerea culturilor. Zilnic pe tarlalele cooperativei noastre muncesc 260 de coope­ratoare. 26 mai 1972 PĂUN MIRCEA preşedintele cooperativei agricole de producţie din Comuna Uivar­a Judeţul Timiş £ i^UUUUUUÎJULSJULJUULJULSJLJUiUJlJlAAA^ De la Badea Cîrţan, în­coace şi desigur şi mai înainte, se ştie că cel care poartă cartea la sîn şi o duce pînă la omul care o aşteaptă, e un nobil purtă­tor de lumină şi, fără în­doială, dăruit acestei misi­uni. Sînt bibliotecari pe care îi ştim că înfruntă sti­hiile iernii pentru a nu lăsa fără noutăţi literare satele izolate. Ajuns în casa omului, aşa cum se duce medicul de­­ pildă, bibliotecarul ob­servă caracteristicile fiecă­rei, categorii de vîrstă sau de ocupaţie lăsînd fiecă­ruia cartea de care are nevoie. In munca bibliotecarului şi-a făcut însă loc diletan­tismul. Pentru unii ea nu este o profesie de onoare ci de rutină funcţionăreas­că. Sînt bibliotecari care citesc mai puţin decît un cititor mediu sau nu citesc aproape de loc. Şi-n acest caz cine, cum poate să re­comande Cărţi, să îndrume pe cititor, să-l introducă în lumea cunoştinţelor de care are nevoie ? Stela Moţoc bibliograf principal la Constanţa mărturisea un lucru pe care mai că nu-ţi venea să-l crezi : „Sunt bibliotecari fără vocaţia lecturii, sau re­fractari faţă de ea“. Iar noi adăugăm că un astfel de om devine fără doar şi poa­te un manipulării de carte. Lectura unei cărţi este un act autentic de cultură cu implicaţii directe în conduita omului şi în­ ac­tivitatea lui productivă. Pentru aceasta se cere bi­bliotecii să fie o instituţie dinamică iar bibliotecaru­lui, un om cu fantezie. Există în comuna Balo­­teşti — Ilfov o bibliotecară care activează de 2 decenii neîntrerupt. Ea spune: „Cărţile n-au­­voie să mu­­cegăiască în rafturi dar ca să le ceară, omul trebuie să ştie de existenţa lor“. Modul cum e pusă în lu­mină cartea constituie aici primul act de iniţiativă profesională. Săptămânal este prezentat în medalion un scriitor citîndu-se da­tele biografice esenţiale. Apoi îi sînt expuse cărţile. Qmail din sală capătă pen- \ tm autor şi cărţile acestuia un interes aparte explicat de faptul că-i cunoaşte a-' |­mănunte din viaţă şi din­­ procesul de creaţie. Pe li- j nia aceluiaşi stil de lucru, I adică acela de a reliefa ti-­­ tiu! şi valoarea cărţii, sunt­­ şi expoziţiile cărţii agricole I la care sunt invitaţi să con- j ferenţieze specialişti de la „Casa agronomului” din Săftica. Acţiunea se desfă­şoară în chiar spaţiul de lectură al bibliotecii, cu o participare restrînsă dar activă de oameni care vin aici din pur imbold perso­nal. La Hotarele, acelaşi ju­deţ, sub veghea şi străda­nia Flori­căi Dorobanţu, bi­blioteca a devenit staţie pilot, adică unitate model pe judeţ. Sînt 6 unităţi mo­del din 125 de biblioteci cî­te numără judeţul. Şi fiindcă, deşi promiţător, debutul e încă firav, spe­răm într-o desfăşurare fer­mă şi rapidă a iniţiativei­ Tov. Dumitru Bor­­ga pre­şedintele comitetului ju­deţean al culturii şi edu­caţiei socialiste ne spu­ne că misiunea biblio­tecarului „începe să de­vină o profesie cu un profil cert, care cere voca­ţie şi pasiune dat fiind şi faptul că posturile sînt a­­cum ocupate prin concurs. Se merge în munca cu car­tea, spre profesionalizare trecîndu-se printr-o şcoală postliceală de specialitate. Dar oricît de largă ar fi instruirea, ea nu poate în­locui pasiunea individului”. Subliniem la rândul nos­tru această calitate, amin­tind celor care se ocupă în acest judeţ de răspândirea cărţii că din efectivul populaţiei săteşti doar o mică parte apare consem­nată în fişele bibliotecilor. E încă puţin faţă de cerin­ţele spirituale ale unei epoci moderne. Categoria necititorilor e­­ îngroşată de satele unde sînt biblioteci filiale. Ce ar trebui să fie o bibliotecă ,­­filială ? Un Centru de vi­braţie culturală, cu cîteva sute de cărţi mînuite de un dascăl inimos. Ce este o bibliotecă filială ?­­ Un du­lap cu cărţi puse sub lacăt,­­ aflate adesea în cancelaria­­ şcolii. Apar­e în satul Gruiu şi Arţari din comuna Bu­­deşti, în Hulubeşti, comuna Călugăreni, în Letca Veche, Gorneni şi Epureşti din co­­­­muna Letca Nouă ş. a.­­ Şi mai este explicat pro­­­­centul acesta încă scăzut de cititori de existenţa u­­nor bibliotecari ca Petru Dumitru din Buturugeni care la 24 de ani ai săi se remarcă printr-un vădit de­zinteres în profesia pe care o practică, de Ecaterina­­ Manole din Platoneşti, care­­ dă dovadă de multă super­ficialitate şi comoditate în exercitarea misiunii, de Di­nu Dumitru ş.a. Din 49 bibliotecari din judeţul Constanţa numai 4 au o vechime între 10—15 ani. Fluctuaţia în rîndul a­­cestora se explică prin faptul că posturile se ocu­pă în multe locuri la în­tâmplare, că profesia a­­ceasta încărcată de răspun­deri devine o soluţie pe termen limitat pentru cei care nu s-au realizat în alte domenii. Sînt admişi ca bibliotecari tineri sau tinere fără o pregătire a­­decvată care-şi oferă ser­viciile pentru un timp de­terminat. Şi consiliul popu­lar le acceptă cu uşurinţă oferta. Transformarea bibliote­carului în manipulant de cărţi se datoreşte faptului că acesta nu are un crite­riu ştiinţific în muncă. A lucra ştiinţific înseamnă aici a ţine cont de configu­raţia economică şi spiri­tuală a satului, de cerinţele de cultură ale fiecărei ca­tegorii de oameni, de gra­dul de pregătire şi de pu­terea de asimilare a fiecă­ruia, în primul trimestru al anului din cei 5 200 lo­cuitori ai comunei Şelim­­băr-Sibiu, au trecut pragul biblioteci 293. Din aceştia numai 34 sînt ţărani coo­peratori. Dacă ar fi înţeles substratul acestui fenomen, bibliotecara Ana Toghi ar fi trebuit să intensifice for­mele de lectură în rândul cooperatorilor, adică în rîn­dul celor care hotărăsc soarta producţiei şi-n ulti­mă analiză prosperitatea comunei. Dar bibliotecarei acest fenomen nu i-a spus nimic. Multe din carenţele mun­cii de bibliotecar se dato­­resc şi separatismului arti­ficial dintre bibliotecă şi cămin cultural, adăpostite de acelaşi acoperiş, consti­tuind în fond o instituţie unică. La Şelimbăr, ca şi la Ştefan Vodă şi-n alte părţi, directorii căminelor culturale privesc activita­tea bibliotecilor ca ceva rupt de instituţia respec­tivă. Se cere din partea consi­liilor populare o mai a­­tentă supraveghere şi în­drumare a muncii bibliote­carilor şi a bibliotecilor comunale. Pentru că o car­te ajunsă în mîna săteanu­lui este un univers care i se desfăşoară sub ochi. A­­vea dreptate Artimon Mur­­goei de la C.A.P. — Dor Mărunt cînd spunea : „Cînd deschid o carte parcă aş intra într-o casă nouă”. Tovarăşi bibliotecari re­flectaţi la vorbele acestea înţelepte şi faceţi ca fieca­re carte să străbată drumul din raft la sufletul omului. VIRGIL TOSO BIBLIOTECARUL - om cu o profesie certă, nu un simplu depozitar de cărţi SATUL SOCIALIST Vineri 2 iunie PROGRAMUL 1 . 6,00 Muzică şi actualităţi. 7,00 Radiojurnal. 8,00 Sumarul presei. 9,30 Memoria pămîntului românesc (reluare). 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Or­chestra de muzică populară Meze­­şul din Zalău. 10,30 Selecţiuni din scena lirică „La şezătoare". 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Din muzica popoarelor’. 11,15 Pe teme juridice. 11,25 Ţara holdelor bogate — cîn­­tece. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 Chită Petre Geambaşu şi Conchdta Bautista. 12,15 Recital Ion Buzea. 12,30 întîlnire cu me­lodia populară. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Avanpremieră cotidiană. 13,40 Melodii de ieri şi de azi. 14,00 Compozitorul săptămînii — Maurice Ravel. 14,40 Piese pentru fanfară de Dumitru Eremia. 15,00 Buletin de știri. 15,05 Radioanche­­ta economică. 15,30 Pagini din muzica de estradă. 16,00 Radio­jurnal. 16,15 Muzică uşoară. 16,35 Concert de muzică populară. 16,50 Publicitate radio. 17.00 Pentru patrie. 17.40 în întîmpinarea Con­ferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român. Conştiinţă şi personalitate. 18,00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară de George Macovescu. 20,05 Teatru radiofo­nic. Apartamentul cu bucluc, după comedia lui Mehes György. 21,30 Revista şlagărelor. 22.00 Radio­jurnal. 22,30 Concert de seară. 22,55 Moment poetic Demostene Botez. 23,00 Concert de seară. PROGRAMUL 2 . 6,00 — 8,05 Program muzical de dimineaţă. 6,05 Buletin de ştiri. 7,00 Radio­jurnal. 8,05 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8,20 Mari inter­preţi : Dinu Lipatti. 9,10 Lecturi literare. 9,30 Buletin de ştiri. 9,35 Muzică populară. 10,00 Recital de pian Dan Misrahy. 11,30 Solişti de muzică uşoară. 11,55 Ştiinţa la zi. 12,00 Buletin de ştiri. 12,03 Avan­premieră cotidiană. 13,00 Radio­jurnal. 13,15 Varietăți muzicale. R­ADIO— O anomalie în distribuirea medicamentelor­­ către cooperatorii pensionari GRATUITĂŢI PLĂTITE Liviu Ştef de la cooperativa agri­colă din Covăsinţ, judeţul Arad, căruia i s-a încredinţat sarcina de responsabil cu probleme sociale, este nedumerit: „ Am eliberat anul acesta pes­te 240 de adeverinţe pentru consul­­­taţii, internări şi tratamente medi­cale. La toţi cei care au cerut le­­am dat. Nu ştiu dacă am făcut bine, încă nu îmi este clar : are dreptul la medicamente şi materiale sanitare gratuite orice cooperator bolnav, sa­i numai pensionarii şi aceia ca­re vin cu regularitate la muncă în unitate ? Cu alte cuvinte, la Covăsinţ nici chiar cei carora le revine sarci­na să popularizeze normele lega­le în vigoare,­­cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţi­ilor de viaţă ale ţăranilor coope­ratori nu ştiu că, potrivit Hotărî­­rii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., au dreptul la medicamente şi materiale sanitare (în tratament ambulatoriu) membrii cooperatori pensionari şi membrii de familie ai acestora. Asemenea neînţelegeri se mai întîlnesc în unele sate şi comune arădane. Nu rareori, datorită unei exigenţe prost înţeleasă, unor coo­peratori pensionari nu li se dau gratuit medicamente. E drept, activiştii uniunii ju­deţene şi ai filialei casei de pen­sii duc o continuă activitate de în­drumare şi control în cooperative. Se organizează periodic acţiuni de instruire cu preşedinţii de coope­rative şi cu responsabilii cu pro­blemele sociale din unităţi. — Foarte curînd vom reuşi să punem capăt oricărei anomalii pri­vind eliberarea adeverinţelor pen­tru gratuităţi de medicamente — afirmă tovarăşul Ioviţă Pricop, preşedintele filialei casei de pensii din Arad, în general, se va pune la punct, în cadrul fiecărei coo­perative, modalitatea de acordare a tuturor înlesnirilor medicale, conform cu hotărîrile adoptate de conducerea de partid și de stat. In acest context, aș vrea să subliniez însă o problemă care n-a fost încă rezolvată. Practic, deşi au dreptul la gratuităţi, unii cooperatori sunt nevoiţi să cumpere medicamente. De ce ? După cum afirmă farmaciştii din comuna Pecica, din Ineu şi din alte localităţi arădane, medicamen­tele repartizate pentru a fi distri­buite gratuit ţăranilor cooperatori sunt puţine. — Ni s-a comunicat — afirmă medicul Gelu Borcescu, director al policlinicii din Pecica — că, deo­camdată, nu se pot asigura în su­ficientă măsură unele medicamente cum sunt hipotensivele. înţelegem că e o situaţie de moment însă nu putem pricepe de ce lip­sesc medicamente şi materiale sa­nitare uzuale, cum sunt aspirina, acatorul, tabletele expectorante sau vata, serul fiziologic, leucoplastul, fesile, compresele sterilizate. — Am avut cazuri — adaugă farmacista Alina Moldoveanu — cînd s-au prezentat la noi pensio­nari, copii şi alţi membri de fami­lie îndreptăţiţi să primească gra­tuit medicamente şi materiale sa­nitare, cărora nu le-am putut da ser fiziologic necesar pentru di­zolvarea penicilinei. — Eu aş propune — ne spune medicul Borcescu — să se aibă în vedere în special situaţia coopera­torilor pensionari. Numărul lor a crescut, fiindcă însăşi dura­ta medie de viaţă s-a prelungit. Bunăoară, în teritoriul policlinicii noastre (care cuprinde localităţi­le Pecica, Nădlac, Semlac şi Şeitin) circa 4 400 de cooperatori agricoli au trecut de vîrsta pensionării şi, deci, au dreptul la medicamente în mod gratuit. Directorul policlinicii din Peci­ca a arătat, de asemenea, că mulţi pensionari au nevoie să se tra­teze — fie preventiv, fie curativ — împotriva unor afecţiuni cardi­ace, reumatice sau de altă natură. Dar tocmai medicamentele nece­sare pentru asemenea tratamente nu se primesc îndeajuns. Este o deficienţă pe care Minis­terul Sănătăţii trebuie şi poate să o înlăture operativ, asigurînd ast­fel condiţii optime de aplicare a Hotărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţii­lor de viaţă ale membrilor coope­rativelor agricole de producţie. AUREL IVAN CEL MAI FRUMOS DAR (Urmare din pag. 1) învăţînd lucruri folositoare, jucindu-se, odihnindu-se, în Topologu sînt 7 sate şi în fie­care din ele funcţionează gră­diniţă. Frumos arată şi grădi­niţele din Frecăţei, Văcăreai, fijia — cu mobilier „pe mă­sură", cu pijamale albastre ca cerul, cu prosoape albe, curate. Medicii şi surorile de la circumscripţiile comunale se îngrijesc ca mesele să fie consistente, să fie respectate condiţiile de alimentare a co­piilor. Am stat de vorbă cu pre­şedinţi de cooperative şi cu ţărănci, cu medici, învăţători, primari, cu bătrîni ai satelor. Pretutindeni se face simţită aceeaşi grijă de a se asigura mamelor posibilitatea să muncească în linişte, copiilor să fie feriţi de pericole. Şi mi s-a părut aceasta a fi cel mai frumos dar de Ziua copiilor noştri. Pentru gospodarii care nu l-au făcut pînă acum, nici 1 iulie nu-i prea tîrziu. Vineri 2 iunie PROGRAMUL 1 : 9,00 Deschi­derea emisiunii de dimineaţă. Te­lex. 9,05 Dinamica societăţii­­ro­mâneşti. 9,25 Moment folcloric: Rapsodie românească. 9,40 Re­portaj TV. Existenţa a doua (re­luare). 10,00 Curs de limba ger­mană. 10,30 Film serial pentru copii: Aii şi cămila (reluare). 10,45 Pagini de umor. 11,35'­Bucu­­reştiul necunoscut. 12,00 Telejur­nal. 16,00-17,00 Teleșcoală. 17,30 Deschiderea emisiunii de după amiază. Arta plastică. 17,45 Stop­­cadr­u. 18,10 Farmecul operetei. 18,30 Satul contemporan. 18,50 Tragerea loto. 19,00 Revista litera­ră TV. 19.20­­ 001 de seri. 19,30 Tele­jurnal. 20,00 Drumuri în istorie, Muzeul de istorie al Republicii Socialiste România (III). 20,15 Film artistic: Hatard. 22,20 Abru­­zzi şi Molise — film documentar. 22,40 24 de ore din ţările socialiste PROGRAMUL 2. 20,00 Film de animaţie pentru copii : Insula comorilor. 20,15 Biblioteca pentru toţi. 21,00 Agendă. 21,10 Cînd în­suşi glasul... Emisiune de lieduri româneşti. 21,35 Viaţa economică a Capitalei. 21,55 Film documen­tar : Cel mai tînăr oţel. 22,10 Dans şi muzică de pretutindeni. jgT**** yg§ Timpul probabil pentru 1 iunie , vremea se menţine frumoasă şi căl­duroasă, cu cerul variabil în cea mai mare parte a ţării, exceptând Cri­­şana, Maramureş, nordul Transilvaniei şi al Moldovei unde vremea va deveni uşor instabilă; în aceste regiuni cerul va prezenta înnourări tem­porare, iar locul se vor semnala averse de ploaie. Vîntul va sufla potrivit cu unele intensificări din vestul ţării. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 6 şi 16 grade, iar maximele între 20 şi 30 de grade. Timpul probabil pentru 2, 3 şi 4 iunie. Cerul va fi variabil cu înnou­rări mai pronunţate în prima parte a intervalului, cînd vor cădea averse locale însoţite de descărcări electrice şi de intensificări de vint. Apoi, a­­versele vor deveni izolate. Temperatura va marca o uşoară scădere în nord-vestul ţării. Minimele vor oscila între 5 şi 15 grade, iar maximele între 18 și 28 de grade, mai ridicate în sudul țării. I I I I I I I­­ I I Manifestări cultural-artistic® dedicate CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI • „MÎNDRĂ FLOA­­RE-I PRAHOVA". Duminică, Ploieşti­ul a fost din nou gazda deschiderii tra­diţionalului festival folcloric „Mîndră floare-i Prahova”, la care şi-au dat concursul 1000 de artişti amatori din căminele culturale săteşti şi casele de cultură din judeţ. Festivalul a început printr-o reuşită para­dă a portului popular. Artiştii amatori au prezentat un spec­tacol folcloric pe o estradă a­­menajată în faţa Palatului culturii din localitate. Deschi­derea festivalului folcloric „Mîndră floare-i Prahova” a atras mii de spectatori care au răsplătit prin vii aplauze mă­iestria artistică şi interpretati­vă a cântăreţilor, dansatorilor şi fluieraşilor de pe meleagu­rile prahovene. H. GROSU coresp. „Satului socialist” • „COSTEŞTI ’72“ Peste 20 000 de tineri mun­citori, ţărani cooperatori, intelectuali din aşezările situa­te in zona Munţilor Orăştie, Retezatului, Apusenilor, de pe Valea Mureşului, şi din alte judeţe ale ţării au fost la Cos­­teşti martori ai unor interesan­te evocări ale faptelor de eroism şi vitejie ale strămoşilor noş­tri, ce-au scris cu litere de aur, pagini glorioase de istorie. In emoţionante cuvinte prof. dr. Hadrian Daicoviciu a subliniat De la corespondenţii noştri judeţeni deosebita valoare istorică şi ştiinţifică a acestor importan­te vestigii din Munţii Orăştie, ale civilizaţiei dacice. O lecţie de istorie vie a acad. Constan­tin Daicoviciu despre trecutul neamului nostru a emoţionat miile de tineri în îndemnul şi călduroasa chemare către ge­neraţia contemporană de a preţui trecutul istoriei, faptele de eroism, întreaga manifestare cultu­­ral-educativă şi artistică „Cos­­teşti ’72”, organizată in spiritul înaltelor şi pilduitoarelor tra­diţii de luptă glorioasă ale înaintaşilor noştri a constituit Un vibrant şi călduros omagiu închinat partidului acum cînd pe cuprinsul întregii ţări, oa­menii muncii întimpină cu noi izbînzi, într-o plenară angaja­re în întrecere, apropiata Con­ferinţă a Partidului Comunist Român. ZINA VESESCU coresp. „Satului socialist” • „PE URME DE BA­­I­LADĂ“ ! Sub semnul însufleţitor al apropiatei Conferinţe naţionale I a Partidului Comunist Român, •I la Gura Teghii — Buzău, a­u avut loc duminică 28 mai, fes- I tivalul folcloric „Pe urme de­­ baladă” care reuneşte în fie­ care an solii cîntecului şi jocu- I lui buzoian, precum şi ai jude-­­ ţelor învecinate. De astă dată, I la reuşita serbării cîmpeneşti ■ desfăşurată în cadrul pitoresc al poienii Podul Bălan, şi-au­­ dat concursul artişti amatori I din Braşov, Covasna şi Vran­ ,­cea, care au încîntat miile de­­ spectatori prezenţi, prin far-­­ mecul jocurilor de la Dăişoara,­­ Rupea şi Făgăraş, al dansurilor­­ secuieşti ca şi prin recitalul ta­lentelor valoroase de la Naru­ja. Printre artiştii amatori din­­ judeţul Buzău s-au remarcat în mod deosebit rapsozii popu- I lari Gheorghe Radu din Biso- I­ca, Dionisie Ciuparu din Pă- I­nătău şi Zina Negrei din Siriu­­ care au interpretat variante I ale baladei locale Gheorghelaş. MIRON ŞTEFANESCU coresp. „Satului socialist” I­ I • ACŢIUNI CULTU- 1 | RALE LA TG. MUREŞ | I­ ­n localitatea Acăţari, jude- . tul Mureş s-a desfăşurat a şa- I sea ediţie a reuniunii corurilor I de pe valea Nirajului. 20 de­­ formaţii corale cuprinzînd pes-­­­te 850 de artişti amatori care şi-au dat întîlnire pe uriaşa scenă amenajată în aer liber I de pe terenul de sport din co- ■ mună şi pe cea a căminului­­ cultural au dedicat cîntecele­­ lor, interpretate în limbile ro­­­­mână şi maghiară, partidului I­I şi patriei noastre socialiste. In­­ aceeaşi zi, a avut loc la Tirgu- I . Mureş reuniunea corală „Doi­ . I­na mureşană” la care au parti­­­­cipat sute de artişti amatori­­ din satele judeţului. Aceste­­ spectacole au fost organizate­­ în cinstea apropiatei Conferin­ţe Naţionale a Partidului Co-­­­munist Român. LAZAR LADARIU coresp. „Satului socialist” Nr. 053 Joi 1 iunie

Next