Satul Socialist, iunie 1972 (Anul 4, nr. 953-978)
1972-06-01 / nr. 953
PAGINA 2 Un reporter şugubăţ, ca să elogieze fermecătoarea Cadarcă de Recaş cu care se împărtăşise fericit la ea acasă, a dedicat acestei comune următorul elogiu: „Timişoara este un oraş mare pe lingă Recaş! Abila inversiuneîmi stăruia în minte, pe cînd făceam turul de orizont al localităţii dornică nu a-şi mărturisi cu grabă cuceririle urbane şi năzuinţele arzătoare în aceeaşi direcţie. Mă atrage în primul rînd complexul comercial şi de deservire dinn centru, o modernă clădire din beton şi din sticlă aparţinînd cooperaţiei de consum. Parterul e ocupat de un elegant local al ospitalităţii tradiţionale; la etaj raioanele cu mărfuri industriale etalează un sortiment bogat şi atrăgător, începînd de la textile şi confecţii, de la pantofi şi cravate, pînă la aparatele electrice necesare astăzi în orice fel de gospodărie, fie de oraş, fie de ţară. In casa scărilor, peretele de fundal e întreg un mozaic artistic dedicat tematic belşugului ogoarelor, care, ca o temelie, formează bază dezvoltării actuale şi viitoare a comimei. Recoltele cîmpiilor şi dealurilor recăşene sunt înfăţişate în mod simbolic ; dincolo de simboluri se află, insă, puternica realitate a ogoarelor, grădinilor, livezilor mănoase. Şi, bineînţeles, viile. La Recaş, oamenii ştiu a munci. Acum două decenii s-au unit.litere Ungă putere, intr-o cooperativă agricolă de producţie, azi o mare şi mîndră unitate a agriculturii cooperatiste din această parte de ţară. Aceasta, alături de întreprinderea agricolă de stat din Recaş se constituie ca principala temelie economică a bunăstării locuitorilor comunei. Viticultorii de la I.A.S. au dus Cadarca locală la o adevărată glorie internaţională, consemnată intr-un impresionant palmares de medalii de aur şi de argint, cucerite în locuri de celebritate pentru circulaţia mondială a vinului. Sunt, desigur, excelente subiecte de discuţie la faţa locului, insă lui Constantin Deliu, secretar de partid şi primar al comunei, îi place să vorbească mai mult despre oameni. Aceasta pentru că el însuşi e un om şi jumătate, un pasionat al muncii sale, ambiţios pentru comuna sa, hotărît să-şi onoreze funcţiile oficiale cu întreaga dăruire a inimii şi minţii sale. Cu toate că nu e localnic, el a devenit localnic, iubind Recaşul şi lumea lui. Am avut ocazia să-l urmăresc pe acest om al timpului nostru in acţiune, stind de vorbă cu recăşenii lui, înţelegînd sau încertînd să le înţeleagă rapid doleanţele, lămurindu-i şi luînd hotărîrile de care ei aveau nevoie. Mira făcut impresia că în mintea sa strădania principală e aceea de a armoniza interesele obşteşti cu cele particulare, şi-n acest fel am avut revelaţia frumuseţii unei munci care se impune de la sine. E reconfortant să auzi pe un astfel de om vorbind cu profundă convingere : ,,Pentru mine e o mare bucurie cînd văd ua cămin fericit !“ L-am urmat prin multe dintre căminele socotite de el fericite şi pe care dorea neapărat să mi le arate. Descopeream un Recaş îngrijit şi curat nu numai la modul edilitar, ci şi intim, dinco- MIRCEA ŞERBANESCU la de faţadele proaspăt văruite şi curăţite. Am intrat în casă primitoare a Emiliei Ciucur, am stat pe un scaun in locuinţa nou construită a lui Szabó Nyíri Ioan, am gustat o dulceaţă la Nicolae Birnstill şi m-am bucurat de un pahar de vin din rezerva, pe care Jacob Stanici o ţine la păstrare pentru nunta nepoatei sale. Sunt ţărani cooperatori, care s-au apropiat fiecare în felul său de cooperativa agricolă de producţie, dar frumuseţea căminelor lor de azi impune termenul de „bunăstare" fără nici o deosebire. Casele, fie vechi sau noi, sunt împodobite cu mobile moderne, de oraş, cu multe tablouri şi fotografii, cu ghivece de flori, cu aparate electrice de tot felul — televizoare, frigidere etc. Emiliei Ciucurii plac plantele exotice — ce frumoase sînt lămîile din arbuștii puși în mari lăzi de lemn, pline cu pămînt! — pe cînd Iacob Stanici, după ce ne-a arătat interiorul bogat mobilat al casei lui, ne face să poposim lingă pianul din camera din faţă. Am avut senzaţia reverberaţiei luminoase a unei expresii puternice, impunătoare a vremii noastre. In toate aceste case se trăieşte mult mai bine decit oricînd altădată în trecut şi există semne de confort încă mai mare. Fiecare casă are în aşteptare o cameră de baie. In curînd la Recaş va curge apă curentă prin robinetele din camerele de baie şi din bucătării. Primul kilometru de conducte va fi instalat încă anul acesta, foarte curînd. Bunăstarea în creştere străbate toate căminele văzute de mine sau nevăzute de mine, dar prezente pe aria comunei Recaş, indiferent de limba în care localnicii îşi spun „Bună ziua". Şi cînd spun „bunăstare" referindu-mă la Recaş, fie ea rostită în română, maghiară, germană, croată, nu văd numai limitele vieţii în căminul respectiv, ci mă gîndesc cu emoţie la viaţa nouă a poporului întreg, de pe toate plaiurile ţării. Spre exemplu, îmi evoc cu emoţie relatarea Emiliei Ciucur, preşedinta comisiei de femei din cooperativă, despre excursiile mult îndrăgite de femeile recăşene. Au fost la Băile Herculane, la Oradea, pe muntele Găina, se vor mai duce şi in alte părţi. Unele dintre femeile Recaşului vedeau pentru prima dată în viaţă cum arată cu adevărat un munte ! Au trăit o viaţă întreagă de muncă şi de zbucium odinioară, dar niciodată nu s-au gîndit că vor urca în realitate un plai montan ! Şi „pentru prima dată" se poate exprimă la Recaş în mai multe limbi, datorită vieţii noi a comunei ; spre exemplu — pentru prima dată la Recaş există un parc, un parc adevărat, ca la oraş, cu alei, cu bănci, cu lumini albastre, şi cu mulţi, foarte mulţi trandafiri. In locul unui spaţiu pietruit arid, azi există un parc frumos, cu tot ce-i trebuie pentru înaintarea sufletului omenesc : lumini albastre, alei liniştite, trandafiri şi acel şirag de nestemate pe care-l adaugă celorlalte cuvinte rostite in mai multe limbi, cuvîntul care exprimă cel mai adecvat adevărul adesea rostit în patru limbi de către recăşenii de azi: „Frumos". FRUMUSEŢEA MUNCII ÎNFRĂŢITE .nmmnnnnnnmmr înnnnnrrnnnnnnnnnr^^ Amintindu-mi de copilăria mea, vă scriu cu emoţie aceste rînduri. o La cooperativa noastră am amenajat un cămin de zi cu creşă unde 75 de copii primesc o îngrijire deosebită, în cadrulcăminului am amenajat 3 dormitoare, două săli de clasă, sală de mese, spălător etc. Recent am confecţionat două balansoare, un leagăn dublu şi un carusel. Patru cooperatoare, asigură îngrijirea copiilor. Tocmai de aceea nu avem probleme cu întreţinerea culturilor. Zilnic pe tarlalele cooperativei noastre muncesc 260 de cooperatoare. 26 mai 1972 PĂUN MIRCEA preşedintele cooperativei agricole de producţie din Comuna Uivara Judeţul Timiş £ i^UUUUUUÎJULSJULJUULJULSJLJUiUJlJlAAA^ De la Badea Cîrţan, încoace şi desigur şi mai înainte, se ştie că cel care poartă cartea la sîn şi o duce pînă la omul care o aşteaptă, e un nobil purtător de lumină şi, fără îndoială, dăruit acestei misiuni. Sînt bibliotecari pe care îi ştim că înfruntă stihiile iernii pentru a nu lăsa fără noutăţi literare satele izolate. Ajuns în casa omului, aşa cum se duce medicul de pildă, bibliotecarul observă caracteristicile fiecărei, categorii de vîrstă sau de ocupaţie lăsînd fiecăruia cartea de care are nevoie. In munca bibliotecarului şi-a făcut însă loc diletantismul. Pentru unii ea nu este o profesie de onoare ci de rutină funcţionărească. Sînt bibliotecari care citesc mai puţin decît un cititor mediu sau nu citesc aproape de loc. Şi-n acest caz cine, cum poate să recomande Cărţi, să îndrume pe cititor, să-l introducă în lumea cunoştinţelor de care are nevoie ? Stela Moţoc bibliograf principal la Constanţa mărturisea un lucru pe care mai că nu-ţi venea să-l crezi : „Sunt bibliotecari fără vocaţia lecturii, sau refractari faţă de ea“. Iar noi adăugăm că un astfel de om devine fără doar şi poate un manipulării de carte. Lectura unei cărţi este un act autentic de cultură cu implicaţii directe în conduita omului şi în activitatea lui productivă. Pentru aceasta se cere bibliotecii să fie o instituţie dinamică iar bibliotecarului, un om cu fantezie. Există în comuna Baloteşti — Ilfov o bibliotecară care activează de 2 decenii neîntrerupt. Ea spune: „Cărţile n-auvoie să mucegăiască în rafturi dar ca să le ceară, omul trebuie să ştie de existenţa lor“. Modul cum e pusă în lumină cartea constituie aici primul act de iniţiativă profesională. Săptămânal este prezentat în medalion un scriitor citîndu-se datele biografice esenţiale. Apoi îi sînt expuse cărţile. Qmail din sală capătă pen- \ tm autor şi cărţile acestuia un interes aparte explicat de faptul că-i cunoaşte a-' |mănunte din viaţă şi din procesul de creaţie. Pe li- j nia aceluiaşi stil de lucru, I adică acela de a reliefa ti- tiu! şi valoarea cărţii, sunt şi expoziţiile cărţii agricole I la care sunt invitaţi să con- j ferenţieze specialişti de la „Casa agronomului” din Săftica. Acţiunea se desfăşoară în chiar spaţiul de lectură al bibliotecii, cu o participare restrînsă dar activă de oameni care vin aici din pur imbold personal. La Hotarele, acelaşi judeţ, sub veghea şi strădania Floricăi Dorobanţu, biblioteca a devenit staţie pilot, adică unitate model pe judeţ. Sînt 6 unităţi model din 125 de biblioteci cîte numără judeţul. Şi fiindcă, deşi promiţător, debutul e încă firav, sperăm într-o desfăşurare fermă şi rapidă a iniţiativei Tov. Dumitru Borga preşedintele comitetului judeţean al culturii şi educaţiei socialiste ne spune că misiunea bibliotecarului „începe să devină o profesie cu un profil cert, care cere vocaţie şi pasiune dat fiind şi faptul că posturile sînt acum ocupate prin concurs. Se merge în munca cu cartea, spre profesionalizare trecîndu-se printr-o şcoală postliceală de specialitate. Dar oricît de largă ar fi instruirea, ea nu poate înlocui pasiunea individului”. Subliniem la rândul nostru această calitate, amintind celor care se ocupă în acest judeţ de răspândirea cărţii că din efectivul populaţiei săteşti doar o mică parte apare consemnată în fişele bibliotecilor. E încă puţin faţă de cerinţele spirituale ale unei epoci moderne. Categoria necititorilor e îngroşată de satele unde sînt biblioteci filiale. Ce ar trebui să fie o bibliotecă ,filială ? Un Centru de vibraţie culturală, cu cîteva sute de cărţi mînuite de un dascăl inimos. Ce este o bibliotecă filială ? Un dulap cu cărţi puse sub lacăt, aflate adesea în cancelaria şcolii. Apare în satul Gruiu şi Arţari din comuna Budeşti, în Hulubeşti, comuna Călugăreni, în Letca Veche, Gorneni şi Epureşti din comuna Letca Nouă ş. a. Şi mai este explicat procentul acesta încă scăzut de cititori de existenţa unor bibliotecari ca Petru Dumitru din Buturugeni care la 24 de ani ai săi se remarcă printr-un vădit dezinteres în profesia pe care o practică, de Ecaterina Manole din Platoneşti, care dă dovadă de multă superficialitate şi comoditate în exercitarea misiunii, de Dinu Dumitru ş.a. Din 49 bibliotecari din judeţul Constanţa numai 4 au o vechime între 10—15 ani. Fluctuaţia în rîndul acestora se explică prin faptul că posturile se ocupă în multe locuri la întâmplare, că profesia aceasta încărcată de răspunderi devine o soluţie pe termen limitat pentru cei care nu s-au realizat în alte domenii. Sînt admişi ca bibliotecari tineri sau tinere fără o pregătire adecvată care-şi oferă serviciile pentru un timp determinat. Şi consiliul popular le acceptă cu uşurinţă oferta. Transformarea bibliotecarului în manipulant de cărţi se datoreşte faptului că acesta nu are un criteriu ştiinţific în muncă. A lucra ştiinţific înseamnă aici a ţine cont de configuraţia economică şi spirituală a satului, de cerinţele de cultură ale fiecărei categorii de oameni, de gradul de pregătire şi de puterea de asimilare a fiecăruia, în primul trimestru al anului din cei 5 200 locuitori ai comunei Şelimbăr-Sibiu, au trecut pragul biblioteci 293. Din aceştia numai 34 sînt ţărani cooperatori. Dacă ar fi înţeles substratul acestui fenomen, bibliotecara Ana Toghi ar fi trebuit să intensifice formele de lectură în rândul cooperatorilor, adică în rîndul celor care hotărăsc soarta producţiei şi-n ultimă analiză prosperitatea comunei. Dar bibliotecarei acest fenomen nu i-a spus nimic. Multe din carenţele muncii de bibliotecar se datoresc şi separatismului artificial dintre bibliotecă şi cămin cultural, adăpostite de acelaşi acoperiş, constituind în fond o instituţie unică. La Şelimbăr, ca şi la Ştefan Vodă şi-n alte părţi, directorii căminelor culturale privesc activitatea bibliotecilor ca ceva rupt de instituţia respectivă. Se cere din partea consiliilor populare o mai atentă supraveghere şi îndrumare a muncii bibliotecarilor şi a bibliotecilor comunale. Pentru că o carte ajunsă în mîna săteanului este un univers care i se desfăşoară sub ochi. Avea dreptate Artimon Murgoei de la C.A.P. — Dor Mărunt cînd spunea : „Cînd deschid o carte parcă aş intra într-o casă nouă”. Tovarăşi bibliotecari reflectaţi la vorbele acestea înţelepte şi faceţi ca fiecare carte să străbată drumul din raft la sufletul omului. VIRGIL TOSO BIBLIOTECARUL - om cu o profesie certă, nu un simplu depozitar de cărţi SATUL SOCIALIST Vineri 2 iunie PROGRAMUL 1 . 6,00 Muzică şi actualităţi. 7,00 Radiojurnal. 8,00 Sumarul presei. 9,30 Memoria pămîntului românesc (reluare). 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Orchestra de muzică populară Mezeşul din Zalău. 10,30 Selecţiuni din scena lirică „La şezătoare". 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Din muzica popoarelor’. 11,15 Pe teme juridice. 11,25 Ţara holdelor bogate — cîntece. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 Chită Petre Geambaşu şi Conchdta Bautista. 12,15 Recital Ion Buzea. 12,30 întîlnire cu melodia populară. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Avanpremieră cotidiană. 13,40 Melodii de ieri şi de azi. 14,00 Compozitorul săptămînii — Maurice Ravel. 14,40 Piese pentru fanfară de Dumitru Eremia. 15,00 Buletin de știri. 15,05 Radioancheta economică. 15,30 Pagini din muzica de estradă. 16,00 Radiojurnal. 16,15 Muzică uşoară. 16,35 Concert de muzică populară. 16,50 Publicitate radio. 17.00 Pentru patrie. 17.40 în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român. Conştiinţă şi personalitate. 18,00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară de George Macovescu. 20,05 Teatru radiofonic. Apartamentul cu bucluc, după comedia lui Mehes György. 21,30 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22,30 Concert de seară. 22,55 Moment poetic Demostene Botez. 23,00 Concert de seară. PROGRAMUL 2 . 6,00 — 8,05 Program muzical de dimineaţă. 6,05 Buletin de ştiri. 7,00 Radiojurnal. 8,05 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8,20 Mari interpreţi : Dinu Lipatti. 9,10 Lecturi literare. 9,30 Buletin de ştiri. 9,35 Muzică populară. 10,00 Recital de pian Dan Misrahy. 11,30 Solişti de muzică uşoară. 11,55 Ştiinţa la zi. 12,00 Buletin de ştiri. 12,03 Avanpremieră cotidiană. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Varietăți muzicale. RADIO— O anomalie în distribuirea medicamentelor către cooperatorii pensionari GRATUITĂŢI PLĂTITE Liviu Ştef de la cooperativa agricolă din Covăsinţ, judeţul Arad, căruia i s-a încredinţat sarcina de responsabil cu probleme sociale, este nedumerit: „ Am eliberat anul acesta peste 240 de adeverinţe pentru consultaţii, internări şi tratamente medicale. La toţi cei care au cerut leam dat. Nu ştiu dacă am făcut bine, încă nu îmi este clar : are dreptul la medicamente şi materiale sanitare gratuite orice cooperator bolnav, sai numai pensionarii şi aceia care vin cu regularitate la muncă în unitate ? Cu alte cuvinte, la Covăsinţ nici chiar cei carora le revine sarcina să popularizeze normele legale în vigoare,cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale ţăranilor cooperatori nu ştiu că, potrivit Hotărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., au dreptul la medicamente şi materiale sanitare (în tratament ambulatoriu) membrii cooperatori pensionari şi membrii de familie ai acestora. Asemenea neînţelegeri se mai întîlnesc în unele sate şi comune arădane. Nu rareori, datorită unei exigenţe prost înţeleasă, unor cooperatori pensionari nu li se dau gratuit medicamente. E drept, activiştii uniunii judeţene şi ai filialei casei de pensii duc o continuă activitate de îndrumare şi control în cooperative. Se organizează periodic acţiuni de instruire cu preşedinţii de cooperative şi cu responsabilii cu problemele sociale din unităţi. — Foarte curînd vom reuşi să punem capăt oricărei anomalii privind eliberarea adeverinţelor pentru gratuităţi de medicamente — afirmă tovarăşul Ioviţă Pricop, preşedintele filialei casei de pensii din Arad, în general, se va pune la punct, în cadrul fiecărei cooperative, modalitatea de acordare a tuturor înlesnirilor medicale, conform cu hotărîrile adoptate de conducerea de partid și de stat. In acest context, aș vrea să subliniez însă o problemă care n-a fost încă rezolvată. Practic, deşi au dreptul la gratuităţi, unii cooperatori sunt nevoiţi să cumpere medicamente. De ce ? După cum afirmă farmaciştii din comuna Pecica, din Ineu şi din alte localităţi arădane, medicamentele repartizate pentru a fi distribuite gratuit ţăranilor cooperatori sunt puţine. — Ni s-a comunicat — afirmă medicul Gelu Borcescu, director al policlinicii din Pecica — că, deocamdată, nu se pot asigura în suficientă măsură unele medicamente cum sunt hipotensivele. înţelegem că e o situaţie de moment însă nu putem pricepe de ce lipsesc medicamente şi materiale sanitare uzuale, cum sunt aspirina, acatorul, tabletele expectorante sau vata, serul fiziologic, leucoplastul, fesile, compresele sterilizate. — Am avut cazuri — adaugă farmacista Alina Moldoveanu — cînd s-au prezentat la noi pensionari, copii şi alţi membri de familie îndreptăţiţi să primească gratuit medicamente şi materiale sanitare, cărora nu le-am putut da ser fiziologic necesar pentru dizolvarea penicilinei. — Eu aş propune — ne spune medicul Borcescu — să se aibă în vedere în special situaţia cooperatorilor pensionari. Numărul lor a crescut, fiindcă însăşi durata medie de viaţă s-a prelungit. Bunăoară, în teritoriul policlinicii noastre (care cuprinde localităţile Pecica, Nădlac, Semlac şi Şeitin) circa 4 400 de cooperatori agricoli au trecut de vîrsta pensionării şi, deci, au dreptul la medicamente în mod gratuit. Directorul policlinicii din Pecica a arătat, de asemenea, că mulţi pensionari au nevoie să se trateze — fie preventiv, fie curativ — împotriva unor afecţiuni cardiace, reumatice sau de altă natură. Dar tocmai medicamentele necesare pentru asemenea tratamente nu se primesc îndeajuns. Este o deficienţă pe care Ministerul Sănătăţii trebuie şi poate să o înlăture operativ, asigurînd astfel condiţii optime de aplicare a Hotărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperativelor agricole de producţie. AUREL IVAN CEL MAI FRUMOS DAR (Urmare din pag. 1) învăţînd lucruri folositoare, jucindu-se, odihnindu-se, în Topologu sînt 7 sate şi în fiecare din ele funcţionează grădiniţă. Frumos arată şi grădiniţele din Frecăţei, Văcăreai, fijia — cu mobilier „pe măsură", cu pijamale albastre ca cerul, cu prosoape albe, curate. Medicii şi surorile de la circumscripţiile comunale se îngrijesc ca mesele să fie consistente, să fie respectate condiţiile de alimentare a copiilor. Am stat de vorbă cu preşedinţi de cooperative şi cu ţărănci, cu medici, învăţători, primari, cu bătrîni ai satelor. Pretutindeni se face simţită aceeaşi grijă de a se asigura mamelor posibilitatea să muncească în linişte, copiilor să fie feriţi de pericole. Şi mi s-a părut aceasta a fi cel mai frumos dar de Ziua copiilor noştri. Pentru gospodarii care nu l-au făcut pînă acum, nici 1 iulie nu-i prea tîrziu. Vineri 2 iunie PROGRAMUL 1 : 9,00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Telex. 9,05 Dinamica societăţiiromâneşti. 9,25 Moment folcloric: Rapsodie românească. 9,40 Reportaj TV. Existenţa a doua (reluare). 10,00 Curs de limba germană. 10,30 Film serial pentru copii: Aii şi cămila (reluare). 10,45 Pagini de umor. 11,35'Bucureştiul necunoscut. 12,00 Telejurnal. 16,00-17,00 Teleșcoală. 17,30 Deschiderea emisiunii de după amiază. Arta plastică. 17,45 Stopcadru. 18,10 Farmecul operetei. 18,30 Satul contemporan. 18,50 Tragerea loto. 19,00 Revista literară TV. 19.20 001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,00 Drumuri în istorie, Muzeul de istorie al Republicii Socialiste România (III). 20,15 Film artistic: Hatard. 22,20 Abruzzi şi Molise — film documentar. 22,40 24 de ore din ţările socialiste PROGRAMUL 2. 20,00 Film de animaţie pentru copii : Insula comorilor. 20,15 Biblioteca pentru toţi. 21,00 Agendă. 21,10 Cînd însuşi glasul... Emisiune de lieduri româneşti. 21,35 Viaţa economică a Capitalei. 21,55 Film documentar : Cel mai tînăr oţel. 22,10 Dans şi muzică de pretutindeni. jgT**** yg§ Timpul probabil pentru 1 iunie , vremea se menţine frumoasă şi călduroasă, cu cerul variabil în cea mai mare parte a ţării, exceptând Crişana, Maramureş, nordul Transilvaniei şi al Moldovei unde vremea va deveni uşor instabilă; în aceste regiuni cerul va prezenta înnourări temporare, iar locul se vor semnala averse de ploaie. Vîntul va sufla potrivit cu unele intensificări din vestul ţării. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 6 şi 16 grade, iar maximele între 20 şi 30 de grade. Timpul probabil pentru 2, 3 şi 4 iunie. Cerul va fi variabil cu înnourări mai pronunţate în prima parte a intervalului, cînd vor cădea averse locale însoţite de descărcări electrice şi de intensificări de vint. Apoi, aversele vor deveni izolate. Temperatura va marca o uşoară scădere în nord-vestul ţării. Minimele vor oscila între 5 şi 15 grade, iar maximele între 18 și 28 de grade, mai ridicate în sudul țării. I I I I I I I I I Manifestări cultural-artistic® dedicate CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI • „MÎNDRĂ FLOARE-I PRAHOVA". Duminică, Ploieştiul a fost din nou gazda deschiderii tradiţionalului festival folcloric „Mîndră floare-i Prahova”, la care şi-au dat concursul 1000 de artişti amatori din căminele culturale săteşti şi casele de cultură din judeţ. Festivalul a început printr-o reuşită paradă a portului popular. Artiştii amatori au prezentat un spectacol folcloric pe o estradă amenajată în faţa Palatului culturii din localitate. Deschiderea festivalului folcloric „Mîndră floare-i Prahova” a atras mii de spectatori care au răsplătit prin vii aplauze măiestria artistică şi interpretativă a cântăreţilor, dansatorilor şi fluieraşilor de pe meleagurile prahovene. H. GROSU coresp. „Satului socialist” • „COSTEŞTI ’72“ Peste 20 000 de tineri muncitori, ţărani cooperatori, intelectuali din aşezările situate in zona Munţilor Orăştie, Retezatului, Apusenilor, de pe Valea Mureşului, şi din alte judeţe ale ţării au fost la Costeşti martori ai unor interesante evocări ale faptelor de eroism şi vitejie ale strămoşilor noştri, ce-au scris cu litere de aur, pagini glorioase de istorie. In emoţionante cuvinte prof. dr. Hadrian Daicoviciu a subliniat De la corespondenţii noştri judeţeni deosebita valoare istorică şi ştiinţifică a acestor importante vestigii din Munţii Orăştie, ale civilizaţiei dacice. O lecţie de istorie vie a acad. Constantin Daicoviciu despre trecutul neamului nostru a emoţionat miile de tineri în îndemnul şi călduroasa chemare către generaţia contemporană de a preţui trecutul istoriei, faptele de eroism, întreaga manifestare cultural-educativă şi artistică „Costeşti ’72”, organizată in spiritul înaltelor şi pilduitoarelor tradiţii de luptă glorioasă ale înaintaşilor noştri a constituit Un vibrant şi călduros omagiu închinat partidului acum cînd pe cuprinsul întregii ţări, oamenii muncii întimpină cu noi izbînzi, într-o plenară angajare în întrecere, apropiata Conferinţă a Partidului Comunist Român. ZINA VESESCU coresp. „Satului socialist” • „PE URME DE BAILADĂ“ ! Sub semnul însufleţitor al apropiatei Conferinţe naţionale I a Partidului Comunist Român, •I la Gura Teghii — Buzău, au avut loc duminică 28 mai, fes- I tivalul folcloric „Pe urme de baladă” care reuneşte în fie care an solii cîntecului şi jocu- I lui buzoian, precum şi ai jude- ţelor învecinate. De astă dată, I la reuşita serbării cîmpeneşti ■ desfăşurată în cadrul pitoresc al poienii Podul Bălan, şi-au dat concursul artişti amatori I din Braşov, Covasna şi Vran ,cea, care au încîntat miile de spectatori prezenţi, prin far- mecul jocurilor de la Dăişoara, Rupea şi Făgăraş, al dansurilor secuieşti ca şi prin recitalul talentelor valoroase de la Naruja. Printre artiştii amatori din judeţul Buzău s-au remarcat în mod deosebit rapsozii popu- I lari Gheorghe Radu din Biso- Ica, Dionisie Ciuparu din Pă- Inătău şi Zina Negrei din Siriu care au interpretat variante I ale baladei locale Gheorghelaş. MIRON ŞTEFANESCU coresp. „Satului socialist” I I • ACŢIUNI CULTU- 1 | RALE LA TG. MUREŞ | I n localitatea Acăţari, jude- . tul Mureş s-a desfăşurat a şa- I sea ediţie a reuniunii corurilor I de pe valea Nirajului. 20 de formaţii corale cuprinzînd pes-te 850 de artişti amatori care şi-au dat întîlnire pe uriaşa scenă amenajată în aer liber I de pe terenul de sport din co- ■ mună şi pe cea a căminului cultural au dedicat cîntecele lor, interpretate în limbile română şi maghiară, partidului II şi patriei noastre socialiste. In aceeaşi zi, a avut loc la Tirgu- I . Mureş reuniunea corală „Doi . Ina mureşană” la care au participat sute de artişti amatori din satele judeţului. Aceste spectacole au fost organizate în cinstea apropiatei Conferinţe Naţionale a Partidului Co-munist Român. LAZAR LADARIU coresp. „Satului socialist” Nr. 053 Joi 1 iunie