Satul Socialist, iulie 1972 (Anul 4, nr. 979-1005)

1972-07-01 / nr. 979

­ ÎN ÎNTÎMPINAREA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. ŞI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Lucrătorii ogoarelor işi intensifică eforturile PENTRU OBŢINEREA UNOR PRODUCŢII MARI ŞI IEFTINE La fondul de stat — CANTITĂŢI SPORITE DE CARNE­ T DE LA PRIMELE CICLURI DE PRODUCŢIE, INVESTIŢILE ŞI-AU DOVEDIT EFICIENŢA * PRINTR-O FURAJARE ŞI ÎNGRIJIRE CORES­PUNZĂTOARE, REUŞIM SĂ LIVRĂM PUII LA GREU­TATEA MEDIE DE 1,450 KG, FAŢA DE 1,2 KG PLA­NIFICAT • VOM LIVRA, PESTE PLAN, 150 TONE DE CAR­NE Constituit cu participarea a nouă cooperative agricole, Com­plexul avicol intercooperatist Şimnicu de Sus, judeţul Dolj, a devenit un important furnizor de carne de pasăre pentru aprovi­zionarea populaţiei din judeţ, activitatea sa soldîndu-se încă de la­­primele cicluri de producţie cu însemnate beneficii. Halele complexului au fost proiectate şi construite pentru o capacitate anuală de 600 000 de pui, afluiţi în 4—5 serii. Prima serie de 120 000 de pui a fost introdusă în jurul datei de 25 mar­tie. Conform tehnologiei, livrarea urma să înceapă după 63 de zile, perioadă corespunzătoare realizării greutăţii medii de 1,2 kg. Acordînd însă o atenţie deosebită îngrijirii şi furajării, respec­tind cu stricteţe tehnologia de creştere, normele de igienă — fapt ce a avut ca urmare reducerea mortalităţilor, de la 10 la sută, cit prevăd normativele în vigoare, la numai 6 la sută — lucră­­t­­orii complexului nostru au reuşit să livreze puii din prima serie­­ la greutatea medie de 1,375 kg, realizînd un beneficiu de 325 000 MIHAIL TITESCOJ- economist-şef al Complexului avi­col intercooperatist Şimnicu de Sus, judeţul Dolj (Continuare in pag. o 3-a) • întreprinderea pentru desfacerea şi valorificarea fructelor şi legumelor din judeţul Satu-Mare urma să pună in funcţiune in 1973 la Cărei o seră în­­mulţitor de 1 hectar, pre­cum şi 15 hectare de so­larii, din care 5 hectare în­călzite. Lucrările au în­ceput cu avans considera­bil, incit, in momentul de faţă, toate cele 15 hectare de solarii produc tomate şi castraveţi a căror primă producţie este evaluată la peste 750 000 lei. • Pe malul sting al rîului Lapuş se lucrează intens la cel mai mare sistem de hi­droamelioraţii din judeţul Maramureş. Lucrarea con­stă in înălţarea unui dig pe o lungime de 17 kilometri de-a lungul riului şi dez­voltarea unei reţele de ca­nale de desecare pe o lun­gime totală de 53 km. Co­lectivul de muncă al şan­tierului a hotârât ca în cin­stea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de a 25-a aniversări a Repu­blicii să încheie lucrările cu o lună înainte de ter­men, iar staţia de pompare să fie pusă în funcţiune cu un devans de două luni. AUREL PERIDE coresp. „Satului socialist'' • Cooperativa agricolă din Sînpetru — Braşov, a livrat in perioada care a trecut din acest an peste prevederile de contract a­­proape 630 hl lapte. Participanţi la marea În­trecere, îngrijitorii de ani­male de la fermele zooteh­nice ale cooperativei a­­ ­­ gricole din Feldioara, unde producţia medie de lapte a ajuns in aceste zile la 11,3 litri pe vacă furajată, şi-au depăşit şi ei planul la zi cu 580 hl de lapte. Şi la cooperativele agricole de producţie din Beia şi Gri­­nari, unde în ultimii ani pro­ducţia de lapte nu s-a ridi­cat la nivelul posibilităţi­lor, datorită bunei organi­zări a muncii în fermele zootehnice, obligaţiile con­tractuale s-au îndeplinit şi depăşit lună de lună. Coo­peratorii din Beia, de exem­plu, au livrat peste preve­derile contractelor încheia­te 240 hl lapte, iar cei din Grinari, care şi-au înde­plinit în 22 de zile sarcini­le de plan stabilite pentru întreaga lună iunie, au li­vrat în plus 152 hl lapte. Rezultate deosebit de bune au obţinut şi crescă­torii de animale din coope­rativele agricole din Drâu­­şeni, Veneţia şi Viseri, care □u livrat peste prevederile de plan între 60 şi 200 hl de lapte. GH. VINŢI coresp. „Satului socialist" 1 În pag. c 5-a COMORI ALE CULTURII MEDIEVALE TREI MONUMEN­T OARBA DE MURE: • VEȘNICIA LUMII - O REALITATE DE NECONTEST­AT LA !­­ CULTURI DUBLE ŞI SUCCESIVE PE SUPRAFEŢE CÎT MAI MARI După cerealele păioase, pe toate terenurile eliberate MÂNĂM PORUMB . De ciţiva ani, de cmd terenul co­operativei noastre este amenajat , pentru irigaţii, obţinerea din cul­­­tur­i duble a furajelor a devenit un obişnuit. La noi, în inima Dobr­ogei’ Pă5uni*e sînt rare. Dis­­puneml' 'ns;i- de o mare fermă zoo­­tehnic-V.cuAP^te; 800 de vaci cu 5 ... \2 100 de oi. Pentru ca aces­tea o--, „Viducă cit mai mult, tre­­buie să lA “ranim corespunzător ; avem nevo­ie de furaje multe, de cea mai buVî5, calitate' Rezolvarea -.r­estei nrrobleme am gasit-o în extinderea cV^rilor succesive pe suprafețe cit ’ mal. TMri; p ractl5, anul acesta, STM hotarît sa însa­­mînțăm cu cultV' succesive fie­care hectar de \pe care recoltam cerealele păioase. \ altminteri, 60 ha de pe care .^p1 posit secara ma. '-verde au fost 'ipsămîntate de mult cu culturi dubl.­ Acestea au răsărit, s-au dezvolta. Şi au fost irigate de do uă ori. Intre po­rumbul şi fasolea pastei asemănate în cultură dublă şi culorile de bază nu xistă nici o di*ere,­va ca stadiu de vegetaţie. La seceriş lucrăm în fiu­ con­tinuu. Cele şapte maşini : c­omorna, presa de balotat, maşina de îm­prăştiat îngrăşăminte, plugul, discul, semănătoarea şi aspersorul se succed, în aceeaşi zi, pe tarla­le. Pentru aceasta ne-am pregătit temeinic. In campania de vară, pe care luptăm să o scurtăm la ma­ximum, nu există noapte. Aratul şi discuitul sunt programate să se execute, în cea mai mare parte, la lumina farurilor. 15 cooperatori au urcat la volanul tractorului : mecanicii motopompişti Petre Buzea, Ion Prisadă, Vasile Perju, fraţii Ilie şi Dumitru Voinescu şi alţii. Ei pot executa lucrări de bună calitate. Ne-au demonstrat-o şi în primăvară, cînd au lucrat la pregătirea terenului. Locul lor la motopompe, întrucît acestea vor trebui să funcţioneze mai intens DUMITRU ENE preşedintele cooperativei agricole Cuza-Vodă, judeţul Constanţa (Continuare în pag. a 3-a) . Pe 300 ha vom pro- \ duce anul acesta în \ culturi succesive \ 15 000 tone de po- \ rumb siloz \ • în campania de vară, \ fluxul continuu începe S cu combina şi sfîrşeş- ; te cu aspersorul S • 15 cooperatori, me- \ canici - motopompişti, \ vor urca la volanul \ ,tractorului, iar alţi 15 j­­­udători, instruiţi în j ) unitate, le vor lua Io-­­­­­cui la agregatele de­­­a pompare. Cooperatorii din Căteasca, judeţul Argeş, folosesc metoda de însilozare la suprafaţă, sub folii de polietilenă a furajelor. Pînă acum, nu mai puţin de 900 de tone de ierburi de pe pă­şuni şi fineţe au fost supuse acestui procedeu. ----------­ __________,______| Foto: EMANUEL TÎN­TFALA 5WWWWWWWWW,SAIQL SOCIALIST Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie ANUL IV Nr. 979 SIMBĂTĂ 1 IULIE 1972 6 pagini—30 bani De aproximativ pa­tru ani, după o viaţă de muncă, la cei 66 de mi ai săi, Stan Ştefan , cooperator din Ol­teni, judeţul Teleor­man, este pensionar. Nu l-am găsit însă acasă, îngrijindu-şi ne­poţii, ci la cîmp, unde se ocupa cu bunul mers al treburilor la arie. Muncă de loc uşoară, DELEGAŢI LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI Cooperatorul pensionar, comunistul STAN ŞTEFAN susţine: De soarta recoltelor RĂSPUNDEM TONI - 1360 DE FAMILII dacă ţinem seama de faptul că aici sunt aduse grinele recoltate de 10 combine. Pe arie, din zori şi pînă ce se lasă întunericul nopţii, vîrf şi pleacă­­zeci de căru­ţe şi camioane. Stan Ştefan cîntăreşte atent, contabilizează. Griul de sămînţă de-o parte, griul contractat cu sta­tul, cel pentru hamba­rele cooperativei. El este cel care-i spune seara preşedintelui : „premiul i se cuvine azi lui Tudor sau Iui Marin, el a recoltat cel mai mult cu combina". A fost ales ca delegat la Conferinţa Naţiona­lă a partidului în cali­tatea sa de secretar al organizaţiei P.C.R. din ferma Perii — Broşte­­ni. — Comunistul Stan Ştefan — ne spunea preşedintele cooperati­vei — se bucură de multă stimă, de preţui­re. Cit a fost la putere a îndeplinit sarcini de mare răspundere : a fost preşedinte, secre­tar al comitetului de partid pe cooperativă, pe comună. Să nu se creadă însă că învesti­tura de delegat la Con­ferinţa Naţională a partidului i s-a acor­dat numai pentru me­ritele lui din trecut, ci mai ales pentru ceea ce face acum pentru sat, pentru cooperati­vă. ION ȘERBU (Continuare in pag. a 2-a) INTRÂND IN IULIE, NEVOIA DE APĂ A PLANTELOR CREŞTE CONSIDERABIL IN FIECARE SISTEM DE IRIGAȚII UDĂRILE SĂ SE FACĂ LA VREME! Ing. ION TOMA director general al Centralei de exploatare şi întreţinere a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi gospodărirea apelor Exploatarea eficientă a sisteme­lor de irigaţii — sarcină de ma­re răspundere ce revine unităţilor beneficiare, cit şi întreprinderilor specializate — presupune folosi­rea judicioasă a apei, în concor­danţă cu cerinţele plantelor. A­­plicarea corectă a udărilor, pre­cum şi a întregului complex de lucrări pe terenurile irigate re­prezintă condiţii de bază pentru obţinerea unor producţii mari şi sigure , scopul marilor investi­ţii făcute de stat pentru amenaja­rea sistemelor de irigaţii. Anul acesta, datorită unui în­treg complex de măsuri stabilite în vederea exploatării corespun­zătoare a amenajărilor pentru i­­rigaţii, a interesului şi responsa­bilităţii sporite a unităţilor de producţie, activitatea în acest do­meniu s-a îmbunătăţit simţitor. Iată cum se prezenta, la 24 iunie, situaţia udărilor, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut : In săptămîna 28 mai—3 iunie s-a irigat 76 la sută din suprafaţa pla­nificată ; între 4—10 iunie — 56 la sută ; între 11—17 iunie — 75 la sută ; între 18—24 iunie — 64 la sută. Evidenţiem eforturile unităţilor agricole din judeţele Constanţa, Brăila, Arad şi Olt, care au iri­gat cea mai mare parte din su­prafeţele prevăzute. Bunăoară, la Constanţa udarea I s-a aplicat în proporţie de 78 la sută, iar a II-a pe 32 la sută din suprafeţe ; la Brăila, 70 la sută la udarea I şi 52 la sută la cea de-a II-a. La A­­rad şi Olt, udarea I a fost apli­cată pe mai bine de 80 la sută din suprafaţă, iar a II-a pe 52 şi, res­pectiv, 41 la sută. Consemnînd aceste aspecte po­zitive, trebuie totuşi să arătăm că, ţinînd seama de condiţiile clima­tice, de starea de vegetaţie a cul­turilor, de capacitatea sistemului şi a utilajelor de udare existente (Continuare în pag a 3-a) *#^^AAAAAAA^^AAAAAAAAAAA/ AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA; Şi în „linia a doua", la balota­­tul paielor, munca se desfăşoară cu aceeaşi însufleţire. Nicolae Plaga este unul dintre meca­nizatorii care asi­gură la cooperati­va agricolă din Şagu-Arad conti­nuitate fluxului stabilit, recoltat, eliberat terenul, a­­rat, însămîntatul celei de a doua culturi. Foto: N. BUICA­ N Fără suportul faptelor vorba nu în rîndurile ce urmează mă voi opri asupra cîtorva modalităţi prin care am urmărit ca principiile ce stau la baza democraţiei noastre să fie respectate în întregime, în aşa fel incit ele să devină o forţă di­namizatoare a producţiei. Mă voi referi, în primul rînd, la cadrul or­ganizatoric adecvat afirmării şi dezvoltării democraţiei cooperatis­te. Şi în acest sens, putem spune că s-a generalizat practica analize­lor lunare pe ferme şi brigăzi pri­vind felul în care îşi îndeplinesc sarcinile cooperatorii. Pe de altă parte, membrii consiliilor de con­ducere — fiecare cu responsabili­tăţi precise — prezintă trimestrial rapoarte despre activitatea lor. Nu de mult, în toate cooperativele a­­gricole au avut loc adunări gene­rale în cadrul cărora s-a făcut o analiză realistă a întregii activităţi desfăşurate în ultima perioadă de timp. Discuţiile au fost vii, au reliefat experienţe şi s-au referit concret la cei care nu şi-au înde­plinit angajamentele. Mulţi au su­gerat măsuri practice pentru înlăturarea excesului de umiditate. In legătură cu această acţiune au fost făcute circa 200 de propuneri care au fost, apoi, aplicate în viață. Cooperatorii din Ciorani, Fulga, A. COSMINEANU secretar al Comisiei organizatorice U.J.C.A.P. Prahova (Continuate in pag a 2-a) t • e § 9 o#

Next