Satul Socialist, iulie 1972 (Anul 4, nr. 979-1005)
1972-07-01 / nr. 979
PAGINA \ ) Cind rămine pe hirtie, angajamentul nu are valoare Am reţinut, din răspunsul consiliului popular al comunei Perişorul, judeţul Ialomiţa, la chemarea la întrecere lansată de gospodarii comunei Pechea, un obiectiv deosebit. — Prin valorificarea superioară a resureselor locale — ne-a spus Gh. Gonţea, secretarul consiliului popular — vom depăşi planul de încasări la prestări de servicii cu 1,5 milioane lei. Credeam, iniţial, că este vorba de o eroare. Nici gînd. Interlocutorul ne-a înfăţişat acest obiectiv, notat negru pe alb. Ba, chiar s-a mirat de mirarea noastră. — Cum, nu credeţi ? Totul este bine pus la punct. Vom extinde secţia de construcţii, deci 200 000 de lei pe an; vom mări legătoria de cărţi şi documente — 100 000 pe an; cele 3 brutării vor încasa peste 350 000 lei, iar sifonăria — peste 200 000 lei în acest an. Aşadar, 850 000 lei, din prestări de servicii. — Vorbeaţi de o depăşire, cu 1,5 milioane, a realizărilor din anul precedent. V-aţi angajat deci să dezvoltaţi secţiile prestatoare în aşa fel încît încasările lor să fie de peste 2 000 000 lei. Diferenţa, de peste 1,1 milioane, nu are încă acoperire... — Are ! Ne-am propus înfiinţarea, în acest an, a 5 secţii noi. Rugat să spună ce secţii vor fi înfiinţate, secretarul Gh. Gonţea a ezitat, apoi a mărturisit, vădit jenat: „nu ştiu, nu ne-am gîndit încă." Primul semestru al anului a trecut şi apare vădită lipsa de realism în aprecierea posibilităţiilor de a se angaja a comitetului executiv al consiliului popular din Perişorul, atunci cînd a răspuns chemării. Să fim bine înţeleşi. Nu pledăm pentru asumarea unor angajamente comode, care nu pretind efort şipasiune, ci pentru angajamente mobilizatoare, bazate pe studiu făcut cu răspundere, pe hotărîrea de a-l realiza şi chiar depăşi. De altfel, şi alte angajamente ale consiliului popular de aici vădesc formalism. De pildă, propunîndu-se majorarea veniturilor bugetare în acest an, faţă de cifra planificată, cu 131 000 lei, ,s-a avut în vedere numai prețul biletelor ce vor fi vîndute la spectacolele de la căminul cultural. Or, aceste încasări trebuiau prinse în planul de venituri, ele nereflectînd efortul comunei de a găsi noi căi pentru suplimentarea veniturilor bugetare. In angajamentul comunei Dichiseni, se află de asemenea unele obiective puse așa, ca să fie. De pildă, primarul Mitu Milia ne-a informat despre proiectul construirii unui atelier-școală, în acest an Tot dînsul, însă, ne-a spus că nu crede că va fi posibilă realizarea acestui obiectiv: „poate anul viitor". Oricum, construirea acestui atelier a fost trecută în răspunsul adresat consiliului popular al comunei Pechea, de două ori, în cadrul a două capitole diferite. Similar a fost tratat și proiectul-angajament privind construirea unui magazin cu autoservire, în răspunsul chemării la întrecere se menţionează: „Vom construi, pe teritoriul comunei, un magazin cu autoservire, pînă la finele acestui an.“ In răspunsul dat nouă, tovarăşul Milia susţine: — Să-l facem noi ? Poate cooperativa de consum... deşi nu cred. Şi în ceea ce priveşte suplimentarea venitului bugetar, angajamentul consiliului popular din Dichiseni a fost plasat pe poziţia minimei rezistenţe, numai 20 000 lei peste prevederile planului. Această sumă provine din închirierea — către cooperativa de consum — a unui teren agricol, în suprafaţă de 20 ha, care cultivat de către consiliul popular, prin muncă patriotică, ar fi adus bugetului venituri de cîteva ori mai mari. Dar, acest teren — ne-a explicat primarul, — nu poate fi cultivat, întrucît nu are cine s-o facă. Inexact. După cum spunea Constantin Ciudatu, secretarul comitetului de partid al comunei Tudor Vladimirescu, din judeţul Brăila, o suprafaţă similară de teren, a consiliului popular, a fost cultivată de cetăţeni — antrenaţi de consiliul popular — cu mazăre, porumb, orz şi lucarnă, fiind asigurată, astfel, furajarea animalelor ce aparţin unei secţii anexă a consiliului popular. Pe această cale, veniturile bugetului local au sporit, faţă de anul precedent, cu peste 60 000 lei. Iată, deci, că iniţiativa, munca duc la sporirea venitului, la mărirea averii Comunei. Iar noi tocmai această idee ţinem să o subliniem: seriozitatea angajamentului, hotărîrea de a-l respecta. Posibilităţi de realizare există nelimitate în toate comunele ţării. De aceea angajamentul trebuie privit de cei care şi-l asumă ca pe o îndatorire de onoare, realizarea lui fiind în folosul localităţii, al locuitorilor săi- AL. SOLOMONESCU Sondajele efectuate pe parcursul unei lungi perioade într-un mare număr de şcoli a evidenţiat o realitate pe care am mai avut ocazia să o consemnăm. Pe scara opţiunilor profesionale, agricultura ocupă unul din ultimele locuri. Ne vom referi în cele ce urmează la modul în care contribuie, sau ar trebui să contribuie, una din cele mai viabile discipline de învăţămînt la orientarea profesională a elevilor : agricultura. Introdusă ca obiect de studiu încă din clasa a V-a, acestei discipline îi sunt afectate pe parcursul a cinci ani de şcoală peste 700 ore, aproape jumătate fiind ore practice şi de laborator. Agricultura este predată, în cea mai mare parte, de cadre didactice care posedă facultăţi de biologie şi pedagogie. Din punct de vedere teoretic, absolvenţii facultăţilor de biologie sunt bine pregătiţi dar din punct de vedere practic cei cu institutele pedagogice se descurcă mai bine", ne-a spus Helmut Mosberger, directorul şcolii de cultură generală din Saroşul pe Tîrnave — Sibiu. Acest lucru are repercusiuni asupra procesului instructiv-educativ, în ce priveşte însă aplicarea în practică a cunoştinţelor teoretice, lucrurile stau şi mai rău. Elevii depun doar o muncă fizică, de multe ori epuizantă, care nu are nimic comun cu instruirea tehnico-productivă. Şi asta pentru că profesorii nu au cunoştinţele necesare acestui domeniu, pentru că lipsesc cu desăvîrşire loturile experimentale şi, de ce să n-o spunem, şcolile sunt interesate să realizeze înainte de toate beneficii materiale şi mai puţin instruirea practică a elevilor. Aşa sunt şcolile de cultură generală din Merişani-Teleorman, Hoghilagu şi Tălmaciu-Sibiu, Stoeneşti-Olt şi multe altele. Considerăm necesar să menţionăm că, preocupaţi de a găsi o rezolvare, atît Ministerul Educaţiei şi învăţămîntului cît şi inspectoratele şcolare judeţene au căutat o serie de forme şi mijloace de a organiza mai bine practica la această disciplină. Astfel s-a indicat desfăşurarea activităţilor practice în cadrul microbiobazelor, microcooperativelor sau minifermelor şcolare, avînd ca model organizarea muncii în cadrul cooperativelor agricole. Din cîte se poate observa, forma se schimbă de la an la an, conţinutul însă continuă să rămînă un domeniu în care modificările de esenţă se lasă de prea mult timp aşteptate. De folos că elevii sunt organizaţi în brigăzi sau în ferme, cînd toată practica tehnico-productivă se reduce doar la muncă fizică, fără a constitui un prilej de aplicare a cunoştinţelor teoretice învăţate, cum de altfel se vor a fi în intenţie orele de practică productivă. „Cadrele didactice din judeţul nostru dau dovadă de o prea mare comoditate în ceea ce priveşte înfiinţarea loturilor experimentale", ne spune Alexandru Galea, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean — Sibiu. Cu toate că este cunoscută lipsa de pregătire metodică a activităţilor practice, cadrele didactice nu dispun, pentru îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe, de nici o lucrare intermediară de specialitate. Existau cu cîtva timp în urmă „Metodica predării agriculturii" şi „Lucrări cu elevii la agricultură". Avînd un tiraj redus, s-au epuizat repede, reeditarea întîrzie, iar alte lucrări ajutătoare lipsesc. O altă mare deficienţă în buna desfăşurare a orelor de agricultură este generată de alcătuirea manualului. „Programele se schimbă prea des, iar manualele nu pot ţine cadenţa cu ele. In plus, multe manuale sunt greşit concepute şi nu ţin cont de vîrsta celor cărora li se adresează", ne-a spus profesorul Ilie Ghinea de la Şcoala generală din comuna Măgura-Teleorman. Desele schimbări de programe, fapt pozitiv în esenţă dacă ţinem seama de transformările fundamentale ce se petrec în agricultură, produc de cele mai multe ori modificări în alcătuirea manualelor. Lipsa unei concordanţe între plan, programă şi manual face ca acesta din urmă să cuprindă probleme din discipline pe care elevii încă nu le-au făcut Astfel, Manualul „Agricultura" în şcoala de cultură generală ORE EFICIENTE - NU ORE DE CONTEMPLAŢIE manualul clasei a V-a editat în 1969 solicita elevilor cunoştinţe de botanică. Dar cu această disciplină elevii luau contact abia peste un an. Alteori, manualele sînt pline de date nesemnificative, nu sînt bine structurate tematic (clasa V-a şi a VIII-a). De multe ori programele apar tîrziu. Asta face ca timpul material de concepere şi de tipărire a unui manual fiind foarte scurt să se răsfrîngă negativ asupra calităţii lui. Mai trebuie spus că nu întotdeauna manualele sunt scrise de cele mai indicate colective de autori. Nu o dată la elaborarea lor participă profesori universitari, doctori în ştiinţe agricole, ingineri agronomi, cadre de o mare probitate ştiinţifică dar care, necunoscînd bine problemele şcolii de cultură generală, uită deseori cui se adresează. Aşa se face că unele manuale sunt ori prea savant scrise ori prea simplist. Din cele prezentate a reieşit, cu claritate că acest obiect de studiu nu se bucură de atenţia meritată. Considerăm necesar că ar trebui revizuită mentalitatea existentă despre această disciplină, la toate nivelele : minister, facultăţi, şcoli. De asemenea, considerăm util ca la Institutele agronomice să se înfiinţeze catedre de pedagogie care să pregătească cadrele necesare predării acestui obiect de studiu. O altă problemă care ar trebui să stea în atenţia inspectoratelor şcolare este reciclarea profesorilor de biologie şi ştiinţele naturii, astfel încît aceştia să se perfecţioneze conform cerinţelor învăţămîntului nostru actual. AUREL GHIMPU DUMINICA, 8 IULIE Programul 1: 6 00 Buletin de ştiri. 6,05 Concertul dimineţii. 7,00 Radiojurnal. 7,45 Avanpremieră cotidiană. 8,00 Sumarul presei. 8,08 Ilustrate muzicale. 9,00 Ora satului. 10,00 Radiomagazinul femeilor. 10,30 Succese ale discului. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 De toate pentru toţi. 13,00 Radiojurnal. Sport. 13,15 Recitalul pianistului Corneliu Gheorghiu. 13,30 Refrene îndrăgite cu Mina, Angela Similea şi Salvatore Adamo. 14,00 Unda veselă. 14,30 Melodiile vacanţei — muzică uşoară. 15,00 Buletin de ştiri. 15,05 Suita de balet — „Silfidele" de Chopin. 15,30 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători. 16,00-19,55 Estrada duminicală. 17,30 Azi în România. Carte radiofonică de reportaj Geo Bogza : „Privelişti şi sentimente". 19,00 Radiojurnal. 19,55 Tableta de seară de George Ivaşcu. 20,00 Fotbal : Finala Cupei României. Transmisiune directă. 22,00 Radiojurnal. 22,10 Panoramic sportiv. 22,30-24,00 Concert de seară. 22,50 Moment poetic. Antologie lirică românească. Programul II . 6.00 Matineu duminical. 7.00 Radiojurnal. 8.00 Teatru radiofonic pentru copii. „Aventurile lui Cippolino" de Gianni Rodari. 9.00 Solişti la microfon : Aurelian Andreescu, Helena Vondrachova şi Trini Lopez. 9.30 Buletin de ştiri. 9,35 Vă place opera ? Emisiune de Elena Horos-Rădulescu. 10,00 Avanpremieră cotidiană. 10,15 Frumoasă Românie — cîntece patriotice. 10,30 A 7-a artă. Memoria documentarului. 11,00 Zilele muzicale tîrgumureşene. Concertul Orchestrei simfonice a Filarmonicii din Tg. Mureş. 13,00 Varietăţi muzicale. 14,00 Buletin de ştiri. 14,05 Flori de lămîiţă — melodii de nuntă. 14,30 Cine ştie cîştigă. Judeţul Vaslui — istorie şi actualitate. 15,10 Selecţiuni din „Opereta" de Ion Hartularu-Darclée. 15,20 Prezenţe solistice : Therese Steinmetz, Denise Constantinescu şi Patrick Samson. 15,45 Publicitate radio. 16,00 Uvertura „Carnavalul roman" de Berlioz. 16,30 Concert de promenadă. 17,00 Buletin de ştiri. 18,05 Almanah sonor. 18,00 Cîntecele mele, salbă de mărgele. 18,30 Gala marilor interpreţi de operă : Maria Callas şi Octav Enigărescu. Tnrmrmnrmnmrmrmnnrmnmrmfmfinrimnnrmmrmrmnrmnnrmrmnfmnnfifîi a O o g o o 0.Q.P P.Q QgggILtLQJLÎLillLSlJLilJUlJLlLJLiUUULSlJlJULiUlJLSUlJLajlJLiLiLSAlLîULiUUUlJUlJLiLiUULv SOCIALIST (Urmare din pag. t.) Sălciile, Baba Ana, Colceag, Albeşti, Drăgăneşti, Dumbrava, Gherghiţa, Pucheni, Şirna ş.a. au săpat canale, şanţuri şi rigole în lungime de peste 200 km. Pe această cale au fost scoase de sub influenţa apelor 14 000 ha teren arabil. Generalizarea acordului global în toate cooperativele, la toate sectoarele a fost subiectul unor dezbateri rodnice în cadrul adunărilor generale. Discuţiile continuate şi în adunările pe brigăzi şi ferme au făcut ca oamenii să înţeleagă avantajele noului sistem de retribuţie. Unii dintre ei au făcut propuneri legate de modalităţile de aplicare a acordului global în funcţie de specificul fiecărui loc de muncă. La ferma de cîmp din Belciug comuna Drăgăneşti ,operatorii Barbu Tudor, Necula Marin, Niculina Ioniţă au propus ca anul acesta toate culturile prăşitoare sa fie repartizate în acord global pe braţ de muncă. De la vorbe s-a trecut la fapte. S-a făcut repartizarea şi oamenii au început munca. Pînă acum, s-a efectuat prăşila a doua manuală la cele 250 ha de porumb şi se face cea de a treia praşilă la sfecla de zahăr şi cartofi. Este, considerăm, un argument convingător ce dovedeşte că acolo unde oamenii cunosc bine ce au de făcut rezultatele sunt dintre cele mai bune. O preocupare constantă a noastră este de a veghea la respectarea , fie către toţi, inanerent de funcţiile ocupate, a normelor de democraţie cooperatistă. Este un lucru absolut necesar deoarece mai există tendinţe de ignorare şi chiar de încălcare flagrantă a lor. Aşa de pildă, Constantin Militaru, fostul preşedinte al cooperativei din Ceptura s-a dovedit a fi nedemn de încrederea acordată. Uzînd de dreptul lor de a-şi spune cuvîntul, de a discuta deschis şi a-şi exprima opiniile, cooperatorii au condamnat în cadrul adunării generale, atitudinea preşedintelui. După cum au arătat Nicolae Brotac, Alexandru Niţă, şi alţii, Constantin Militari s-a rupt de colectivitate îngrijindu-se mai mult de interesele proprii, confundînd proprietatea obştii cu cea personală. Şi la cooperativa din Rîfov au fost şi mai sunt încălcate normele democraţiei cooperatiste. Inginerul Atanase Peltichi, preşedintele cooperativei, nesocoteşte şi subapreciază propunerile oamenilor, nu participă la adunările cooperatorilor din fermă şi nici la şedinţele consiliului de conducere. Inginerul Atanase Peltichi mai gîndeşte că încrederea oamenilor poate fi cîştigată doar prin vorbe frumoase şi promisuni. Dezinteresul preşedintelui, al membrilor consiliului de conducere, slaba organizare a muncii s-au oglindit în producţiile mici realizate. An de an, în cooperativă s-au pierdut cantităţi însemnate de recoltă. Nu s-a întreprins încă nici o acţiune concretă pentru înlăturarea excesului de umiditate, iar lucrările de întreţinere a culturilor sunt şi acum mult rămase în urmă. Existenţa unor asemenea încălcări ale normelor democraţiei cooperatiste impun o întărire continuă a muncii politice de ridicare a nivelului conştiinţei socialiste — cale sigură de înlăturare a abuzului, a oricărei atitudini retrograde. Fără suportul faptelor Răspundem toţi —1360 de familii (Urmare din pag. I) — Şi ce face deosebit ? — în cîteva cuvinte este greu să prezinţi activitatea, munca unui om cum este inimosul şi neobositul comunist Stan Ştefan. Exemplul pe care il voi cita este, cred, sugestiv. Anul trecut culturile prăşitoare au fost lucrate în acord global pe echipe şi rezultatele au fost mai bune decit înainte. Aşa ne propusesem să lucrăm şi anul acesta. Comunistul Stan Ştefan, in organizaţia din ferma numărul doi, în fruntea căreia a fost ales, nu s-a mai declarat mulţumit, a cerut perfecţionarea organizării muncii. „Secretul acordului global, a susţinut el, constă in faptul că dă răspundere concretă oamenilor ii cointeresează direct în rezultatele muncii lor. Faţă de trecut, cînd lucram in devălmăşie şi răspunderea o purtau doar preşedintele, inginerul şef si oarecum fermierii, lor li s-au adăugat anul trecut încă 12 şefi de echipă şi asta s-a cunoscut — am lucrat mai bine, am obţinut mai mult. Iată de ce, cred eu, că dacă vom face răspunzător pe fiecare cooperator, vom obţine şi mai mult". Ideea lui i-a cucerit repede pe comuniştii din fermă, iar apoi a fost adoptată in plenul adunării generale a cooperativei. Si nu am greşit. Cele 1100 hectare cu porumb şi floarea soarelui sunt curate, bine întreţinute, ca un răzor de grădină şi ne dau speranţa unor recolte cu mult mai mari decit s-a prevăzut. Aceasta pentru că faţă de anul trecut, cînd nu am avut la muncă mai mult de 800 de oameni, acum lucrează un acord global 1360 de familii, un loc de 12 şefi de echipă, un preşedinte, un inginer şi doi şefi de fermă, răspunderea realizării, aşa cum cerea comunistul Stan Ştefan, o au 1360 de familii de cooperatori. . DUMINICA 2 IULIE 8.15 Gimnastică pentru toţi. 8.30 Cravatele roşii. Din cuprins • Ilustrate din vacanţa mare. 10.00 Viaţa satului. • Fruntaşi ai recoltelor. Delegat la Conferinţa Naţională a Partidului. 11.10 Să înţelegem muzica. Seria intîlnirilor duminicale cu Leonard Bernstein. 12.00 De strajă patriei. • In cinstea Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii • Secretarul de partid în dinamica vieţii ostăşeşti • Din viaţa vînătorilor de munte. 12.30 Emisiune în limba maghiară. Teatru TV „Plicul" de Liviu Rebreanu in traducerea lui méliusz Josef. 14.15 Telesport. Mexic 1968 — München 1972. Retrospectivă și avancronică a Jocurilor Olimpice de vară. 15.30 Postmeridian. Din sumar • Bulevardul uzinelor • Itinerar european — Italia (XXVI) Comentează criticul de artă Dan Hăulică. 17.00 Potcoava de piatră. Episodul al 6-lea : Solie de taină. In distribuţie : Boris Ciornei, Gheorghe Cozorici, Traian Stănescu, Matei Alexandru, Dimitrie Dunca, Candid Stoica, Marius Marinescu, Radu Gh. Zaharia, Ion Dinu, Napoleon Creţu, Vasile Lucian. 17.40 Ciitare patriei — concurs coral interjudeţean. Participă : Corul de cameră al Casei de cultură Baraolt, jud. Covasna ; Corul de cameră al Casei de cultură Cluj. Transmisiune de la Casa de cultură a studenţilor din Cluj ; Corul căminului cultural din comuna Chizătău ; Corul sindicatului regionalei C.F.R. Craiova. Transmisiune de la Teatrul Naţional Timişoara. 19.00 Reportajul săptăminii : Alexandria. Emisiune de Rodica Rarău. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Finala cupei României la fotbal. Transmisiune directă de la Stadionul „23 August". 21.50 Teledivertisment... „Fără titlu" dar cu : Toma Caragiu, Vali Voiculescu-Pepîno, Melania Cirje, Rodica Popescu- Bitănescu, Olga Bucătaru, Margareta Pîslaru, Corina Chiriac, Puica Igiroșanu, sextetul „Cantabile", Paul Sava, Aurel Giurumia, Marius Pepino, Sandu Sticlaru, Mihai Fotino, Dorin Dron, Sorin Stratilat. Prezintă Ion Popescu-Gopo. Momente satirice de Ion Băieşu şi Petre Bărbulescu. 22.50 Telejurnal • Duminică sportivă. LUNI 2 IULIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Curs de limba rusă. Lecţia a 21-a —reluare. 18.00 Căminul. • Ancheta emisiunii : „Gelozia la copii". 18.40 Ecranul — Emisiune de actualitate şi critică cinematografică. 19.00 Săptămîna in imagini. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 In întîmpinarea Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii. Ţara întreagă în întrecere. 20.20 La mijloc de codru des (Interviziune). 20.45 Film serial : Salut Germain. „O noapte cu Liliana". 21.20 Prim plan : Ion Gîrcea. Erou al Muncii Socialiste, preşedintele C.A.P. din comuna Hărman, jud. Braşov, delegat la Conferinţa Naţională a Partidului. 21.40 Să înţelegem muzica — ciclu de educaţie muzicală prezentat de Leonard Bernstein. 22.30 24 de ore. 22.45 Contraste în lumea capitalului. MARŢI 4 IULIE 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Telex. 9.05 Teleşcoală. In ajutorul candidaţilor la examenul de admitere in învăţămintului superior. • Filozofie şi socialism ştiinţific. • Fizică : Laseri. Aplicaţii. 10.00 Curs de limba engleză. Lecţia a 22-a. 10.30 Căminul (reluare). 11.10 Prim plan : Ion Gîrceag (reluare). 11.30 Film serial : Patru tanchişti şi un ciine (XX) — reluare. 12.25 Selecţiuni din baletul „Detaşamentul roşu de femei". Interpretează Ansamblul de balet „China". 12.40 Telejurnal. 17.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Curs de limba franceză. 18.00 Steaua polară. Cabinet de orientare profesională. Chimişti electronişti. 18.25 Reflector. 18.40 Publicitate. 18.45 Dinamica societăţii româneşti. Omule ţelul suprem al acţiunii sociale. 19.20 Telejurnal. 20.00 In intimpinarea Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii. Ţara întreagă în întrecere. 20.20 Seară de teatru : Moartea guvernatorului de Leon Kruczkowsky. Adaptare pentru TV de Dinu Cernescu. 22.00 Vedete ale muzicii uşoare. 22.15 Teleglob : Imagini din S.U.A. 22.30 24 de ore. MIERCURI 5 IULIE 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Telex. 9.05 „La mijloc de codru des" (reluare). 9.30 O viaţă pentru o idee : Nicolae Iorga (reluare). 10.00 Curs de limba rusă. Lecţia 1. 10.30 Telecinemateca pentru copii : „Operaţiunea 1“ 12.00 Dinamica societăţii româneşti. Omul — ţelul suprem al acţiunii sociale. 12.30 Telejurnal. 17.30 Deschiderea emisiunii de dupăamiază. Curs de limba germană. Lecţia a 22-a. 18.00 Muzica — emisiune de actualitate muzicală. • In intimpinarea Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român. 18.25 Alger — oraşul alb. 18.40 Tragerea Pronoexpres. 18.50 Timp şi anotimp în agricultură. • Un milion de hectare — culturi duble. Pînă la ce dată semănăm culturile duble ? 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 In intimpinarea Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii. Ţara întreagă in întrecere. 20.20 Partidului. Versuri de Nicolae Labiş, George Dan, Mihai Beniuc ş.a. 20.35 Telecinemateca : Soarta unui om — Ecranizare după nuvela lui Mihail Solohov. 22.05 O seară de operetă la Braşov. Selecţiuni din opereta „Marco Polo" de Lopez. 22.25 Secvenţe venezuelene. 22.40 24 de ore. JOI — 6 IULIE 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Telex. 9.05 România în lume. 9.35 Prietenii lui Aşchiuţă — Emisiune pentru preşcolari. 10.00 Curs în limba franceză. Lecţia I. 10.30 De la Alfa la Omega — enciclopedie pentru elevi. 11.00 Telecinemateca: „Soarta unui om" (reluare). 12.30 Telejurnal. 16.00— 17.00 Teleşcoală. In ajutorul candidaţioi la examenul de admitere in invăţămintul superior • Literatura română. 17.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Emisiune in limba maghiară. • In intimpinarea Conferinţei Naţionale a Partidului şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Sensul acţiunii — perfecţionarea. Climatul care favorizează iniţiativa. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 In intimpinarea Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii. Ţara întreagă în întrecere. 20.20 Tinerii despre ei înşişi. 21.00 Retrospectivă Walt Disney. 21.50 Universitatea TV. • Istoria civilizaţiilor : Orientul Îndepărtat (II) — India. Invitatul emisiunii : acad. Emil Condurachi • Dicţionar politic contemporan O.N.U. (II) • Ştiinţa . Tainele cauciucului. 22.30 24 de ore. VINERI 7 IULIE 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Telex. 9.05 Universitatea TV 9.45 Instrumente şi virtuozi. Ion Văduva citită pentru dumneavoastră la vioară, caval, fluier. 9.55 Publicitate. 10.00 Curs de limba germană. Lecţia I. 10.30 Desen animat. 10.40 Sensul acţiunii — Perfecţionarea. 11.10 Retrospectivă Walt Disney (reluare). 12.00 Film serial pentru copii : „Fiul mării" (reluare). 42.30 Telejurnal. 15.00 Tenis de cîmp : Finala probei de simplu femei din cadrul Campionatelor internaţionale ale Angliei. Transmisiune directă de la Wimbledon. 17.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Curs de limba engleză. 18.00 Pentru sănătatea Dv. • Măsuri urgente in intoxicaţiile la copii. 18.15 Satul contemporan. Tîrguri şi... idei. Opinii despre modernizarea unei forme de comerţ tradiţional. 18.45 Tragerea Loto. Publicitate. 19.00 Recital de balet Elena Dacian. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 In intimpinarea Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii, Ţara întreagă în întrecere. 20.20 Ancheta TV. Clase fără catedră. 21.00 Film artistic Cîinele din Baskerville după romanul lui Conan Doyle 22.45 Tenis de cîmp : Finala probei de dublu bărbaţi din cadrul Campionatelor Internaţionale ale Angliei, înregistrare de la Wimbledon. SIMBATA 8 IULIE 9.00 Deschiderea emisiunii dimineaţă. 9.05 Biblioteca PC’^ru toţi. Reviste şi curente literare la sfirşitul secolului al XIX/l lea . „Convorbiri literare" şiCohtemporanul" (1). 9.40 Vetre foicorice : Valea Chiorului" (reluareA 1(1 „ gospodinei/ '• ’ De vorbă cu gospodinei^. 1((.30 Teleenciclopedia (reluare,,' Ancheta TV „Clase fără catedră" (reluare). 11.45 Ieie'^,avertisment (reluare) Melodii, mej0 jij j^.10 In slujba sănătăţii / emisiune de educaţie sanitară. Primul ajutor în hemoragii prin accidente rutiere, de muncă etc. 12.25 telejurnal. 15.00. Deschiderea emisiunii de dupa-criljaza, tenis de cîmp , finala probei de simplu bărbaţi din cai,jrul Campionatelor Internaţionale, ale Angnei. Trans- Wimbledon, germană. Naţio Vidului Comunist Român. 18.45 kitri, tinereţe, dans. 19.20 10010 de seri. 19.39 Telejurnal. 20.00 In intimpinarea Conferinţei Naional'g a partidului comunist Român ti a cerer (ie a 25-a Aniversari a Republicii. Ţara întreagă in '".trecere. 20.20 TeleencicloPedii', a Construcţii olimpice (I®llj) % Breviar • Zambezi. 21.00 F*hr/i serial : Schulmeister. Episodul V : „Crini albi". 21.50 Visul “Lei nopţi de vară... Emisiune de divertisment de Ovidiu Dumitru.il.C0 Telejurnal. 23.10 Atletism • Campionatele internaţionale de atletism ale Românei. Înregistrare de la Stadionul Republicii. E VI Programul I pe săptămîna 2 — 8 iulie ------Nr. 979 Sîmbătă 1 îu fie CITITORII NE SESIZE UNDE DAI ŞI UNDE CRAPĂ Noi, locuitorii satului Cringeni, judeţul Teleorman, ne-am bucurat cînd ca urmare a cererilor noastre, organele judeţene au înfiinţat un nou traseu de autobuze pe distanţa Roşiori — Cringeni. In ultimul timp, din cauza traficului intens, am cerut ca această cursă să fie dublată, pentru a evita aglomerările. Mare ne-a fost mirarea cînd am văzut că autobuzele cu plecarea la ora 13.30 din Roşiorii de Vede şi 16.30 din Cringeni, circulă acum pe ruta Roşiori — Dorobanţu fără să mai treacă prin comuna noastră. Deci, am cerut dublarea cursei şi drept răspuns ni s-a luat şi din ce aveam. Ce să facem, să cerem desfiinţarea traseului ? Poate aşa ni se dublează cursele ! ILEANA POPESCU comuna Cringeni, judeţul Teleorman O SCRICOARE PE ADRESA FACTORULUI POŞTAL MICHINETE Meseria de factor poştal, aşa cum ştim cu toţii, nu este deloc uşoară, obligindu-l pe cel care o practică să fie mereu pe drum, in slujba oamenilor care aşteaptă nerăbdători să primească scrisoarea, ziarul sau pensia. Aceste aprecieri nu i se cuvin insă şi factorului nostru Ion Michinete, care îşi face serviciul mai mult la cafenea şi pe la bufet. Gazetele la care suntem abonaţi, cu toate că apar zilnic, le primim... suprammal, iar scrisorile, telegramele şi pensiile, numai după ce Michinete a ieşit din „tura" de la bufet ! Oare nu s-o găsi cineva să-i trimită şi factorului nostru o „scrisoare", referitoare la prevederile Codului Muncii şi ale statutului disciplinar al salariaţilor din sectorul de poştă şi telecomunicaţii ? Un grup de locuitori din satul Viroaga, comuna Cerchezu, judeţul Constanţa ABUZUL UNUI BRIGADIER Într-una din zilele săptăminii trecute, preşedintele cooperativei noastre agricole ne aanunţa să ne prezentăm la cositul şi strinsul finului. M-am dus şi eu, împreună cu alţi cooperatori. Am observat cu toţii că brigadierul Augustin Racolţa — repartizează pentru cosit suprafeţele cu iarbă mai bună celor apropiaţi lui. Am protestat, dar in zadar, intîmplarea a făcut ca în acea zi să ne viziteze în cîmp nişte tovarăşi de la judeţ, însoţiţi de preşedintele cooperativei , cărora ne-am plîns de nedreptatea ce ni se face. După plecarea lor, brigadierul ne-a batjocorit cu vorbe grele şi ne-a alungat de la lucru. Cine-i dă dreptul la asemenea samavolnicii ? ANA RACOLŢA — cooperatoare din Seini — judeţul Maramureş MAI MARE DARAUA !... Am citit în ziar o reclamă a comerţului cooperatist prin poştă cu livrare la domiciliu, şi, convins fiind de avantajele acestei forme moderne de comerţ, am comandat la unitatea cooperaţiei de consum din Bucureşti, str. serg Nuţu loan, o uluitoare şi o maşină manuală de curățat porumb. Utilaje care, în total, nu depășeau 200 lei. Mare mi-a fost mirarea constatind că, o dată mărfurile primite, aveam de plătit taxe de transport care depășeau valoarea comenzii. Concret, uluitoarea m-a costat 122 lei, iar transportul ei.. . 208 lei. Locuiesc la aproape 250 km de Capitală şi mă întreb cit ar fi trebuit să plătesc, să zicem, în judeţele Maramureş sau Suceava ? Tovarăşii care lucrează în comerţul cooperatist or fi cunoscînd oare proverbul: mai mare daraua decit... ocaua ? NICOLAE BANIŢA comuna Răcoasa, judeţul Vrancea CHIOŞCURI DA, MARFA BA ! Pe lingă unităţile comerciale existente in satul nostru, sat aparţinător de oraşul Calafat, există mai multe chioşcuri de desfacere ale cooperativei agricole. Chioşcurile funcţionează doar pe hirtie, pentru că, în realitate, or sunt închise mai tot timpul, or nu au nimic de vînzare. Cooperativa noastră îşi valorifică produsele, fructe şi legume, pe piaţa oraşului Calafat, aşa că noi, cînd vrem să tîrguim, trebuie să ne deplasăm acolo. Asta înseamnă bani cheltuiţi cu drumul şi o grămadă de timp pierdut, acum, în plină campanie de lucru. Chioşcuri sunt, vînzători, la fel, nu s-ar putea să fie şi marfă ? ! MARIA BUNDURUŞ cooperatoare din Golenţi-Calafat, judeţul Dolj wwwwwwwwwwwwvwwwwvwwv