Satul Socialist, iulie 1972 (Anul 4, nr. 979-1005)

1972-07-01 / nr. 979

PAGINA \ ) Cind rămine pe hirtie, angajamentul nu are valoare Am reţinut, din răspunsul con­siliului popular al comunei Perişo­rul, judeţul Ialomiţa, la chemarea la întrecere lansată de gospodarii comunei Pechea, un obiectiv deo­sebit. — Prin valorificarea superioară a resureselor locale — ne-a spus Gh. Gonţea, secretarul consiliului popular — vom depăşi planul de încasări la prestări de servicii cu 1,5 milioane lei. Credeam, iniţial, că este vorba de o eroare. Nici gînd. Interlocutorul ne-a înfăţişat acest obiectiv, notat negru pe alb. Ba, chiar s-a mirat de mirarea noastră. — Cum, nu credeţi ? Totul este bine pus la punct. Vom extinde secţia de construcţii, deci 200 000 de lei pe an; vom mări legătoria de cărţi şi documente — 100 000 pe an; cele 3 brutării vor încasa peste 350 000 lei, iar sifonăria — peste 200 000 lei în acest an. Aşadar, 850 000 lei, din prestări de servicii. — Vorbeaţi de o depăşire, cu 1,5 milioane, a realizărilor din anul precedent. V-aţi angajat deci să dezvoltaţi secţiile prestatoare în aşa fel încît încasările lor să fie de peste 2 000 000 lei. Diferenţa, de peste 1,1 milioane, nu are încă aco­perire... — Are ! Ne-am propus înfiinţa­rea, în acest an, a 5 secţii noi. Rugat să spună ce secţii vor fi înfiinţate, secretarul Gh. Gonţea a ezitat, apoi a mărturisit, vădit je­nat: „nu ştiu, nu ne-am gîndit încă." Primul semestru al anului a tre­cut şi apare vădită lipsa de realism în aprecierea posibilităţiilor de a se angaja a comitetului executiv al consiliului popular din Perişorul, atunci cînd a răspuns chemării. Să fim bine înţeleşi. Nu pledăm pentru asumarea unor angajamen­te comode, care nu pretind efort şi­­pasiune, ci pentru angajamente mobilizatoare, bazate pe studiu făcut cu răspundere, pe hotărîrea de a-l realiza şi chiar depăşi. De altfel, şi alte angajamente ale consiliului popular de aici vădesc formalism. De pildă, propunîn­­du-se majorarea veniturilor buge­tare în acest an, faţă de cifra pla­nificată, cu 131 000 lei, ,s-a avut în vedere numai prețul biletelor ce vor fi vîndute la spectacolele de la căminul cultural. Or, aceste înca­sări trebuiau prinse în planul de venituri, ele nereflectînd efortul comunei de a găsi noi căi pentru suplimentarea veniturilor bugetare. In angajamentul comunei Dichi­­seni, se află de asemenea unele obiective puse așa, ca să fie. De pildă, primarul Mitu Milia ne-a in­format despre proiectul construi­rii unui atelier-școală, în acest an Tot dînsul, însă, ne-a spus că nu crede că va fi posibilă realizarea acestui obiectiv: „poate anul vi­itor". Oricum, construirea acestui ate­lier a fost trecută în răspunsul a­­dresat consiliului popular al comu­nei Pechea, de două ori, în cadrul a două capitole diferite. Similar a fost tratat și proiectul-angajament privind construirea unui magazin cu autoservire, în răspunsul che­mării la întrecere se menţionează: „Vom construi, pe teritoriul comu­nei, un magazin cu autoservire, pînă la finele acestui an.“ In răspun­sul dat nouă, tovarăşul Milia sus­ţine: — Să-l facem noi ? Poate coope­rativa de consum... deşi nu cred. Şi în ceea ce priveşte suplimen­tarea venitului bugetar, angaja­mentul consiliului popular din Di­­chiseni a fost plasat pe poziţia mi­nimei rezistenţe, numai 20 000 lei peste prevederile planului. Această sumă provine din închirierea — că­tre cooperativa de consum — a unui teren agricol, în suprafaţă de 20 ha, care cultivat de către consi­liul popular, prin muncă patriotică, ar fi adus bugetului venituri de cî­­teva ori mai mari. Dar, acest teren — ne-a explicat primarul, — nu poate fi cultivat, întrucît nu are cine s-o facă. Inexact. După cum spunea Constantin Ciu­­datu, secretarul comitetului de par­tid al comunei Tudor Vladimires­­cu, din judeţul Brăila, o suprafaţă similară de teren, a consiliului po­pular, a fost cultivată de cetăţeni — antrenaţi de consiliul popular — cu mazăre, porumb, orz şi lucarnă, fiind asigurată, astfel, furajarea a­­nimalelor ce aparţin unei secţii anexă a consiliului popular. Pe a­­ceastă cale, veniturile bugetului lo­cal au sporit, faţă de anul prece­dent, cu peste 60 000 lei. Iată, deci, că iniţiativa, munca duc la spori­rea venitului, la mărirea averii Co­munei. Iar noi tocmai această idee ţi­nem să o subliniem: seriozitatea angajamentului, hotărîrea de a-l respecta. Posibilităţi de realizare există nelimitate în toate comunele ţării. De aceea angajamentul tre­buie privit de cei care şi-l asumă ca pe o îndatorire de onoare, reali­zarea lui fiind în folosul localităţii, al locuitorilor săi- AL. SOLOMONESCU Sondajele efectuate pe parcursul unei lungi perioade într-un mare număr de şcoli a evidenţiat o rea­litate pe care am mai avut ocazia să o consemnăm. Pe scara opţiuni­lor profesionale, agricultura ocupă unul din ultimele locuri. Ne vom referi în cele ce urmează la modul în care contribuie, sau ar trebui să contribuie, una din cele mai viabile discipline de învăţămînt la orientarea profesională a elevilor : agricultura. Introdusă ca obiect de studiu în­că din clasa a V-a, acestei discipli­ne îi sunt afectate pe parcursul a cinci ani de şcoală peste 700 ore, aproape jumătate fiind ore practi­ce şi de laborator. Agricultura este predată, în cea mai mare parte, de cadre didactice care posedă facultăţi de biologie şi pedagogie. Din punct de vedere teoretic, ab­solvenţii facultăţilor de biologie sunt bine pregătiţi dar din punct de vedere practic cei cu institutele pedagogice se descurcă mai bine", ne-a spus Helmut Mosberger, di­rectorul şcolii de cultură generală din Saroşul pe Tîrnave — Sibiu. Acest lucru are repercusiuni asu­pra procesului instructiv-educativ, în ce priveşte însă aplicarea în practică a cunoştinţelor teoretice, lucrurile stau şi mai rău. Elevii de­pun doar o muncă fizică, de multe ori epuizantă, care nu are nimic comun cu instruirea tehnico-pro­­ductivă. Şi asta pentru că profe­sorii nu au cunoştinţele necesare acestui domeniu, pentru că lipsesc cu desăvîrşire loturile experimen­tale şi, de ce să n-o spunem, şcoli­le sunt interesate să realizeze înain­te de toate beneficii materiale şi mai puţin instruirea practică a elevilor. Aşa sunt şcolile de cultu­ră generală din Merişani-Teleor­­man, Hoghilagu şi Tălmaciu-Sibiu, Stoeneşti-Olt şi multe altele. Considerăm necesar să menţio­năm că, preocupaţi de a găsi o re­zolvare, atît Ministerul Educaţiei şi învăţămîntului cît şi inspectora­tele şcolare judeţene au căutat o serie de forme şi mijloace de a organiza mai bine practica la această disciplină. Astfel s-a indi­cat desfăşurarea activităţilor prac­tice în cadrul microbiobazelor, microcooperativelor sau miniferme­­lor şcolare, avînd ca model organi­zarea muncii în cadrul cooperati­velor agricole. Din cîte se poate observa, forma se schimbă de la an la an, conţinutul însă continuă să rămînă un domeniu în care mo­dificările de esenţă se lasă de prea mult timp aşteptate. De folos că elevii sunt organizaţi în brigăzi sau în ferme, cînd toată practica teh­­nico-productivă se reduce doar la muncă fizică, fără a constitui un prilej de aplicare a cunoştinţelor teoretice învăţate, cum de altfel se vor a fi în intenţie orele de prac­tică productivă. „Cadrele didactice din judeţul nostru dau dovadă de o prea mare comoditate în ceea ce priveşte înfiinţarea loturilor ex­perimentale", ne spune Alexandru Galea, inspector general al Inspec­toratului şcolar judeţean — Sibiu. Cu toate că este cunoscută lipsa de pregătire metodică a activităţilor practice, cadrele didactice nu dis­pun, pentru îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe, de nici o lucrare in­termediară de specialitate. Existau cu cîtva timp în urmă „Metodica predării agriculturii" şi „Lucrări cu elevii la agricultură". Avînd un tiraj redus, s-au epuizat repede, re­editarea întîrzie, iar alte lucrări ajutătoare lipsesc. O altă mare deficienţă în buna desfăşurare a orelor de agri­cultură este generată de al­cătuirea manualului. „Programele se schimbă prea des, iar ma­nualele nu pot ţine cadenţa cu ele. In plus, multe manuale sunt greşit concepute şi nu ţin cont de vîrsta celor cărora li se adresează", ne-a spus profesorul Ilie Ghinea de la Şcoala generală din comuna Măgu­­ra-Teleorman. Desele schimbări de programe, fapt pozitiv în esenţă dacă ţinem seama de transformări­le fundamentale ce se petrec în agricultură, produc de cele mai multe ori modificări în alcătuirea manualelor. Lipsa unei concordan­ţe între plan, programă şi manual face ca acesta din urmă să cuprin­dă probleme din discipline pe care elevii încă nu le-au făcut Astfel, Manualul „Agricultura" în şcoala de cultură generală ORE EFICIENTE - NU ORE DE CONTEMPLAŢIE manualul clasei a V-a editat în 1969 solicita elevilor cunoştinţe de botanică. Dar cu această discipli­nă elevii luau contact abia peste un an. Alteori, manualele sînt pli­ne de date nesemnificative, nu sînt bine structurate tematic (clasa V-a şi a VIII-a). De multe ori progra­mele apar tîrziu. Asta face ca timpul material de concepere şi de tipărire a unui manual fiind foarte scurt să se răsfrîngă negativ asu­pra calităţii lui. Mai trebuie spus că nu întotdeauna manualele sunt scrise de cele mai indicate colecti­ve de autori. Nu o dată la elabo­rarea lor participă profesori uni­versitari, doctori în ştiinţe agrico­le, ingineri agronomi, cadre de o mare probitate ştiinţifică dar care, necunoscînd bine problemele şcolii de cultură generală, uită de­seori cui se adresează. Aşa se face că unele manuale sunt ori prea sa­vant scrise ori prea simplist. Din cele prezentate a reieşit, cu claritate că acest obiect de studiu nu se bucură de atenţia meritată. Considerăm necesar că ar trebui revizuită mentalitatea existentă despre această disciplină, la toate nivelele : minister, facultăţi, şcoli. De asemenea, considerăm util ca la Institutele agronomice să se înfiinţeze catedre de pedagogie care să pregătească cadrele necesare predării acestui obiect de studiu. O altă problemă care ar trebui să stea în atenţia inspectoratelor şco­lare este reciclarea profesorilor de biologie şi ştiinţele naturii, astfel încît aceştia să se perfecţioneze conform cerinţelor învăţămîntului nostru actual. AUREL GHIMPU DUMINICA, 8 IULIE Programul 1: 6­ 00 Buletin de ştiri. 6,05 Concertul dimineţii. 7,00 Radiojurnal. 7,45 Avanpremieră co­tidiană. 8,00 Sumarul presei. 8,08 Ilustrate muzica­le. 9,00 Ora satului. 10,00 Radiomagazinul femeilor. 10,30 Succese ale discului. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 De toate pentru toţi. 13,00 Radiojurnal. Sport. 13,15 Recitalul pianistului Corneliu Gheorghiu. 13,30 Refrene în­drăgite cu Mina, Angela Similea şi Salvatore Ada­­mo. 14,00 Unda veselă. 14,30 Melodiile vacanţei — muzică uşoară. 15,00 Buletin de ştiri. 15,05 Suita de balet — „Silfidele" de Chopin. 15,30 Serial radio­fonic pentru tinerii ascultători. 16,00-19,55 Estrada duminicală. 17,30 Azi în România. Carte radiofoni­că de reportaj Geo Bogza : „Privelişti şi sentimen­te". 19,00 Radiojurnal. 19,55 Tableta de seară de George Ivaşcu. 20,00 Fotbal : Finala Cupei Româ­niei. Transmisiune directă. 22,00 Radiojurnal. 22,10 Panoramic sportiv. 22,30-24,00 Concert de seară. 22,50 Moment poetic. Antologie lirică românească. Programul II . 6.00 Matineu duminical. 7.00 Radio­jurnal. 8.00 Teatru radiofonic pentru copii. „Aven­turile lui Cippolino" de Gianni Rodari. 9.00 Solişti la microfon : Aurelian Andreescu, Helena Vondra­­chova şi Trini Lopez. 9.30 Buletin de ştiri. 9,35 Vă place opera ? Emisiune de Elena Horos-Rădulescu. 10,00 Avanpremieră cotidiană. 10,15 Frumoasă Ro­mânie — cîntece patriotice. 10,30 A 7-a artă. Me­moria documentarului. 11,00 Zilele muzicale tîrgu­­mureşene. Concertul Orchestrei simfonice a Filar­monicii din Tg. Mureş. 13,00 Varietăţi muzicale. 14,00 Buletin de ştiri. 14,05 Flori de lămîiţă — me­lodii de nuntă. 14,30 Cine ştie cîştigă. Judeţul Vas­lui — istorie şi actualitate. 15,10 Selecţiuni din „Opereta" de Ion Hartularu-Darclée. 15,20 Prezenţe solistice : Therese Steinmetz, Denise Constantinescu şi Patrick Samson. 15,45 Publicitate radio. 16,00 Uvertura „Carnavalul roman" de Berlioz. 16,30 Con­cert de promenadă. 17,00 Buletin de ştiri. 18,05 Al­manah sonor. 18,00 Cîntecele mele, salbă de măr­gele. 18,30 Gala marilor interpreţi de operă : Maria Callas şi Octav Enigărescu. Tnrmrmnrmnmrmrmnnrmnmrmfmfinrimnnrmmrmrmnrmnnrmrmnfmnnfifîi a O o g o o 0.Q.P P.Q QgggILtLQJLÎLillLSlJLilJUlJLlLJLiUUULSlJlJULiUlJLSUlJLajlJLiLiLSAlLîULiUUUlJUlJLiLiUULv SOCIALIST (Urmare din pag. t.) Sălciile, Baba Ana, Colceag, Albeşti, Drăgăneşti, Dumbra­va, Gherghiţa, Pu­­cheni, Şirna ş.a. au săpat canale, şanţuri şi rigole în lungime de peste 200 km. Pe această cale au fost scoase de sub influ­enţa apelor 14 000 ha teren arabil. Generalizarea a­­cordului global în toate cooperativele, la toate sectoarele a fost subiectul unor dezbateri rodnice în cadrul adunărilor ge­nerale. Discuţiile con­tinuate şi în adună­rile pe brigăzi şi fer­me au făcut ca oa­menii să înţeleagă avantajele noului sis­tem de retribuţie. Unii dintre ei au făcut propuneri lega­te de modalităţile de aplicare a acor­dului global în func­ţie de specificul fie­cărui loc de muncă. La ferma de cîmp din Belciug comuna Drăgăneşti ,opera­­torii Barbu Tudor, Necula Marin, Nicu­­lina Ioniţă au pro­pus ca anul acesta toate culturile pră­şitoare sa fie re­partizate în acord global pe braţ de muncă. De la vorbe s-a trecut la fapte. S-a făcut repartiza­rea şi oamenii au început munca. Pînă acum, s-a efectuat prăşi­la a doua ma­nuală la cele 250 ha de porumb şi se face cea de a treia praşi­­lă la sfecla de za­hăr şi cartofi. Este, considerăm, un ar­gument convingător ce dovedeşte că acolo unde oamenii cu­nosc bine ce au de făcut rezultatele sunt dintre cele mai bune. O preocupare con­stantă a noastră este de a veghea la res­pectarea , fie către toţi, inanerent de funcţiile ocupate, a normelor de demo­craţie cooperatistă. Este un lucru abso­lut necesar deoarece mai există tendinţe de ignorare şi chiar de încălcare fla­grantă a lor. Aşa de pildă, Constantin Mi­­litaru, fostul pre­şedinte al cooperati­vei din Ceptura s-a dovedit a fi nedemn de încrederea acorda­tă. Uzînd de dreptul lor de a-şi spune cu­­vîntul, de a discuta deschis şi a-şi expri­ma opiniile, coopera­torii au condamnat în cadrul adunării ge­nerale, atitudinea preşedintelui. După cum au arătat Nico­­lae Brotac, Alexandru Niţă, şi alţii, Con­stantin Militari s-a rupt de colectivitate îngrijindu-se mai mult de interesele proprii, confundînd proprietatea obştii cu cea personală. Şi la cooperativa din Rîfov au fost şi mai sunt încălcate normele democraţiei cooperatiste. Ingine­rul Atanase Peltichi, preşedintele coopera­tivei, nesocoteşte şi subapreciază propu­nerile oamenilor, nu participă la adună­rile cooperatorilor din fermă şi nici la şe­dinţele consiliului de conducere. Ingine­rul Atanase Peltichi mai gîndeşte că în­crederea oamenilor poate fi cîştigată doar prin vorbe frumoase şi promisuni. Dezin­teresul preşedinte­lui, al membrilor consiliului de con­ducere, slaba organi­zare a muncii s-au oglindit în produc­ţiile mici realizate. An de an, în coo­perativă s-au pier­dut cantităţi însem­nate de recoltă. Nu s-a întreprins încă nici o acţiune con­cretă pentru înlătu­rarea excesului de umiditate, iar lucră­rile de întreţinere a culturilor sunt şi acum mult rămase în urmă. Existenţa unor a­­semenea încălcări ale normelor demo­craţiei cooperatiste impun o întărire continuă a muncii politice de ridicare a nivelului conştiinţei socialiste — cale si­gură de înlăturare a abuzului, a oricărei atitudini retrograde. Fără suportul faptelor Răspundem toţi —1360 de familii (Urmare din pag. I) — Şi ce face deose­bit ? — în cîteva cuvinte este greu să prezinţi activitatea, munca unui om cum este ini­mosul şi neobositul comunist Stan Ştefan. Exemplul pe care il voi cita este, cred, suges­tiv. Anul trecut cultu­rile prăşitoare au fost lucrate în acord global pe echipe şi rezultate­le au fost mai bune de­cit înainte. Aşa ne pro­pusesem să lucrăm şi anul acesta. Comunis­tul Stan Ştefan, in or­ganizaţia din ferma numărul doi, în fruntea căreia a fost ales, nu s-a mai declarat mul­ţumit, a cerut perfec­ţionarea organizării muncii. „Secretul a­­cordului global, a sus­ţinut el, constă in fap­tul că dă răspundere concretă oamenilor ii cointeresează direct în rezultatele muncii lor. Faţă de trecut, cînd lucram in devălmăşie şi răspunderea o pur­tau doar preşedintele, inginerul şef si oare­cum fermierii, lor li s-au adăugat anul tre­cut încă 12 şefi de e­­chipă şi asta s-a cu­noscut — am lucrat mai bine, am obţinut mai mult. Iată de ce, cred eu, că dacă vom face răspunzător pe fiecare cooperator, vom obţine şi mai mult". Ideea lui i-a cucerit repede pe comuniştii din fermă, iar apoi a fost adoptată in plenul adunării generale a cooperativei. Si nu am greşit. Ce­le 1100 hectare cu po­rumb şi floarea soare­lui sunt curate, bine în­treţinute, ca un răzor de grădină şi ne dau speranţa unor recolte cu mult mai mari de­cit s-a prevăzut. A­­ceasta pentru că faţă de anul trecut, cînd nu am avut la muncă mai mult de 800 de oame­ni, acum lucrează un acord global 1360 de familii, un loc de 12 şefi de echipă, un pre­şedinte, un inginer şi doi şefi de fermă, răs­punderea realizării, aşa cum cerea comunistul Stan Ştefan, o au 1­360 de familii de coopera­tori. . DUMINICA 2 IULIE 8.15 Gimnastică pentru toţi. 8.30 Cravatele roşii. Din cuprins • Ilustrate din vacanţa mare. 10.00 Viaţa satului. • Fruntaşi ai recol­telor. Delegat la Conferinţa Na­ţională a Partidului. 11.10 Să înţe­legem muzica. Seria intîlnirilor duminicale cu Leonard Bernstein. 12.00 De strajă patriei. • In cinstea Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi a celei de a 25-a aniver­sări a Republicii • Secretarul de partid în dinamica vieţii ostă­şeşti • Din viaţa vînătorilor de munte. 12.30 Emisiune în limba maghiară. Teatru TV „Plicul" de Liviu Rebreanu in traducerea lui m­­éliusz Josef. 14.15 Telesport. Mexic 1968 — München 1972. Re­trospectivă și avancronică a Jocu­rilor Olimpice de vară. 15.30 Post­meridian. Din sumar • Bulevar­dul uzinelor • Itinerar european — Italia (XXVI) Comentează cri­ticul de artă Dan Hăulică. 17.00 Potcoava de piatră. Episodul al 6-lea : Solie de taină. In distribu­ţie : Boris Ciornei, Gheorghe Co­­zorici, Traian Stănescu, Matei Alexandru, Dimitrie Dunca, Can­did Stoica, Marius Marinescu, Radu Gh. Zaharia, Ion Dinu, Napoleon Creţu, Vasile Lucian. 17.40 Ciitare patriei — concurs coral interjudeţean. Participă : Corul de cameră al Casei de cul­tură Baraolt, jud. Covasna ; Corul de cameră al Casei de cultură Cluj. Transmisiune de la Casa de cultură a studenţilor din Cluj ; Corul căminului cultural din co­muna Chizătău ; Corul sindicatu­lui regionalei C.F.R. Craiova. Transmisiune de la Teatrul Naţio­nal Timişoara. 19.00 Reportajul săptăminii : Alexandria. Emisiune de Rodica Rarău. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Finala cupei României la fotbal. Trans­misiune directă de la Stadionul „23 August". 21.50 Teledivertis­­ment... „Fără titlu" dar cu : Tom­a Caragiu, Vali Voiculescu-Pepîno, Melania Cirje, Rodica Popescu- Bitănescu, Olga Bucătaru, Marga­reta Pîslaru, Corina Chiriac, Puica Igiroșanu, sextetul „Cantabile", Paul Sava, Aurel Giurumia, Ma­rius Pepino, Sandu Sticlaru, Mihai Fotino, Dorin Dron, Sorin Strati­­lat. Prezintă Ion Popescu-Gopo. Momente satirice de Ion Băieşu şi Petre Bărbulescu. 22.50 Telejur­nal • Duminică sportivă. LUNI 2 IULIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Curs de limba rusă. Lecţia a 21-a —­reluare. 18.00 Căminul. • Ancheta emisiunii : „Gelozia la copii". 18.40 Ecranul — Emisiune de actualitate şi critică cinematogra­fică. 19.00 Săptămîna in imagini. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 In întîmpinarea Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român şi a celei de a 25-a ani­versări a Republicii. Ţara întreagă în întrecere. 20.20 La mijloc de codru des (Interviziune). 20.45 Film serial : Salut Germain. „O noapte cu Liliana". 21.20 Prim plan : Ion Gîrcea. Erou al Muncii Socialiste, preşedintele C.A.P. din comuna Hărman, jud. Braşov, delegat la Conferinţa Naţională a Partidului. 21.40 Să înţelegem muzica — ciclu de educaţie muzi­cală prezentat de Leonard Bern­stein. 22.30 24 de ore. 22.45 Con­traste în lumea capitalului. MARŢI 4 IULIE 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Telex. 9.05 Teleşcoală. In ajutorul candidaţilor la exa­menul de admitere in învăţămin­­tului superior. • Filozofie şi socia­lism ştiinţific. • Fizică : Laseri. Aplicaţii. 10.00 Curs de limba engleză. Lecţia a 22-a. 10.30 Că­minul (reluare). 11.10 Prim plan : Ion Gîrceag (reluare). 11.30 Film serial : Patru tanchişti şi un ciine (XX) — reluare. 12.25 Selecţiuni din baletul „Detaşamentul roşu de femei". Interpretează Ansamblul de balet „China". 12.40 Telejurnal. 17.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Curs de limba fran­ceză. 18.00 Steaua polară. Cabinet de orientare profesională. Chi­­mişti electronişti. 18.25 Reflector. 18.40 Publicitate. 18.45 Dinamica societăţii româneşti. Omul­e ţelul suprem al acţiunii sociale. 19.20 Telejurnal. 20.00 In intimpinarea Conferinţei Naţionale a Partidu­lui Comunist Român şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii. Ţara întreagă în întrecere. 20.20 Seară de teatru : Moartea guver­natorului de Leon Kruczkowsky. Adaptare pentru TV de Dinu Cer­­nescu. 22.00 Vedete ale muzicii uşoare. 22.15 Teleglob : Imagini din S.U.A. 22.30 24 de ore. MIERCURI 5 IULIE 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Telex. 9.05 „La mijloc de codru des" (reluare). 9.30 O viaţă pentru o idee : Nicolae Iorga (reluare). 10.00 Curs de limba rusă. Lecţia 1. 10.30 Telecinema­­teca pentru copii : „Operaţiunea 1“ 12.00 Dinamica societăţii româ­neşti. Omul — ţelul suprem al acţiunii sociale. 12.30 Telejurnal. 17.30 Deschiderea emisiunii de dupăamiază. Curs de limba ger­mană. Lecţia a 22-a. 18.00 Muzica — emisiune de actualitate muzi­cală. • In intimpinarea Conferin­ţei Naţionale a Partidului Comu­nist Român. 18.25 Alger — oraşul alb. 18.40 Tragerea Pronoexpres. 18.50 Timp şi anotimp în agricul­tură. • Un milion de hectare — culturi duble. Pînă la ce dată se­mănăm culturile duble ? 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 In intimpinarea Conferinţei Na­ţionale a Partidului Comunist Român şi a celei de a 25-a ani­versări a Republicii. Ţara întreagă in întrecere. 20.20 Partidului. Versuri de Nicolae Labiş, George Dan, Mihai Beniuc ş.a. 20.35 Tele­­cinemateca : Soarta unui om — Ecranizare după nuvela lui Mihail Solohov. 22.05 O seară de operetă la Braşov. Selecţiuni din opereta „Marco Polo" de Lopez. 22.25 Sec­venţe venezuelene. 22.40 24 de ore. JOI — 6 IULIE 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Telex. 9.05 România în lume. 9.35 Prietenii lui Aşchiuţă — Emisiune pentru preşcolari. 10.00 Curs în limba franceză. Lec­ţia I. 10.30 De la Alfa la Omega — enciclopedie pentru elevi. 11.00 Telecinemateca: „Soarta unui om" (reluare). 12.30 Telejurnal. 16.00— 17.00 Teleşcoală. In ajutorul can­­didaţioi la examenul de admi­tere in invăţămintul superior • Literatura română. 17.30 Deschi­derea emisiunii de după-amiază. Emisiune in limba maghiară. • In intimpinarea Conferinţei Naţio­nale a Partidului şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii. 18.30 La volan — emisiune pentru con­ducătorii auto. 18.50 Sensul acţiunii — perfecţionarea. Clima­tul care favorizează iniţiativa. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejur­nal. 20.00 In intimpinarea Confe­rinţei Naţionale a Partidului Co­munist Român şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii. Ţara în­treagă în întrecere. 20.20 Tinerii despre ei înşişi. 21.00 Retrospec­tivă Walt Disney. 21.50 Universita­tea TV. • Istoria civilizaţiilor : Orientul Îndepărtat (II) — India. Invitatul emisiunii : acad. Emil Condurachi • Dicţionar politic contemporan O.N.U. (II) • Ştiin­ţa . Tainele cauciucului. 22.30 24 de ore. VINERI 7 IULIE 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Telex. 9.05 Universita­tea TV 9.45 Instrumente şi vir­tuozi. Ion Văduva citită pentru dumneavoastră la vioară, caval, fluier. 9.55 Publicitate. 10.00 Curs de limba germană. Lecţia I. 10.30 Desen animat. 10.40 Sensul acţiunii — Perfecţionarea. 11.10 Retrospec­tivă Walt Disney (reluare). 12.00 Film serial pentru copii : „Fiul mării" (reluare). 42.30 Telejurnal. 15.00 Tenis de cîmp : Finala pro­bei de simplu femei din cadrul Campionatelor internaţionale ale Angliei. Transmisiune directă de la Wimbledon. 17.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Curs de limba engleză. 18.00 Pentru sănă­tatea Dv. • Măsuri urgente in intoxicaţiile la copii. 18.15 Satul contemporan. Tîrguri şi... idei. Opinii despre modernizarea unei forme de comerţ tradiţional. 18.45 Tragerea Loto. Publicitate. 19.00 Recital de balet Elena Dacian. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 In intimpinarea Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român şi a celei de a 25-a ani­versări a Republicii, Ţara întreagă în întrecere. 20.20 Ancheta TV. Clase fără catedră. 21.00 Film artistic Cîinele din Baskerville după romanul lui Conan Doyle 22.45 Tenis de cîmp : Finala pro­bei de dublu bărbaţi din cadrul Campionatelor Internaţionale ale Angliei, înregistrare de la Wim­bledon. SIMBATA 8 IULIE 9.00 Deschiderea emisiunii dimineaţă. 9.05 Biblioteca PC’^ru toţi. Reviste şi curente literare la sfirşitul secolului al XIX/l lea . „Convorbiri literare" şi­­Co­htem­poranul" (1). 9.40 Vetre foic­­orice : Valea Chiorului" (reluareA 1(1 „­ gospodinei/ '• ’ De vorbă cu gospodinei^. 1((.30 Teleenciclopedia (reluare,,' Ancheta TV „Clase fără­ catedră" (reluare). 11.45 Ieie'^,avertisment (reluare) Melodii, mej0­ jij j^.10 In slujba sănătăţii / emisiune de educaţie sanitară. Primul aju­tor în hemoragii prin accidente rutiere, de muncă etc. 12.25 tele­­jurnal. 15.00. Deschiderea emi­siunii de dupa-criljaza, tenis de cîmp , finala probei d­e simplu bărbaţi din cai,jrul Campionatelor Internaţionale,­ ale Angn­ei. Trans- Wimbledon, germană. Naţio­ Vidului Comunist Ro­mân. 18.45 kitri, tinereţe, dans. 19.20 1001­0 de seri. 19.39 Telejurnal. 20.00 In intimpinarea Conferinţei Naion­al'g a partidului comunist Român ti a cerer (ie a 25-a Ani­­versari a Republicii. Ţara întreagă in '".trecere. 20.20 Teleenciclo­­Pedii', a Construcţii olimpice (I®llj) % Breviar • Zambezi. 21.00 F*hr/i serial : Schulmeister. Episo­­dul V : „Crini albi". 21.50 Visul “Lei nopţi de vară... Emisiune de divertisment de Ovidiu Dumitru.­­il.C0 Telejurnal. 23.10 Atletism • Campionatele internaţionale de­­ atletism ale Române­i. Înregis­trare de la Stadionul Republicii. E VI Programul I pe săptămîna 2 — 8 iulie ------Nr. 979 Sîmbătă 1 îu fie CITITORII NE SESIZE UNDE DAI ŞI UNDE CRAPĂ Noi, locuitorii satului Cringeni, judeţul Tele­orman, ne-am bucurat cînd ca urmare a cereri­lor noastre, organele judeţene au înfiinţat un nou traseu de autobuze pe distanţa Roşiori — Cringeni. In ultimul timp, din cauza traficu­lui intens, am cerut ca această cursă să fie du­blată, pentru a evita a­­glomerările. Mare ne-a fost mirarea cînd am văzut că autobuzele cu plecarea la ora 13.30 din Roşiorii de Vede şi 16.30 din Cringeni, cir­culă acum pe ruta Ro­şiori — Dorobanţu fără să mai treacă prin co­muna noastră. Deci, am cerut dublarea cursei şi drept răspuns ni s-a luat şi din ce aveam. Ce să facem, să cerem desfiinţarea traseului ? Poate aşa ni se dublea­ză cursele ! ILEANA POPESCU comuna Cringeni, jude­ţul Teleorman O SCRI­COARE PE ADRESA FAC­TORULUI POŞTAL MICHINETE Meseria de factor poş­tal, aşa cum ştim cu to­ţii, nu este deloc uşoa­ră, obligindu-l pe cel care o practică să fie mereu pe drum, in sluj­ba oamenilor care aş­teaptă nerăbdători să primească scrisoarea, ziarul sau pensia. Aceste aprecieri nu i se cuvin insă şi factoru­lui nostru Ion Michine­­te, care îşi face servi­ciul mai mult la cafe­nea şi pe la bufet. Ga­zetele la care suntem a­­bonaţi, cu toate că apar zilnic, le primim... sup­rammal, iar scrisorile, telegramele şi pensiile, numai după ce Michine­­te a ieşit din „tura" de la bufet ! Oare nu s-o găsi ci­neva să-i trimită şi fac­torului nostru o „scri­soare", referitoare la prevederile Codului Muncii şi ale statutului disciplinar al salariaţi­lor din sectorul de poş­tă şi telecomunicaţii ? Un grup de locuitori din satul Viroaga, co­muna Cerchezu, jude­ţul Constanţa ABUZUL UNUI BRIGADIER­ Într-una din zilele săptăminii trecute, pre­şedintele cooperativei noastre agricole ne a­­anunţa să ne prezentăm la cositul şi strinsul fi­nului. M-am dus şi eu, împreună cu alţi coope­ratori. Am observat cu toţii că brigadierul Au­gustin Racolţa — repar­tizează pentru cosit su­prafeţele cu iarbă mai bună celor apropiaţi lui. Am protestat, dar in zadar, intîmplarea a făcut ca în acea zi să ne viziteze în cîmp niş­te tovarăşi de la judeţ, însoţiţi de preşedintele cooperativei , cărora ne-am plîns de nedrep­tatea ce ni se face. Du­pă plecarea lor, briga­dierul ne-a batjocorit cu vorbe grele şi ne-a a­­lungat de la lucru. Ci­­ne-i dă dreptul la ase­menea samavolnicii ? ANA RACOLŢA — cooperatoare din Seini — judeţul Maramureş MAI MARE DARAUA !... Am citit în ziar o re­clamă a comerţului co­operatist prin poştă cu livrare la domiciliu, şi, convins fiind de avanta­jele acestei forme mo­derne de comerţ, am co­mandat la unitatea co­operaţiei de consum din Bucureşti, str. serg Nuţu loan, o uluitoare şi o maşină manuală de cu­rățat porumb. Utilaje care, în total, nu depă­șeau 200 lei. Mare mi-a fost mirarea constatind că, o dată mărfurile pri­mite, aveam de plătit taxe de transport care depășeau valoarea co­menzii. Concret, uluitoa­­rea m-a costat 122 lei, iar transportul ei.. . 208 lei. Locuiesc la aproape 250 km de Capitală şi mă întreb cit ar fi tre­buit să plătesc, să zi­cem, în judeţele Mara­mureş sau Suceava ? Tovarăşii care lucrea­ză în comerţul coope­ratist or fi cunoscînd oare proverbul: mai mare daraua decit... ocaua ? NICOLAE BANIŢA comuna Răcoasa, judeţul Vrancea CHIOŞCURI DA, MARFA BA ! Pe lingă unităţile co­merciale existente in satul nostru, sat aparţi­nător de oraşul Calafat, există mai multe chioşcuri de desfacere ale cooperativei agrico­le. Chioşcurile funcţio­nează doar pe hirtie, pentru că, în realitate, or sunt închise mai tot timpul, or nu au nimic de vînzare. Cooperativa noastră îşi valorifică produsele, fructe şi le­gume, pe piaţa oraşului Calafat, aşa că noi, cînd vrem să tîrguim, tre­buie să ne deplasăm acolo. Asta înseamnă bani cheltuiţi cu drumul şi o grămadă de timp pierdut, acum, în plină campanie de lucru. Chioşcuri sunt, vînzători, la fel, nu s-ar putea să fie şi marfă ? ! MARIA BUNDURUŞ cooperatoare din Golenţi-Calafat, judeţul Dolj wwwwwwwwwwwwvwwwwvwwv

Next