Satul Socialist, august 1972 (Anul 4, nr. 1006-1031)
1972-08-01 / nr. 1006
PAGINA 2 1 * 1 PROIECT CODUL ImuNCil în Republica Socialistă România exploatarea omului de către om a fost desfiinţată pentru totdeauna. Economia naţiona- 1®.. relaţiile sociale se întemeiază pe proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producţie, întreaga putere politică şi economică aparţine poporului, liber şi stăpîn l de soarta sa. Eroica noastră clasă muncitoare işi îndeplineşte cu cinste misiunea sa istorică de clasă conducătoare a societăţii, mobilizează eforturile întregului popor pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Prin politica sa marxist-leninistă, care corespunde aspiraţiilor vitale ale întregii naţiuni, Partidul Comunist Român, forţa politică conducătoare a societăţii noastre socialiste, asigură creşterea impetuoasă a forţelor de producţie, perfecţionarea organizării întregii societăţi, adincirea democraţiei, dezvoltarea conştiinţei socialiste, promovarea în raporturile sociale a principiilor eticii şi echităţii socialiste. în procesul revoluţiei şi construcţiei socialiste s-a făurit alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea, intelectualitatea şi celelalte categorii de oameni ai muncii, s-a creat şi se dezvoltă unitatea moral-politică a întregului popor în jurul Partidului Comunist Român. Crearea şi dezvoltarea proprietăţii socialiste asupra mijloacelor de producţie formează temelia relaţiilor sociale de tip nou, de întrajutorare şi colaborare între toţi oamenii muncii, de la oraşe şi sate— români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi — înfrăţiţi în procesul muncii, in opera de făurire a socialis- mului şi comunismului în patria noastră. Stăpîni pe mijloacele de producţie, pe toate bunurile materiale, cetăţenii patriei noastre au devenit, în acelaşi timp, făuritorii conştienţi ai propriului lor viitor. In dubla lor calitate, de producători şi în acelaşi timp de proprietari ai mijloacelor de producţie, oamenii muncii, singurii beneficiari ai tuturor bunurilor materiale şi spirituale, participă la conducerea treburilor economice şi sociale , ca deţinători suverani ai puterii politice şi economice, el participă la gospodărirea avuţiei naţionale, la conducerea treburilor obşteşti, la guvernarea întregii ţări, în condiţiile societăţii socialiste, în care dreptul la muncă este garantat, fără nici un fel de discriminare, şi în care se înfăptuieşte vechiul deziderat al clasei noastre muncitoare — „nici muncă fără pîine, nici pîine fără muncă" — fiecare cetăţean apt de muncă are, potrivit Constituţiei, îndatorirea de onoare de a munci. Nimănui nu-i este îngăduit să realizeze venituri ca urmare a însuşirii muncii altora, fiind interzisă obţinerea de cîştiguri pe altă cale decit prin munca proprie, utilă societăţii. Munca reprezintă o necesitate pentru existenţa şi progresul societăţii, pentru formarea şi dezvoltarea multilaterală a personalităţii umane. Partidul Comunist Român şi statul nostru acordă o atenţie deosebită educării tuturor membrilor societăţii, şi în primul rînd a tineretului, prin muncă şi pentru muncă, stimulării responsabilităţii sociale pentru calitatea şi eficienţa muncii depuse. în orinduirea socialistă, munca şi rezultatele sale constituie criteriul fundamental de apreciere a meritelor fiecăruia ; munca pentru sine şi munca pentru societate formează o unitate indisolubilă, se condiţionează reciproc, spre bunăstarea fiecărui om al muncii şi propăşirea întregii societăţi. Muncind neobosit pentru continua înflorire a patriei sale, poporul român este în acelaşi timp un factor activ în viaţa internaţională, în lupta pentru libertate şi progres în întreaga lume, îmbină organic patriotismul socialist cu internaţionalismul proletar, în societatea socialistă ţelul suprem al întregii activităţi ii constituie omul, creşterea continuă a bunăstării sale materiale şi spirituale, pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste, afirmarea multilaterală a personalităţii umane. Pe măsura creşterii producţiei şi productivităţii muncii, a făuririi unei economii avansate, de o înaltă eficienţă, a sporirii venitului naţional, se creează condiţiile necesare pentru ridicarea nivelului de civilizaţie şi cultură a întregului popor, creşterea veniturilor obţinute din muncă, dezvoltarea învăţămintului, ştiinţei şi culturii, a măsurilor de ocrotire a sănătăţii, asigurarea condiţiilor pentru trecerea la reducerea săptăminii de lucru, în conformitate cu prevederile Constituţiei, Codul Muncii cuprinde principiile şi normele de bază privind relaţiile de muncă, reprezintă carta muncii şi consfinţeşte drepturile şi îndatoririle celor ce muncesc din ţara noastră. Codul muncii constituie cadrul legislativ general al relaţiilor de muncă corespunzător actualei etape de dezvoltare a ţării, de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. PARTEA I PRINCIPII GENERALE ALE RELAŢIILOR DE MUNCĂ, DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE OAMENILOR MUNCII Capitolul I Principii generale privind relaţiile de muncă ART. 1. In Republica Socialistă România, desfiinţarea pentru totdeauna a exploatării şi asupririi omului de către om, dezvoltarea impetuoasă a forţelor de producţie şi generalizarea relaţiilor de producţie socialiste, aflate într-un proces continuu de perfecţionare, aşază munca — principalul factor de progres şi civilizaţie — pe cea mai înaltă treaptă a valorilor sociale. Oamenii muncii, in calitatea de producători ai valorilor materiale şi spirituale şi in acelaşi timp de proprietari ai mijloacelor de producţie ai întregii avuţii naţionale au dreptul şi obligaţia de a desfăşură o muncă utilă pentru societate, bunăstarea şi interesele fiecăruia fiind legate organic de bunăstarea şi dezvoltarea societăţii în ansamblu. ART. 2. Tuturor cetăţenilor Republicii Socialiste România fără nici o îngrădire sau deosebire de naţionalitate, rasă, sex sau religie, le este garantat dreptul la muncă prin posibilitatea de a desfăşura o activitate în domeniul economic, tehnico-ştiinţific, social sau cultural, potrivit aptitudinilor, pregătirii profesionale şi aspiraţiilor fiecăruia, în funcţie de nevoile, întregii societăţii." ART. 3. în Republica Socialistă România formarea, repartizarea şi utilizarea deplină şi raţională a resurselor umane se realizează în concordanţă cu obiectivele planului de dezvoltare economicosocială a ţării, cu cerinţele sporirii necontenite ,a eficienţei economice şi sociale a muncii, cu necesitatea dezvoltării armonioase şi echilibrate a tuturor judeţelor ţării. ART. 4. Pe măsura dezvoltării bazei economice a socialismului, a introducerii în producţie a rezultatelor ştiinţei şi tehnicii contemporane, a dezvoltării invăţămîntului şi culturii, în ţara noastră are loc ştergerea treptată a deosebirilor esenţiale dintre munca fizică şi cea intelectuală, dintre modul de muncă şi viaţă de la sat şi cel de la oraş, şi omogenizarea treptată a societăţii. ART. 5. Munca, în condiţiile societăţii socialiste, formează şi dezvoltă între oameni relaţii noi, de colaborare, de întrajutorare şi respect reciproc — potrivit principiului toţi pentru unul şi unul pentru toţi — contribuie activ la formarea şi dezvoltarea multilaterală a personalităţii umane. „ Prin activitatea desfăşurată în‘’comun în industrie, agricultura, instituţiile de artă, cultură şi în celelalte domenii, pentru înflorirea patriei socialiste, se dezvoltă relaţii de înfrăţire între oamenii muncii români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţîonalitaţî, se întăreşte continuu coeziunea moral-politică a întregului popor în jurul Partidului Comunist Român. ART. 6. însuşirea sub orice formă a muncii altuia şi toate manifestările de parazitism social sunt interzise ca incompatibile cu orinduirea socialistă, cu principiile eticii şi echităţii socialiste. ART. 7. începînd cu vîrsta de 16 ani, fiecare persoană aptă de muncă şi care nu urmează cursurile unei şcoli este datoare să desfăşoare pînă la vîrsta de pensionare, o muncă utilă societăţii, care să-i asigure mijloacele de existenţă şi de dezvoltare spirituală, încadrarea în muncă se poate face şi de la vîrsta de 14 ani, cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorilor, cel în cauză avînd dreptul şi îndatorirea de a-şi continua studiile pentru absolvirea învaţămîntului obligatoriu de cultură generală. ART. 8. Prin încadrarea într-o unitate socialistă, fiecare persoană dobîndeşte calitatea de membru al colectivului de muncă din acea unitate, cu toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din această calitate. Fiecare membru al colectivului de muncă participă la conducerea unităţii respective şi poartă răspunderea faţă de societate, atit individual, cit şi împreună cu ceilalţi membri ai colectivului, pentru buna gospodărire şi dezvoltare a părţii din avuţia naţională încredinţată, fiind dator să-şi consacre întreaga capacitate, pricepere şi putere de muncă scopului ca unitatea în care lucrează să-şi desfăşoare activitatea cu maximum de eficienţă. ART. 9. Tuturor oamenilor muncii din Republica Socialistă România le este garantat dreptul de a participa efectiv la conducerea vieţii politice, economice şi sociale. Ca expresie a adîncirii democraţiei socialiste, activitatea tuturor unităţilor se bazează pe principiul muncii şi conducerii colective.Participarea la conducerea unităţilor a persoanelor încadrate în muncă se asigură direct sau prin reprezentanţii lor în adunările generale, în comitetele şi consiliile oamenilor muncii sau în alte organe de conducere colectivă ale unităţilor. Adunarea generală a oamenilor muncii constituie forma superioară a conducerii colective, prin care oamenii muncii participă în mod organizat la conducerea activităţii economico-sociale, la dezbaterea şi soluţionarea problemelor legate de îndeplinirea planurilor de producţie, la exercitarea controlului asupra activităţii organelor de conducere. Fiecare membru al colectivului de muncă are dreptul de a participa în mod direct la dezbaterea şi rezolvarea problemelor privind organizarea şi conducerea unităţii în care îşi desfăşoară activitatea. La încadrarea, selecţionarea şi promovarea cadrelor, colectivul de muncă are dreptul să-şi spună părerea, astfel incît să fie repartizat omul potrivit la locul potrivit. ART. 10. Dezvoltarea planificată a economiei naţionale — întemeiată pe un înalt nivel de organizare socială a muncii — face necesar ca relaţiile de muncă să fie aşezate pe principiul însuşirii liber consimţite şi aplicării cu consecvenţă a normelor disciplinei socialiste a muncii. Respectarea cu stricteţe a ordinii şi disciplinei la locul de muncă constituie o obligaţie de bază a fiecărui membru al colectivului de lucru din întreprinderi şi instituţii, din toate unităţile socialiste. Colectivul de muncă, conştient că orice act de indisciplină dăunează rezultatelor muncii, propriilor sale interese, este îndreptăţit, şi în acelaşi timp dator, să ia atitudine fermă faţă de orice abatere, iar la nevoie să ceară sancţionarea şi chiar îndepărtarea din rîndurile colectivului, a acelora care încalcă ordinea şi disciplina şi nu-şi realizează sarcinile ce le-au fost stabilite. ART. 11. Pentru munca prestată, cei ce muncesc primesc ca remunerare o parte din venitul naţional destinată consumului, potrivit principiului socialist derepartiţie după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii, în spiritul normelor eticii şi echităţii socialiste. Pe lingă veniturile directe, obţinute pe calea remunerării, oamenii muncii beneficiază de avantajele şi înlesnirile asigurate prin fondurile sociale destinate dezvoltării invăţămîntului şi culturii ocrotirii sănătăţii, prin acordarea de ajutoare pentru copii, precum şi prin alte acţiuni cu caracter social-cultural. Ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a celor ce muncesc se realizează pe măsura dezvoltării bazei tehnico-materiale a socialismului, a introducerii în producţie a tehnicii noi, a creşterii productivităţii muncii sociale şi a venitului naţional. In semn de preţuire din partea societăţii, colectivele sau persoanele care se evidenţiază în muncă primesc pentru rezultatele pe care le obţin recompense materiale şi morale, premii, gratificaţii, ordine, medalii şi alte stimulente. ART. 12. în Republica Socialistă România oamenilor muncii le este garantat dreptul la: odihnă şi repaus pentru refacerea forţei de muncă pentru desăvirşirea pregătirii profesionale şi lărgirea orizontului cultural; condiţii de muncă prin măsuri de securitate şi igienă a muncii, care să excludă posibilitatea primejduirii vieţii şi sănătăţii; ajutoare materiale în caz de incapacitate temporară de muncă şi pensii; realizarea efectivă a tuturor drepturilor referitoare la muncă, înscrise în Constituţie. ART. 13. Perfecţionarea pregătirii profesionale, politico-ideologice şi de cultură generală constituie pentru fiecare om al muncii un drept şi o îndatorire permanentă, de îndeplinirea căreia depind rezultatele in producţie, încadrarea la locuri de muncă corespunzătoare, promovarea in funcţii superioare. In ţara noastră, continua perfecţionare a pregătirii profesionale constituie o latură esenţială a politicii Partidului Comunist Român de edificare a socialismului şi comunismului, fiind o condiţie fundamentală pentru asigurarea participării active şi competente a oamenilor muncii la propăşirea naţiunii socialiste. In acest scop, prin sistemul naţional de perfecţionare a pregătirii profesionale sunt create căi şi forme adecvate pentru toţi cei ce muncesc în vederea împrospătării şi îmbogăţirii sistematice a cunoştinţelor, în pas cu noile cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. ART. 14. în Republica Socialistă România, femeii i se asigură largi posibilităţi de afirmare în condiţii de deplină egalitate socială cu bărbatul, beneficiind la muncă egală cu acesta de o retribuţie egală, de măsuri speciale de ocrotire. Femeii îi este garantat dreptul de a ocupa orice funcţie sau loc de muncă, în raport cu pregătirea sa, pentru a-şi aduce contribuţia la dezvoltarea producţiei materiale şi a creaţiei spirituale, asigurindu-i-se totodată condiţiile necesare pentru creşterea şi educarea copiilor. ART. 15. Societatea socialistă acordă o grijă deosebită formării şi educării tinerei generaţii in spiritul dragostei faţă de muncă, al însuşirii unor temeinice cunoştinţe şi deprinderi profesionale, al dăruirii de sine şi pasiunii revoluţionare. Statul asigură prin sistemul de învăţămint şi prin organisme specializate orientarea, pregătirea şi încadrarea în muncă a tinerilor, potrivit capacităţii şi aspiraţiilor personale, puse in slujba patriei socialiste. Prin măsuri speciale se asigură protecţia şi securitatea muncii tinerilor. ART. 16. Fiecare om al muncii, participant la procesul de desfăşurare a vieţii sociale, este dator să respecte cu stricteţe prevederile legale, să promoveze neabătut principiul legalităţii socialiste, să manifeste spirit de intransigenţă faţă de cei ce încalcă legile ţării. Forţa orînduirii socialiste stă în conştiinţa înaltelor răspunderi şi îndatoriri, pe care fiecare om al muncii le are faţă de patrie, faţă de apărarea cuceririlor socialiste ale poporului. Capitolul II Drepturile și îndatoririle oamenilor muncii ART. 17. Drepturile și îndatoririle fiecărui membru al colectivului de muncă din cadrul unităţilor socialiste sunt menite să asigure participarea efectivă la gospodărirea cu spirit de răspundere a mijloacelor materiale şi financiare încredinţate de stat colectivelor de oameni ai muncii, la valorificarea in grad superior a resurselor materiale şi umane ale ţării, pentru o Înaltă eficienţă economică în toate compartimentele de activitate, in scopul asigurării creşterii nivelului de civilizaţie şi bunăstare a fiecăruia, a întregului popor. ART. 18. In Republica Socialistă România drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul vreunei tranzacţii, renunţări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu. ART 19. Persoana încadrată într-o unitate socialistă are următoarele drepturi principale : a) să i se asigure un loc de muncă potrivit aptitudinilor, pregătirii profesionale, aspiraţiilor, precum şi nevoilor unităţii ; b) să fie retribuită potrivit, principiului socialist de repartiţie, în raport cu cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii pe care o desfăşoară ; c) să i se asigure stabilitatea în muncă, contractul de muncă neputind să înceteze sau să fie modificat decit în cazurile prevăzute de lege ; d) să participe nemijlocit la conducerea şi organizarea activităţii unităţilor, să aleagă şi să poată fi aleasă în organele de conducere colectivă ; e) să beneficieze de condiţiile create pentru ridicarea pregătirii profesionale şi a nivelului general de cunoaştere, in raport cu dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii şi cu cerinţele progresului social, pentru formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste ; f) să fie promovată în categorii superioare de încadrare sau în funcţii de conducere, în raport cu pregătirea, experienţa şi rezultatele muncii, beneficiind astfel de condiţiile create de orinduirea socialistă pentru afirmarea şi valorificarea aptitudinilor şi capacităţilor personale ; g) să i se asigure repaus săptămînal şi concediu de odihnă anual plătit, să folosească condiţiile create de societatea socialistă pentru recreere, refacerea capacităţii de muncă, ridicarea nivelului de cultură, să beneficieze de înlesniri pentru trimiterea la odihnă şi tratament în staţiuni balneoclimaterice ; h) să beneficieze de condiţii corespunzătoare de muncă, asistenţă medicală gratuită şi protecţia muncii, în care scop se alocă importante fonduri pentru uşurarea efortului fizic, înlăturarea cauzelor care determină accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale, pentru îngrijirea sănătăţii, precum şi pentru protecţia specială a femeilor şi tinerilor ; i) să beneficieze de pensie pentru limită de vîrstă sau în caz de pierdere a capacităţii de muncă ; j) să folosească baza materială a unităţilor socialiste destinată activităţii culturale şi sportive ; k) să se asocieze în organizaţii sindicale şi în alte organizaţii obşteşti, potrivit prevederilor Constituţiei Republicii Socialiste România ; l) să se adreseze organelor superioare, celor de jurisdicţie sau oricărui for competent, ori de cite ori consideră că a fost prejudiciată în drepturile sale. ART. 20. Colectivul de muncă din fiecare unitate socialistă poartă răspunderea faţă de societate pentru valorificarea maximă a fondurilor încredinţate şi pentru îndeplinirea prevederilor de plan, fiind dator să mobilizeze toate resursele materiale, financiare şi umane pentru a-şi aduce din plin contribuţia la creşterea fondului naţional de dezvoltare economico-socială a ţării. Ca membru al colectivului de muncă, persoana încadrată într-o unitate socialistă are următoarele îndatoriri principale : a) să apere proprietatea socialistă şi să contribuie la dezvoltarea ei ; b) să realizeze norma de muncă şi celelalte sarcini ce decurg din funcţia sau postul deţinut şi să răspundă de îndeplinirea lor faţă de colectivul de muncă şi faţă de conducerea unităţii ; c) să efectueze orice activitate potrivit pregătirii sale şi nevoilor unităţii. In situaţii deosebite, cînd interesul unităţii o cere, fiecare are obligaţia de a participa — indiferent de funcţia sau de postul pe care-1 ocupă — la executarea oricăror lucrări şi la luarea tuturor măsurilor cerute de nevoile unităţii ; d) să respecte programul de lucru, să folosească integral şi cu eficienţă timpul de muncă ; e) să asigure utilizarea integrală a capacităţilor de producţie, ridicarea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie, realizarea lucrărilor încredinţate, în condiţiile de calitate stabilite, creşterea eficienţei activităţii unităţii în care lucrează ; f) să respecte disciplina la locul de muncă şi să militeze pentru respectarea legilor statului ; g) să-şi ridice necontenit calificarea profesională, nivelul de cunoştinţe tehnico-ştiinţifice şi de cultură generală, să urmeze şi să absolve cursurile de perfecţionare organizate sau recomandate de unitate ; h) să respecte normele socialiste de conduită în relaţiile cu ceilalţi membri ai colectivului de muncă, să vegheze la aplicarea lor în viaţă, să dea dovadă de cinste şi corectitudine, să contribuie la întărirea spiritului de disciplină, de întrajutorare tovărăşească, să combată orice fel de manifestări înapoiate; i) să asigure păstrarea secretului de serviciu şi a secretului de stat ;j) să respecte normele de protecţie a muncii şi să contribuie la preîntâmpinarea şi înlăturarea oricăror situaţii care ar putea pune in primejdie viaţa, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor şi bunurile materiale. Persoanelor încadrate în muncă le este interzis să primească de la cetăţeni bani sau alte foloase pentru activităţile prestate în cadrul atribuţiilor de serviciu. ART. 21. Conducerile unităţilor socialiste au datoria să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare desfăşurării normale a procesului de producţie, la unînalt nivel tehnic şi cu randament economic maxim, să asigure un control eficient al îndeplinirii sarcinilor de plan in toate compartimentele, să se preocupe de îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă, în cadrul unităţii respective. In întreaga activitate, ele trebuie să aplice consecvent principiul muncii şi conducerii colective şi să informeze periodic personalul unităţii asupra modului de realizare a sarcinilor. Conducerile unităţilor socialiste trebuie să examineze cu atenţie şi să ia în considerare sugestiile şi propunerile făcute de oamenii muncii in vederea îmbunătăţirii activităţii în toate compartimentele. ART. 22. Drepturile şi îndatoririle oamenilor muncii prevăzute în prezentul cod se realizează ţinîndu-se seama de rolul şi condiţiile specifice pe care industria, construcţiile, transporturile, agricultura, precum şi activităţile in toate ramurile social-culturale le au in procesul de creare a valorilor materiale şi spirituale, în dezvoltarea economică şi socială a ţârii. Industrie ART. 23. Oamenii muncii din industrie au răspunderi deosebite faţă de întregul popor, decurgînd din rolul pe care această ramură conducătoare a economiei naţionale îl are în asigurarea progresului general al societăţii. In dubla lor calitate de proprietari ai mijloacelor de producţie şi producători direcţi ai bunurilor materiale, de importantă hotărîtoare pentru întreaga economie, lucrătorii din industrie au îndatorirea să asigure dezvoltarea in ritm inait a acestei ramuri, în vederea unei contribuţii sporite la crearea venitului national — bază sigură a creşterii bunăstării întregului popor. ART. 21. In îndeplinirea sarcinilor care le revin, colectivele de oameni ai muncii din unităţile industriale au îndatorirea de a asigura valorificarea superioară a resurselor de care dispun, ridicarea nivelului tehnic-calitativ al producţiei, sporirea continuă a productivităţii muncii, creşterea eficienţei economice in toate compartimentele de activitate. ART. 25. Fiecare membru al colectivelor de muncă din industrie are sarcina de a gospodări cu grijă mijloacele materiale și financiare de care răspunde, de a depune toate eforturile pentru reducerea consumurilor specifice, folosirea intensivă a mijloacelor fixe, introducerea în producţie a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. ART. 26. Colectivele de oameni ai muncii din industrie, conducerile unităţilor industriale au îndatorirea să asigure organizarea raţională a fiecărui loc de muncă, a fluxului de fabricaţie în ansamblu, aplicarea procedeelor moderne în conducerea producţiei, să stimuleze şi să valorifice iniţiativa creatoare a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor. In fiecare unitate socialistă trebuiesă se asigure folosirea integrală a forţei de muncă, organizarea calificării şi policalificării continue a muncitorilor, justa organizare a schimburilor, utilizarea deplină a timpului de lucru, respectarea riguroasă a disciplinei în muncă. ART. 27. Oamenii muncii din unităţile industriale au dreptul la remunerare potrivit cantităţii şi calităţii muncii desfăşurate, in funcţie de locul şi importanţa pe care fiecare ramură de producţie industrială o are în dezvoltarea ţarii. ART. 28. Oamenii muncii din industrie beneficiază, în condiţiile legii, de premii şi recompense pentru rezultate deosebite obţinute în promovarea progresului tehnic, activitatea de invenţii, inovaţii şi raţionalizări, economii de materii prime, materiale şi energie, potrivit aportului propriu la îndeplinirea obiectivelor planului şi creşterea eficienţei economice. ART. 29. Persoanele încadrate in unităţile din industrie beneficiază de măsuri corespunzătoare de securitate şi igienă a muncii, de echipament de lucru şi de protecţie, iar cei care lucrează în condiţii vătămătoare şi periculoase, de program de lucru redus, sporuri la salariu, concedii suplimentare şi condiţii de asigurări sociale speciale, potrivit legii. Construcţii ART. 30. Oamenii muncii din construcţii trebuie să asigure folosirea raţională a fondului naţional de dezvoltare destinat vastului program de investiţii, ridicării noilor construcţii industriale, agricole şi social-culturale, să asigure executarea in bune condiţii a noilor obiective. In acest scop, colectivele de oameni ai muncii au îndatorirea să asigure ridicarea gradului de mecanizare şi industrializare a lucrărilor, reducerea termenelor de execuţie, îmbunătăţirea calităţii lucrărilor, creşterea productivităţii şi eficienţei muncii. Oamenii muncii de pe şantiere au obligaţia să gospodărească cu înalt simţ de răspundere fondurile încredinţate, să lichideze risipa de materiale, să asigure întărirea disciplinei şi folosirea integrală a timpului de lucru. ART. 31. Persoanele încadrate în unităţile de construcţii au dreptul la o remunerare a muncii stabilită pe baza principiilor generale de remunerare, în funcţie de importanţa şi complexitatea lucrărilor executate. Persoanele care au adus o contribuţie deosebită la predarea înainte de termenul planificat a obiectivelor, cu realizarea indicatorilor tehnico-funcţionali stabiliţi, beneficiază de recompense materiale şi morale, potrivit legii. Personalul nelocalnic de pe şantiere, cei care se deplasează pentru lucrări de montaj, revizie şi reparaţii, cei care lucrează la obiective situate în zone cu condiţii deosebite beneficiază de sporuri la salarii, înlesniri la cazare şi transport, potrivit prevederilor legale. Agricultură şi silvicultură ART. 32. In Republica Socialistă România, pămîntul — principal mijloc de producţie in agricultură — animalele şi plantaţiile reprezintă, indiferent de forma de proprietate, o avuţie naţională, în a cărei judicioasă utilizare de către lucrătorii din agricultură şi silvicultură este interesat vital întregul popor. Oamenii muncii din agricultură şi silvicultură au îndatorirea să pună în valoare întregul potenţial productiv al fondului funciar şi silvic, să se preocupe de înlăturarea oricăror forme de risipă şi degradare a terenurilor agricole, a fondului forestier, să asigure dezvoltarea zootehniei şi producţiei animaliere, in vederea sporirii continue a producţiei agricole, a productivităţii şi eficienţei muncii, a belşugului de produse agroalimentare. Fiecare lucrător din agricultură trebuie să se preocupe de valorificarea la maximum a posibilităţilor create prin eforturile întregii societăţi, pentru aplicarea pe scară largă a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii avansate în producţia agricolă, extinderea mecanizării complexe, a chimizării şi irigaţiilor. ART. 33. Lucrătorii din unităţile agricole de stat trebuie să asigure folosirea raţională a fondurilor investite şi a tehnicii noi, să realizeze o înaltă productivitate a muncii şi o rentabilitate sporită, astfel încît unităţile agricole de stat să constituie un model de organizare ştiinţifică a producţiei agricole. Timpul de lucru şi modul de organizare a producţiei şi a muncii, sistemul de retribuţie în aceste unităţi se stabilesc în funcţie de necesităţile specifice agriculturii, in temeiul prevederilor legale. ART. 34. Persoanele încadrate în muncă, pe bază de contract de muncă, în unităţile agricole de stat, în silvicultură, în cooperativele agricole de producţie, asociaţiile intercooperatiste şi celelalte forme de asociere şi cooperare beneficiază de drepturile, avantajele şi înlesnirile prevăzute de lege pentru toate categoriile de persoane încadrate în muncă în unităţile socialiste de stat. Pentru rezultatele obţinute în îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie agricolă, oamenii muncii din agricultură beneficiază, potrivit legii, de retribuţie suplimentară. ART. 35. Cooperativele agricole de producţie asigură unirea eforturilor ţăranilor şi împletirea strînsă a intereselor lor cu cele ale tuturor oamenilor muncii, ale întregii societăţi. Membrii cooperatori au îndatorirea să contribuie la întărirea şi apărarea proprietăţii obşteşti, la prevenirea şi înlăturarea risipei şi proastei gospodăriri a mijloacelor materiale şi financiare, la întărirea spiritului colectiv de muncă, a ordinii şi legalităţii, în vederea gospodăririi cu randament maxim a fondurilor proprii, precum şi a ajutorului acordat de statul socialist, pentru a-şi aduce o contribuţie sporită la realizarea progresului general al ţării. ART. 36. Raporturile de muncă în cooperativele agricole de producţie se stabilesc prin statute proprii. Membrii cooperativelor agricole de producţie au dreptul la retribuţie corespunzătoare cu cantitatea şi calitatea muncii efectuate, cu rezultatele obţinute, la ajutoare materiale pentru bătrâneţe, incapacitate temporară de muncă, naştere, deces, precum şi la pensie pentru limită de vîrstă, de invaliditate sau urmaş, la condiţii corespunzătoare de protecţia muncii şi la sprijin în vederea perfecţionării pregătirii profesionale, în condiţiile stabilite prin lege şi statute. Membrii cooperativelor agricole de producţie, pensionarii din C.A.P., precum şi membrii de familie ai acestora beneficiază de asistenţă medicală gratuită, întreţinere în spitale, medicamente şi materiale, în condiţiile legii. Transporturi şi telecomunicaţii AHT. 37. Personalul încadrat în transporturi şi telecomunicaţii trebuia să asigure buna funcţionare şi in deplină siguranţă a acestora prin îndeplinirea corectă, exigentă şi la timp a îndatoririlor de serviciu, să asigure regularitatea şi continuitatea transporturilor, să vegheze asupra integrităţii bunurilor şi valorilor pe care le au în păstrare, să prevină orice faptă care ar putea pune in pericol siguranţa circulaţiei, să gospodărească cu randament maxim mijloacele de producţie, instalaţiile şi utilajele încredinţate, să ridice nivelul de servire a populaţiei. ART. 38. In funcţie de condiţiile şi cerinţele de muncă din aceste ramuri, timpul de lucru se stabileşte ţinînd seama de profilul şi specificul unităţii, pe schimburi, tură, turnus şi program de exploatare, în completarea dispoziţiilor prevăzute în prezentul cod se stabilesc norme specifice privitoare la încadrarea, promovarea şi disciplina în muncă a personalului. ART. 39. Persoanele încadrate în unităţile de transporturi şi telecomunicaţii beneficiază, potrivit condiţiilor specifice din sectoarele în care lucrează, de sporuri de salarii şi indemnizaţii, uniforme de serviciu — a căror valoare se suportă parţial sau integral de unităţi — program redus de lucru in anumite locuri de muncă şi alte drepturi potrivit legii. Comerţ şi prestări de servicii ART. 40. Personalul încadrat in unităţile comerciale şi de prestări de servicii îi revine obligaţia să pună la dispoziţia populaţiei mărfuri şi servicii de bună calitate, să asigure satisfacerea promptă şi ireproşabilă a cererilor acesteia Lucrătorii din comerţ şi servicii trebuie să se preocupe permanent de lărgirea bazei tehnico-materiale şi amplasarea reţelei de desfacere in funcţie de nevoile populaţiei, de modernizarea continuă a procesului de desfacere, să păstreze o permanentă legătură cu producția in vederea asigurării sortimentelor solicitate de consumatori. ART. 41. Fiecare persoană încadrată intr-o unitate comercială sau prestatoare de servicii trebuie să respecte normele legale privitoare la vinzarea mărfurilor și efectuarea serviciilor, să aibă o atitudine atentă, demnă şi cuviincioasă faţă de cetăţeni , trebuie să dea dovadă de cinste şi corectitudine. ART. 42. Retribuţia lucrătorilor din comerţ şi prestări servicii se face în funcţie de volumul desfacerilor şi al lucrărilor efectuate ; programul de lucru se stabileşte — în conformitate cu prevederile prezentului cod — în funcţie de nevoile satisfacerii in bune condiţii a cerinţelor populaţiei ; lucrătorii din acest sector beneficiază de măsuri specifice de protecţie a muncii, de compensare a timpului de lucru efectuat în zilele de repaus săptămînal şi in zilele de sărbători legale. Învăţămint ART. 43. Personalul didactic are îndatorirea de a înfăptui rolul şi funcţiile care revin învăţămintului in Republica Socialistă Romania, de a asigura instruirea temeinică a tineretului şi educarea acestuia in spiritul dragostei faţă de patria socialistă, faţă de muncă, de a contribui la pregătirea şi perfecţionarea cadrelor necesare, în strînsă legătură cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale dezvoltării economico-sociale a ţării. ART. 44. Personalul didactic are obligaţia d de a contribui activ la perfecţionarea multilaterală şi la organizarea modernă a invăţămintului, de a asigura o strînsă îmbinare intre pregătirea teoretică şi pregătirea practică a tineretului, de a realiza o strînsă îmbinare între învăţămint, ştiinţă şi producţie şi de a adapta învăţământul la cerinţele progresului economic şi tehnico-ştiinţific ; de a participa la activitatea de răspîndire a ştiinţei şi culturii în rîndul maselor de la oraşe şi sate ART. 45. în cadrul timpului legal de lucru, personalul din învăţămint are obligaţia ca, odată cu munca didactică, să desfăşoare şi activitate educativă, ştiinţifică, de îndrumare a practicii in producţie a tineretului, pentru a-şi îndeplini în cele mai bune condiţii îndatoririle pe care le are faţă de instituţia de invătămînt in care îşi desfăşoară activitatea ART. 46. în vederea desfăşurării la un nivel cit mai înalt a activităţii instructiv-educative şi ştiinţifice, personalul didactic are dreptul să folosească toate condiţiile create pentru perfecţionarea continuă a pregătirii sale profesionale şi ideologice ; să utilizeze în procesul didactic-educativ şi de cercetare ştiinţifică întreaga dotare a instituţiilor de învăţământ ; să valorifice rezultatele obţinute în activitatea sa, prin publicarea de manuale, cursuri, lucrări ştiinţifice, precum şi prin aplicarea lor în practică. Cadrele didactice au dreptul să facă parte — în condiţiile legii — din asociaţii profesionale şi societăţi ştiinţifice şi să desfăşoare activităţi în conformitate cu statutele acestor organizaţii. Regulile specifice privind raporturile de muncă, drepturile şi obligaţiile personalului didactic, programul de lucru se stabilesc în conformitate cu prevederile Codului muncii, prin statutul acestui personal. Cercetare ştiinţifică ART. 47. Oamenii de ştiinţă au îndatorirea de a valorifica întreaga lor capacitate de creaţie şi întregul potenţial material pus la dispoziţie de societatea socialistă, pentru a-şi spori aportul la elaborarea soluţiilor cerute de mersul înainte al societăţii, şi în primul rind la soluţionarea problemelor legate nemijlocit de dezvoltarea producţiei materiale. Cercetătorii trebuie să-şi aducă o contribuţe sporită la dezvoltarea şi valorificarea superioară a bazei energetice şi la materii prime, la perfecţionarea tehnologiilor şi la modernizarea produselor din toate ramurile, la crearea de noi materiale şi a unor aparaturi de înalt nivel tehnic. ART. 48. Fiecare cercetător trebuie să se preocupe în permanenţă de scurtarea duratei ciclului de cercetare şi de finalizarea cercetărilor prin introducerea in producţie a rezultatelor obţinute ; trebuie să ţină o permanentă legătură cu activitatea creatoare a producătorilor de bunuri materiale, cu specialiştii care lucrează nemijlocit în producţie, să dezvolte relaţiile pe bază de contract cu unităţile productive, ca o condiţie importantă a creşterii eficienţei cercetărilor întreprinse. ART. 49. In Republica Socialistă România oamenii de ştiinţă se bucură în activitatea lor creatoare de sprijin material şi moral din partea societăţii , au dreptul de a-şi exprima în mod liber opiniile ştiinţifice, de a-şi pune în valoare întregul lor spirit creator, desfăşurîndu-şi cercetările potrivit propriilor ipoteze sau metode de lucru ; cercetătorilor ştiinţifici li se asigură posibilitatea de a valorifica multilateral rezultatele cercetărilor efectuate în scopul unei contribuţii sporite la progresul general al ţării ; ei beneficiază de sprijin pentru perfecţionarea permanentă a pregătirii de specialitate şi ideologică, de drepturile ce decurg din activitatea de creaţie ştiinţifică, în condiţiile legii. Oamenii de ştiinţă pot face parte, în condiţiile legii, din asociaţii profesionale şi societăţi ştiinţifice şi să desfăşoare activităţi în conformitate cu statutele acestor organizaţii. Regulile specifice privind raporturile de muncă, drepturile și îndatoririle personalului de cercetare se stabilesc, in conformitate cu prevederile prezentului cod, prin statutul acestui personal. Cultura ART. 50. In înfăptuirea sarcinilor de înaltă responsabilitate socială care le revin, oamenii de cultură şi artă trebuie să contribuie activ, prin întreaga lor operă de creaţie, în strînsă legătură cu viaţa, cu cerinţele construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate, la progresul spiritual al societăţii, la ridicarea nivelului cultural şi a conştiinţei socialiste a poporului. ART. 51. In Republica Socialistă România oamenii de cultură şi artă se bucură de libertatea de creaţie, de manifestare deplină a personalităţii şi talentului lor, puse in slujba idealurilor socialismului, democraţiei şi progresului social. Ei au dreptul să-şi valorifice, potrivit specificului, operele de creaţie, protecţia drepturilor personale nepatrimoniale şi a celor patrimoniale fiind garantată în conformitate cu legea. ART. 52. In scopul promovării activităţii de creaţie, oamenii de cultură şi artă, publiciştii au dreptul să se asocieze, in condiţiile legii, în uniuni, asociaţii şi societăţi de creaţie, stabilind prin statute proprii modul de organizare şi funcţionare a acestora ; prin aceleaşi statute se stabilesc drepturile membrilor privind pensiile, ajutoarele și celelalte forme de asigurări socialeART. 53. Regulile specifice privind raporturile de muncă, drepturile şi obligaţiile personalului din domeniul culturii, încadrarea, promovarea, transferul şi programul de lucru se stabilesc, în conformitate cu prevederile codului muncii, prin statutul acestui personal. Ocrotirea sănătăţii ART. 54. Personalului sanitar îi revine îndatorirea să-şi pună întreaga putere de muncă şi cunoştinţele de specialitate în serviciul îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei de la oraşe şi sate, pentru asigurarea capacităţii de muncă şi de creaţie a oamenilor, pentru a asigura dezvoltarea lor armonioasă, astfel incit să se bucure din plin de binefacerile civilizaţiei socialiste. Lucrătorii din domeniul ocrotirii sănătăţii sunt datori să asigure judicioasa utilizare a bazei materiale şi a celorlalte condiţii create de societate în vederea ridicării continue a calităţii asistenţei medicale. ART. 55. In exercitarea profesiunii sale, personalul sanitar are îndatorirea să manifeste o atitudine profund umană, să îndeplinească cu abnegaţie atribuţiile ce-i revin , să respecte normele de etică profesională , să contribuie la apărarea şi sporirea demnităţii profesionale. In organizarea programului de lucru şi a întregii activităţi a personalului sanitar se va avea în vedere necesitatea asigurării permanente, prompte şi în bune condiţii a asistenţei medicale a populaţiei. ART. 56. Lucrătorilor din domeniul ocrotirii sănătăţii li se asigură condiţii pentru specializare şi perfecţionare, în vederea introducerii permanente în practica medicală a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii moderne. Personalul sanitar care lucrează in condiţii deosebite are dreptul la program de lucru redus, la concedii suplimentare de odihnă, precum şi, după caz, la indemnizaţii şi sporuri la salariu , cei trimişi in acţiuni de combatere a epidemiilor sau în alte acţiuni speciale beneficiază şi de alte drepturi prevăzute de lege. Pentru asigurarea unei asistenţe medicale corespunzătoare în toate localităţile ţării şi stimularea personalului sanitar care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural se acordă celor ce lucrează în aceste condiții înlesniri și drepturi, conform dispozițiilor legale. ART. 57. Regulile specifice privind raporturile de muncă, drepturile și îndatoririle personalului sanitar se stabilesc, în conformitate cu prevederile prezentului cod, prin statutul acestui personal. (Continuare în pag. a 3-a) SATUL SOCIALIST Marți 1 august Nr. 1008