Satul Socialist, octombrie 1972 (Anul 4, nr. 1058-1083)

1972-10-01 / nr. 1058

Stiți Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție­­ ANUL IV Nr. 1058 DUMINICĂ 1 OCTOMBRIE 1972 4 pagini — 30 bani AM INTRAT IN OCTOMBRIE — LUNA DE „VÎRF" A CAMPANIEI AGRICOLE DE TOAMNĂ UN EFORT PENTRU STRINGEREA DRA­BNICĂ A RE­COL­TEI Dispunem de noi date centralizate la Ministerul Agriculturii, Indus­triei Alimentare și Apelor, cu privire la stadiul lucrărilor din această deosebit de importantă campanie agricolă a anului. Ele arată că, dato­rită hotărîrii mecanizatorilor, cooperatorilor, lucrătorilor din întreprin­derile agricole de stat de a depăşi greutăţile provocate de vremea nefa­vorabilă, în săptămîna care se încheie au fost obţinute succese remar­­cabil în acţiunea de strângere, transport şi depozitare a recoltei. • ÎN MAJORITATEA JUDEŢELOR ŢÂRII, RECOL­TATUL FLORII-SOARELUI ESTE, PRACTIC, ÎN­CHEIAT . RESTANTIERE — UNITĂŢI AGRICOLE DIN OLT, TELEORMAN, VASLUI, DOLJ, IAŞI, SATU­­MARE, CARAŞ-SEVERIN ŞI NEAMŢ • PORUMBUL A FOST CULES DE PE 21 LA SUTĂ DIN SUPRAFAŢA ÎN ÎNTREPRINDERILE A­­GRICOLE DE STAT ŞI DE PE 19 LA SUTĂ ÎN COO­PERATIVELE AGRICOLE . RITM INTENS LA RECOLTAREA SFECLEI DE ZAHĂR ; REALIZĂRILE ÎNSUMEAZĂ 54 546 HEC­TARE — 28 LA SUTĂ DIN SUPRAFAŢĂ • ÎN PRIMA URGENŢĂ, STRÎNGEREA PRODU­SELOR PERISABILE — LEGUME, CARTOFI, STRU­GURI — ŞI A RECOLTEI DE PE TERENURILE DES­TINATE GRIULUI • VREMEA SE ANUNŢĂ FAVORABILĂ . FOLO­SIŢI FIECARE ZI, FIECARE ORĂ LA RECOLTAT ŞI SEMĂNAT! • Floarea soarelui a fost recol­tată de pe 97 la sută din suprafeţe în întreprinderile agricole de stat şi de pe 98 la sută în cooperativele agricole. Mai au de recoltat floarea soarelui unităţi agricole din jude­ţele Olt, Teleorman, Vaslui, Dolj, Iaşi, Satu-Mare, Caraş-Severin, Neamţ. • Intr-un ritm susţinut s-a num­­it la culesul porumbului, în toate ♦ării. Realizările ,la zi“ în­ 91869 hectare — 21 la - în unităţile agricole de stat şi 369 545 hectare — 19 la suta ­in cooperativele agricole. Folosin­­du-se judicios mijloacele mecanice, lucrîndu-se chiar şi pe ploaie cu mijloace manuale, în întreprinderile agricole de stat din judeţul Dolj, s-a reuşit să se culeagă porumbul de pe 51 la sută din suprafeţe, în cele din Mehedinţi de pe 38 la sută, în Olt de pe 31 la sută, iar in Bihor, Vaslui, Galaţi şi Constanţa, de pe mai bine de un sfert din su­prafeţe. Rezultate bune s-au ob­ţinut şi în numeroase cooperative agricole, în cele din Mehedinţi, de exemplu, porumbul a fost cules într-o singură săptămînă de pe 20 la sută din suprafeţe, astfel că la această dată realizările re­prezintă 50 la sută din prevederi. Aprecieri pozitive merită şi coope­ratorii din Vrancea, care au recol­tat porumbul de pe 42 la sută din suprafeţe. Botoşani — 40 la sută. (Continuare in pno a 7 nt PE OGOARE, ÎN GRĂDINI, ÎN VII ȘI LIVEZI JUDEŢUL PRAHOVA CULESUL PORUMBULUI N-A CONTENIT NICI O ZI Foto-anchetă la cooperativa agricolă din POENARI — A­­POSTOLI Importanţa deosebită a strin­­gerii recoltei presupune prezenţa in timp a întregii suflări a satu­lui. Avînd în vedere întîrzierea unor lucrări ale campaniei de toamnă, zilele, chiar orele sunt hotâritoare pentru încheierea recoltării culturilor tirzii. Obiec­tivul nr. 1 la cooperativa agri­colă din Poenari-Apostoli, ca de altfel in multe alte unităţi din judeţ, era, în ziua raidului nos­tru, recoltatul porumbului. „De pe cele 335 ha a­m planificat o producţie medie la hectar de 3125 kilograme — ne spune teh­niciană Ana Marinescu, şefa fei­­ei vegetale. De pe fiecare het­tar recoltat pînă acum am stin­s mai mult de 4 200 kilo­­gr­me boabe. Sintem hotârîţi să fi­m totul pentru a pune la­­ post in cel mai scurt timp int­raga recoltă, spre a încunu­na astfel strădaniile unui an de muncă". Aceste cuvinte ale şefei de fermă caracterizează de fapt gît­durile tuturor mecanizatorilor *­i operatorilor din unitate. Dis dimineaţă, o dată cu zorile, toţi cooperatorii au venit in cimp. A inceput recoltatul şi, după puţină vreme, a pornit o ploa­e rece. Nimeni insă n-a plecat şi culesul a continuat. In imaginea de mai sus am surprins un grup de cooperatoare,­­ printre care Stanica Dinu, Florica Stroie, Iordana Dede, Ana Ioniţă,­­ Margareta Mihalache, Ioana Stroie împreună cu şefa fermei, lucrînd­­ de zor. . • J in pagina a 3-a , alte aspecte de muncă intensă întilnite -ia­r cooperativa agricolă Poenari-Apostoli. ^ L . X JUDEŢUL DOLJ .. .. V JUDEŢUL COVASNA in pag. a 3-a Se poate lucra şi pe ploaie, demonstrează fruntaşii. Urmati-le exemplul! Mai sunt de recoltat cartofii de pe 9500 de hectare ! % ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. în ziua de 29 septembrie 1972 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat ca invitaţi miniştri şi alţi condu­cători ai unor organe centrale. ■ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat Co­mitetului Executiv o informare cu privire la Vizita de prietenie făcută în Republica Populară Bulgaria de delegaţia română de partid şi de stat. Comitetul Executiv a dat o înaltă apreciere acti­vităţii desfăşurate de delegaţia română condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi a aprobat în unanimitate rezultatele vizitei şi docu­mentele adoptate. S-a apreciat că vizita făcută şi înţelegerile la care s-a ajuns constituie o nouă şi însemnată contribuţie la dezvoltarea relaţiilor economice româno-bulgare, la întărirea prieteniei şi colaborării dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar, în interesul celor două popoare, al cauzei socialis­mului şi păcii în lume. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a analizat posibilitatea luării unor noi măsuri pentru spriji­­nirea familiilor cu mulţi copii şi a hotărît ca, înce­­pînd de la 1 noiembrie 1972, să se acorde ajutoare băneşti lunare de 200 lei mamelor care au în întreţinere 8,9 copii şi de 300 lei celor cu peste 9 copii. Aceste ajutoare se vor acorda indiferent dacă mamele sunt sau nu salariate, cooperatoare, pensionare sau dacă realizează venituri din alte surse. Ajutorul se acordă atît în mediul urban, cît şi în cel rural. Totodată s-a hotărît să se majoreze actualele alocaţii de stat pentru copiii salariaţilor şi ai asi­milaţilor acestora cu 20 lei pentru al 6-lea copil, 30 lei pentru al 7-lea, 40 lei pentru al 8-lea copil, 50 lei pentru al 9-lea copil şi următorii. Cu ace­leaşi sume se vor majora şi alocaţiile pentru copiii membrilor cooperativelor agricole de producţie. Comitetul Executiv a examinat şi aprobat pro­punerile Ministerului Industriei Metalurgice şi Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor privind principalii indicatori tehnico-eco­­nomici ai unor lucrări de investiţii care urmează să fie puse în funcţiune în actualul plan cincinal. Ţinînd seama că în întreaga ţară lucrările de strîngere a recoltei continuă în cea mai mare parte a lunii octombrie şi pentru a nu împiedica buna desfăşurare a acestora, Comitetul Executiv a ho­tărît ca, începînd din acest an, „Ziua recoltei" să fie sărbătorită în ultima decadă a lunii octombrie, după încheierea recoltării, pentru a se putea face astfel un bilanţ mai cuprinzător al rezultatelor obţinute de unităţile agricole socialiste. în încheierea şedinţei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a soluţionat probleme ale activităţii cu­rente. • In ultimele zile, oamenii muncii din agricultura judeţului Botoşani au intensificat ritmul lucrărilor de toamnă. l­a ferma de stat Codreni, de pildă, a­­proape întreaga suprafaţă de porumb a fost recoltată. Cu re­zultate bune se prezintă şi fer­mele întreprinderii agricole de stat Dingeni şi cooperativele a­­gricole din Pleşani, Crasnaleuca, Hlipiceni, Călăraşi, Răuseni, Birighileşti, Buimaceni. Pe an­samblul judeţului, această lu­crare a fost efectuată în pro­porţie de 40 la sută. Recoltatul sfeclei de zahăr a ajuns la 36 la sută, iar cartofii la 24 la sută. S-a însilozat, de asemenea, 78 la sută din cantitatea planifica­tă de furaje. • încă în ziua de 15 septem­brie a.c. - mecanizatorii de la S.M.A. Cărei, județul Satu Ma­re, realizaseră planul de veni­turi prevăzut pe 9 luni. Alte­ în­făptuiri notabile : cheltuielile la mia de lei venituri au fost reduse cu 19 lei, angajamentul anual de a spori veniturile pla­nificate cu 100 000 de lei a şi fost îndeplinit, cheltuielile ma­teriale s-au­­micşorat cu 50 000 lei. • Hotărît să întimpine cea de-a 25-a aniversare a Republi­cii cu rezultate cit mai bune, colectivul de muncă al UFRMA Timişoara a introdus în pro­ducţie de serie noi maşini şi u­­tilaje destinate mecanizării a­­griculturii. E­ste vorba de au­­toizoterma pentru transportul viţeilor, necesară complexelor de îngrăşare şi creştere a acestor animale, de abatoarele de păsări cu o capacitate de 1500—1600 pui pe oră, de foar­fecă pneumatică pentru forma­rea coroanei la pomii fructiferi şi­ ţesala mecanică cu aspirator folosită la îngrijirea vacilor cu lapte. De menţionat, că auto­­izoterma şi fost comandată de cîteva complexe, printre care şi cel din Racoviţa, iar primele abatoare de păsări s-au şi li­vrat întreprinderilor Avicola din Apahida, Tg. Neamţ etc. Prin producerea în ţară a a­­cestor maşini şi utilaje se rea­lizează însemnate economii de valută. PE CE CIVILE Şl CC CE MIJLOACE se eme omm sh­imi — Vă rugăm să ne spuneţi, de ce în momentul de faţă există atita interes pentru in­formare în domeniul ştiinţei şi culturii ? 1. — Cînd, civilizaţia socîalistă . . .îi­­ pune la dispoziţie fiecă­ruia radio, televizor, presă, cărţi, cînd contac­tul cu oraşul a devenit o obişnuin­ţă e normal ca omul să devină cu­rios şi să caute mereu explicaţii la diverse probleme. Depinde însă de cel care propagă ştiinţa. El tre­buie să explice în aşa fel fenome­nele încît să se facă înţeles de­ că­tre oameni. Contează foarte mult limbajul folosit, demonstraţia prac­tică, ilustrarea cu exemple în ex­plicarea unor fenomene. Am avut Interviu cu tovarăşul VIOREL COSMA, vicepreşedinte al Comite­tului de Cultură şi educaţie socia­listă al judeţului Ilfov, şi „avem, cărturari erudiţi despre care Sătenii spun că e o plăcere să o asculţi. Unul din multele e­­xemple: acad Eugen Macovschi. Am­­­avut un elemen­ la Ber­­ceni un schimb de experienţă între brigăzile ştiinţifice. Scopul lui­ era să demonstreze­ cum se fo­losesc­ materialele audio-vizuale, însă mulţi dintre cei care au luat cuvîntul au abordat un limbaj ştiinţific de neînţel­es pentru omul du­r­­stă, îşi înveleau ceea ce aveaţi de spus într-o pedanterie savantă numai din dorinţa de a arăta cît sînt de culţi. Or, nu prin aceasta îţi creezi priză la public. Prima lege a­ vorbitorului este să fie bine pregătit. A doua, să-şi iu­bească auditoriul şi să vorbească pe înţelesul lui. Atunci vorbirea bună vine de la sine. — Documentele Plenarei din noiembrie 1971 prevăd îmbună­tăţiri importante în domeniul răspîndirii ştiinţei. Ele se re­feră la ţinuta ştiinţifică a ac­ţiunilor, precum şi la o formă organizatorică, care să facă po- V. TOSO (Continuare în pag. a 2-a) LA DESCHIDEREA NOULUI AN UNIVERSITAR Calendarul indică o zi festivă — începerea unui nou an universitar cînd centrele universitare ale ţării îşi deschid generoase porţile celor peste o sută cincizeci de mii de studenţi, fii de muncitori, ţărani, intelectuali. Deschiderea anului u­­niversitar, semnifică reluarea drumului spre ceea ce defineşte studenţia — cunoaştere, creaţie — după o vacanţă care a însemnat ore de practică, zile de binemeritată odihnă în taberele de la munte sau mare, muncă însufleţită pe şantie­rele studenţeşti, deschise pe tot cuprinsul ţării. In fiecare an, deschiderea cursu­rilor universitare, este un moment unic, plin de semnificaţii, nu numai pentru studenţi şi cadrele didacti­ce ci­ pentru întregul popor, dacă ţinem seama că în ţara noastră în­­văţămîntul superior este parte in­tegrantă a operei de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în bogata reţea de învă­­ţămînt superior, creată în anii noştri, se formează generaţiile de intelectuali, cărora patria, poporul le încredinţează un rol important în opera, fără precedent, de edificare a unei societăţi cu un înalt grad de civilizaţie şi cultură. Acestui ţel partidul şi statul nostru îi dedică importante eforturi materiale con­cretizate în crearea condiţiilor op­time de viaţă şi studii. în aseme­nea context instituţiilor de învăţă­­mînt superior le revine datoria for­mării unor intelectuali cu temeini­ce cunoştinţe de specialitate, cu o concepţie ştiinţifică despre lume şi viaţă — concepţia materialist dia­lectică şi istorică. Noul an universitar se deschide într-o însufleţită atmosferă de ac­tivitate creatoare, cînd toţi oamenii muncii sunt angajaţi în marea între­cere socialistă, în scopul îndeplini­rii unui nobil ideal devenit lege — înfăptuirea planului cincinal înainte de termen. Pentru specialiştii de mîine, angajarea socială este în e­­gală măsură o problemă de cunoaş­­­­tere şi atitudine, presupune forma­rea lor în spiritul celei mai înalte conştiinţe patriotice, în lucrările Conferinţei Naţionale a partidului problemele învăţămîn­­tului superior, în general, au fost dezbătute, aşa cum era şi firesc, în cadrul mai larg privind îndeplini­rea actualului plan cincinal ca o premisă importantă menită să asi­gure ritmul înalt al dezvoltării so­cietăţii noastre. în acest an, se pun cu mai multă pregnanţă sarcini ce privesc asigurarea unei temeinice pregătiri teoretice, organic legate­­ de practica vieţii sociale, ţinînd seama de cuceririle revoluţiei teh­­nico-ştiinţifice contemporane. Pro­gramul instructiv-educativ va fi o­­­­rientat în direcţia integrării­ inte-,­diate şi creatoare a absolvenţilor în procesul de producţie. îndeplini­rea acestor deziderate este o dato­rie de onoare, pe care în egală mă­sură, profesori şi studenţi, o au faţă de viitorul României socialiste, începe noul an universitar. Gîn­­dul ne poartă la miile de absolvenţi, ingineri, medici, profesori, eco­nomişti, agronomi, răspîndiţi în­­ toate oraşele şi­ sa­tele ţării, hotărîţi să contribuie prin pregătirea lor teoretică şi practică la dezvoltarea continuă a vieţii materiale şi spi­rituale­ Nu-i uităm nici pe cei care în acest an păşesc pentru prima oară în amfiteatrele facultăţilor, preluînd­ ştafeta Almei Mater. Este, s-ar putea spune, împlinirea unui flux continuu, o dinamică creatoa­re ce asigură învăţămîntului supe­rior coordonatele de dezvoltare în spiritul indicaţiilor Conferinţei Na­ţionale a partidului. Astăzi, cînd toţii studenţii ţării îşi reiau locurile în amfiteatre, biblio­teci şi laboratoare, partidul le a­­dresează îndemnul de­ a se pregăti temeinic pentru profesia aleasă, de a-şi forma un larg orizont politico­­ideologic şi spiritual, astfel încît prin întreaga lor activitate să fie demni de grija, şi încrederea ce li se acordă. ELENA SOLNNCA Laboratoarele şi amfiteatrele vor cunoaşte, începînd de miine, atmos­fera însufleţită a vieţii universitare.

Next