Satul Socialist, octombrie 1972 (Anul 4, nr. 1058-1083)
1972-10-01 / nr. 1058
Stiți Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție ANUL IV Nr. 1058 DUMINICĂ 1 OCTOMBRIE 1972 4 pagini — 30 bani AM INTRAT IN OCTOMBRIE — LUNA DE „VÎRF" A CAMPANIEI AGRICOLE DE TOAMNĂ UN EFORT PENTRU STRINGEREA DRABNICĂ A RECOLTEI Dispunem de noi date centralizate la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, cu privire la stadiul lucrărilor din această deosebit de importantă campanie agricolă a anului. Ele arată că, datorită hotărîrii mecanizatorilor, cooperatorilor, lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat de a depăşi greutăţile provocate de vremea nefavorabilă, în săptămîna care se încheie au fost obţinute succese remarcabil în acţiunea de strângere, transport şi depozitare a recoltei. • ÎN MAJORITATEA JUDEŢELOR ŢÂRII, RECOLTATUL FLORII-SOARELUI ESTE, PRACTIC, ÎNCHEIAT . RESTANTIERE — UNITĂŢI AGRICOLE DIN OLT, TELEORMAN, VASLUI, DOLJ, IAŞI, SATUMARE, CARAŞ-SEVERIN ŞI NEAMŢ • PORUMBUL A FOST CULES DE PE 21 LA SUTĂ DIN SUPRAFAŢA ÎN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT ŞI DE PE 19 LA SUTĂ ÎN COOPERATIVELE AGRICOLE . RITM INTENS LA RECOLTAREA SFECLEI DE ZAHĂR ; REALIZĂRILE ÎNSUMEAZĂ 54 546 HECTARE — 28 LA SUTĂ DIN SUPRAFAŢĂ • ÎN PRIMA URGENŢĂ, STRÎNGEREA PRODUSELOR PERISABILE — LEGUME, CARTOFI, STRUGURI — ŞI A RECOLTEI DE PE TERENURILE DESTINATE GRIULUI • VREMEA SE ANUNŢĂ FAVORABILĂ . FOLOSIŢI FIECARE ZI, FIECARE ORĂ LA RECOLTAT ŞI SEMĂNAT! • Floarea soarelui a fost recoltată de pe 97 la sută din suprafeţe în întreprinderile agricole de stat şi de pe 98 la sută în cooperativele agricole. Mai au de recoltat floarea soarelui unităţi agricole din judeţele Olt, Teleorman, Vaslui, Dolj, Iaşi, Satu-Mare, Caraş-Severin, Neamţ. • Intr-un ritm susţinut s-a numit la culesul porumbului, în toate ♦ării. Realizările ,la zi“ în 91869 hectare — 21 la - în unităţile agricole de stat şi 369 545 hectare — 19 la suta in cooperativele agricole. Folosindu-se judicios mijloacele mecanice, lucrîndu-se chiar şi pe ploaie cu mijloace manuale, în întreprinderile agricole de stat din judeţul Dolj, s-a reuşit să se culeagă porumbul de pe 51 la sută din suprafeţe, în cele din Mehedinţi de pe 38 la sută, în Olt de pe 31 la sută, iar in Bihor, Vaslui, Galaţi şi Constanţa, de pe mai bine de un sfert din suprafeţe. Rezultate bune s-au obţinut şi în numeroase cooperative agricole, în cele din Mehedinţi, de exemplu, porumbul a fost cules într-o singură săptămînă de pe 20 la sută din suprafeţe, astfel că la această dată realizările reprezintă 50 la sută din prevederi. Aprecieri pozitive merită şi cooperatorii din Vrancea, care au recoltat porumbul de pe 42 la sută din suprafeţe. Botoşani — 40 la sută. (Continuare in pno a 7 nt PE OGOARE, ÎN GRĂDINI, ÎN VII ȘI LIVEZI JUDEŢUL PRAHOVA CULESUL PORUMBULUI N-A CONTENIT NICI O ZI Foto-anchetă la cooperativa agricolă din POENARI — APOSTOLI Importanţa deosebită a stringerii recoltei presupune prezenţa in timp a întregii suflări a satului. Avînd în vedere întîrzierea unor lucrări ale campaniei de toamnă, zilele, chiar orele sunt hotâritoare pentru încheierea recoltării culturilor tirzii. Obiectivul nr. 1 la cooperativa agricolă din Poenari-Apostoli, ca de altfel in multe alte unităţi din judeţ, era, în ziua raidului nostru, recoltatul porumbului. „De pe cele 335 ha am planificat o producţie medie la hectar de 3125 kilograme — ne spune tehniciană Ana Marinescu, şefa feiei vegetale. De pe fiecare hettar recoltat pînă acum am stins mai mult de 4 200 kilogrme boabe. Sintem hotârîţi să fim totul pentru a pune la post in cel mai scurt timp intraga recoltă, spre a încununa astfel strădaniile unui an de muncă". Aceste cuvinte ale şefei de fermă caracterizează de fapt gîtdurile tuturor mecanizatorilor *i operatorilor din unitate. Dis dimineaţă, o dată cu zorile, toţi cooperatorii au venit in cimp. A inceput recoltatul şi, după puţină vreme, a pornit o ploae rece. Nimeni insă n-a plecat şi culesul a continuat. In imaginea de mai sus am surprins un grup de cooperatoare, printre care Stanica Dinu, Florica Stroie, Iordana Dede, Ana Ioniţă, Margareta Mihalache, Ioana Stroie împreună cu şefa fermei, lucrînd de zor. . • J in pagina a 3-a , alte aspecte de muncă intensă întilnite -iar cooperativa agricolă Poenari-Apostoli. ^ L . X JUDEŢUL DOLJ .. .. V JUDEŢUL COVASNA in pag. a 3-a Se poate lucra şi pe ploaie, demonstrează fruntaşii. Urmati-le exemplul! Mai sunt de recoltat cartofii de pe 9500 de hectare ! % ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. în ziua de 29 septembrie 1972 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat ca invitaţi miniştri şi alţi conducători ai unor organe centrale. ■ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat Comitetului Executiv o informare cu privire la Vizita de prietenie făcută în Republica Populară Bulgaria de delegaţia română de partid şi de stat. Comitetul Executiv a dat o înaltă apreciere activităţii desfăşurate de delegaţia română condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi a aprobat în unanimitate rezultatele vizitei şi documentele adoptate. S-a apreciat că vizita făcută şi înţelegerile la care s-a ajuns constituie o nouă şi însemnată contribuţie la dezvoltarea relaţiilor economice româno-bulgare, la întărirea prieteniei şi colaborării dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar, în interesul celor două popoare, al cauzei socialismului şi păcii în lume. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a analizat posibilitatea luării unor noi măsuri pentru sprijinirea familiilor cu mulţi copii şi a hotărît ca, începînd de la 1 noiembrie 1972, să se acorde ajutoare băneşti lunare de 200 lei mamelor care au în întreţinere 8,9 copii şi de 300 lei celor cu peste 9 copii. Aceste ajutoare se vor acorda indiferent dacă mamele sunt sau nu salariate, cooperatoare, pensionare sau dacă realizează venituri din alte surse. Ajutorul se acordă atît în mediul urban, cît şi în cel rural. Totodată s-a hotărît să se majoreze actualele alocaţii de stat pentru copiii salariaţilor şi ai asimilaţilor acestora cu 20 lei pentru al 6-lea copil, 30 lei pentru al 7-lea, 40 lei pentru al 8-lea copil, 50 lei pentru al 9-lea copil şi următorii. Cu aceleaşi sume se vor majora şi alocaţiile pentru copiii membrilor cooperativelor agricole de producţie. Comitetul Executiv a examinat şi aprobat propunerile Ministerului Industriei Metalurgice şi Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor privind principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiţii care urmează să fie puse în funcţiune în actualul plan cincinal. Ţinînd seama că în întreaga ţară lucrările de strîngere a recoltei continuă în cea mai mare parte a lunii octombrie şi pentru a nu împiedica buna desfăşurare a acestora, Comitetul Executiv a hotărît ca, începînd din acest an, „Ziua recoltei" să fie sărbătorită în ultima decadă a lunii octombrie, după încheierea recoltării, pentru a se putea face astfel un bilanţ mai cuprinzător al rezultatelor obţinute de unităţile agricole socialiste. în încheierea şedinţei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a soluţionat probleme ale activităţii curente. • In ultimele zile, oamenii muncii din agricultura judeţului Botoşani au intensificat ritmul lucrărilor de toamnă. la ferma de stat Codreni, de pildă, aproape întreaga suprafaţă de porumb a fost recoltată. Cu rezultate bune se prezintă şi fermele întreprinderii agricole de stat Dingeni şi cooperativele agricole din Pleşani, Crasnaleuca, Hlipiceni, Călăraşi, Răuseni, Birighileşti, Buimaceni. Pe ansamblul judeţului, această lucrare a fost efectuată în proporţie de 40 la sută. Recoltatul sfeclei de zahăr a ajuns la 36 la sută, iar cartofii la 24 la sută. S-a însilozat, de asemenea, 78 la sută din cantitatea planificată de furaje. • încă în ziua de 15 septembrie a.c. - mecanizatorii de la S.M.A. Cărei, județul Satu Mare, realizaseră planul de venituri prevăzut pe 9 luni. Alte înfăptuiri notabile : cheltuielile la mia de lei venituri au fost reduse cu 19 lei, angajamentul anual de a spori veniturile planificate cu 100 000 de lei a şi fost îndeplinit, cheltuielile materiale s-aumicşorat cu 50 000 lei. • Hotărît să întimpine cea de-a 25-a aniversare a Republicii cu rezultate cit mai bune, colectivul de muncă al UFRMA Timişoara a introdus în producţie de serie noi maşini şi utilaje destinate mecanizării agriculturii. Este vorba de autoizoterma pentru transportul viţeilor, necesară complexelor de îngrăşare şi creştere a acestor animale, de abatoarele de păsări cu o capacitate de 1500—1600 pui pe oră, de foarfecă pneumatică pentru formarea coroanei la pomii fructiferi şi ţesala mecanică cu aspirator folosită la îngrijirea vacilor cu lapte. De menţionat, că autoizoterma şi fost comandată de cîteva complexe, printre care şi cel din Racoviţa, iar primele abatoare de păsări s-au şi livrat întreprinderilor Avicola din Apahida, Tg. Neamţ etc. Prin producerea în ţară a acestor maşini şi utilaje se realizează însemnate economii de valută. PE CE CIVILE Şl CC CE MIJLOACE se eme omm shimi — Vă rugăm să ne spuneţi, de ce în momentul de faţă există atita interes pentru informare în domeniul ştiinţei şi culturii ? 1. — Cînd, civilizaţia socîalistă . . .îi pune la dispoziţie fiecăruia radio, televizor, presă, cărţi, cînd contactul cu oraşul a devenit o obişnuinţă e normal ca omul să devină curios şi să caute mereu explicaţii la diverse probleme. Depinde însă de cel care propagă ştiinţa. El trebuie să explice în aşa fel fenomenele încît să se facă înţeles de către oameni. Contează foarte mult limbajul folosit, demonstraţia practică, ilustrarea cu exemple în explicarea unor fenomene. Am avut Interviu cu tovarăşul VIOREL COSMA, vicepreşedinte al Comitetului de Cultură şi educaţie socialistă al judeţului Ilfov, şi „avem, cărturari erudiţi despre care Sătenii spun că e o plăcere să o asculţi. Unul din multele exemple: acad Eugen Macovschi. Amavut un elemen la Berceni un schimb de experienţă între brigăzile ştiinţifice. Scopul lui era să demonstreze cum se folosesc materialele audio-vizuale, însă mulţi dintre cei care au luat cuvîntul au abordat un limbaj ştiinţific de neînţeles pentru omul durstă, îşi înveleau ceea ce aveaţi de spus într-o pedanterie savantă numai din dorinţa de a arăta cît sînt de culţi. Or, nu prin aceasta îţi creezi priză la public. Prima lege a vorbitorului este să fie bine pregătit. A doua, să-şi iubească auditoriul şi să vorbească pe înţelesul lui. Atunci vorbirea bună vine de la sine. — Documentele Plenarei din noiembrie 1971 prevăd îmbunătăţiri importante în domeniul răspîndirii ştiinţei. Ele se referă la ţinuta ştiinţifică a acţiunilor, precum şi la o formă organizatorică, care să facă po- V. TOSO (Continuare în pag. a 2-a) LA DESCHIDEREA NOULUI AN UNIVERSITAR Calendarul indică o zi festivă — începerea unui nou an universitar cînd centrele universitare ale ţării îşi deschid generoase porţile celor peste o sută cincizeci de mii de studenţi, fii de muncitori, ţărani, intelectuali. Deschiderea anului universitar, semnifică reluarea drumului spre ceea ce defineşte studenţia — cunoaştere, creaţie — după o vacanţă care a însemnat ore de practică, zile de binemeritată odihnă în taberele de la munte sau mare, muncă însufleţită pe şantierele studenţeşti, deschise pe tot cuprinsul ţării. In fiecare an, deschiderea cursurilor universitare, este un moment unic, plin de semnificaţii, nu numai pentru studenţi şi cadrele didactice ci pentru întregul popor, dacă ţinem seama că în ţara noastră învăţămîntul superior este parte integrantă a operei de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în bogata reţea de învăţămînt superior, creată în anii noştri, se formează generaţiile de intelectuali, cărora patria, poporul le încredinţează un rol important în opera, fără precedent, de edificare a unei societăţi cu un înalt grad de civilizaţie şi cultură. Acestui ţel partidul şi statul nostru îi dedică importante eforturi materiale concretizate în crearea condiţiilor optime de viaţă şi studii. în asemenea context instituţiilor de învăţămînt superior le revine datoria formării unor intelectuali cu temeinice cunoştinţe de specialitate, cu o concepţie ştiinţifică despre lume şi viaţă — concepţia materialist dialectică şi istorică. Noul an universitar se deschide într-o însufleţită atmosferă de activitate creatoare, cînd toţi oamenii muncii sunt angajaţi în marea întrecere socialistă, în scopul îndeplinirii unui nobil ideal devenit lege — înfăptuirea planului cincinal înainte de termen. Pentru specialiştii de mîine, angajarea socială este în egală măsură o problemă de cunoaştere şi atitudine, presupune formarea lor în spiritul celei mai înalte conştiinţe patriotice, în lucrările Conferinţei Naţionale a partidului problemele învăţămîntului superior, în general, au fost dezbătute, aşa cum era şi firesc, în cadrul mai larg privind îndeplinirea actualului plan cincinal ca o premisă importantă menită să asigure ritmul înalt al dezvoltării societăţii noastre. în acest an, se pun cu mai multă pregnanţă sarcini ce privesc asigurarea unei temeinice pregătiri teoretice, organic legate de practica vieţii sociale, ţinînd seama de cuceririle revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane. Programul instructiv-educativ va fi orientat în direcţia integrării inte-,diate şi creatoare a absolvenţilor în procesul de producţie. îndeplinirea acestor deziderate este o datorie de onoare, pe care în egală măsură, profesori şi studenţi, o au faţă de viitorul României socialiste, începe noul an universitar. Gîndul ne poartă la miile de absolvenţi, ingineri, medici, profesori, economişti, agronomi, răspîndiţi în toate oraşele şi satele ţării, hotărîţi să contribuie prin pregătirea lor teoretică şi practică la dezvoltarea continuă a vieţii materiale şi spirituale Nu-i uităm nici pe cei care în acest an păşesc pentru prima oară în amfiteatrele facultăţilor, preluînd ştafeta Almei Mater. Este, s-ar putea spune, împlinirea unui flux continuu, o dinamică creatoare ce asigură învăţămîntului superior coordonatele de dezvoltare în spiritul indicaţiilor Conferinţei Naţionale a partidului. Astăzi, cînd toţii studenţii ţării îşi reiau locurile în amfiteatre, biblioteci şi laboratoare, partidul le adresează îndemnul de a se pregăti temeinic pentru profesia aleasă, de a-şi forma un larg orizont politicoideologic şi spiritual, astfel încît prin întreaga lor activitate să fie demni de grija, şi încrederea ce li se acordă. ELENA SOLNNCA Laboratoarele şi amfiteatrele vor cunoaşte, începînd de miine, atmosfera însufleţită a vieţii universitare.