Satul Socialist, octombrie 1972 (Anul 4, nr. 1058-1083)

1972-10-01 / nr. 1058

PAHINA 2 Iniţiativele locale ar trebui mai mult încurajate . Comuna dv. va deveni, in­tr-un viitor apropiat, unul din cele 7 centre economico-sociale cu caracter urban din judeţ. Evident aceasta se va realiza pe baza schiţei de sistematizare. M. Cososchi: Localitatea noas­tră este mare, cuprinde 15 sate, pe o suprafaţă de 88 kmp şi o populaţie de peste 14 000 de cetă­ţeni. Procesul de modernizare, al introducerii elementelor de civilizaţie urbană este accelerat prin participarea directă a cetă­ţenilor, în acest an la extinderea cu 700 m a reţelei de alimentare cu apă (pe care o aducem tocmai din satul Radila, unde sunt izvoa­re, cale de vreo 10 km) ; ame­najarea a 18 km drumuri de in­teres judeţean şi local; termina­rea căminului cultural, cu o sală de 300 locuri; amenajarea unui pod cu o deschidere de 30 m, în satul Valea Mantei; construirea a 3 adăposturi pentru călători în staţiile de autobuze etc. I. Şerban : Efortul acesta, di­rijat unitar şi conştient, pe linia grăbirii ritmului de sistematiza­re, are, însă, in unele situaţii, o eficienţă scăzută datorită lipsei unor reglementări legale, care să dea drept de decizie consiliului popular în toate problemele care privesc viaţa comunei. Iată, de pildă cazul din satul Bantazi : în centrul acestuia vrem să am­plasăm un magazin comercial al cooperaţiei de consum. Intenţia e frumoasă dar, deocamdată, irea­lizabilă, deoarece terenul respec­­tiv este repartizat membrilor co-­­operativei agricole ca loturi per­sonale. Şi cine aprobă oare, scoa­terea lui din circuitul agricol ? Gruparea construcţiilor în vatra satului atrage după sine mari şi incontestabile avantaje pentru întreaga colectivitate, perspectiva oferind garanţia redării în circui­tul agricol a unor însemnate su­prafeţe de teren rămase libere în afara vetrei, acolo unde au fost locuinţele şi curţile .Cetăţenilor, ce s-au mutat în centru. Trebuie Convorbire cu ION ŞERBAN, secretarul comitetului de partid în MARCELA COSOSCHI, primarul comunei Valea Călugărească, judeţul Prahova, să se înţeleagă de către toată lu­mea că sistematizarea este un pro­ces de durată, ale cărui elemente particulare, specifice fiecărei lo­calităţi, nu pot fi reglementate în totalitate de la centru. Am ci­tit cu atenţie Directivele Confe­rinţei Naţionale cu privire la sis­tematizarea teritoriului, a oraşe- Discutînd despre sistematizare lor şi satelor, la dezvoltarea lor economico-socială- Ele oferă di­recţiile generale, cadrul de lucru, precizind largile competenţe de care se bucură primăriile, rolul lor în stimularea şi materializa­rea iniţiativelor locale. Ar tre­bui să se înţeleagă mai bine a­­cest lucru. — Existenţa unor unităţi In­dustriale puternice pe raza co­munei ar trebui să creeze mari a­­vantaje, unul dintre ele fiind creşterea gradului de ocupare in Industrie a populaţiei locale- In realitate, mulţi muncitori ai uzi­nei de superrostaţi fac naveta la Ploieşti. Uzina are obligaţia, conform Directivelor privind sistematizarea, de a construi lo­cuinţe in apropiere pentru sala­riaţii săi, deci, aici, in Valea Călugărească. I. Şerban : Uzina alocă anual fonduri pentru construcţia a 10- 20 apartamente necesare salaria­ţilor săi numai că aceste locuin­ţe se construiesc în Ploieşti. —Dv. nu aveţi nici Un cu­vint de apu»­z I. Şerban : Cuvînt avem, însă nu prea e luat în seamă. Am dis­cutat cu tov. Ion Petruţa, direc­torul uzinei. Dînsul zice că nu poate face nimic, deoarece e pre­sat de judeţ, care are nevoie de fonduri pentru terminarea car­tierului Ploieşti Nord. Pe drumul gării, chiar în Valea Călugărească, între dispensar şi gară, am văzut un teren neculti­vat. De ce stă nefolosit ? M. Cososchi: A fost parcelat pentru construcţii de locuinţe, dar oamenii refuză, pe bună dreptate, să-şi ridice case aici. Atmosfera este puternic poluată de uzina de îngrăşăminte chimi­ce. Directivele Conferinţei Naţio­nale prevăd obligativitatea între­prinderilor, ale căror procese de producţie provoacă nocivităţi, de a lua măsuri hotărîte de pre­venire şi combatere a poluării aerului, apei, solului. Cei din con­ducerea uzinei sînt mereu amen­daţi neutru depăşirea gradului admis de nocivizare a atmosferei. Numai cu amenzi, însă, nu se re­zolvă mare lucru. A. Şerban : In ultimii 4 ani uzina a primit investiţii în valoa­re de aproximativ 1 miliard pen­tru extindere şi mode­nizare. Au fost construite secţii noi, pentru fabricarea acidului sulfuric, su­­perfosistului triplu etc. Dar, pe linia prevenirii şi combaterii po­luării mediului înconjurător s-a întreprins prea puţin cu toate in­tervenţiile noast­re energice, ca şi al conducerii cooperativei agri­cole, ale cărei interese sunt preju­diciate. în presă, la televiziune, specia­liştii Vorbesc foarte frumos des­pre combaterea poluării dar ar trebui să vină să dea soluţii prac­tice şi uzinei din Valea Călugă­rească. PAUL URDEA comunal De la corespondenţii noştri voluntari • PRIMUL AUTOBUZ In comuna noastră — Ditrău, ju­deţul Harghita - s-au efectuat im­portante lucrări edilitare şi social­­culturale în cadrul acţiunii de urba­nizare a localităţii. Dintre acestea amintim : spitalul rural şi dispensa­­rul, liceul, străzile pietruite și cu tro­tuare, cele două blocuri cu aparta­mente pentru intelectualii comunei. O importantă realizare pentru comu­na Ditrău este introducerea transpor­tului în comun. Avem un autobuz care face curse pe citeva trasee, asi­­gurînd deplasarea lesnicioasă a celor 7 500 locuitori în toate satele comun, hei. Nu ne oprim aici. Continuăm să acţionăm pentru introducerea în lo­cuinţe a apei potabile pe conducte, construim o grădiniţă pentru copii, o bază sportivă, un patinoar şi un restaurant. ILIE DOBRE comuna Ditrău, judeţul Harghita • MAI CEVA VESTE! CA-N PO­ E bine cunoscută povestea celui care, plecînd să vîndâ o pereche de boi, a ajuns acasă - după cîteva schimburi „ademenitoare" - cu o pungă goală. Aşa a păţit şi Mihai Bene din comuna Pecica. El a po­posit la Oradea cu cîteva mii de lei ca să-şi cumpere nişte materiale de construcţie. Acolo s-a înhăitat cu doi pierde-vară - Victor Pele şi Nicu Maghiar - şi de la o ţuică a tre­cut la un rom şi apoi, la îndemnul celor doi, a trecut să-şi încerce noro­cul la lozul cel mare. Încă o ţuică, încă un rom şi lozuri cu punga. Cei doi, reţineau cu abilitate, fără ca Bene să observe, biletele câştigătoa­re. Şi Bene, cînd s-a trezit, a găsit în buzunar, în locul banilor, un afiş cu textul „Cine joacă cîştigu !" OTTO BENO comuna Pecica, judeţul Arad • INVENTARUL INVEN­TARELOR Deseori, vedem pe uşa magazinu­lui de la care ne facem cumpără­turile un cartonaş cu următoarele cu­vinte : „închis pentru inventar". Foar­te bine , se face inventarierea măr­furilor existente în unitate. Dar iată că la magazinul din Satul Giera, a­­parţinînd de cooperativa de consum din Banloc, judeţul Timiş, s-a făcut şi un inventar al inventarelor. Ce s-a constatat? La inventarul din 1969 nu s-a scos în evidență lipsa unor măr­furi în valoare de 5 561 de lei; la in­ventarul din iulie 1970 s-a „scăpat" din vedere lipsa altor produse în va­loare de 5 641 lei ; la cel din de­cembrie 1970 s-a acoperit prin inven-­­ tariere un minus de 38 000 lei. La ultimul inventar s-a constatat o­­ lipsă de 136 700 tei, pagubă produsă , prin fraudă şi neglijenţă de gestio- I nărui losif Kohl. Acum magazinul nu | mai e închis pentru inventar. In • schimb e închis gestionarul pentru I nouă ani. Ce au patit cei ce au fă- | cut inventarele pomenite ? Nu o ştim ? Poate vom afla ? 1. ALEXANDRESCU comuna Banloc, judeţul Timiş Timpul probabil pentru 1 octombrie, vremea va fi frumoasă dar rece noaptea şi dimineaţa cînd temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 3 şi 8 grade, izolat coborî­te. Local se va produce brumă şi pe alocuri îngheţ la sol ; maximele vor marca o creştere, mai ales în sudul şi Sud-vestul ţării unde vor­ oscila între 16 şi 23 de grade, în rest vor fi cuprinse între 10 şi 16 grade. Seara şi dimineaţa, local, se va produce ceaţă. Şi în următoarele două nopţi condiţiile atmosferice rămîn favora­bile producerii brumei în cea mai mare parte a ţării. Pe alocuri, în de­presiunile intramontane şi în regiunile subcarpatice, se va produce în­gheţ la sol. Timpul probabil pentru 2, 3 şi 4 octombrie , vreme frumoasă şi în încălzire. Cerul va fi variabil, mai mult senin noaptea. Ploi izolate se vor mai semnala la începutul intervalului în nord-estul ţării. Vîrtt slab pînă la potrivit. Minimele vor oscila între 1 şi 10 grade, izolat mai coborîte în prima noapte, iar maximele între 15 şi 25 de grade. Pe alocuri se va pro­duce ceaţă, mai ales dimineaţa şi seara. EXPOZIŢIE CU LUCRURI REALIZATE IN ATELIERELE ŞCOLARE Consiliul judeţean al organizaţiei pio­nierilor şi Comitetul judeţean UTC Satu Mare au organizat o expoziţie cu cele mai valoroase lucrări realizate de elevi in atelierele de şcoală. Această expoziţie este închinată sărbă­toririi mileniului sătmărean și celei de a 20-a aniversări a proclamării Republi­cii. SOW A aparut almanahul pe anul 1973 al ziarului „SATUL SOCIALIST - Cum pot fi păziţi de şoareci sacii în care se păs­trează cereale ? - Aţi admirat sticle frumos îmbrăcate­in rafie sau sfoară ? Cum sunt ele împodobite ? - Cum se prepară „trapistul" şi „şvaiţerul" ? - Cum se leagă o carte ? Răspunsul la aceste întrebări şi la numeroase altele găsiţi in Almanahul ziarului „Satul socialist" pe anul 1973 la rubrica ENCICLOPEDIE PRACTICĂ. Almanahul poate fi procurat de la chioşcurile de di­fuzare a presei, de la magazinele săteşti din reţeaua cooperaţiei de consum, precum şi de la unitatea „Car­tea prin poştă" din Bucureşti, str. Sergent Nuţu Ion, nr. 8-12. Preţul unui exemplar 8 lei SATUS SOCIALIST Vedere din comuna Becicherecul Mic, judeţul Timiş, din dreptul monumentului închinat poe­tului bănăţean Dimitrie Ţichindeal, pe care Emi­­nescu l-a numit „gură de aur“ ♦ ♦ ♦ Duminică 1 octombrie Nr. 1058 100 de ani de la înfiinţarea „Asociaţiei generale a lucrătorilor din România La 1 octombrie 1872, a luat fiinţă „Aso­ciaţia generală a lucrătorilor din Româ­nia". Evenimentul a fost pregătit de mul­tiple manifestări, de însăşi creşterea şi dezvoltarea mişcării muncitoreşti, de ac­tivitatea propagandistică desfăşurată prin intermediul primelor gazete muncitoreşti — „Tipograful român" (1805), „Analele ti­pografice" (1869), „Uvrierul" (1872), In pa­ginile cărora găsim inserate articole des­pre viaţa grea a muncitorilor, despre ne­cesitatea organizării lor. Evidenţiind ne­cesitatea organizării lucrătorilor la scara întregii ţări, gazeta „Uvrierul" arăta ca „unirea şi înfrăţirea tuturor lucrătorilor" este singurul mijloc prin care se pot „dă­­rima răul şi injustiţia, ce de mult timp bintuie clasa lucrătorilor", întrunirea de constituire a Asociaţiei a avut loc in sala vechiului Ateneu din Bu­cureşti, cu participarea unui mare număr de lucrători, care, într-o atmosferă de însu­fleţire generală, au adoptat statutele or­ganizaţiei. Apreciind acest act gazeta „Uvrierul" scria că el reprezintă „ziua a­­ceea ce nu ni se poate şterge din memorie niciodată, ziua cînd pentru prima oară lucrătorii de toate profesiile îşi întind mi­na de înfrăţire şi egalitate în scop salutar­, ziua cînd trebuie să salutăm cu cea mai mare fericire unirea tuturor lucrătorilor". Urmărind unirea muncitorilor pe scară naţională, indiferent de profesiune, sex, religie şi naţionalitate, fapt ce atestă încă o dată cit de vechi sunt tradiţiile unităţii şi frăţiei de­­luptă a oamenilor muncii din patria noastră. Asociaţia generală a lucră­torilor din România, înscrie o pagină me­morabilă in istoria mişcării noastre munci­toreşti. Prin crearea Asociaţiei generale, munci­torii încep să se delimiteze de elementele patronale, caută să iasă de sub influenţa acestora incredinţînd conducerea efectivă a treburilor organizaţiei unor comitete a­­lese de lucrători din b­ndurile lor. De alt­fel, însuşi statutul adoptat cu prilejul a­­dunării de constituire a Asociaţiei genera­­le, prin prevederile sale, reprezintă un pas înainte faţă de documentele similare ale organizaţiilor de ajutor reciproc înfiinţate in perioada precedentă anului 1872. Cele 8 Capitole şi 38 de articole ale statutului stabileau obiectivele majore ale activităţii Asociaţiei, constind în : strîngerea legătu­rilor de frăţie intre muncitori ; combaterea a tot ceea ce este rău şi vătămător lucră­torilor din orice punct de vedere; apărarea pe toate căile a intereselor lucrătorilor ; încurajarea prin toate mijloacele a dez­voltării industriei naţionale (prevedere de­osebit de importantă care atestă profunda înţelegere încă de acum 100 de ani de ca­re clasa muncitoare din ţara noastră a importanţei şi necesităţii dezvoltării ţării pe temeliile industriei) ; ajutorarea lucră­torilor în caz de lipsă de lucru, de boală, deces etc. Totodată, statutele reglementau raportu­rile dintre membri, dintre organizaţia cen­trală cu sediul în Bucureşti şi organizaţi­ile locale, atribuţiile organelor conducătoa­re, drepturile şi îndatoririle membrilor etc. , principiile care stăteau la baza organiză­rii şi activităţii Asociaţiei generale fiind o strălucită expresie a profundului democra­tism muncitoresc, a normelor centralismu­lui democratic ce începea să se instituie în cadrul mişcării noastre muncitoreşti. Conducerea organizaţiei era încredinţată unui comitet central ales de adunarea ge­nerală prin vot secret pe timp de un an, în vederea desfăşurării în condiţii cît mai bune a activităţii sale Comitetul Central al Asociaţiei a elaborat un regulament de aplicare a statutelor, a difuzat liste de subscripţii în scopul strîngerii de fonduri pentru formarea unei biblioteci, tipărirea de broşuri propagandistice în care să fie explicate, pe înţelesul muncitorilor, impor­tanţa organizării în lupta împotriva ex­ploatării patronale, principiile socialiste ale luptei de clasă şi ale internaţionalismului proletar, în numeroasele apeluri la organi­zare lansate de conducerea Asociaţiei prin intermediul coloanelor gazetei „Lucrătorul român" apărută la 5 no­eiembrie 1872, ca or­gan al acesteia, se evidenţia faptul că nu­mai în organizaţia de clasă a muncitorilor „este speranţa de îmbunătăţire a soartei şi a viitorului lor." Despre intensa activitate „desfăşurată de gazeta „Lucrătorul român", ziarul bur­ghez de orientare democratică, „Telegra­ful" din 27 iulie 1873 scria : „Intr-adevăr, cui putem atribui în mare parte naşterea unei noi societăţi române dacă nu îndem­nului şi propagandei creture necurmat Aso­­ciaţiunea lucrătorilor români şi organul ei de publicitate către toți lucrătorii din ţa­ră ca să se întrunească şi să se asocieze pentru a lupta să-şi amelioreze soarta lor . Cui putem atribui această molipseală în bine, întinderea spiritului de asociaţiune între lucrători dacă nu ziarului „Lucrăto­rul român 7" Ca primă organizaţie care a reuşit să unească muncitorii la nivel naţional, Aso­ciaţia generală a avut meritul de a fi in­suflat proletariatului sentimentul luptei pentru revendicări economice şi politice, de a fi demonstrat necesitatea şi însemnăta­tea unirii lucrătorilor în organizaţii pu­ternice, bazate pe principiul luptei de cla­să, în deceniile următoare, mişcarea noastră muncitorească şi socialistă a înregistrat noi succese pe planul organizării şi al ac­ţiunii împotriva orînduirii burghezo-moşi­­ereţe. Ca urmare a creşterii şi maturizării­ po­­litico-ideologice a proletariatului in încleş­tările de clasă de la sfîrşitul veacului tre­cut şi începutul secolului al XX-lea, care vor culmina cu evenimentele cruciale din anii avîntului revoluţionar în mai 1921 a avut loc istoricul Congres care avea să ho­tărască crearea Partidului Comunist Ro­mân, continuatorul, pe o treaptă superioa­ră, al tradiţiilor mişcării noastre muncito­reşti revoluţionare, conducătorul poporului român în lupta pentru înlăturarea clase­lor exploatatoare, pentru edificarea pe pâmîntul României a societăţii socialiste MARIN FLORESCU Cercetător ştiinţific la Institutul de stu­dii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R. // Luni 2 octombrie Programul I . 6.00 Muzică şi actualităţi. 7.00 Ra­diojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 8.00 Suma­rul presei. 9.30 Revista literară radio (reluare). 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Trandafir de la Moldo­va — melodii populare. 10.30 100 de legende româ­neşti. „Masa lui Mircea Vodă" — scenariu de Gri­gori Mjenaru. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Ansam­bluri corale studenţeşti. 11.15 Prezent şi viitor în ştiinţa agricola. 11.30 Pastel sonor — muzică uşoa­ră. 12.00 Discul zilei : Gianni Morandi. 12.14 Reci­tal Eugenia Moldoveanu. 12.30 Întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 10.15 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Muzică de prînz. 13.55 Compozitorul săptâmînii — Maurice Ravel. 14.30 Te apăr, te laud, te cvnt —­ emisiune muzicală pentru ostaşi. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Viaţa economică. 15.20 Muzică de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Cintă Doi­na Spătaru­ şi Luis Aquille. 16.30 Ştiinţa la zi. 16.35 Melodii de Vasile Veselovski şi Edmond Deda. 17.00 Antena tineretului. 17.20 Concert de muzică populară cu Rodica Bujor şi Aurel Hodrea. 17.40 în acorduri de chitare. 18.00 Orele serii. 20.00 în­făptuim hotărîrile Conferinţei Naţionale a P.C.R. 20.10 Revista şlagărelor. 20.30 Teatru radiofonic. O femeie cu bani­ de Bernard Shaw. 21.45 Consemnări de Cezar Baltag. 21.50 Stele ale cîntecului : Salva­tore Adamo. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. Sport. Programul 11. 6.00 — 8.00 Program muzical de dimineaţă. 6.08 Buletin de ştiri. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 8.05 Tot înainte (emi­siune pentru pionieri). 8.20 Mari interpreţi : David Oistrach. 8.46 Din muzica popoarelor. 9.00 Uverturi şi duele din operete. 9.30 Buletin de ştiri. 9.35 Or­chestra de muzică populară din Tîrgu Mureş. 10.00 Două dansuri de Sabin Drăgoi. 10.15 Cartea minunatei noastre co­pilării. Emisiune realizată de pio­nieri. 10.25 Selecţiuni din opera ..Lakmé" de Delibes. 11.00 Festiva­luri, premii, melodii —­ muzică u­­şoarâ. 11.30 Cîntece şi jocuri de pe valea Oltului. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.00 Buletin de ştiri. 12.03 Avan­premieră cotidiană. 12.15 Muzică uşoară de Nora Demetriad şi Pe­tre Firulescu. 12.30 Din ţările so­cialiste. 12.50 Formaţia Shocking Blue. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Ope­reta „Cele trei valsuri11 de Oscar Straus (selecţiuni). 13.30 Solişti de muzică populară. 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Varietăţi muzicale. 14.30 Carnet de librărie. 14.50 Piese in­strumentale. 15.00 Discul româ­nesc : tineri solişti de muzică u­­şoară. 15.30 Radioşcoală.­ Se lucrează la extinderea re­ţelei electrice in comuna Co- Vâlâu, judeţul Botoşani. Foto : I. NEGREA ♦ ♦ (Urmare din pag. 1) sibilă pătrunderea cunoştinţelor ştiinţifice pînă în cele mai în­depărtate sate şi să vizeze in­teresul tuturor categoriilor de oameni. Ca vicepreşedinte al Comi­siei judeţene pentru răspîndi­rea ştiinţei din cadrul Consiliu­lui judeţean al Frontului Uni­tăţii Socialiste, ce ne puteţi spune ? — Comitetul judeţean al culturii şi educaţiei socialiste, Consiliul sindical judeţean, organizaţiile de femei şi tineret, au avut pînă nu demult planuri separate pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţi­fice. Din această cauză existau pa­ralelisme, multe acţiuni se supra­puneau. în prezent există un plan unic, pe tot judeţul, care permite între altele o mai riguroasă selec­ţie a propagandiştilor în m­îna că­rora stă importanta sarcină a ex­plicării fenomenului ştiinţific. ■— Asemenea oameni există Pot fi găsiţi pe fişele bibliote­cilor, printre cititorii pasionaţi pe primele locuri la muncă şi-n viaţa civică. Sunt ei înşişi propa­gatori de adevăruri, slujitori ai ştiinţei şi, desigur, fiindcă por­nesc dintre săteni, cei mai as euitaţi. — Brigăzile ştiinţifice de la sate, formate din intelectuali, cooptează în rîndurile lor ţărani cooperatori care au înţeles înaintea altora sensul exact al unor procese şi fenomene pe care le explică­­în limpedele grai ţă­rănesc şi cu o logică simplă şi­ foarte pe înţeles. Fiind şi fruntaşi în muncă ei deţin dreptul moral de a vorbi în numele eticii muncii. La Singureni, în brigada ştiinţifică locală activează de exemplu Petre Negrilă şi Petre Voinea; la Curcani, Alexandru Stănilă şi Hie Damian ; la Pariş, Dumitru Canela şi Marin Barbu. — Trăim în plină revoluţie tehnico-ştiinţifică. Ea înseamnă în primul rînd un volum masiv de informaţii care ajung, o dată cu undele electromagnetice, şi nu casa săteanului nostru. Ce i se cere acum muncii de propa­gare a ştiinţei ? — Să se desfăşoare pe baze mo­derne. Să fie convingătoare, prin forţa­­irgl­mentării ştiinţifice. Să să .facă, diferenţiat, după specificul economic local, după ocupaţii, vîrste, grad de pregătire. Dacă ar trebui renunţat imediat la ceva, în clipa de faţă, apoi acela­ ar fi textul ştiinţific gata făcut pentru a fi citit la căminul cultural. Răspîndirea ştiinţei ca acţiune educativă cere ca în primul rînd un suport ştiinţific. Adică să fie făcută potrivit cu nevoile reale de cunoaştere ale sătenilor. Şi în această privinţă sunt şi exemple bune, dar şi rele. Voi cita ca me­ritoriu cazul brigăzii ştiinţifice care s-a deplasat la Letca Nouă. Ea nu s-a oprit la clădirea cămi­nului cultural ci s-a dus la sectorul cel mai nevralgic de muncă al C­A.P. — zootehnia, care nu-şi rea­liza nici producţia de lapte, nici pe cea de carne. Aici au fost expli­cate: amănunţit, pe bază de cal­cul, avantajele aplicării acordului global precum şi alte probleme legate de munca consiliului de conducere, de asigurarea bazei fu­rajere. — Aşadar, pentru perioada de mari răspunderi care ne stă în faţă, se cer oameni bine pregătiţi. Se cere în primul rînd celui care propagă ştiinţa, o gindire efervescentă, în pas cu tot ce e înaintat in creaţia ştiinţifică contemporană. — Lacunele — acolo unde sînt — nu se datoresc în primul rînd incompetenţei ştiinţifice. Avem în sate mulţi intelectuali bine pre­gătiţi. Lipsa de bază stă în ne­cunoaşterea vieţii satului, a ceea ce-i preocupă cu adevărat pe să­teni. O acţiune menită să dezră­dăcineze această mentalitate a fost iniţiată de Comitetul judeţean al culturii şi educaţiei socialiste în cinstea aniversării Republicii. Ea poartă numele : „Fiecare cămin cultural în pas cu viaţa localită­ţii". Un prim pas în generalizarea ei se concretizează în înfiinţarea unei staţii pilot în satul Buriaş. 15 echipe de cercetători vor merge la începutul lunii octombrie în fiecare Casă cu chestionare cuprin­­zînd cele mai diverse întrebări re­feritoare la viaţa oamenilor. Se va trasa astfel, cu oarecare exactitate, fizionomia spirituală a localităţii şi se vor aborda cele mai adecvate forme de popularizare a ştiinţei. — Aveţi, după cite ştim 125 cămine culturale. Aşteptăm în­crezători ziua cînd ele vor de­veni tot altea staţii pilot. Pe ce canale şi cu ce mijloace se face difuzarea ştiinţei

Next