Satul Socialist, octombrie 1972 (Anul 4, nr. 1058-1083)
1972-10-01 / nr. 1058
PAHINA 2 Iniţiativele locale ar trebui mai mult încurajate . Comuna dv. va deveni, intr-un viitor apropiat, unul din cele 7 centre economico-sociale cu caracter urban din judeţ. Evident aceasta se va realiza pe baza schiţei de sistematizare. M. Cososchi: Localitatea noastră este mare, cuprinde 15 sate, pe o suprafaţă de 88 kmp şi o populaţie de peste 14 000 de cetăţeni. Procesul de modernizare, al introducerii elementelor de civilizaţie urbană este accelerat prin participarea directă a cetăţenilor, în acest an la extinderea cu 700 m a reţelei de alimentare cu apă (pe care o aducem tocmai din satul Radila, unde sunt izvoare, cale de vreo 10 km) ; amenajarea a 18 km drumuri de interes judeţean şi local; terminarea căminului cultural, cu o sală de 300 locuri; amenajarea unui pod cu o deschidere de 30 m, în satul Valea Mantei; construirea a 3 adăposturi pentru călători în staţiile de autobuze etc. I. Şerban : Efortul acesta, dirijat unitar şi conştient, pe linia grăbirii ritmului de sistematizare, are, însă, in unele situaţii, o eficienţă scăzută datorită lipsei unor reglementări legale, care să dea drept de decizie consiliului popular în toate problemele care privesc viaţa comunei. Iată, de pildă cazul din satul Bantazi : în centrul acestuia vrem să amplasăm un magazin comercial al cooperaţiei de consum. Intenţia e frumoasă dar, deocamdată, irealizabilă, deoarece terenul respectiv este repartizat membrilor co-operativei agricole ca loturi personale. Şi cine aprobă oare, scoaterea lui din circuitul agricol ? Gruparea construcţiilor în vatra satului atrage după sine mari şi incontestabile avantaje pentru întreaga colectivitate, perspectiva oferind garanţia redării în circuitul agricol a unor însemnate suprafeţe de teren rămase libere în afara vetrei, acolo unde au fost locuinţele şi curţile .Cetăţenilor, ce s-au mutat în centru. Trebuie Convorbire cu ION ŞERBAN, secretarul comitetului de partid în MARCELA COSOSCHI, primarul comunei Valea Călugărească, judeţul Prahova, să se înţeleagă de către toată lumea că sistematizarea este un proces de durată, ale cărui elemente particulare, specifice fiecărei localităţi, nu pot fi reglementate în totalitate de la centru. Am citit cu atenţie Directivele Conferinţei Naţionale cu privire la sistematizarea teritoriului, a oraşe- Discutînd despre sistematizare lor şi satelor, la dezvoltarea lor economico-socială- Ele oferă direcţiile generale, cadrul de lucru, precizind largile competenţe de care se bucură primăriile, rolul lor în stimularea şi materializarea iniţiativelor locale. Ar trebui să se înţeleagă mai bine acest lucru. — Existenţa unor unităţi Industriale puternice pe raza comunei ar trebui să creeze mari avantaje, unul dintre ele fiind creşterea gradului de ocupare in Industrie a populaţiei locale- In realitate, mulţi muncitori ai uzinei de superrostaţi fac naveta la Ploieşti. Uzina are obligaţia, conform Directivelor privind sistematizarea, de a construi locuinţe in apropiere pentru salariaţii săi, deci, aici, in Valea Călugărească. I. Şerban : Uzina alocă anual fonduri pentru construcţia a 10- 20 apartamente necesare salariaţilor săi numai că aceste locuinţe se construiesc în Ploieşti. —Dv. nu aveţi nici Un cuvint de apu»z I. Şerban : Cuvînt avem, însă nu prea e luat în seamă. Am discutat cu tov. Ion Petruţa, directorul uzinei. Dînsul zice că nu poate face nimic, deoarece e presat de judeţ, care are nevoie de fonduri pentru terminarea cartierului Ploieşti Nord. Pe drumul gării, chiar în Valea Călugărească, între dispensar şi gară, am văzut un teren necultivat. De ce stă nefolosit ? M. Cososchi: A fost parcelat pentru construcţii de locuinţe, dar oamenii refuză, pe bună dreptate, să-şi ridice case aici. Atmosfera este puternic poluată de uzina de îngrăşăminte chimice. Directivele Conferinţei Naţionale prevăd obligativitatea întreprinderilor, ale căror procese de producţie provoacă nocivităţi, de a lua măsuri hotărîte de prevenire şi combatere a poluării aerului, apei, solului. Cei din conducerea uzinei sînt mereu amendaţi neutru depăşirea gradului admis de nocivizare a atmosferei. Numai cu amenzi, însă, nu se rezolvă mare lucru. A. Şerban : In ultimii 4 ani uzina a primit investiţii în valoare de aproximativ 1 miliard pentru extindere şi modenizare. Au fost construite secţii noi, pentru fabricarea acidului sulfuric, superfosistului triplu etc. Dar, pe linia prevenirii şi combaterii poluării mediului înconjurător s-a întreprins prea puţin cu toate intervenţiile noastre energice, ca şi al conducerii cooperativei agricole, ale cărei interese sunt prejudiciate. în presă, la televiziune, specialiştii Vorbesc foarte frumos despre combaterea poluării dar ar trebui să vină să dea soluţii practice şi uzinei din Valea Călugărească. PAUL URDEA comunal De la corespondenţii noştri voluntari • PRIMUL AUTOBUZ In comuna noastră — Ditrău, judeţul Harghita - s-au efectuat importante lucrări edilitare şi socialculturale în cadrul acţiunii de urbanizare a localităţii. Dintre acestea amintim : spitalul rural şi dispensarul, liceul, străzile pietruite și cu trotuare, cele două blocuri cu apartamente pentru intelectualii comunei. O importantă realizare pentru comuna Ditrău este introducerea transportului în comun. Avem un autobuz care face curse pe citeva trasee, asigurînd deplasarea lesnicioasă a celor 7 500 locuitori în toate satele comun, hei. Nu ne oprim aici. Continuăm să acţionăm pentru introducerea în locuinţe a apei potabile pe conducte, construim o grădiniţă pentru copii, o bază sportivă, un patinoar şi un restaurant. ILIE DOBRE comuna Ditrău, judeţul Harghita • MAI CEVA VESTE! CA-N PO E bine cunoscută povestea celui care, plecînd să vîndâ o pereche de boi, a ajuns acasă - după cîteva schimburi „ademenitoare" - cu o pungă goală. Aşa a păţit şi Mihai Bene din comuna Pecica. El a poposit la Oradea cu cîteva mii de lei ca să-şi cumpere nişte materiale de construcţie. Acolo s-a înhăitat cu doi pierde-vară - Victor Pele şi Nicu Maghiar - şi de la o ţuică a trecut la un rom şi apoi, la îndemnul celor doi, a trecut să-şi încerce norocul la lozul cel mare. Încă o ţuică, încă un rom şi lozuri cu punga. Cei doi, reţineau cu abilitate, fără ca Bene să observe, biletele câştigătoare. Şi Bene, cînd s-a trezit, a găsit în buzunar, în locul banilor, un afiş cu textul „Cine joacă cîştigu !" OTTO BENO comuna Pecica, judeţul Arad • INVENTARUL INVENTARELOR Deseori, vedem pe uşa magazinului de la care ne facem cumpărăturile un cartonaş cu următoarele cuvinte : „închis pentru inventar". Foarte bine , se face inventarierea mărfurilor existente în unitate. Dar iată că la magazinul din Satul Giera, aparţinînd de cooperativa de consum din Banloc, judeţul Timiş, s-a făcut şi un inventar al inventarelor. Ce s-a constatat? La inventarul din 1969 nu s-a scos în evidență lipsa unor mărfuri în valoare de 5 561 de lei; la inventarul din iulie 1970 s-a „scăpat" din vedere lipsa altor produse în valoare de 5 641 lei ; la cel din decembrie 1970 s-a acoperit prin inven- tariere un minus de 38 000 lei. La ultimul inventar s-a constatat o lipsă de 136 700 tei, pagubă produsă , prin fraudă şi neglijenţă de gestio- I nărui losif Kohl. Acum magazinul nu | mai e închis pentru inventar. In • schimb e închis gestionarul pentru I nouă ani. Ce au patit cei ce au fă- | cut inventarele pomenite ? Nu o ştim ? Poate vom afla ? 1. ALEXANDRESCU comuna Banloc, judeţul Timiş Timpul probabil pentru 1 octombrie, vremea va fi frumoasă dar rece noaptea şi dimineaţa cînd temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 3 şi 8 grade, izolat coborîte. Local se va produce brumă şi pe alocuri îngheţ la sol ; maximele vor marca o creştere, mai ales în sudul şi Sud-vestul ţării unde vor oscila între 16 şi 23 de grade, în rest vor fi cuprinse între 10 şi 16 grade. Seara şi dimineaţa, local, se va produce ceaţă. Şi în următoarele două nopţi condiţiile atmosferice rămîn favorabile producerii brumei în cea mai mare parte a ţării. Pe alocuri, în depresiunile intramontane şi în regiunile subcarpatice, se va produce îngheţ la sol. Timpul probabil pentru 2, 3 şi 4 octombrie , vreme frumoasă şi în încălzire. Cerul va fi variabil, mai mult senin noaptea. Ploi izolate se vor mai semnala la începutul intervalului în nord-estul ţării. Vîrtt slab pînă la potrivit. Minimele vor oscila între 1 şi 10 grade, izolat mai coborîte în prima noapte, iar maximele între 15 şi 25 de grade. Pe alocuri se va produce ceaţă, mai ales dimineaţa şi seara. EXPOZIŢIE CU LUCRURI REALIZATE IN ATELIERELE ŞCOLARE Consiliul judeţean al organizaţiei pionierilor şi Comitetul judeţean UTC Satu Mare au organizat o expoziţie cu cele mai valoroase lucrări realizate de elevi in atelierele de şcoală. Această expoziţie este închinată sărbătoririi mileniului sătmărean și celei de a 20-a aniversări a proclamării Republicii. SOW A aparut almanahul pe anul 1973 al ziarului „SATUL SOCIALIST - Cum pot fi păziţi de şoareci sacii în care se păstrează cereale ? - Aţi admirat sticle frumos îmbrăcatein rafie sau sfoară ? Cum sunt ele împodobite ? - Cum se prepară „trapistul" şi „şvaiţerul" ? - Cum se leagă o carte ? Răspunsul la aceste întrebări şi la numeroase altele găsiţi in Almanahul ziarului „Satul socialist" pe anul 1973 la rubrica ENCICLOPEDIE PRACTICĂ. Almanahul poate fi procurat de la chioşcurile de difuzare a presei, de la magazinele săteşti din reţeaua cooperaţiei de consum, precum şi de la unitatea „Cartea prin poştă" din Bucureşti, str. Sergent Nuţu Ion, nr. 8-12. Preţul unui exemplar 8 lei SATUS SOCIALIST Vedere din comuna Becicherecul Mic, judeţul Timiş, din dreptul monumentului închinat poetului bănăţean Dimitrie Ţichindeal, pe care Eminescu l-a numit „gură de aur“ ♦ ♦ ♦ Duminică 1 octombrie Nr. 1058 100 de ani de la înfiinţarea „Asociaţiei generale a lucrătorilor din România La 1 octombrie 1872, a luat fiinţă „Asociaţia generală a lucrătorilor din România". Evenimentul a fost pregătit de multiple manifestări, de însăşi creşterea şi dezvoltarea mişcării muncitoreşti, de activitatea propagandistică desfăşurată prin intermediul primelor gazete muncitoreşti — „Tipograful român" (1805), „Analele tipografice" (1869), „Uvrierul" (1872), In paginile cărora găsim inserate articole despre viaţa grea a muncitorilor, despre necesitatea organizării lor. Evidenţiind necesitatea organizării lucrătorilor la scara întregii ţări, gazeta „Uvrierul" arăta ca „unirea şi înfrăţirea tuturor lucrătorilor" este singurul mijloc prin care se pot „dărima răul şi injustiţia, ce de mult timp bintuie clasa lucrătorilor", întrunirea de constituire a Asociaţiei a avut loc in sala vechiului Ateneu din Bucureşti, cu participarea unui mare număr de lucrători, care, într-o atmosferă de însufleţire generală, au adoptat statutele organizaţiei. Apreciind acest act gazeta „Uvrierul" scria că el reprezintă „ziua aceea ce nu ni se poate şterge din memorie niciodată, ziua cînd pentru prima oară lucrătorii de toate profesiile îşi întind mina de înfrăţire şi egalitate în scop salutar, ziua cînd trebuie să salutăm cu cea mai mare fericire unirea tuturor lucrătorilor". Urmărind unirea muncitorilor pe scară naţională, indiferent de profesiune, sex, religie şi naţionalitate, fapt ce atestă încă o dată cit de vechi sunt tradiţiile unităţii şi frăţiei deluptă a oamenilor muncii din patria noastră. Asociaţia generală a lucrătorilor din România, înscrie o pagină memorabilă in istoria mişcării noastre muncitoreşti. Prin crearea Asociaţiei generale, muncitorii încep să se delimiteze de elementele patronale, caută să iasă de sub influenţa acestora incredinţînd conducerea efectivă a treburilor organizaţiei unor comitete alese de lucrători din bndurile lor. De altfel, însuşi statutul adoptat cu prilejul adunării de constituire a Asociaţiei generale, prin prevederile sale, reprezintă un pas înainte faţă de documentele similare ale organizaţiilor de ajutor reciproc înfiinţate in perioada precedentă anului 1872. Cele 8 Capitole şi 38 de articole ale statutului stabileau obiectivele majore ale activităţii Asociaţiei, constind în : strîngerea legăturilor de frăţie intre muncitori ; combaterea a tot ceea ce este rău şi vătămător lucrătorilor din orice punct de vedere; apărarea pe toate căile a intereselor lucrătorilor ; încurajarea prin toate mijloacele a dezvoltării industriei naţionale (prevedere deosebit de importantă care atestă profunda înţelegere încă de acum 100 de ani de care clasa muncitoare din ţara noastră a importanţei şi necesităţii dezvoltării ţării pe temeliile industriei) ; ajutorarea lucrătorilor în caz de lipsă de lucru, de boală, deces etc. Totodată, statutele reglementau raporturile dintre membri, dintre organizaţia centrală cu sediul în Bucureşti şi organizaţiile locale, atribuţiile organelor conducătoare, drepturile şi îndatoririle membrilor etc. , principiile care stăteau la baza organizării şi activităţii Asociaţiei generale fiind o strălucită expresie a profundului democratism muncitoresc, a normelor centralismului democratic ce începea să se instituie în cadrul mişcării noastre muncitoreşti. Conducerea organizaţiei era încredinţată unui comitet central ales de adunarea generală prin vot secret pe timp de un an, în vederea desfăşurării în condiţii cît mai bune a activităţii sale Comitetul Central al Asociaţiei a elaborat un regulament de aplicare a statutelor, a difuzat liste de subscripţii în scopul strîngerii de fonduri pentru formarea unei biblioteci, tipărirea de broşuri propagandistice în care să fie explicate, pe înţelesul muncitorilor, importanţa organizării în lupta împotriva exploatării patronale, principiile socialiste ale luptei de clasă şi ale internaţionalismului proletar, în numeroasele apeluri la organizare lansate de conducerea Asociaţiei prin intermediul coloanelor gazetei „Lucrătorul român" apărută la 5 noeiembrie 1872, ca organ al acesteia, se evidenţia faptul că numai în organizaţia de clasă a muncitorilor „este speranţa de îmbunătăţire a soartei şi a viitorului lor." Despre intensa activitate „desfăşurată de gazeta „Lucrătorul român", ziarul burghez de orientare democratică, „Telegraful" din 27 iulie 1873 scria : „Intr-adevăr, cui putem atribui în mare parte naşterea unei noi societăţi române dacă nu îndemnului şi propagandei creture necurmat Asociaţiunea lucrătorilor români şi organul ei de publicitate către toți lucrătorii din ţară ca să se întrunească şi să se asocieze pentru a lupta să-şi amelioreze soarta lor . Cui putem atribui această molipseală în bine, întinderea spiritului de asociaţiune între lucrători dacă nu ziarului „Lucrătorul român 7" Ca primă organizaţie care a reuşit să unească muncitorii la nivel naţional, Asociaţia generală a avut meritul de a fi insuflat proletariatului sentimentul luptei pentru revendicări economice şi politice, de a fi demonstrat necesitatea şi însemnătatea unirii lucrătorilor în organizaţii puternice, bazate pe principiul luptei de clasă, în deceniile următoare, mişcarea noastră muncitorească şi socialistă a înregistrat noi succese pe planul organizării şi al acţiunii împotriva orînduirii burghezo-moşiereţe. Ca urmare a creşterii şi maturizării politico-ideologice a proletariatului in încleştările de clasă de la sfîrşitul veacului trecut şi începutul secolului al XX-lea, care vor culmina cu evenimentele cruciale din anii avîntului revoluţionar în mai 1921 a avut loc istoricul Congres care avea să hotărască crearea Partidului Comunist Român, continuatorul, pe o treaptă superioară, al tradiţiilor mişcării noastre muncitoreşti revoluţionare, conducătorul poporului român în lupta pentru înlăturarea claselor exploatatoare, pentru edificarea pe pâmîntul României a societăţii socialiste MARIN FLORESCU Cercetător ştiinţific la Institutul de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R. // Luni 2 octombrie Programul I . 6.00 Muzică şi actualităţi. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 8.00 Sumarul presei. 9.30 Revista literară radio (reluare). 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Trandafir de la Moldova — melodii populare. 10.30 100 de legende româneşti. „Masa lui Mircea Vodă" — scenariu de Grigori Mjenaru. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Ansambluri corale studenţeşti. 11.15 Prezent şi viitor în ştiinţa agricola. 11.30 Pastel sonor — muzică uşoară. 12.00 Discul zilei : Gianni Morandi. 12.14 Recital Eugenia Moldoveanu. 12.30 Întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 10.15 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Muzică de prînz. 13.55 Compozitorul săptâmînii — Maurice Ravel. 14.30 Te apăr, te laud, te cvnt — emisiune muzicală pentru ostaşi. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Viaţa economică. 15.20 Muzică de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Cintă Doina Spătaru şi Luis Aquille. 16.30 Ştiinţa la zi. 16.35 Melodii de Vasile Veselovski şi Edmond Deda. 17.00 Antena tineretului. 17.20 Concert de muzică populară cu Rodica Bujor şi Aurel Hodrea. 17.40 în acorduri de chitare. 18.00 Orele serii. 20.00 înfăptuim hotărîrile Conferinţei Naţionale a P.C.R. 20.10 Revista şlagărelor. 20.30 Teatru radiofonic. O femeie cu bani de Bernard Shaw. 21.45 Consemnări de Cezar Baltag. 21.50 Stele ale cîntecului : Salvatore Adamo. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. Programul 11. 6.00 — 8.00 Program muzical de dimineaţă. 6.08 Buletin de ştiri. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 8.05 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.20 Mari interpreţi : David Oistrach. 8.46 Din muzica popoarelor. 9.00 Uverturi şi duele din operete. 9.30 Buletin de ştiri. 9.35 Orchestra de muzică populară din Tîrgu Mureş. 10.00 Două dansuri de Sabin Drăgoi. 10.15 Cartea minunatei noastre copilării. Emisiune realizată de pionieri. 10.25 Selecţiuni din opera ..Lakmé" de Delibes. 11.00 Festivaluri, premii, melodii — muzică uşoarâ. 11.30 Cîntece şi jocuri de pe valea Oltului. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.00 Buletin de ştiri. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Muzică uşoară de Nora Demetriad şi Petre Firulescu. 12.30 Din ţările socialiste. 12.50 Formaţia Shocking Blue. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Opereta „Cele trei valsuri11 de Oscar Straus (selecţiuni). 13.30 Solişti de muzică populară. 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Varietăţi muzicale. 14.30 Carnet de librărie. 14.50 Piese instrumentale. 15.00 Discul românesc : tineri solişti de muzică uşoară. 15.30 Radioşcoală. Se lucrează la extinderea reţelei electrice in comuna Co- Vâlâu, judeţul Botoşani. Foto : I. NEGREA ♦ ♦ (Urmare din pag. 1) sibilă pătrunderea cunoştinţelor ştiinţifice pînă în cele mai îndepărtate sate şi să vizeze interesul tuturor categoriilor de oameni. Ca vicepreşedinte al Comisiei judeţene pentru răspîndirea ştiinţei din cadrul Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, ce ne puteţi spune ? — Comitetul judeţean al culturii şi educaţiei socialiste, Consiliul sindical judeţean, organizaţiile de femei şi tineret, au avut pînă nu demult planuri separate pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice. Din această cauză existau paralelisme, multe acţiuni se suprapuneau. în prezent există un plan unic, pe tot judeţul, care permite între altele o mai riguroasă selecţie a propagandiştilor în mîna cărora stă importanta sarcină a explicării fenomenului ştiinţific. ■— Asemenea oameni există Pot fi găsiţi pe fişele bibliotecilor, printre cititorii pasionaţi pe primele locuri la muncă şi-n viaţa civică. Sunt ei înşişi propagatori de adevăruri, slujitori ai ştiinţei şi, desigur, fiindcă pornesc dintre săteni, cei mai as euitaţi. — Brigăzile ştiinţifice de la sate, formate din intelectuali, cooptează în rîndurile lor ţărani cooperatori care au înţeles înaintea altora sensul exact al unor procese şi fenomene pe care le explicăîn limpedele grai ţărănesc şi cu o logică simplă şi foarte pe înţeles. Fiind şi fruntaşi în muncă ei deţin dreptul moral de a vorbi în numele eticii muncii. La Singureni, în brigada ştiinţifică locală activează de exemplu Petre Negrilă şi Petre Voinea; la Curcani, Alexandru Stănilă şi Hie Damian ; la Pariş, Dumitru Canela şi Marin Barbu. — Trăim în plină revoluţie tehnico-ştiinţifică. Ea înseamnă în primul rînd un volum masiv de informaţii care ajung, o dată cu undele electromagnetice, şi nu casa săteanului nostru. Ce i se cere acum muncii de propagare a ştiinţei ? — Să se desfăşoare pe baze moderne. Să fie convingătoare, prin forţairglmentării ştiinţifice. Să să .facă, diferenţiat, după specificul economic local, după ocupaţii, vîrste, grad de pregătire. Dacă ar trebui renunţat imediat la ceva, în clipa de faţă, apoi acela ar fi textul ştiinţific gata făcut pentru a fi citit la căminul cultural. Răspîndirea ştiinţei ca acţiune educativă cere ca în primul rînd un suport ştiinţific. Adică să fie făcută potrivit cu nevoile reale de cunoaştere ale sătenilor. Şi în această privinţă sunt şi exemple bune, dar şi rele. Voi cita ca meritoriu cazul brigăzii ştiinţifice care s-a deplasat la Letca Nouă. Ea nu s-a oprit la clădirea căminului cultural ci s-a dus la sectorul cel mai nevralgic de muncă al CA.P. — zootehnia, care nu-şi realiza nici producţia de lapte, nici pe cea de carne. Aici au fost explicate: amănunţit, pe bază de calcul, avantajele aplicării acordului global precum şi alte probleme legate de munca consiliului de conducere, de asigurarea bazei furajere. — Aşadar, pentru perioada de mari răspunderi care ne stă în faţă, se cer oameni bine pregătiţi. Se cere în primul rînd celui care propagă ştiinţa, o gindire efervescentă, în pas cu tot ce e înaintat in creaţia ştiinţifică contemporană. — Lacunele — acolo unde sînt — nu se datoresc în primul rînd incompetenţei ştiinţifice. Avem în sate mulţi intelectuali bine pregătiţi. Lipsa de bază stă în necunoaşterea vieţii satului, a ceea ce-i preocupă cu adevărat pe săteni. O acţiune menită să dezrădăcineze această mentalitate a fost iniţiată de Comitetul judeţean al culturii şi educaţiei socialiste în cinstea aniversării Republicii. Ea poartă numele : „Fiecare cămin cultural în pas cu viaţa localităţii". Un prim pas în generalizarea ei se concretizează în înfiinţarea unei staţii pilot în satul Buriaş. 15 echipe de cercetători vor merge la începutul lunii octombrie în fiecare Casă cu chestionare cuprinzînd cele mai diverse întrebări referitoare la viaţa oamenilor. Se va trasa astfel, cu oarecare exactitate, fizionomia spirituală a localităţii şi se vor aborda cele mai adecvate forme de popularizare a ştiinţei. — Aveţi, după cite ştim 125 cămine culturale. Aşteptăm încrezători ziua cînd ele vor deveni tot altea staţii pilot. Pe ce canale şi cu ce mijloace se face difuzarea ştiinţei