Satul Socialist, octombrie 1972 (Anul 4, nr. 1058-1083)

1972-10-14 / nr. 1069

* ANUL IV Nr. 1069 SÂMBĂTĂ 14 OCTOMBRIE 1972 4 pagini—30 bani TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A FĂCUT JOI O VIZITA DE LUCRU in unele judeţe afectate de inundaţii Joi, 12 octombrie a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită de lucru în unele ju­deţe afectate de inundaţii, în urma revărsării rîurilor datorită ploi­lor abundente care au căzut în lunile septembrie şi octombrie. Conducătorul partidului şi statului a fost însoţit în această vi­zită de tovarăşii Iiie Verdeţ, Cornel Burtică, Ion Stânescu, precum şi de Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare şi apelor. *) • „NE AŞTEPTAM SĂ VENIŢI ÎN­­ MIJLOCUL NOSTRU, DOAR VĂ Cln­­­NOAŞTEM OMENIA ŞI DRAGOSTEA­­ PENTRU POPOR" s-----------­\ • SECRETARUL GENERAL AL­­ pandoujia DAT INDICAŢII PEN­­J TRU AJUTORAREA ÎN CONTINUARE J A POPULAŢIEI SINISTRATE, EVA- î C U A R E AAPE|7r E F­A­CEREA Şl CON­­J SOLIDAREA DIGURILOR, STRÎNGE~­­­REA RECOLTELOR Şl ÎNSAMÎNŢA­­J REA CULTURILOR DE TOAMNĂ ( EXPRIMAT ANGAJAMENTUL FERM | DE A PUNE LA ADĂPOST TOT RO­­­­DUL CÎMPULUI, DE A ÎNSÂMÎNŢA J GRABNIC GRÎUL In urmă cu citeva zile, o informa­ţie apărută in presă aducea la cu­noştinţa opiniei publice faptul că in unele judeţe ale ţării r­urile şi-au ieşit din matcă, inundînd zeci de mii de hectare de teren, gospodării ţără­neşti şi construcţii agrozootehnice, drumuri publice, afectind diguri şi distrugînd poduri. In toate localită­­ț­­ile care au avut de suferit de pe Prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu în zone încercate de cala­mităţi este o mărturie adine grăitoa­re a grijii sale neobosite, statornice, faţă de viaţa de zi cu zi a oame­nilor. Cetăţenii din judeţele Ilfov, Teleorman, Olt, Dolj, Gorj şi Ar­geş, care l-au avut în mijlocul lor pe conducătorul partidului şi statului. in cursul vizitei de lucru pe care a c­urma stihiilor naturii, populaţia, mo­bilizată de organele locale de partid şi de stat, s-a ridicat cu mic cu mare pentru înlăturarea efectelor inun­daţiilor. In urma măsurilor ener­gice care au fost luate au fost evitate pierderile de vieţi omeneşti ; populaţia aflată in primejdie a fost evacuată, acordîndu-i-se ajutoarele necesare e­fectuat-o, au ţinut să-şi exprime stima şi dragostea, să-i adreseze din inimă mulţumiri pentru spriji­nul pe care l-au primit din partea statului, asigurindu-l că vor face to­tul pentru ca în cel mai scurt timp să lichideze urmările inundaţiilor. N-a fost om, din zecile şi zecile care au stat de vorbă cu tovarăşul Ceauşescu, care să nu mărturisească deschis că prezenţa sa le dă un ade­­vârat sentiment­ de siguranţă, îi îm­bărbătează. Iar altfel, pretutindeni in locurile vizitate, a ieşit pregnant in evidenţă că ţăranii cooperatori, şi ală­turi de el toată suflarea comune­lor, au muncit zi şi noapte, fără răgaz, pentru a stăvili furia ape­lor şi, o dată victorioşi în lupta cu natura, au trecut cu toate forţele la strîngerea recoltei, la amenajarea canalelor de scurgere a apei de pe te­renuri, pentru a asigura efectuarea însăminţărilor de toamnă. De altfel, indicaţiile pe care tova­răşul Ceauşescu le-a dat organelor locale de partid şi de stat, conducerii ministerului de resort vizează în pri­mul rind luarea tuturor măsurilor pentru acordarea de ajutor populaţiei sinistrate, asigurarea adăpostirii ce­lor rămaşi fără locuinţe, refacerea şi consolidarea digurilor, mobilizarea întregii populaţii la acţiunile pentru evacuarea apei — de pe suprafeţele agricole — prin şanţuri de scurgere, strîngerea recoltei şi trecerea neîntîr­­ziată la executarea lucrărilor de în­­săminţări. ...Un prim popas în vizita de lucru se face la Cornetu, judeţul Ilfov Uliţele au fost transformate în ade­vărate nuri, apa ajungind la multe case pină la streaşină. Aici, condu­cătorii de partid şi de stat sunt întim­­pinaţi de tovarăşul Gheorghe Necula, prim-secretar al Comitetului jude­ţean Ilfov al P.C.R. După o scurtă informare în legătură cu situaţia creată in judeţ, ca urmare a inunda­ţiilor, cu acţiunile de ajutorare a ce­tăţenilor, secretarul general al parti­dului vizitează comuna. In nu­mele locuitorilor, secretara comi­tetului de partid, Constanţa Bunea, adresîndu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu spune : „Prezenţa dumnea­voastră, iubite tovarăşe secretar ge­neral, în aceste momente grele ne dă curaj. Simţim încă o dată că partidul, conducerea sa sunt una cu poporul". Primarul comunei, Gheorghe Po­­pescu, arată că apele Argeşului s-au revărsat pe aproximativ 6 500 ha, inundînd 700 de locuinţe din comună, din care 100 grav ava­riate. El arată că locuitorii comunei cu mic cu mare şi, alături de ei, mi­litari ai forţelor noastre armate au lucrat zile şi nopţi fără întrerupere pentru evacuarea populaţiei, apăra­rea bunurilor, astfel incit nu s-a în­registrat nici o victimă omenească, nu s-au pierdut animale. Se arată, de asemenea, că, în paralel cu lucrările de înlăturare a avariilor produse de ape, peste 200 de săteni se află în a­­ceastă zi pe cîmp la strînsul porum­bului, cartofilor, al celorlalte culturi de toamnă, pentru ca pierderile să fie cit mai mici. Se parcurge apoi cu maşinile pină la marginea comunei una din arterele principale acoperită de un strat de apă mai mare,de o jumătate de me­tru. Aici, sătenii au supraînălţat un dig existent. Şi la ceasurile dimi­neţii, cind­ are­­loc vizita. locuitorii efectuau diferite lucrări pe dig pen­tru a preveni orice încercare a ape­lor de a-l pătrunde. Secretarul general al partidului este informat că în comună au fost alcă­tuite ad-hoc patru comisii cetăţeneşti care au condus şi organizat atît ac­ţiunile de apărare cit şi cele de prevenire a altor inundaţii, în co­mună şi în raza ei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu re­comandă sătenilor să acorde priori­tate evacuării apelor, îndeosebi de pe terenurile destinate însămînţări­­lor de toamnă, in aşa fel incit a­­ceastă lucrare să înceapă imediat ce se poate intra cu maşinile în cimp. Primul secretar al comitetului ju­deţean de partid informează că pe raza multor comune din judeţ eva­cuarea apelor a fost terminată, ceea ce face posibil ca însămînţatul să înceapă în citeva zile. Apropiindu-se de tovarăşul Ceauşescu, cooperatorul Ştefan Mitruş îi strînge mina, spu­­nînd : — Pentru noi, nu sînteţi oaspete, ci adevărat tovarăş. Drept să spun, ne aşteptam să veniţi în mijlocul nostru. Doar vă cunoaştem omenia şi dragostea pentru popor. O să vi­(Continuare in vag a 3-a) ACŢIUNI HOTARITE PENTRU EVACUAREA APELOR, ÎNDEOSEBI DE PE TERENURILE DESTINATE ÎNSĂMÎNŢĂRILOR DE TOAMNA \\\ s\ s\\\\ s\\\ s s s s\ s \\ \ s\\\ X întîlnire încărcată de emoţie, cu conducătorul partidului şi statului Dîrzenia oamenilor învinge vitregia naturii Nimic din bogăţia cîmpului nu trebuie să se piardă LA INSĂMINŢAREA GRÎULUI Maramureş - 30­­5 Satu Mare - peste 50% Maramureşul să se compare cu vecinul, nu cu judeţele din sudul ţării ! Semănatul griului avansează ra­pid în numeroase cooperative agri­cole din judeţul Maramureş. La Tămaia, Văleni, Şomcuta, Ariniş, Lucăceşti şi în alte unităţi, însă­­mînţările sînt pe terminate. Aici se va trece peste trei-patru zile la insăminţarea cu grîu a unor supra­feţe peste plan. Bunele rezultate dobîndite de cooperativele fruntaşe nu sînt suficiente pentru a ridica me­dia lucrării pe judeţ. Sectorul coo­peratist al agriculturii a însămîn­­ţat pină acum cu grîu doar 30 la sută din suprafaţa prevăzută. Or­ganele judeţene compară realiză­rile Maramureşului cu cele din ju­deţe ca Teleorman, Argeş, Dîmbo­viţa, Brăila, Ialomiţa, Prahova şi altele în care griul fusese semănat pină miercuri în proporţie mai mică de 2 la sută. O asemenea comparaţie ce este liniştitoare în­­trucîtva, nu trebuie făcută. Condi­ţiile de lucru nu au fost normale nici în Maramureş, dar ele au fost incomparabil mai bune decit cele din alte zone. Au fost mult mai bune şi decit cele din Satu Mare, unde griul a fost pus, însă, în pă­­mînt pe jumătate din suprafaţă, ju­deţul avînd posibilitatea să depă­şească prevederile şi la această cul­tură, aşa cum le-a depăşit la se­mănatul orzului. Aşadar, organele agricole şi con­ducerile cooperativelor în cauză n-au motiv de linişte. In Maramu­reş greul abia acum începe. Până în prezent s-a semănat după pre­mergătoare care au părăsit terenul devreme. De aici înainte trebuie semănat îndeosebi după porumb şi cartofi, culturi recoltate doar în proporţie de 30 şi, respectiv, 60 la sută. Chiar şi în cazul unor masive schimbări de amplasament, supra­faţa ce va trebui însămînţată după cele două premergătoare rămîne mare. Decalajul de 20 de procente in­tre Maramureş şi Satu Mare se explică in primul rind prin aceea că nu puţine unităţi cooperatiste au neglijat intr-atit insăminţarea, de parcă n-ar fi avut in plan cul­tura griului. Unele cooperative abia au început însămînţatul, iar în cele din Corneni, Dumbrava, Costeni, Rogoz, Călineşti, Gorneşti Remeţi şi din alte 13 localităţi startul se lasă încă aşteptat. Se mai manifestă şi în această perioadă tîrzie, indecizie, lipsă de iniţiativă. Cadrele tehnice şi de conducere ale cooperativei din Dumbrăviţa au stabilit iniţial ca intreaga cultură de grîu să fie în­sămînţată după porumb. Hotărîrea nu era rea dacă ţinem seama că pentru cultura premergătoarei te­renul primise îngrăşăminte orga­nice. Râu este că deşi a văzut că se întîrzie recoltarea porumbului, inginerul şef C. Neacşu ţine mor­ţiş şi acum să respecte amplasarea iniţială. Nu are cooperativa teren potrivit pentru grîu ? Are. Pe a­­proape jumătate din suprafaţă, el ar putea fi însămînţat după trifoi, cultură care a lăsat terenul bine aprovizionat cu azot. N-o face fi­indcă — ne informează dînsul — şi-a propus să însămînţeze trifoiş­­tea cu porumb. Şi în timp ce ţine cu dinţii de hotărîrea iniţială, care nu mai corespunde situaţiei create, grîul a fost semănat doar pe 7 hectare. Deoarece unele consilii de condu­cere au căutat să pună rezultatele slabe la semănat pe seama vremii nefavorabile, repetăm ceea ce am mai spus : nu timpul a fost de vină. De altfel, în cooperative în care ni s-au adus astfel de justifi­cări — Săpînţa, Cîmpulung la Tisa etc. — nu s-a terminat încă nici condiţionarea seminţei. Or această A. PERIDE coresp. „Satului socialist1" (Continuare în pap. a 2-a) Toamnă aspră, toamnă eroică Moş Petre Gheorghe din Gorgo­­ta mi-a îngăduit să-i fiu oaspete citeva ceasuri şi să-i privesc mîi­­nile fermecate cu care apucă o puinişoară de lut şi o face să dos­pească în citeva clipe, dîndu-i după voie rotunjimea oalelor şi bărdacelor sau graţia de amorfă a ulcioarelor pe care numai pri­­vindu-le, ţi se face sete de apă proaspătă de izvor. Tălpile moşu­lui nu i-au dat drept la odihnă roţii sale de olar şi, prin decenii, lemnul zdravăn s-a tocit, luînd a­­­dîncimea de necrezut a unei stră­chini uriaşe. La 68 de ani, meşte­rul este unul dintre cei mai activi cooperatori ai satului, deopotrivă cu femeia sa, Frusina, „cu opt ani mai mică“ după cum ţine să o recomande, care iscă cu pensula din ulcelele cu vopsele flori şi frunze pe obiectele de lut zvintat, ivite din miinile moşului. Oare cite milioane de flori a pus la cheutoarea oalelor şi ulcelelor vreme de o viaţă ? „Le fac din gind“, spune ea cu sfîntă simpli­tate, cuvîntul imaginaţie nefiindu-i la îndemină, ca şi cuvîntul inspi­raţie, ca şi creaţie, ca şi perenita­te şi multe altele care ar suna cu ifos şi ţinuă aici, in preajma cup­torului care naşte podoabe din lutul udat de ploi al ripelor şi gorganelor. In satul acesta prahovean ori­cine poate să înţeleagă ce vor po­eţii să spună cind vorbesc despre ,,poemul miinilor“, iar miinile lui moş Petre Gheorghe, parcă şi ele modelate din lut, transmit altor miini tinere brăţara de aur a meş­teşugului străvechi. Rup voit tentaţia metaforică a acestor însemnări, cu amănuntul „prozaic“ că olarii din Gorgota aduc anual cooperativei lor un mi­lion de lei venit şi că au mare grijă ca ceea ce au învăţat de la părinţi şi bunici să nu se piardă. Şi tot voit las de-o parte roaia scobită de tălpile lui­ moş Petre Gheorghe pentru a pomeni despre o altă ipostază a poemului miini­­lor, întilnită în acelaşi sat praho­vean în aceste zile burzuluite de octombrie. Am văzut zeci de pe­rechi de miini, sute de perechi de miini, frămintind cu înverşunare pămîntul jilav ca să smulgă din strînsoarea clisei cartofii din re­colta amenințată de ploile fără ADRIAN DUMITRAŞCU (Continuare in pag. a 4-a) în pagina a 2-a • Printre urgenţele de sezon RECOLTAREA ŞI ÎNSILOZAREA BUTAŞILOR DE SFECLA • Munca politică de masă şi efectul ei mobilizator A SOSIT FOAIA VOLANTĂ ! • Să discutăm despre sistematizarea lo­calităţilor rurale ÎN CĂUTAREA UNUI SPECIFIC... _________5

Next