Satul Socialist, octombrie 1972 (Anul 4, nr. 1058-1083)
1972-10-14 / nr. 1069
* ANUL IV Nr. 1069 SÂMBĂTĂ 14 OCTOMBRIE 1972 4 pagini—30 bani TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A FĂCUT JOI O VIZITA DE LUCRU in unele judeţe afectate de inundaţii Joi, 12 octombrie a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită de lucru în unele judeţe afectate de inundaţii, în urma revărsării rîurilor datorită ploilor abundente care au căzut în lunile septembrie şi octombrie. Conducătorul partidului şi statului a fost însoţit în această vizită de tovarăşii Iiie Verdeţ, Cornel Burtică, Ion Stânescu, precum şi de Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare şi apelor. *) • „NE AŞTEPTAM SĂ VENIŢI ÎN MIJLOCUL NOSTRU, DOAR VĂ ClnNOAŞTEM OMENIA ŞI DRAGOSTEA PENTRU POPOR" s-----------\ • SECRETARUL GENERAL AL pandoujia DAT INDICAŢII PENJ TRU AJUTORAREA ÎN CONTINUARE J A POPULAŢIEI SINISTRATE, EVA- î C U A R E AAPE|7r E FACEREA Şl CONJ SOLIDAREA DIGURILOR, STRÎNGE~REA RECOLTELOR Şl ÎNSAMÎNŢAJ REA CULTURILOR DE TOAMNĂ ( EXPRIMAT ANGAJAMENTUL FERM | DE A PUNE LA ADĂPOST TOT RODUL CÎMPULUI, DE A ÎNSÂMÎNŢA J GRABNIC GRÎUL In urmă cu citeva zile, o informaţie apărută in presă aducea la cunoştinţa opiniei publice faptul că in unele judeţe ale ţării rurile şi-au ieşit din matcă, inundînd zeci de mii de hectare de teren, gospodării ţărăneşti şi construcţii agrozootehnice, drumuri publice, afectind diguri şi distrugînd poduri. In toate localitățile care au avut de suferit de pe Prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu în zone încercate de calamităţi este o mărturie adine grăitoare a grijii sale neobosite, statornice, faţă de viaţa de zi cu zi a oamenilor. Cetăţenii din judeţele Ilfov, Teleorman, Olt, Dolj, Gorj şi Argeş, care l-au avut în mijlocul lor pe conducătorul partidului şi statului. in cursul vizitei de lucru pe care a curma stihiilor naturii, populaţia, mobilizată de organele locale de partid şi de stat, s-a ridicat cu mic cu mare pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor. In urma măsurilor energice care au fost luate au fost evitate pierderile de vieţi omeneşti ; populaţia aflată in primejdie a fost evacuată, acordîndu-i-se ajutoarele necesare efectuat-o, au ţinut să-şi exprime stima şi dragostea, să-i adreseze din inimă mulţumiri pentru sprijinul pe care l-au primit din partea statului, asigurindu-l că vor face totul pentru ca în cel mai scurt timp să lichideze urmările inundaţiilor. N-a fost om, din zecile şi zecile care au stat de vorbă cu tovarăşul Ceauşescu, care să nu mărturisească deschis că prezenţa sa le dă un adevârat sentiment de siguranţă, îi îmbărbătează. Iar altfel, pretutindeni in locurile vizitate, a ieşit pregnant in evidenţă că ţăranii cooperatori, şi alături de el toată suflarea comunelor, au muncit zi şi noapte, fără răgaz, pentru a stăvili furia apelor şi, o dată victorioşi în lupta cu natura, au trecut cu toate forţele la strîngerea recoltei, la amenajarea canalelor de scurgere a apei de pe terenuri, pentru a asigura efectuarea însăminţărilor de toamnă. De altfel, indicaţiile pe care tovarăşul Ceauşescu le-a dat organelor locale de partid şi de stat, conducerii ministerului de resort vizează în primul rind luarea tuturor măsurilor pentru acordarea de ajutor populaţiei sinistrate, asigurarea adăpostirii celor rămaşi fără locuinţe, refacerea şi consolidarea digurilor, mobilizarea întregii populaţii la acţiunile pentru evacuarea apei — de pe suprafeţele agricole — prin şanţuri de scurgere, strîngerea recoltei şi trecerea neîntîrziată la executarea lucrărilor de însăminţări. ...Un prim popas în vizita de lucru se face la Cornetu, judeţul Ilfov Uliţele au fost transformate în adevărate nuri, apa ajungind la multe case pină la streaşină. Aici, conducătorii de partid şi de stat sunt întimpinaţi de tovarăşul Gheorghe Necula, prim-secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. După o scurtă informare în legătură cu situaţia creată in judeţ, ca urmare a inundaţiilor, cu acţiunile de ajutorare a cetăţenilor, secretarul general al partidului vizitează comuna. In numele locuitorilor, secretara comitetului de partid, Constanţa Bunea, adresîndu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu spune : „Prezenţa dumneavoastră, iubite tovarăşe secretar general, în aceste momente grele ne dă curaj. Simţim încă o dată că partidul, conducerea sa sunt una cu poporul". Primarul comunei, Gheorghe Popescu, arată că apele Argeşului s-au revărsat pe aproximativ 6 500 ha, inundînd 700 de locuinţe din comună, din care 100 grav avariate. El arată că locuitorii comunei cu mic cu mare şi, alături de ei, militari ai forţelor noastre armate au lucrat zile şi nopţi fără întrerupere pentru evacuarea populaţiei, apărarea bunurilor, astfel incit nu s-a înregistrat nici o victimă omenească, nu s-au pierdut animale. Se arată, de asemenea, că, în paralel cu lucrările de înlăturare a avariilor produse de ape, peste 200 de săteni se află în această zi pe cîmp la strînsul porumbului, cartofilor, al celorlalte culturi de toamnă, pentru ca pierderile să fie cit mai mici. Se parcurge apoi cu maşinile pină la marginea comunei una din arterele principale acoperită de un strat de apă mai mare,de o jumătate de metru. Aici, sătenii au supraînălţat un dig existent. Şi la ceasurile dimineţii, cind areloc vizita. locuitorii efectuau diferite lucrări pe dig pentru a preveni orice încercare a apelor de a-l pătrunde. Secretarul general al partidului este informat că în comună au fost alcătuite ad-hoc patru comisii cetăţeneşti care au condus şi organizat atît acţiunile de apărare cit şi cele de prevenire a altor inundaţii, în comună şi în raza ei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă sătenilor să acorde prioritate evacuării apelor, îndeosebi de pe terenurile destinate însămînţărilor de toamnă, in aşa fel incit această lucrare să înceapă imediat ce se poate intra cu maşinile în cimp. Primul secretar al comitetului judeţean de partid informează că pe raza multor comune din judeţ evacuarea apelor a fost terminată, ceea ce face posibil ca însămînţatul să înceapă în citeva zile. Apropiindu-se de tovarăşul Ceauşescu, cooperatorul Ştefan Mitruş îi strînge mina, spunînd : — Pentru noi, nu sînteţi oaspete, ci adevărat tovarăş. Drept să spun, ne aşteptam să veniţi în mijlocul nostru. Doar vă cunoaştem omenia şi dragostea pentru popor. O să vi(Continuare in vag a 3-a) ACŢIUNI HOTARITE PENTRU EVACUAREA APELOR, ÎNDEOSEBI DE PE TERENURILE DESTINATE ÎNSĂMÎNŢĂRILOR DE TOAMNA \\\ s\ s\\\\ s\\\ s s s s\ s \\ \ s\\\ X întîlnire încărcată de emoţie, cu conducătorul partidului şi statului Dîrzenia oamenilor învinge vitregia naturii Nimic din bogăţia cîmpului nu trebuie să se piardă LA INSĂMINŢAREA GRÎULUI Maramureş - 305 Satu Mare - peste 50% Maramureşul să se compare cu vecinul, nu cu judeţele din sudul ţării ! Semănatul griului avansează rapid în numeroase cooperative agricole din judeţul Maramureş. La Tămaia, Văleni, Şomcuta, Ariniş, Lucăceşti şi în alte unităţi, însămînţările sînt pe terminate. Aici se va trece peste trei-patru zile la insăminţarea cu grîu a unor suprafeţe peste plan. Bunele rezultate dobîndite de cooperativele fruntaşe nu sînt suficiente pentru a ridica media lucrării pe judeţ. Sectorul cooperatist al agriculturii a însămînţat pină acum cu grîu doar 30 la sută din suprafaţa prevăzută. Organele judeţene compară realizările Maramureşului cu cele din judeţe ca Teleorman, Argeş, Dîmboviţa, Brăila, Ialomiţa, Prahova şi altele în care griul fusese semănat pină miercuri în proporţie mai mică de 2 la sută. O asemenea comparaţie ce este liniştitoare întrucîtva, nu trebuie făcută. Condiţiile de lucru nu au fost normale nici în Maramureş, dar ele au fost incomparabil mai bune decit cele din alte zone. Au fost mult mai bune şi decit cele din Satu Mare, unde griul a fost pus, însă, în pămînt pe jumătate din suprafaţă, judeţul avînd posibilitatea să depăşească prevederile şi la această cultură, aşa cum le-a depăşit la semănatul orzului. Aşadar, organele agricole şi conducerile cooperativelor în cauză n-au motiv de linişte. In Maramureş greul abia acum începe. Până în prezent s-a semănat după premergătoare care au părăsit terenul devreme. De aici înainte trebuie semănat îndeosebi după porumb şi cartofi, culturi recoltate doar în proporţie de 30 şi, respectiv, 60 la sută. Chiar şi în cazul unor masive schimbări de amplasament, suprafaţa ce va trebui însămînţată după cele două premergătoare rămîne mare. Decalajul de 20 de procente intre Maramureş şi Satu Mare se explică in primul rind prin aceea că nu puţine unităţi cooperatiste au neglijat intr-atit insăminţarea, de parcă n-ar fi avut in plan cultura griului. Unele cooperative abia au început însămînţatul, iar în cele din Corneni, Dumbrava, Costeni, Rogoz, Călineşti, Gorneşti Remeţi şi din alte 13 localităţi startul se lasă încă aşteptat. Se mai manifestă şi în această perioadă tîrzie, indecizie, lipsă de iniţiativă. Cadrele tehnice şi de conducere ale cooperativei din Dumbrăviţa au stabilit iniţial ca intreaga cultură de grîu să fie însămînţată după porumb. Hotărîrea nu era rea dacă ţinem seama că pentru cultura premergătoarei terenul primise îngrăşăminte organice. Râu este că deşi a văzut că se întîrzie recoltarea porumbului, inginerul şef C. Neacşu ţine morţiş şi acum să respecte amplasarea iniţială. Nu are cooperativa teren potrivit pentru grîu ? Are. Pe aproape jumătate din suprafaţă, el ar putea fi însămînţat după trifoi, cultură care a lăsat terenul bine aprovizionat cu azot. N-o face fiindcă — ne informează dînsul — şi-a propus să însămînţeze trifoiştea cu porumb. Şi în timp ce ţine cu dinţii de hotărîrea iniţială, care nu mai corespunde situaţiei create, grîul a fost semănat doar pe 7 hectare. Deoarece unele consilii de conducere au căutat să pună rezultatele slabe la semănat pe seama vremii nefavorabile, repetăm ceea ce am mai spus : nu timpul a fost de vină. De altfel, în cooperative în care ni s-au adus astfel de justificări — Săpînţa, Cîmpulung la Tisa etc. — nu s-a terminat încă nici condiţionarea seminţei. Or această A. PERIDE coresp. „Satului socialist1" (Continuare în pap. a 2-a) Toamnă aspră, toamnă eroică Moş Petre Gheorghe din Gorgota mi-a îngăduit să-i fiu oaspete citeva ceasuri şi să-i privesc mîinile fermecate cu care apucă o puinişoară de lut şi o face să dospească în citeva clipe, dîndu-i după voie rotunjimea oalelor şi bărdacelor sau graţia de amorfă a ulcioarelor pe care numai privindu-le, ţi se face sete de apă proaspătă de izvor. Tălpile moşului nu i-au dat drept la odihnă roţii sale de olar şi, prin decenii, lemnul zdravăn s-a tocit, luînd adîncimea de necrezut a unei străchini uriaşe. La 68 de ani, meşterul este unul dintre cei mai activi cooperatori ai satului, deopotrivă cu femeia sa, Frusina, „cu opt ani mai mică“ după cum ţine să o recomande, care iscă cu pensula din ulcelele cu vopsele flori şi frunze pe obiectele de lut zvintat, ivite din miinile moşului. Oare cite milioane de flori a pus la cheutoarea oalelor şi ulcelelor vreme de o viaţă ? „Le fac din gind“, spune ea cu sfîntă simplitate, cuvîntul imaginaţie nefiindu-i la îndemină, ca şi cuvîntul inspiraţie, ca şi creaţie, ca şi perenitate şi multe altele care ar suna cu ifos şi ţinuă aici, in preajma cuptorului care naşte podoabe din lutul udat de ploi al ripelor şi gorganelor. In satul acesta prahovean oricine poate să înţeleagă ce vor poeţii să spună cind vorbesc despre ,,poemul miinilor“, iar miinile lui moş Petre Gheorghe, parcă şi ele modelate din lut, transmit altor miini tinere brăţara de aur a meşteşugului străvechi. Rup voit tentaţia metaforică a acestor însemnări, cu amănuntul „prozaic“ că olarii din Gorgota aduc anual cooperativei lor un milion de lei venit şi că au mare grijă ca ceea ce au învăţat de la părinţi şi bunici să nu se piardă. Şi tot voit las de-o parte roaia scobită de tălpile lui moş Petre Gheorghe pentru a pomeni despre o altă ipostază a poemului miinilor, întilnită în acelaşi sat prahovean în aceste zile burzuluite de octombrie. Am văzut zeci de perechi de miini, sute de perechi de miini, frămintind cu înverşunare pămîntul jilav ca să smulgă din strînsoarea clisei cartofii din recolta amenințată de ploile fără ADRIAN DUMITRAŞCU (Continuare in pag. a 4-a) în pagina a 2-a • Printre urgenţele de sezon RECOLTAREA ŞI ÎNSILOZAREA BUTAŞILOR DE SFECLA • Munca politică de masă şi efectul ei mobilizator A SOSIT FOAIA VOLANTĂ ! • Să discutăm despre sistematizarea localităţilor rurale ÎN CĂUTAREA UNUI SPECIFIC... _________5