Satul Socialist, noiembrie 1972 (Anul 4, nr. 1084-1109)
1972-11-01 / nr. 1084
Miercuri 1 noiembrie Nr. 1084 LAEX Vremea frumoasă din ultimele zile a favorizat intensificarea lucrărilor şi pe ogoarele judeţului Iaşi. Cooperatorii şi mecanizatorii, sprijiniţi de un mare număr de salariaţi, elevi şi studenţi, muncesc din zori în noapte ,la recoltat şi la pregătirea pîinii viitoare. Intreprinzînd un raid prin cîteva unităţi agricole din judeţ am avut posibilitatea să ne convingem că mesajul adresat, de „Ziua recoltei", lucrătorilor din agricultură, de către secretarul general al partidului, a găsit un puternic răsunet în satele judeţului. La Răchiteni se lucrează intens, nimeni nu a rămas în sat. — Oamenii au muncit şi pe ploaie — ne spunea inginerul şef Nicolae Costache — dar acum cînd soarele şi-a arătat din nou faţa ? De la preşedintele cooperativei, Nicolae Liba, aflăm că, aici, s-au recoltat cartofii de pe întreaga suprafaţă şi că tot ce s-a scos din pâmânt este sortat și pus la adăpost. Şi sfecla de zahăr de pe cele 220 de hectare a fost în întregime recoltată, ceea ce a permis cooperatorilor să transporte la Fabrica de zahăr Roman aproape 6 900 de tone, cantitate care depăşeşte pe cea stabilită în contract cu 1 400 tone. *. Cu spor se lucrează ■•■"MM" 1,1111 ...........11 1 ..... I n aceste zile și la vecinii din Mirceşti. — Acordul global, ne spune secretarul comitetului comunal de partid și primarul comunei, Grigore Călin, a fost factorul de bază care a impulsionat ritmul de lucru. Pe seama lui punem, de exemplu, performanţa de a recolta şi sorta, nn numai cinci zile, producţia de cartofi de pe 90 la sută din suprafaţă-La Mirceşti se lucrează intens şi la semănatul griului. — Lucrăm şi la lumina farurilor, ne spune I. Timofte, preşedintele cooperativei. Noaptea se ară cu 7 tractoare, iar ziua se însămînţează cu cinci semănători. Numai astfel vom putea încheia lucrarea in timp optim. La cooperativa agricolă din Plugari, s-a însămînţat cu griu întreaga suprafaţă planificată (600 hectare). — Tractoarele au mers ceas — ne declara preşedintele cooperativei, tehnicianul Nechifor Pătraşcu. Este meritul mecanizatorilor care au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru recuperarea restanţelor provocate de ploi. Datorită acestui fapt, precum şi reamplasării suprafeţelor ce urmau a fi insămînţate cu griu, acum suntem pe cale de a ne îndeplini angajamentul de a semăna suplimentar încă 150 de hectare cu griu. Pe tarlaua „Borosoaia" îi găsim la lucru pe mecanizatori. — încă de aseară am Încercat tarlaua pe care o vom insăminţa în plus, ne spunea şeful secţiei de mecanizare, Constantin Bursuc- In partea de jos nu se poate intra încă. Ca'‘să nu pierdem timpul, ne-am mutat în capătul acesta, unde terenul este zvîntat. Tot aici se află şi inginerul şef, Mihai Anghelina, care ne informează că a terminat de transportat în bază sfecla de zahăr şi 1 000 tone de porumb. Şi în alte cooperative prin care am trecut — Heleşteni, Ruginoasa, Belceşti — se lucrează mult şi bine în aceste zile însorite, atît la recoltatrit şi la pregătirea recoltei viitoare. Din păcate, însă, nu peste tot s-a înţeles necesitatea de a se acţiona operativ. CU toate forţele, astfel c în condiţiile acestei toamne neobişnuite — să nu se înregistreze pierderi. La cooperativa agricolă din Podu-Tloaie, de extemplu, nu mai găsim nimic din atmosfera de muncă încordată întîliită în alte unităţi vizitate. La ora 7,30 nici inginerul şef, Constantin Ciloci, care face naveta, nici preşedintele cooperativei nu se prezentaseră la treabă. Brigadierul Mihai Oniceanu se afla la sediul cooperativei, învîrtind nişte hîrtii. De altfel, aici, prin birouri şi în curte e o agitaţie supărătoare. în faţa sediului cooperativei vreo 10-12 oameni se odihneau lingă un tractor cu remorcă. — îl aşteptăm pe Fănică Crăciuneanu, tractoristul, ne spune unul dintre ei. Alături se rai „odihneau" şi două din camioanele cooperativei. în acest timp, brigadierul ne spune că formația pe care o conduce a încheiat recoltatul porumbului. — Dar depănușatul ?, întrebăm. — La brigada mea mai am de depănușat porumbul de pe 55 de hectare și treaba asta o voi termina în 10—11 zile bune de lucru. Probabil, Zile ceva mai mari, de 15—20 de ore, dacă aici treaba începe atît de tîrziu. Brigadierul, și nu numai el, uită — se pare — un amănunt desttul de important : porumb recoltat nu înseamnă porumb în glugi, ci cel depănuşat şi pus la adăpost in hambare. în această perioadă de eforturi intense, întreaga suflare a satelor este datoare să-şi folosească toată priceperea şi puterea de muncă în bătălia pentru recoltarea rodului toamnei şi pentru însămînţări. I. SACHELARIE coresp. „Satului socialist" lin judeţul Iaşi UNII LUCREAZĂ SI NOAPTEA, A 7 ALTA NICI MIEZUL ZILEI IN (Urmare din pag. 1) rîului, au deprins repede îndemî■narea nouă. Unii au venit cu cizme şi pufoaice, alţii în haine de stradă şi pantofi, dar nu „exteriorul" contează, ci gîndul şi fapta fiecăruia, gîndul şi fapta tuturor. — Sînt dintr-o familie de agricultori — se destăinuie Gheorghe Hangaru — din comuna Suraia de prin părţile Focşanilor. Cunosc pămintul, muncile cimpului. Mă gindesc şi la familia mea, şi nu ştiu, dar am sentimentul că parcă i-aş ajuta pe ai mei să termine treburile mai repede şi să le facă mai bine. Aflăm că oamenii „de la oraş" au intrat în lanuri de la ora nouă dimineaţa. Şi am mai aflat că mulţi dintre ei nu şi-au îngăduit nici răgazul unei ţigări fumate pe îndelete. — Am înţeles că trebuie să folosim din plin timpul, ştim cit de mult valorează el pentru agricultură. Nu-l foloseşti, rămîne recolta pe cimp. Noi am venit aici să ajutăm ca să nu rămină nici un bob — ne spune Tănase Dobre. — Aceasta este a doua zi cînd venim la Chirnogi. Ne-am obişnuit să spunem : „rindul nostru", „sectorul nostru", s-a şi creat o atmosferă de întrecere — continuă Ion Francisc. Deviza ? „Mai repede şi mai bine..." Soarele s-a înălţat la amiază şi dogoreşte. Consemnăm un gînd nu lipsit de tîlc al unuia dintre aceşti oameni : „în aceste zile poate vor „suferi" hirtiile unor funcţionari, dar va avea de cîştigat hambarul ţării şi aceasta este mai important". Credem că se află aici mult adevăr pe care oamenii îl înţeleg din ce în ce mai bine. Din grămada de porumbi culeşi Eugen Năstase, salariat la „Flacăra Roşie" — parcă tocmai spre a sublinia această idee alege un ştiulete :— Priviţi — ni se adresează — ce sănătos e şi ce mare ! Ţi-e mai mare dragul să culegi astfel de ştiuleţi. Aşa ceva n-am văzut de mult. Păi, poţi să laşi o astfel de recoltă în voia soartei ? Nici un ştiulete necules V SPIRITUL GOSPODĂRESC ÎN PERMANENTĂ ACŢIUNE Aşadar, timpii morţi în folosirea tractoarelor pot fi înlăturaţi • JUDEŢUL GALAŢI a terminat primul pe ţară însămînt ţările de toamnă. Succesul era previzibil. Aici 1 800 de tractoare au fost echipate pentru a lucra şi noaptea la arat, discuit, semănat. După luarea acestei măsuri, în zilele dintre ploi s-a arat, în timp de 24 de ore, cu 3 000 de hectare mai mult teren. La însămînțări viteza zilnică de lucru a crescut cu circa 2.500—3.000 de hectare. Aceasta pentru că tractoarele au fost folosite, pentru prima oară, la nivelul maxim de intensitate. • INSAMINTARILE se apropie DE SFIRŞIT şi în judeţul Dolj. Aici au fost pregătite pentru lucrul de noapte 3 000 de tractoare. în judeţul Mureş, numărul tractoarelor cu care s-a lucrat 24 de ore din 24 s-a ridicat la 1 200, reprezentînd 60 la sută din parcul S.M.A. în afara mecanizatorilor titulari, staţiunile au folosit 150 de mecanici de întreţinere, 120 de sudori, strungari şi alţi lucrători calificaţi, din atelierele proprii, un însemnat număr de muncitori industriali şi de elevi din şcolile de mecanici agricoli • APLICAREA INDICAŢIEI TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU cu privire la pregătirea ţăranilor cooperatori pentru a putea folosi tehnica agricolă a dat rezultate remarcabile. Trei sute de cooperatori din judeţul Timiş au lucrat cu tractoarele ziua, în schimburi prelungite, permiţând mecanizatorilor să are şi să însămînţeze în timpul nopţii. Sute de cooperatori au lucrat ca tractorişti şi în judeţele Dolj, Ilfov, Teleorman, Ialomiţa, Brăila. Rezultatele obţinute de ei trebuie să ducă la intensificarea acţiunii de pregătire a cooperatorilor în meseria de mecanizatori. Aceasta se va solda cu creşterea gradului de utilizare a tractoarelor şi maşinilor agricole — principalul fond fix în agricultură, principalul mijloc de sporire a productivităţii muncii şi de reducere a costului producţiei. Sfecla din fotografie a fost, în majoritate, scoasă din pămînt pe vreme de ploaie. Acum stă de zile întregi în grămezi. Alături stau trei autocamioane cu remorci. Pot transporta o dată 30 de tone de sfeclă. In ziua cînd le-am fotografiat nu au cărat nimic. Brigadierul Tudor Stroie, care trebuia să repartizeze cooperatori pentru încărcare, a fost de negăsit timp de cinci ore. Cînd a fost găsit plecaseră şoferii cu maşinile. Autocamioanele porniseră spre Buzău goale, aşa cum veniseră. In total, au fost străbătuţi 300 de kilometri în gol. Locul unei asemenea lipse de răspundere , cooperativa agricolă Cochirleanca, din judeţul Buzău. Vinovaţi, alături de brigadier, Alexandru Porumb, preşedinte, şi C. Costescu, inginer şef al unităţii. (Urmare din pag. 1) Producţia globală de anul acesta este, după date preliminarii, cu 2 400 000 de lei mai mare decit cea din 1970. La această creştere au contribuit cîţiva factori, îmbunătăţirea structurii culturilor se situează pe primul loc. Adunarea generală a propus — propunere acceptată in cele din urmă de organele agricole judeţene — să reducem, între altele, cu 50 de hectare suprafaţa de porumb şi cu 140 de hectare pe cea destinată florii-soarelui. Aceasta ne-a permis să sporim cu 40 şi, respectiv, 175 de hectare suprafeţele cultivate cu in şi grîu. Această modificare a structurii culturilor, în funcţie de forţa de muncă existentă şi de însuşirile fondului funciar, ne-a permis să aplicăm mai bine agrotehnica. Rezultatul ? Recolte medii peste plan de 200 kg la in şi 1 200 kg la grîu. Ce s-a întîmplat cu porumbul şi floarea-soarelui, culturi la care suprafeţele au fost reduse ? Cooperativa a obţinut şi a livrat cu 20 de tone mai multă floarea-soarelui şi cu 140 de tone mai mult porumb. Aşadar, de pe suprafeţe mai mici, producţii totale mai mari pe seama creşterii puternice a recoltelor medii, întrucit creşterile s-au înregistrat în condiţiile respectării de către cooperativă a cheltuielilor planificate, producţia netă a sporit faţă de prevederi în aceeaşi măsură în care a crescut producţia globală. Din acest fapt se desprinde concluzia că a fost mai bine utilizată forţa de muncă. Prin lucrări de mai bună calitate, efectuate în momentele optime, au fost suplinite unele din cheltuielile materiale. Formaţia de lucru cea mai importantă a fost echipa, în cadrul echipei, prăşitoarele au fost repartizate pe familii. Structura nouă a culturilor ne-a permis o repartizare corectă în raport de capacitatea de a munci a fiecărui Cooperator. Aceştia au fost retribuiţi în acord global, sistemul acesta fiind generalizat în unitatea noastră. Prin cuvîntul „generalizat" înţelegem că el se aplică şi mecanizatorilor. Aşa cum spuneam, producţia globală a sporit în condiţiile respectării baremurilor de cheltuieli stabilite pentru 1972. Ele au fost, însă, mai mari decit cele din 1970 Ca să economiseşti, invaţă să cheltuieşti fiindcă noi nu ne propunem să realizăm cu orice preţ reduceri de cheltuieli. Anul acesta am cheltuit cu aproape 200 000 de lei mai mult decit în 1970, dar producţia globală cu 2 400 000 mai mare justifică din plin sporul de cheltuieli. Evoluţia cheltuielilor a diferit, în timp ce unele au crescut — şi încă destul de mult — altele au scăzut, indiferent de creşteri sau reduceri am respectat neabătut principiul de a efectua numai cheltuieli care duceau la sporuri de producţie a căror valoare să depăşească de cel puţin trei-patru ori creşterea cheltuielilor. Intre altele, au crescut cu peste 12 000 de lei cheltuielile pentru procurarea seminţelor şi cu 575 000 de lei costul lucrărilor cu mijloace mecanice. Pe seama acestor cheltuieli suplimentare se bazează în mare parte sporurile de recoltă. Am economisit, faţă de prevederi, 100 000 de lei la îngrăşăminte chimice, folosind mai bine pe cele procurate şi înlocuind diferenţa prin îngrăşăminte organice. Iniţiativa cooperatorilor a fost o importantă sursă de economii. Mijloace de producţie pe care altădată le cumpăram au fost confecţionate în atelierele unităţii. Am renunţat să procurăm cisterne pentru cărat apă în tabăra de vară şi la vie, pentru stropit, deoarece cîţiva cooperatori s-au angajat să sape fîntîni cu debit suficient. Ei şi-au respectat angajamentul. Un alt aspect.,Pînă anul acesta inclusiv, cheltuiam sume mari pentru procurarea ambalajelor clădiţe, saci, coşuri la care se renunţa de îndată ce se deteriorau Acum fiecare formaţie repară singură ambalajele cu care lucrează. Aceasta îi determină pe cooperatori să fie mai grijulii cu ambalajele, a căror durată de folosinţă se va tripla, după calculele noastre, în încheiere, încă o problemă. Noi nu trecem nepăsători nici pe lingă sursele care ne aduc economii mici, de ordinul miilor şi chiar al sutelor de lei. în felul acesta i-am educat şi pe cooperatori. Astazi nu se mai întîmplă ca un ştiulete căzut dintr-un car să rămină în drum pe motiv că pentru atîta lucru nu se face gaură în cer. Gospodărirea bunurilor cooperativei a devenit cauza fiecărui membru al unităţii. • © # • • ® m m SATUL SOCIALIST Mobilizind la lucru în cimp tot satul, la cooperativa agricolă din Gurbăneşti, judeţul Ilfov, recoltatul porumbului se apropie de sfîrşit în judeţul Gorj! S-A ÎNCHEIAT RECOLTAREA PORUMBULUI în judeţul Gorj s-a încheiat recoltatul porumbului. în telegrama adresată cu acest prilej C.C. al P C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de către comitetul judeţean de partid, se spune printre altele : Mulţumim din inimă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, dumneavoastră, personal, mult stimate tovarăşe secretar general, pentru ajutorul prompt şi eficient, pentru cuvintele calde de îmbărbătare, adresate populaţiei Gorjului cu ocazia vizitei de lucru în judeţele calamitate, pentru vibrantul mesaj transmis cu prilejul „Zilei recoltei", care au determinat şi în judeţul nostru o puternică concentrare de forţe capabile să pună la adăpost rodul bogat al ogoarelor şi să pregătească neintirziat recolta anului viitor. REPEDE, DAR LA FEL DE REPEDE TRANSPORTAJ! RECOLTA! Unităţile agricole din judeţul Satu-Mare au reuşit, ca, pînă la data de 28 octombrie, să recolteze porumbul de pe mai bine de 80 la sută din suprafeţe, iar sfecla de zahăr de pe aproximativ 70 la sută din terenurile cultivate. Paralel cu recoltarea, cooperatorii din multe unităţi — conştienţi de faptul că onorarea operativă a contractelor constituie nu numai o obligaţie economică ci şi o înaltă îndatorire cetăţenească, patriotică — au expediat la bazele de recepţie mari cantităţi de produse. Cooperatorii din Berveni, Foeni, Bercu, Petreşti şi SanislăU, de exemplu, au livrat integral porumbul contractat. Cei din Cărei, Micula, Odoron şi-au depăşit chiar angajamentele asumate la acest produs, iar cei din Doba şi Moftinu Mic au întrecut cu mult graficele de livrare la sfecla de zahăr. Ritmuri bune la livrarea producţiei contractate se înregistrează în multe alte cooperative agricole. Cu toate acestea, aşa cum rezultă şi din datele centralizate în ziua de 28 octombrie, un ansamblu pe judeţ livrarea acestor două produse nu se desfăşoară corespunzător. La porumb, de exemplu, deşi recolta a fost strînsă, cu îi spuneam, de pe mai bine de 80 la sută din suprafeţe, transportul la bazele de recepţie se desfăşoară greoi : pină la data amintită fuseseră livrate bazelor de recepţie doar 51 la sută din cantităţile contractate. Decalajul care s-a creat între cules şi livrare rezultă şi mai pregnant din următorul exemplu : in condiţiile în care in multe cooperative recoltatul se a-EUgen Năstase e un tânăr robust, începuse munca în pufoaică, dar apoi s-a „încălzit" şi a ajuns la maieu. Efortul l-a îmbujorat, dar după cum ne spurie nu l-a obosit. Şi ca el mai sînt. Şi Ion Francisc, şi Chiran Lungu şi Aurel Ghiban... Ce gindesc aceşti oameni acum şi aici ? Cu ce gînduri s-au urcat în autobuzele care i-au adus pînă în apropierea lanurilor de porumb ? Ne răspund faptele lor, precum şi mulţumirile pe care le-am primit din partea conducerii I.A.S. Chirnogi , au venit să dea o mină de ajutor la strîngerea recoltei şi au făcut treabă bună. Am simţit aici la Chirnogi, în această zi,de toamnă, cum bogăţia de sentimente ale oamenilor fac „casă bună" cu bogăţia roadelor pămîntului, propie de sfirşit, mai bine de zece unităţi, între care şi cele din Giurtelecu Mododului, Lelei, Ghirişa, Romaneşti, Becheni şi altele, nu începuseră încă să predea porumbul contractat. Principala cauză a acestei situaţii o constituie modul defectuos în care sunt utilizate mijloacele de transport atît pentru căratul producţiei de pe cimp în incinta centrului gospodăresc, cit şi de aici la bazele de recepţie. De asemenea, se mani- Judeţul SATU MARE testă deficienţe in organizarea încărcatului şi descărcatului mijloacelor de transport. Vom ilustra doar cu citeva aspecte. In timp ce Carol Szilagyi, preşedintele cooperativei agricole din Oar, se plingea că îi lipsesc mijloacele de transport, pe strada principală a satului stăteau un camion încărcat cu cărămizi şi un altul gol, precum şi un tractor cu o remorcă. In aceeaşi zi, la ora 9, la cooperativa agricolă din Lazuri mai multe remorci pline cu porumb staţionau in curte, aşteptînd să fie descărcate. O altă remorcă şi 3 căruţe goale stăteau în stradă , lipseau oamenii pentru a putea pleca pe cimp, după porumb. In aceeaşi unitate, cu o zi înainte, fusese efectuat doar un singur transport faţă de cinci sau şase cit ar fi fost normal. In unele locuri se aud glasuri care încearcă să explice rămînerea în urmă la livrarea porumbului cu refuzul bazelor de a primi produsul din cauza umidităţii ridicate. Chiar dacă aşa stau lucrurile, principalele vinovate sunt tot conducerile cooperativelor agricole care organizează defectuos recoltatul, transportul. Acum cîteva zile, la cooperativa agricolă din Cărăşeui porumbul cules de pe 10 hectare, de către salariaţii Inspectoratului silvic, a rămas direct pe pămintul umed deoarece nimeni din conducerea unităţii — preşedinte Augustin Pop — nu s-a îngrijit să asigure măcar un singur mijloc de transport. Intr-o altă zi, cei ce transportau porumbul de la cooperativa agricolă din Tătărăşti la depozitul din Mărtineşti au „crezut" că produsul nu are umiditate suficientă şi, in consecinţă, pentru a o completa, l-au descărcat direct într-un şanţ cu apă, din faţa pătulelor. Cele cîteva aspecte semnalate denotă că organizarea transporturilor, folosirea la întreaga capacitate a atelajelor, autocamioanelor şi remorcilor nu reprezintă peste tot o preocupare majoră a conducerilor unităţilor. Minusurile semnalate obligă organele agricole judeţene să acorde un mai mare sprijin unităţilor, să vegheze la mai buna folosire a mijloacelor de transport pentru ca în următoarele zile toată producţia din cîntp să ajungă în pătule, în magazii. AUREL PERIDE coresp. „Satului socialist" Nu slăbiţi ritmul (Urmare din pag. 1) judeţele Constanţa, Brăila, Buzău, Arad, Bihor, Mehedinţi, Neamţ, Botoşani, Satu-Mare, Sibiu, Braşov, Harghita, Bistriţa şi Suceava pla- nul iniţial de însilozări a fost realizat şi depăşit. Situaţia mai bună decit în anii anteriori la însilozări — pe ţară planul este realizat în întregime la întreprinderile agricole de stat şi în proporţie de 84 la sută la cooperativele agricole — nu poate să mulţumească, totuşi , pentru realizarea planului de asigurare a suculentelor mai este necesară înmagazinarea a 5 995 633 tone. Chiar dacă la această dată avem în depozite cu 1 780 949 tone de furaje suculente mai mult decât anul trecut, să nu uităm că efectivele de animale au crescut, că de la acestea ne-am propus să obţinem producţii mai mari. Adunind din cimp toate furajele — porumb, colete de sfeclă, resturi din grădina de legume — însilozînd cantităţi suplimentare, fiecare unitate, din fiecare judeţ, are acum posibilitatea să-şi realizeze în întregime planul de asigurare a suculentelor. Să fructificăm aceste bune condiţii şi printr-un plus de efort şi organizare să umplem toate cămările de iarnă ale zootehniei. PAGINA 3 mit întrebări ce nu pot rămine fără răspuns „Nu răspund de calitate !“. Sunt cuvintele citite pe un aviz de expediţie întocmit de cooperativa agricolă din Trifeşti, judeţul Neamţ. Au fost caligrafiate de cineva de la C.L.F. Roman, dar nimeni nu ştie cine este autorul lor. Faptele, in schimb, se cunosc bine. Intr-o zi tîrzie de toamnă, la cooperativă s-a prezentat recepţionerul Nicolae Caraman. Acesta a preluat, potrivit graficului, 4 700 kg de roşii pentru semiindustrializare. Marfa a fost introdusă in 84 de lăzi de tip „P“ şi „T“ care au fost transportate, cu autocamionul 21 NT 1982 la C.L.F. Roman. Roşiile au fost preluate fără să li se facă recepţia aşa cum prevăd clauzele contractuale. Atunci saumai tîrziu cineva a scris pe aviz cuvintele cu pricina în locul unde ar fi trebuit notată calitatea. De la Roman, roşiile au fost trimise la Tg. Neamţ, cale de 150 km. Abia după plimbarea aceasta, in lăzi necorespunzătoare, a fost luată in seamă şi calitatea. Ea nu mai putea fi, fireşte, cea de la început. Reprezentanţii cooperativei au fost invitaţi la Roman pentru recepţia... definitivă a roşiilor. Erau avertizaţi că acolo s-a constituit o comisie din cinci inşi. Cooperativa şi-a trimis reprezentantul, dar nici unul din cei cinci membri ai comisiei nu şi-a făcut apariţia. Intîmplarea, sumar prezentată, ne obligă la cîteva întrebări: • de ce C.L.F. Român n-a asigurat lăzi corespunzătoare ? • de ce n-a confirmat calitatea roşiilor preluate la locul de livrare 7 • de cînd pe avizul de expediţie se scrie : „nu răspund de calitate" 7 • ce s-a întîmplat cu cele 4 700 kg de roşii 7 • cine va suporta paguba adusă cooperativei agricole din Trifeşti 7 ! Cooperativa agricolă din Cernăteşti — Buzău a livrat la baza de recepţie, în contul contractului, o cantitate infimă de por rumb. Nu numai din cau-iză că recoltatul se desfăşoară anevoie — pină acum lucrarea a fost exe- cutată doar pe cîteva zeci de hectare din cele 380 de hectare existente — ci şi din cauză că unii din cei care pot contribui la grătuirea transportului nu-şi fac datoria, pun înaintea treburilor obşteşti chesti- uni personale. Bunăoară, şoferul C. Enache de pe. autocamionul 21 BZ 1972 al respectivei cooperative se îndeletnicea zilele trecute nici mai mult nici \ mai puţin decit cu transj| portul unui porc. Mare i • cinste pentru următor să . fie transportat cu maşina ' şi pe banii cooperativei, în timp ce porumbul cu\ Ies aşteaptă pe tarla. \ Oare conducerea coope rativei crede că este fi-1 rhsc ca acum, cînd unita- tea are atîta nevoie de autocamioane, acestea să fie folosite în scopuri per- sonale, ca cineva să se plimbe pe spezele obștii , oriunde și oricum 7 | Cu porcul la plimbare