Satul Socialist, noiembrie 1972 (Anul 4, nr. 1084-1109)

1972-11-01 / nr. 1084

Miercuri 1 noiembrie Nr. 1084 LA­EX Vremea frumoasă din ultimele zile a favorizat in­tensificarea lucrărilor şi pe ogoarele judeţului Iaşi. Cooperatorii şi mecanizatorii, sprijiniţi de un mare număr de salariaţi, elevi şi studenţi, muncesc din zori în noapte ,la recoltat şi la pregătirea pîinii vii­toare. Intreprinzînd un raid prin cîteva unităţi a­­gricole din judeţ am avut posibilitatea să ne con­vingem că mesajul adresat, de „Ziua recoltei", lu­crătorilor din agricultură, de către secretarul gene­ral al partidului, a găsit un puternic răsunet în sa­tele judeţului. La Răchiteni se lucrează intens, nimeni nu a ră­mas în sat. — Oamenii au muncit şi pe ploaie — ne spu­nea inginerul şef Nico­­lae Costache — dar a­­cum cînd soarele şi-a arătat din nou faţa ? De la preşedintele cooperativei, Nicolae Liba, aflăm că, aici, s-au recoltat cartofii de pe întreaga suprafaţă şi că tot ce s-a scos din pâ­­mânt este sortat și pus la adăpost. Şi sfecla de zahăr de pe cele 220 de hectare a fost în între­gime recoltată, ceea ce a permis cooperatorilor să transporte la Fabrica de zahăr Roman aproa­pe 6 900 de tone, canti­tate care depăşeşte pe cea stabilită în contract cu 1 400 tone. *. Cu spor se lucrează ■•■"MM" 1,1111 ...........11 1 ..... I n aceste zile și la veci­nii din Mirceşti. — Acordul global, ne spune secretarul comitetu­lui comunal de partid și primarul comunei, Grigore Călin, a fost factorul de bază care a impulsionat ritmul de lucru. Pe seama lui punem, de exemplu, performanţa de a recolta şi sorta, nn numai cinci zile, producţia de cartofi de pe 90 la sută din su­prafaţă-La Mirceşti se lucrează intens şi la semănatul griului. — Lucrăm şi la lumina farurilor, ne spune I. Timofte, preşedintele cooperativei. Noaptea se ară cu 7 tractoare, iar ziua se însămînţează cu cinci se­mănători. Numai astfel vom putea încheia lucrarea in timp optim. La cooperativa agricolă din Plugari, s-a însămîn­­ţat cu griu întreaga suprafaţă planificată (600 hec­tare). — Tractoarele au mers ceas — ne declara pre­şedintele cooperativei, tehnicianul Nechifor Pătraş­­cu. Este meritul mecanizatorilor care au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru recuperarea restanţe­lor provocate de ploi. Datorită acestui fapt, precum şi reamplasării suprafeţelor ce urmau a fi insămîn­­ţate cu griu, acum suntem pe cale de a ne îndeplini angajamentul de a semăna suplimentar încă 150 de hectare cu griu. Pe tarlaua „Borosoaia" îi găsim la lucru pe meca­nizatori. — încă de aseară am Încercat tarlaua pe care o vom insăminţa în plus, ne spunea şeful secţiei de mecanizare, Constantin Bursuc- In partea de jos nu se poate intra încă. Ca'‘să nu pierdem timpul, ne-am mutat în capătul acesta, unde terenul este zvîntat. Tot aici se află şi inginerul şef, Mihai Anghelina, care ne informează că a terminat de transportat în bază sfecla de zahăr şi 1 000 tone de porumb. Şi în alte cooperative prin care am trecut — He­­leşteni, Ruginoasa, Bel­ceşti — se lucrează mult şi bine în aceste zile în­sorite, atît la recoltat­rit şi la pregătirea re­coltei viitoare. Din pă­cate, însă, nu peste tot s-a înţeles necesitatea de a se acţiona operativ. CU toate forţele, astfel c­ în condiţiile acestei toamne neobişnuite — să nu se înregistreze pierderi. La cooperativa agricolă din Podu-T­­loaie, de extemplu, nu mai găsim nimic din at­mosfera de muncă în­cordată întîl­iită în alte unităţi vizitate. La ora 7,30 nici inginerul şef, Constantin Ciloci, care face naveta, nici preşe­dintele cooperativei nu se prezentaseră la trea­bă. Brigadierul Mihai Oniceanu se afla la se­diul cooperativei, învîrtind nişte hîrtii. De altfel, aici, prin birouri şi în curte e o agitaţie supără­toare. în faţa sediului cooperativei vreo 10-12 oameni se odihneau lingă un tractor cu remorcă. — îl aşteptăm pe Fănică Crăciuneanu, tractoris­tul, ne spune unul dintre ei. Alături se r­ai „odihneau" şi două din camioanele cooperativei. în acest timp, brigadierul ne spune că formația pe care o conduce a încheiat recoltatul porumbului. — Dar depănușatul ?, întrebăm. — La brigada mea mai am de depănușat po­rumbul de pe 55 de hectare și treaba asta o voi ter­mina în 10—11 zile bune de lucru. Probabil, Zile ceva mai mari, de 15—20 de ore, dacă aici treaba începe atît de tîrziu. Brigadierul, și nu numai el, uită — se pare — un amănunt dest­­tul de important : porumb recoltat nu înseamnă po­­rum­b în glugi, ci cel depănuşat şi pus la adăpost in hambare. în această perioadă de eforturi intense, întreaga suflare a satelor este datoare să-şi folosească toată priceperea şi puterea de muncă în bătălia pentru re­coltarea rodului toamnei şi pentru însămînţări. I. SACHELARIE coresp. „Satului socialist" lin judeţul Iaşi UNII LUCREAZĂ SI NOAPTEA, A 7 ALTA NICI MIEZUL ZILEI IN (Urmare din pag. 1) rîului, au deprins repede îndemî­­■narea nouă. Unii au venit cu ciz­me şi pufoaice, alţii în haine de stradă şi pantofi, dar nu „exterio­rul" contează, ci gîndul şi fapta fi­ecăruia, gîndul şi fapta tuturor. — Sînt dintr-o familie de agri­cultori — se destăinuie Gheorghe Hangaru — din comuna Suraia de prin părţile Focşanilor. Cunosc pămintul, muncile cimpului. Mă gindesc şi la familia mea, şi nu ştiu, dar am sentimentul că parcă i-aş ajuta pe ai mei să termine treburile mai repede şi să le facă mai bine. Aflăm că oamenii „de la oraş" au intrat în lanuri de la ora nouă dimineaţa. Şi am mai aflat că mulţi dintre ei nu şi-au îngăduit nici răgazul unei ţigări fumate pe îndelete. — Am înţeles că trebuie să fo­losim din plin timpul, ştim cit de mult valorează el pentru agricul­tură. Nu-l foloseşti, rămîne recolta pe cimp. Noi am venit aici să aju­tăm ca să nu rămină nici un bob — ne spune Tănase Dobre. — Aceasta este a doua zi cînd venim la Chirnogi. Ne-am obişnuit să spunem : „rindul nostru", „sec­torul nostru", s-a şi creat o atmos­feră de întrecere — continuă Ion Francisc. Deviza ? „Mai repede şi mai bine..." Soarele s-a înălţat la amiază şi dogoreşte. Consemnăm un gînd nu lipsit de tîlc al unuia dintre aceşti oameni : „în aceste zile poate vor „suferi" hirtiile u­­nor funcţionari, dar va avea de cîştigat hambarul ţării şi aceasta este mai important". Credem că se află aici mult ade­văr pe care oamenii îl înţeleg din ce în ce mai bine. Din grămada de porumbi culeşi Eugen Năstase, salariat la „Flacăra Roşie" — parcă tocmai spre a sub­linia această idee alege un ştiu­lete :­­— Priviţi — ni se adresează — ce sănătos e şi ce mare ! Ţi-e mai mare dragul să culegi astfel de ştiuleţi. Aşa ceva n-am văzut de mult. Păi, poţi să laşi o astfel de recoltă în voia soartei ? Nici un ştiulete necules V SPIRITUL GOSPODĂRESC ÎN PERMANENTĂ ACŢIUNE Aşadar, timpii morţi în folosirea tractoarelor pot fi înlăturaţi • JUDEŢUL GALAŢI a termi­nat primul pe ţară însămînt ţările de toamnă. Succesul era previzibil. Aici 1 800 de tractoare au fost echi­pate pentru a lucra şi noaptea la arat, discuit, semănat. După luarea acestei măsuri, în zilele dintre ploi s-a arat, în timp de 24 de ore, cu 3 000 de hectare mai mult teren. La însămînțări viteza zilnică de lu­cru a crescut cu circa 2.500—3.000 de hectare. Aceasta pentru că trac­toarele au fost folosite, pentru pri­ma oară, la nivelul maxim de in­tensitate. • INSAMINTARILE se apro­pie DE SFIRŞIT şi în judeţul Dolj. Aici au fost pregătite pentru lu­crul de noapte 3 000 de tractoare. în judeţul Mureş, numărul trac­toarelor cu care s-a lucrat 24 de ore din 24 s-a ridicat la 1 200, repre­­zentînd 60 la sută din parcul S.M.A. în afara mecanizatorilor titulari, staţiunile au folosit 150 de meca­nici de întreţinere, 120 de sudori, strungari şi alţi lucrători calificaţi, din atelierele proprii, un însemnat număr de muncitori industriali şi de elevi din şcolile de mecanici agricoli • APLICAREA INDICAŢIEI TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU cu privire la pregăti­rea ţăranilor cooperatori pentru a putea folosi tehnica agricolă a dat rezultate remarcabile. Trei sute de cooperatori din judeţul Timiş au lucrat cu tractoarele ziua, în schim­buri prelungite, permiţând mecani­zatorilor să are şi să însămînţeze în timpul nopţii. Sute de cooperatori au lucrat ca tractorişti şi în judeţele Dolj, Ilfov, Teleorman, Ialomiţa, Brăila. Rezul­tatele obţinute de ei trebuie să du­că la intensificarea acţiunii de pre­gătire a cooperatorilor în meseria de mecanizatori. Aceasta se va sol­da cu creşterea gradului de utiliza­re a tractoarelor şi maşinilor agri­cole — principalul fond fix în agri­cultură, principalul mijloc de spo­rire a productivităţii muncii şi de reducere a costului producţiei. Sfecla din fotografie a fost, în majoritate, scoasă din pămînt pe vreme de ploaie. Acum stă de zile întregi în grămezi. Alături stau trei autocamioane cu re­morci. Pot transporta o dată 30 de tone de sfeclă. In ziua cînd le-am fotografiat nu au cărat nimic. Brigadierul Tudor Stroie, care trebuia să repartizeze coo­peratori pentru încărcare, a fost de negăsit timp de cinci ore. Cînd a fost găsit plecaseră şofe­rii cu maşinile. Autocamioanele porniseră spre Buzău goale, aşa cum veniseră. In total, au fost străbătuţi 300 de kilometri în gol. Locul unei asemenea lipse de răspundere , cooperativa agricolă Cochirleanca, din judeţul Buzău. Vinovaţi, alături de brigadier, Alexandru Porumb, preşedinte, şi C. Costescu, inginer şef al u­­nităţii. (Urmare din pag. 1) Producţia globală de anul a­­cesta este, după date preliminarii, cu 2 400 000 de lei mai mare de­cit cea din 1970. La această creş­tere au contribuit cîţiva factori, îmbunătăţirea structurii culturi­lor se situează pe primul loc. A­­dunarea generală a propus — propunere acceptată in cele din urmă de organele agricole jude­ţene —­ să reducem, între altele, cu 50 de hectare suprafaţa de porumb şi cu 140 de hectare pe cea destinată florii-soarelui. A­­ceasta ne-a permis să sporim cu 40 şi, respectiv, 175 de hectare suprafeţele cultivate cu in şi grîu. Această modificare a structurii culturilor, în funcţie de forţa de muncă existentă şi de însuşirile fondului funciar, ne-a permis să aplicăm mai bine agrotehnica. Rezultatul ? Recolte medii peste plan de 200 kg la in şi 1 200 kg la grîu. Ce s-a întîmplat cu po­rumbul şi floarea-soarelui, cul­turi la care suprafeţele au fost reduse ? Cooperativa a obţinut şi a livrat cu 20 de tone mai multă floarea-soarelui şi cu 140 de tone mai mult porumb. Aşadar, de pe suprafeţe mai mici, producţii to­tale mai mari pe seama creşterii puternice a recoltelor medii, în­­trucit creşterile s-au înregistrat în condiţiile respectării de către coo­perativă a cheltuielilor planifi­cate, producţia netă a sporit faţă de prevederi în aceeaşi măsură în care a crescut producţia glo­bală. Din acest fapt se desprinde con­cluzia că a fost mai bine utili­zată forţa de muncă. Prin lucrări de mai bună calitate, efectuate în momentele optime, au fost su­plinite unele din cheltuielile ma­teriale. Formaţia de lucru cea mai importantă a fost echipa, în cadrul echipei, prăşitoarele au fost repartizate pe familii. Struc­tura nouă a culturilor ne-a per­mis o repartizare corectă în ra­port de capacitatea de a munci a­­ fiecărui Cooperator. Aceştia au fost retribuiţi în acord global, sis­temul acesta fiind generalizat în unitatea noastră. Prin cuvîntul „generalizat" înţelegem că­ el se aplică şi mecanizatorilor. Aşa cum spuneam, producţia globală a sporit în condiţiile res­pectării baremurilor de cheltuieli stabilite pentru 1972. Ele au fost, însă, mai mari decit cele din 1970 Ca să economiseşti, invaţă să cheltuieşti fiindcă noi nu ne propunem să realizăm cu orice preţ reduceri de cheltuieli. Anul acesta am chel­tuit cu aproape 200 000 de lei mai mult decit în 1970, dar pro­ducţia globală cu 2 400 000 mai mare­­ justifică din plin sporul de cheltuieli. Evoluţia cheltuielilor a diferit, în timp ce unele au crescut — şi încă destul de mult — altele au scăzut, indiferent de creşteri sau reduceri am respectat neabătut principiul de a efectua numai cheltuieli care duceau la sporuri de producţie a căror valoare să depăşească de cel puţin trei-patru ori creşterea cheltuielilor. Intre altele, au crescut cu peste 12 000­­ de lei cheltuielile pentru procura­rea seminţelor şi cu 575 000 de lei costul lucrărilor cu mijloace mecanice. Pe seama acestor chel­tuieli suplimentare se bazează în mare parte sporurile de recoltă. Am economisit, faţă de preve­deri, 100 000 de lei la îngrăşă­minte chimice, folosind mai bine pe cele procurate şi înlocuind di­ferenţa prin îngrăşăminte orga­nice. Iniţiativa cooperatorilor a fost o importantă sursă de economii. Mijloace de producţie pe care altădată le cumpăram au fost confecţionate în atelierele uni­tăţii. Am renunţat să procurăm cisterne pentru cărat apă în tabăra de vară şi la vie, pentru stropit, deoarece cîţiva coopera­tori s-au angajat să sape fîntîni cu debit suficient. Ei şi-au res­pectat angajamentul. Un alt aspect.,Pînă anul acesta inclusiv, cheltuiam sume mari pentru procurarea ambalajelor c­lădiţe, saci, coşuri la care se renunţa de îndată ce se­ deterio­rau­ Acum fiecare formaţie re­pară singură ambalajele cu care lucrează. Aceasta îi determină pe cooperatori să fie mai grijulii cu ambalajele, a căror durată de folosinţă se va tripla, după cal­culele noastre, în încheiere, încă o problemă. Noi nu trecem nepăsători nici pe lingă sursele care ne aduc e­­conomii mici, de ordinul miilor şi chiar al sutelor de lei. în fe­lul acesta i-am educat şi pe coo­peratori. Astazi nu se mai întîm­­plă ca un ştiulete căzut dintr-un car să rămină în drum pe motiv că pentru atîta lucru nu se face gaură în cer. Gospodărirea bu­nurilor cooperativei a devenit cauza fiecărui membru al unită­ţii. • © # • • ® m m SATUL SOCIALIST Mobilizind la lucru în cimp tot satul, la cooperativa agri­colă din Gurbăneşti, judeţul Ilfov, recoltatul porumbului se apropie de sfîrşit în judeţul Gorj! S-A ÎNCHEIAT RECOLTAREA PORUMBULUI în judeţul Gorj s-a încheiat recoltatul porumbului. în telegrama adresată cu acest prilej C.C. al P­ C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de către comitetul judeţean de partid, se spune printre altele : Mul­ţumim din inimă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, dumneavoastră, personal, mult stimate tovarăşe secretar general, pen­tru ajutorul prompt­ şi eficient, pentru cuvintele calde de îmbărbătare, adresate populaţiei Gorjului cu ocazia vizitei de lucru în judeţele calamitate, pentru vibrantul mesaj transmis cu prilejul „Zilei recoltei", care au determinat şi în judeţul nostru o puternică concentrare de forţe capabile să pună la adăpost rodul bogat al ogoarelor şi să pre­gătească neintirziat recolta anului viitor. REPEDE, DAR LA FEL DE REPEDE TRANSPORTAJ! RECOLTA! Unităţile agricole din judeţul Satu-Mare au reuşit, ca, pînă la data de 28 octombrie, să recolteze porumbul de pe mai bine de 80 la sută din suprafeţe, iar sfecla de za­hăr de pe aproximativ 70 la sută din terenurile cultivate. Paralel cu recoltarea, cooperatorii din multe unităţi — conştienţi de faptul că onorarea operativă a contractelor constituie nu numai o obligaţie eco­nomică ci şi o înaltă îndatorire ce­tăţenească, patriotică — au expe­diat la bazele de recepţie mari can­tităţi de produse. Cooperatorii din Berveni, Foeni, Bercu, Petreşti şi SanislăU, de exemplu, au livrat in­tegral porumbul contractat. Cei din Cărei, Micula, Odoron şi-au depăşit chiar angajamentele asumate la acest produs, iar cei din Doba şi Moftinu Mic au întrecut cu mult graficele de livrare la sfecla de za­hăr.­­ Ritmuri bune la livrarea produc­ţiei contractate se înregistrează în multe alte cooperative agricole. Cu toate acestea, aşa cum rezultă şi din datele centralizate în ziua de 28 octombrie, un ansamblu pe judeţ livrarea acestor două produse nu se desfăşoară corespunzător. La po­rumb, de exemplu, deşi recolta a fost strînsă, cu îi spuneam, de pe mai bine de 80 la sută din suprafeţe, transportul la bazele de recepţie se desfăşoară greoi : pină la data amintită fuseseră livrate bazelor de recepţie doar 51 la sută din cantită­ţile contractate. Decalajul care s-a creat între cules şi livrare rezultă şi mai pregnant din următorul exemplu : in condiţiile în care in multe cooperative recoltatul se a-EUgen Năstase e un tânăr robust, începuse munca în pufoaică, dar apoi s-a „încălzit" şi a ajuns la maieu. Efortul l-a îmbujorat, dar după cum ne spurie nu l-a obosit. Şi ca el mai sînt. Şi Ion Francisc, şi Chiran Lungu şi Aurel Ghiban... Ce gindesc aceşti oameni acum şi aici ? Cu ce gînduri s-au urcat în autobuzele care i-au adus pînă în apropierea lanurilor de porumb ? Ne răspund faptele lor, precum şi mulţumirile pe care le-am primit din partea conducerii I.A.S. Chir­nogi , au venit să dea o mină de ajutor la strîngerea recoltei şi au făcut treabă bună. Am simţit aici la Chirnogi, în a­­ceastă zi,de toamnă, cum bogăţia de sentimente ale oamenilor fac „casă bună" cu bogăţia roadelor pămîntului, propie de sfirşit, mai bine de zece unităţi, între care şi cele din Giur­­telecu Mododului, Lelei, Ghirişa, Romaneşti, Becheni şi altele, nu în­cepuseră încă să predea porumbul contractat. Principala cauză a acestei situaţii o constituie modul defectuos în care sunt utilizate mijloacele de trans­port atît pentru căratul producţiei de pe cimp în incinta centrului gos­podăresc, cit şi de aici la bazele de recepţie. De asemenea, se mani- Judeţul SATU MARE testă deficienţe in organizarea în­cărcatului şi descărcatului mijloa­celor de transport. Vom ilustra doar cu citeva aspecte. In timp ce Carol Szilagyi, preşe­dintele cooperativei agricole din Oar, se plingea că îi lipsesc mijloa­cele de transport, pe strada princi­pală a satului stăteau un camion în­cărcat cu cărămizi şi un altul gol, precum şi un tractor cu o remorcă. In aceeaşi zi, la ora 9, la cooperati­va agricolă din Lazuri mai multe remorci pline cu porumb staţionau in curte, aşteptînd să fie descăr­cate. O altă remorcă şi 3 căruţe goale stăteau în stradă , lipseau oamenii pentru a putea pleca pe cimp, după porumb. In aceeaşi uni­tate, cu o zi înainte, fusese efectuat doar un singur transport faţă de cinci sau şase cit ar fi fost normal. In unele locuri se aud glasuri care încearcă să explice rămînerea în urmă la livrarea porumbului cu refuzul bazelor de a primi produ­sul din cauza umidităţii ridicate. Chiar dacă aşa stau lucrurile, prin­cipalele vinovate sunt tot conduce­rile cooperativelor agricole care or­ganizează defectuos recoltatul, trans­portul. Acum cîteva zile, la coope­rativa agricolă din Cărăşeui porum­bul cules de pe 10 hectare, de către salariaţii Inspectoratului silvic, a rămas direct pe pămintul umed de­oarece nimeni din conducerea uni­tăţii — preşedinte Augustin Pop — nu s-a îngrijit să asigure măcar un singur mijloc de transport. In­­tr-o altă zi, cei ce transportau po­rumbul de la cooperativa agricolă din Tătărăşti la depozitul din Măr­­tineşti au „crezut" că produsul nu are umiditate suficientă şi, in con­secinţă, pentru a o completa, l-au descărcat direct într-un şanţ cu apă, din faţa pătulelor. Cele cîteva aspecte semnalate de­notă că organizarea transporturilor, folosirea la întreaga capacitate a atelajelor, autocamioanelor şi re­morcilor nu reprezintă peste tot o preocupare majoră a conducerilor unităţilor. Minusurile semnalate obligă organele agricole judeţene să acorde un mai mare sprijin unităţi­lor, să vegheze la mai buna folo­sire a mijloacelor de transport pen­tru ca în următoarele zile toată producţia din cîntp să ajungă în pă­­tule, în magazii. AUREL PERIDE coresp. „Satului socialist" Nu slăbiţi ritmul (Urmare din pag. 1) judeţele Constanţa, Brăila, Buzău, Arad, Bihor, Mehedinţi, Neamţ, Bo­toşani, Satu-Mare, Sibiu, Braşov, Harghita, Bistriţa şi Suceava pla-­ nul iniţial de însilozări a fost reali­zat şi depăşit. Situaţia mai bună decit în anii anteriori la însilozări — pe ţară planul este realizat în întregime la întreprinderile agricole de stat şi în proporţie de 84 la sută la coope­rativele agricole — nu poate să mulţumească, totuşi , pentru reali­zarea planului de asigurare a su­culentelor mai este necesară înma­­gazinarea a 5 995 633 tone. Chiar dacă la această dată avem în depozite cu 1 780 949 tone de furaje suculente mai mult decât anul trecut, să nu uităm că efecti­vele de animale au crescut, că de la acestea ne-am propus să obţi­nem producţii mai mari. Adunind din cimp toate furajele — porumb, colete de sfeclă, resturi din gră­dina de legume — însilozînd canti­tăţi suplimentare, fiecare unitate, din fiecare judeţ, are acum posi­bilitatea să-şi realizeze­­ în între­gime planul de asigurare a sucu­lentelor. Să fructificăm aceste bune condiţii şi printr-un plus de efort şi organizare să umplem toate că­mările de iarnă ale zootehniei. PAGINA 3 mit întrebări ce nu pot rămine fără răspuns „Nu răspund de calita­te !“. Sunt cuvintele citite pe un aviz de expediţie întocmit de cooperativa a­­gricolă din Trifeşti, jude­ţul Neamţ. Au fost cali­grafiate de cineva de­ la C.L.F. Roman, dar nimeni nu ştie cine este autorul lor. Faptele, in schimb, se cunosc bine. Intr-o zi tîr­­zie de toamnă, la coope­rativă s-a prezentat re­­cepţionerul Nicolae Cara­­man. Acesta a preluat, potrivit graficului, 4 700 kg de roşii pentru semi­­industrializare. Marfa a fost introdusă in 84 de lăzi de tip „P“ şi „T“­ care au fost transportate, cu autocamionul 21 NT 1982 la C.L.F. Roman. Ro­şiile au fost preluate fără să li se facă recepţia aşa cum prevăd clauzele con­tractuale. Atunci sau­­mai tîrziu cineva a scris pe aviz cuvintele cu pricina în locul unde ar fi trebuit notată calitatea. De la Ro­man, roşiile au fost tri­mise la Tg. Neamţ, cale de 150 km. Abia după plimbarea aceasta, in lăzi necorespunzătoare, a fost luată in seamă şi calita­tea. Ea nu mai putea fi, fireşte, cea de la început. Reprezentanţii cooperati­vei au fost invitaţi la Ro­man pentru recepţia... de­finitivă a roşiilor. Erau avertizaţi că acolo s-a constituit o comisie din cinci inşi. Cooperativa şi-a trimis reprezentantul, dar nici unul din cei cinci membri ai comisiei nu şi-a făcut apariţia. Intîmplarea, sumar pre­zentată, ne obligă la cîte­va întrebări: • de ce C.L.F. Român n-a asigurat lăzi corespun­zătoare ? • de ce n-a confirmat calitatea roşiilor preluate la locul de livrare 7 • de cînd pe avizul de expediţie se scrie : „nu răspund de calitate" 7 • ce s-a întîmplat cu cele 4 700 kg de roşii 7 • cine va suporta pagu­ba adusă cooperativei a­­gricole din Trifeşti 7 ! Cooperativa agricolă­­ din Cernăteşti — Buzău a­­ livrat la baza de recepţie,­­ în contul contractului, o­­ cantitate infimă de po­r rumb. Nu numai din cau-i­ză că recoltatul se desfă­­­şoară anevoie — pină a­­­cum lucrarea a fost exe-­ cutată doar pe cîteva zeci­­ de hectare din cele 380 de­­ hectare existente — ci şi­­ din cauză că unii din cei­­ care pot contribui la gră­t­uir­ea transportului nu-şi­­ fac datoria, pun înaintea­­ treburilor obşteşti chesti-­ uni personale. Bunăoară,­­ şoferul C. Enache de pe.­­ autocamionul 21 BZ 1972­­ al respectivei cooperative­­ se îndeletnicea zilele tre­­­cute nici mai mult nici \ mai puţin decit cu trans­j| portul unui porc. Mare i • cinste pentru următor să . fie transportat cu maşina ' şi pe banii cooperativei,­­ în timp ce porumbul cu­\ Ies aşteaptă pe tarla. \ Oare conducerea coope­­ rativei crede că este fi-1 rhsc ca acum, cînd unit­a-­ tea are atîta nevoie de­­ autocamioane, acestea să­­ fie folosite în scopuri per-­ sonale, ca cineva să se­­ plimbe pe spezele obștii , oriunde și oricum 7 | Cu porcul la­­ plimbare

Next