Satul Socialist, decembrie 1972 (Anul 4, nr. 1110-1136)
1972-12-01 / nr. 1110
FOLOSIŢI DIN PLIN ACEST TIMP ÎNCĂ PRIELNIC PENTRU EFECTUAREA ARĂTURILOR! • TOATE MIJLOACELE DE TRANSPORT LA CĂRATUL COCENILOR DE PE CÎMP • ACŢIUNI EFICIENTE PENTRU SPORIREA RANDAMENTULUI DE LUCRU AL TRACTOARELOR în cooperativele agricole din judeţul Prahova, suprafeţele pe care trebuie efectuate ogoarele de toamnă reprezintă aproape 52 000 hectare. Potrivit ultimei situaţii, centralizate la 28 noiembrie, în unităţile cooperatiste au fost executate arături adînci pe mai bine de 40 la sută din suprafeţele planificate. Cum timpul e din nou favorabil lucrărilor în chip, conducerile staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii au iniţiat măsuri adecvate care să contribuie la obţinerea unor randamente sporite la tractoare şi prin aceasta la grăbirea arăturilor pe suprafeţele eliberate. Inginerul Mihai Zangor, directorul S.M.A. Măgurele, a luat iniţiativa de a grupa tractoarele şi a se dirija spre acele unităţi care au cele mai mari suprafeţe eliberate. Iniţiativa s-a dovedit bună, în acest mod s-au executat intr-un timp scurt alături pe 1 340 hectare. La cooperativa agricolă din Podenii Noi, de exemplu, unde fuseseră eliberate de coceni 100 hectare, au fost grupate 24 de tractoare de la secţiile Măgurele, Bâlţeşti, Mehedinţi şi dirijate aici. Rezultatul... in trei zile, arăturile fuseseră executate pe întreaga suprafaţă eliberată. Cînd frontul de lucru s-a îngustat, formaţia de tractoare a fost dirijată spre alte terenuri eliberate. Un alt grup de 21 de tractoare a început arăturile la cooperativa din Măgurele. Mecanizatorii Victor Iana, Constantin Simion, Şica Victor, Constantin Pîrvan, Gheorghe Zeghiu şi ceilalţi au lucrat miercuri cu mult spor, iar seara tîrziu trăgeau ultimele brazde pe parcela care se întinde pînă la marginea satului Gornetul-Cuib. H. GROSU coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 3-a) Prin folosirea «in plin a timpului favorabil, prin executarea unor lucrări de bună calitate, mecanizatorii aparţinînd întreprinderii agricole de stat din Dorneşti, judeţul Argeş, pun bazele unei recolte bogate în anul viitor. RAID ÎN JUDEŢUL PRAHOVA igpBliOAMENI CARE LUPTA CU TIMPUL RECOLTELE DE AZI ALE FRUNTAŞILOR -7 RECOLTE MEDII IN 1973 acum în istoria satului lor : 6 536 tone de boabe de pe 1 520 ha, adică 4 300 kg la hectar in condiţii de neirigare, adică 100 de vagoane peste plan. Asta ce înseamnă pentru cooperativă ? — Asta înseamnă şi mult, dar înseamnă şi puţin — zice Ion Radu, preşedintele. Mult, dacă luăm situaţia în ansamblu, adică cele 4 300 kg la hectar, căci planificasem 3 650; puţin, dacă privim şi judecăm rezultatele fiecărui om de aici... Venisem aici, în Cîmpia Vlăsiei, în ultima dukă la hectar, ceea ce mi se pare de-a dreptul spectaculos, şi aceeaşi Vasilica Manole a avut în primire şi 2 ha de porumb şi a scos 8 500 kg ştiuleţi la hectar. — Dar Ion Galben ? — Parcă peste 10 000. Schimbul de cuvinte, cu aceşti eroi care, cu o senină modestie îşi închină sîrguinţa mersului înainte al obştii, l-am amînat pentru seara : ziua, în fața sau în mii-TITU CONSTANTIN (Continuare în pag. a 3-a) xAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA^jL SAIL SOCIALIST -WWMWWM .li .............. .........Mim.....Wi,< M|....nţ onată a Cooperativelor Agricole de Producție ANUL IV Nr. 1110 VtNEFl 1 DECEMBRIE 1972 4 pagini — 30 bani yfo A- «,cv. VOM ÎNFĂPTUI ÎNAINTE DE TERMEN[CINCINALUL prin încheierea cu succes a anului 1972, prin pregătirea temeinică a tuturor i^zz:;zz--==:—- rrzzr z:::: :: : - ■ "im::::::"-, ...i condițiilor pentru realizarea prevederilor maxime ale planului pe anul 1973 Căutam trei oameni: pe Ion Galben, Niculina Diniţă şi Ştefan Anghel, fura să bănuiesc că aici mi se vor oferi excepţionalele exemple ale altor citeva zeci de cooperatori. Aşa, plină de ape şi de nămoluri cum a fost, toamna aceasta nu a putut totuşi să-i împiedice pe oamenii de aci, din Nuci, să adune în hambare cea mai mare producţie de porumb înregistrată pînă minică de noiembrie, cînd îmbrăcase hlamida primei zăpezi. Era duminică, şi totuşi oamenii plecaseră la cimp, la adunatul sfeclei. — Fiindcă suntem la sfeclă — spune preşedintele — ar trebui să notaţi că, în loc de 29 700 kg la hectar, cit prevedea planul, noi am obţinut 45 000 kg. E o diferenţă. Iar un om, precum Vasilica Manole, a realizat o producţie medie de 90 000 . Prin buna colaborare între constructor şi beneficiar COMPLEXUL AVICOL INTERCOOPERATIST DIN DEALUL OCNEI A ÎNCEPUT MAI DEVREME PROCESUL DE PRODUCŢIE La cîţivakilometri de Sibiu, într-o zonă propice dezvoltării zootehniei s-a construit prin unirea eforturilor materiale şi băneşti ale mai multor cooperative agricole, un modern complex avicol. Cele patru hale de producţie (una pentru creşterea puicuţelor şi trei pentru găini ouătoare), precum şi construcţiile aferente (filtru sanitar-veterinar, magazii de furaje şi ouă, post de transformare a energiei electrice etc.) au fost date la cheie în prima jumătate a lunii octombrie permiţînd beneficiarului (asociaţiei intercooperatiste) să înceapă producţia cu zece zile înainte de termen. — Complexul nostru are o capacitate de 36 000 găini ouătoare şi 17 000 puicuţe pentru înlocuire — ne spune dr. Sever Stoica, directorul întreprinderii. Faptul că am folosit prima hală încă înainte de terminarea completă a lucrărilor de construcţii-montaj pe întregul şantier ne-a dat posibilitatea să creştem puicuţele de o zi pînă la maturitate şi apoi să populăm a doua încăpere cu 12 000 găini ouătoare. Devansarea cu o decadă a datei începerii ciclului de producţie a adus un spor de aproximativ 100 000 de ouă. In prezent, creştem al doilea lot de puicuţe, iar pînă la sfîrşitul anului, prin rulaj, complexul va fi populat complet şi va produce la întreaga capacitate. In final, cîştigăm un avans de un trimestru — cu alte cuvinte vom produce eu întregul efectiv de găini ouătoare cu circa trei luni mai devreme decit prevăzusem iniţial. Vizităm halele şi celelalte construcţii în dotare. Gazda ne dă explicaţii asupra modului de îngrijire a puicuţelor şi de funcţionare a mijloacelor mecanizate de furajare şi adăpare, asupra preocupărilor pentru păstrarea stării de igienă şi sănătate a tuturor păsărilor. Peste tot, curăţenie şi ordine. Lumina, căldura, ventilaţia — reglate potrivit cerinţelor tehnologiei avicole — dau posibilitatea puicuţelor şi găinilor ouătoare să se dezvelite şi să producă într-un ritm intensiv, aşa după cum se impune intr-un complex de tip industrial. De altfel, personalul de specialitate şi de îngrijire, restrîns ca număr, şi-a propus ca, încă de pe acum,să pre- AL. ŞTEFANESCU (Continuare în pag. a 3-a) Aspect din îngrăşătoria de berbecuţi a întreprinderii agricole de stat Codlea, judeţul Braşov, care şi-a depăşit de pe acum planul pe acest an cu peste 100 de tone de carne. Foto : N. BUICĂ Avansul final trimestru. un \ Prelungirea ciclu lui de producţie cu \ 8 la sută, egal cu \ o jumătate de min \ an de ouă peste prevederi. Prin introducerea bateriilor a 100 000 de găini ouătoare în loc de 36 000, pe acelaşi spaţiu construit. Valorificînd instalaţiile existente costul modernizăse micşorează un milion lei. nn cu 1 t In sfirşit, el, Omul, a prins şi taina mare a tainelor — Atomul,./* Frumoasele versuri argheziene ne-au fost sugerate de modernul laborator de chimie al Liceului din Olteni-Teleorman, în care elevii învaţă să pătrundă tainele alcătuirii materiei în pag. a 3-a • Acordul global la încheierea socotelilor Venituri aproape duble îndeosebi pe seama calităţii produselor • Ridicarea potenţialului productiv al solului, principala investiţie in agricultură Modern , mult şi ieftin • Foto-reportaj Astăzi despre ferma legumicolă a cooperativei agricole din Cetate, județul Dolj n \ • Lucrătorii intreprinderii agricole de stat Corbu din judeţul Olt raportează cu mindoie partidului că şi-au îndeplinit şi depăşit angajamentele asumate in cinstea celei de a 25-a aniversări a Republicii. Fermele vegetale ale acestei unităţi au livrat statului în acest an 6017 tone grîu, 120 tone orz, 1173 tone floarea-soarelui, 5 400 tone porumb şi 415 tone fructe. Faţă de plan, s-a realizat un spor de recoltă de 408 tone grîu, 251 tone porumb, 83 tone floarea-soarelui şi 49 tone fructe prin valorificarea cărora s-a încasat un beneficiu de peste 3.500.000 lei, cu 2.035.000 lei mai mult decit angajamentul iniţial. . • La complexul de Sere şi solarii intercooperatist din Păuleşti, judeţul Satu Mare, continuă activitatea de producere a legumelor, în sera înmulţitor, pînă la începerea lucrărilor de însămînţare în vederea producerii materialului săditor, o suprafaţă de 30 ari s-a cultivat cu roşii şi alta de 10 ari cu garoafe. In momentul de faţă, roşiile au ajuns la stadiul de maturitate şi sunt livrate pe pieţele oraşului Satu Mare, aducînd însemnate venituri. • O contribuţie deosebită la aprovizionarea cu cantităţi tot mai mari de lapte o aduc şi gospodăriile populaţiei din judeţul Mureş. Dorinţa cetăţenilor de a intîmpina cea de a 25-a aniversare a Republicii cu depăşiri substanţiale la obligaţiile contractuale se materializează în predarea pînă acum, peste prevederi, a unei cantităţi de aproape 50 000 hl lapte. Printre comunele care şi-au adus un aport deosebit in acest sens se numără Vînători, Ungheni, Flodoşa, Bichiş. Locuitorii comunelor Gorneşti, Batoş, Lunca, Saschiz, Aţintiş şi Viişoara au predat peste obligaţiile contractuale la un joc 4 900 hl lapte. • Fabrica de ulei din Constanţa a reuşit să îndeplinească cu o decadă mai devreme prevederile pe 11 luni ale planului producţiei marfă. Printr-o organizare ritmică a activităţii în fiecare sector de fabricaţie, de la pregătirea materiei prime pînă la îmbuteliere, prin atenţia ce se acordă folosirii integrale a capacităţilor de producţie, a fost posibil ca de la începutul anului şi pînă in prezent să se producă suplimentar o producţie marfă de aproape 14 000 000 lei, cu mult peste valoarea angajamentului asumat în întrecerea socialistă. TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE Priboieni. Numele unei comune din Argeş despre care la sosire, nu cunosc aproape nimic , doar tăbliţa, dispusă la o încrucişare de drumuri, ce o văd de la coborirea din maşină şi pe care se distinge scris mare şi cu grijă numele satului, mă face să cred că am de-a face cu oameni gospodari. Privesc în jur cu mai multă atenţie ; în dreapta se zăreşte silueta unui monument din piatră. E zămislit, bănuiesc, de istorie, şi pare tocit de timpuri şi ploi. Mă apropii, şi o reală emoţie mă cuprinde la citirea cuvintelor gravate in piatră, cuvinte ce exprimă hotărirea celor 72 de locuitori ai comunei Priboieni — bărbaţi ale căror nume sunt de asemenea incrustate pe o placă — de a pleca, în anul 1916, să elibereze şi să apere cu preţul singelui pământul scump al patriei, glia strămoşească... Ca mai peste tot în România, locuri şi oameni care au trăit o istorie frămintată... dar cu demnitate ! Pentru o clipă gîndurile mă fură în trecut... Dar ochii aleargă spre stînga, unde o construcţie mare cu etaj, frumoasă, un adevărat monument de artă arhitecturală românească imi atrage atenţia. Întreb un băieţel ce mă priveşte curios — ca pe orice necunoscut — şi aflu că este vorba de clădirea noii case de cultură inaugurată anul trecut... ...Şi formulez aproape involuntar şi laconic, ca pentru mine , istorie şi contemporaneitate... Ca întotdeauna in astfel de ocazii, partenerii ideali pentru dialog sunt bătrinii şi dascălii; fac cunoştinţă cu directorul Şcolii generale din comună, profesorul Ion Catană. — Sunt multe de spus şi de arătat la noi — ne spune dînsul. Astăzi cultura la sat secondează şi ea marile prefaceri sociale ai căror martori suntem. Avem o Societate culturală, mai ales că pe fundalul noilor realităţi, noi reînnodăm o mai veche tradiţie ; încă în anul 1904 a fost creată aici o societate de cultură , mai păstrăm încă documentele care atestă evenimentul. Vechea societate culturală organizase, printre altele, cercuri de dulgheri şi rotari meseriaşi ; în cadrul celei de azi funcţionează o universitate populară mult apreciată, un cerc de cusături naţionale şi altul de artă culinară — foarte util tinerelor fete. Ştim — adaugă tov. Catană, despre care aflăm că este şi preşedintele societăţii — că membrii vechii societăţi cumpăraseră un teren şi voiau să construiască un „Atheneu popular11 , nu s-a reuşit însă edificarea lui din lipsă de fonduri. Ne-a revenit nouă cinstea de a construi o casă de cultură, pe măsura zilelor care le trăim. De altfel, panoul afişat chiar la intrarea Casei de cultură, pe care se pot citi date comparative, ni se pare sugestiv : dacă în 1944 erau 4 învățători în comună, astăzi sunt 14 profesori — înainte — nici unul , astăzi 5 cadre didactice cu studii de specialitate. Înainte erau 2 săli de clasă — azi sunt 7... Cifrele vorbesc de la sine. Programele cultural-distract de V. MUREȘ ANU (Continuare în pag.a) Tata ne-a învăţat să iubim MUNCA, Pil NEA, CINSTEA In această toamnă, ca să fiu exact, la 15 septembrie, Toma Cîrtan a împlinit un deceniu şi jumătate de cînd este secretar al Consiliului popular comunal din Jariştea. Născut în sudul Vrancei la Gologanu, sat de câmpie aparţinînd de comuna Milcov, cea cu nume atît de evocator, el a rămas un fiu credincios al acestor meleaguri; a părăsit doar câmpia, stabilindu-se într-o aşezare de deal. După cum bine se ştie Jariştea înseamnă, înainte de toate, podgorii. Cînd Toma Cîrţan şi-a părăsit satul de baştină avea frumoasa vîrstă de 25 de ani. A poposit la Jariştea cu gîndurile şi aspiraţiile acelei vîrste, gînduri şi aspiraţii înflăcărate, cutezătoare. — Am venit cu o dorinţă precisă: voiam să cîştig încrederea oamenilor, a noilor mei consăteni, să trăiesc şi să muncesc în aşa fel incit să merit această încredere fără de care viaţa ar fi searbădă, urîtă, lipsită de unul dintre sensurile sale cele mai nobile. Nu eram singur. După armată, aşa cum e obiceiul, mă căsătorisem. Soţia e de profesie învăţătoare. Ni se născuse şi un copil, o fată. Astăzi, fata e în clasa a X-a, la liceul teoretic din Tecuci. Trec anii. Trec și omul trebuie să se întrebe ce lasă in urmă. Anul cînd m-am stabilit la Jariștea e foarte important pentru mine și familia mea. Din multe puncte de vedere. Dar, în primul rînd, pentru că în acel an am fost primit în rindurile membrilor de partid. — Ce impresie v-a făcut Jariştea atunci ? — Cum să vă spun ? Veneam dintr-un sat mai sărac și mai mic, mai neînsemnat, ca să zic așa. Aşezare de podgoreni, Jariştea m-a impresionat prin casele, prin gospodăriile sale mai înstărite. Dar am întîlnit aici, la unii gospodari, o mentalitate pe care niciodată n-am putut s-o suport- O mentalitate care s-ar putea exprima prin aceste cuvinte: „Mie să-mi fie bine, de rest“... Acum, cei mai mulţi gîndesc altfel, văd nu numai casa lor, ograda lor ci şi satul pe care îl vor cit mai frumos şi prosper. Munca pe ogorul coope- PETRE DINCU (Continuare în pag a 2-a) CONŞTIINŢE ÎNAINTATE .