Satul Socialist, decembrie 1972 (Anul 4, nr. 1110-1136)
1972-12-01 / nr. 1110
Vineri 1 decembrie Nr. 1110 ACORDUL GLOBALla încheierea socotelilor VENITURI APROAPE duble, Îndeosebi PE SEAMA CALITĂŢII PRODUSELOR Prin părţile noastre, cultura de cînepă pentru fuior are o îndelungată tradiţie. Poate tocmai de aceea în comună există şi o topitorie de in şi cînepă, a cărei capacitate se extinde continuu. Străduindu-ne să valorificăm aceste condiţii, cultivăm, an de an, 35—50 de hectare cu cînepă. în anul acesta, de exemplu, de pe 35 hectare, ne-am propus să obţinem o producţie medie de 5 000 kg tulpini la hectar, să predăm topitoriei 175 tone la un preţ mediu de valorificare de 1 leu kilogramul şi să realizăm un venit de 175 000 lei. Ca să sporim interesul cooperatorilor pentru realizarea şi depăşirea prevederilor de plan am extins şi la cînepă retribuirea muncii în acord global pe bază de tarif calculat la mia de lei venituri obţinute. Fiind puternic stimulaţi, cooperatorii au efectuat la timp şi în mod exemplar toate lucrările manuale prevăzute în devize plivitul, recoltatul, sortarea pe calităţi a tulpinilor, legarea în snopi şi transportul la topitorie. Ca urmare, am obţinut o producţie medie de 6 500 kg tulpini la hectar, cu 1570 kg peste plan, ceea ce ne-a permis să livrăm, în plus, 55 de tone. Dar cel mai important lucru, datorat aplicării acordului global, este faptul că din cantitatea totală predată, de 230 tone tulpini, 80 la sută a fost recepţionată la calitatea I, cu un preţ de 1,40 lei kilogramul. Prin depăşirea producţiei şi obţinerea unui preţ mediu de valorificare superior celui planificat, cooperativa agricolă a realizat un venit de 303 600 lei, cu 128 600 mai mult faţă de prevederi. In aceeaşi proporţie au sporit şi cîştigurile cooperatorilor. Tariful de plată de 311 lei la mia de lei venituri a fost aplicat la întreaga valoare a producţiei realizate de către fiecare cooperator de pe parcela lucrată. Mulţi dintre ei, între care Mihai Gh. Bălan şi Aglaia Parnos, au obţinut cite 8 200—9 000 kg de tulpini la hectar, aproape în totalitate de calitatea I, ceea ce le-a adus venituri de mii de lei. Grăitor în acest sens este faptul că suma totală cu care au fost retribuiţi cooperatorii ce au avut în primire parcele de cînepă se ridică la 94 400 lei, faţă de 54 393 lei, cît se stabilise, prin plan, fondul de retribuire. Raportate la hectarul de cînepă, cheltuielile totale făcute de cooperativa agricolă, inclusiv cu retribuirea muncii, nu depășesc 4 000 lei, rămînînd un venit net de 4 700 lei la hectar. Asemenea rezultate economice superioare ne îndeamnă ca, în viitor, să sporim suprafața cultivată cu cînepă pentru fuior la 60 de hectare. Vom acorda o şi mai mare atenţie pregătirii şi fertilizării terenului, recoltării în faza optimă, ca pe aceste căi să obţinem producţii şi venituri mult mai mari, pe măsura condiţiilor de care dispunem. ION CARPIUC contabil şef la cooperativa agricolă Vereşti, judeţul Suceava ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ SATUL SOCIALIST Potrivit hotărîrii Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, au fost îmbunătăţite criteriile de acordare şi rambursare a creditelor pe termen lung pentru cooperativele agricole de producţie. In vederea unei mobilizări în şi mai mare măsură a resurselor materiale şi financiare proprii la realizarea de obiective productive şi cu o eficienţă ridicată, s-a stabilit ca unităţile agricole cooperatiste care solicită credite pe termen lung să participe cu fonduri proprii in proporţie de cel puţin 30 la sută din valoarea totală a investiţiei. De asemenea, au fost prelungite termenele de rambursare a creditelor de investiţii ce se acordă cooperativelor agricole de producţie pentru construcţii agrozootehnice de tip industrial : pînă la 18 ani pentru complexele de creştere a porcilor şi cele avicole ; pînă la 20 de ani pentru ferme de vaci de lapte şi sere legumicole şi pină la 15 ani pentru solarii încălzite. Totodată, pentru sprijinirea cooperativelor agricole mai puţin dezvoltate s-a hotărît să li se acorde credite de producţie şi investiţii pe o perioadă pînă la 5 ani, pentru finanţarea acelor acţiuni şi obiective care contribuie la creşterea producţiei şi veniturilor, astfel incit aceste unităţi să ajungă într-un termen cît mai scurt la redresarea situaţiei lor economico-financiare. Noile reglementări prevăd, de asemenea, acordarea de credite pe termen lung cooperativelor agricole de producţie în vederea construirii de locuinţe pentru specialiştii agricoli în localităţile în care unităţile îşi au sediul. Aceste credite se rambursează într-o perioadă de pînă la 15 ani. Noile măsuri creează condiţii mai bune cooperativelor agricole de producţie pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale şi realizarea de obiective importante de investiţii care să le dea posibilitatea sporirii an de an a producţiei agricole, măririi cantităţilor de produse pe care le contractează cu statul şi creşterii, pe această cale, atît a veniturilor unităţilor, cît şi ale membrilor cooperatori. (Agerpres) PAGINA 3 Noi criterii de acordare şi rambursare ! Ridicarea potenţialului productiv al solului, a creditelor pe termen lung cooperativelor agricole de producţie principală investiţie în agricultură Griul, porumbul şi sfecla de zahăr ocupă circa trei sferturi din suprafaţa arabilă a unităţii noastre. Producţiile medii sunt bune : peste 5 200 kg la grîu, peste 8 000 kg la porumb, peste 42 000 kg la sfeclă. Vrednicia cooperatorilor, stimulată de plata în acord global, înalta răspundere cu care lucrează mecanizatorii şi specialiştii agronomi — şi unii şi alţii, fii ai satului , capacitatea organizatorică şi priceperea tehnică a acestora din urmă sunt factorii subiectivi al căror rol în creşterea producţiilor nu poate fi ignorat. Dar, după cum cooperatorii înşişi recunosc, recoltele bune sunt într-o şi mai mare măsură rodul factorilor materiali. Sub raportul mecanizării, chimizării şi al potenţialului productiv al seminţelor folosite, cooperativa noastră nu se deosebeşte de alte unităţi, ea beneficiind de sprijinul statului în aceeaşi proporţie ca întreaga agricultură cooperatistă. Unicul element care ne diferenţiază de alte cooperative este grija acordată fondului funciar. Dacă pămîntul este principalul mijloc de producţie în agricultură — au spus cooperatorii — atunci trebuie să facem investiţii masive în sol. A fost întocmit un program de amenajare pentru irigaţii care prevedea terminarea acţiunii in 1974. Recoltele bune dobîndite la culturile irigate şi lipsa aproape totală a precipitaţiilor in iarnă şi primăvară, pe de o parte, existenţa unor mijloace băneşti destul de mari alocate la fondul de dezvoltare din veniturile proprii, pe de alta, i-au determinat pe cooperatori să ia hotărîrea de a încheia acţiunea cu un an mai devreme. Ca urmare, în 1972 am cultivat un sistem irigat întreaga suprafaţă arabilă. Investiţiile în sol totalizează aproximativ o treime din valoarea fondurilor fixe ale unităţii. Ele vor creşte cu aproximativ 1 700 000 lei în cursul anului 1974. Suma reprezintă contribuţia in bani a unităţii la modernizarea amenajării pe 350 de hectare. Treptat întreaga amenajare va fi modernizată. Pentru întocmirea proiectului am încheiat contract cu Institutul de proiectări pentru îmbunătăţiri funciare. De ce am considerat necesar să modernizăm amenajarea Cîteva motive de ordin economic ne-au hotărît să facem acest pas. La cele 350 de hectare pe care le modernizăm în prima etapă reducem cu zece numărul agregatelor de aspersiune. Valoarea lor — circa 840 000 de lei — acoperă singură 50 la sută din costul investiţiei. Timp de cel puţin patru luni reducem cu 20 numărul braţelor de muncă folosite la udări, ceea ce aduce o economie anuală de 88 000 de lei. Mai mult decit economiile băneşti ne bucură economia de teren. La suprafaţa pe care o vom iriga începînd din 1974 cu conducte subterane, prin presiune, ciştigă un efectiv pentru cultură 10 ha. Terenul recuperat reprezintă 2,85 la sută dintotal. Deoarece, unitatea posedă mai puţin de 1,5 ha la o familie de cooperatori, economia de teren este, considerăm noi, foarte importantă. Ea ne va aduce un plus de peste 50 de tone de griu sau peste 80 de tone de porumb sau peste 420 de tone de sfeclă de zahăr. Cînd întregul sistem va fi modernizat, terenul cultivat efectiv va spori cu circa 40 de hectare, la nivelul recoltelor medii de acum crescînd de patru ori plusul de producţie. Modernizarea sistemului aduce şi alte avantaje : elimină pierderile de apă prin evaporare şi infiltrare, fapt foarte important dacă-l privim din perspectiva extinderii irigaţiilor şi micşorează pericolul sărăturii şi înmlăştinirii. Creîndu-şi o bază tehnică modernă, cooperativa noastră va încheia cincinalul cu producţii medii de 10 tone la porumb şi 50 de tone la sfecla de zahăr. Cu cel puţin 300 kg vom spori producţia medie şi la cultura griului şi a orzului. Creşterile vor avea loc în condiţiile micşorării cheltuielilor de producţie în aşa fel ca suma muncii vii şi materializate încorporate în produse să fie mai mică decit cea de anul acesta. PAUL POPESCU, contabil-şef la cooperativa agricolă Slăveni, judeţul Olt MODERN MULT ŞI IEFTIN A început mai devreme procesul de producţie (Urmare din pag. 1) lungească ciclul de producţie al fiecărei găini ceea ce înseamnă un spor de peste o jumătate de milion de ouă. Ni se vorbeşte despre amortizarea investiţiilor, despre producţia anuală (6 milioane ouă), despre preocuparea de a o obţine cu cheltuieli cît mai reduse. — Vedeţi dv., ni se adresează interlocutorul. Nici n-am început bine activitatea şi ne gindim cum să facem să producem mai mult şi mai ieftin. Lucrăm la un studiu, ajuns în stadiul final, pe baza căruia intenţionăm să propunem adunării împuterniciţilor cooperativelor asociate ca din mers, adică fără să întrerupem producţia, să introducem baterii în locul utilajelor clasice pe care le folosim. Cele 36 linii de baterii pentru găinile ouătoare şi 12 pentru puicuţe costă 4,8 milioane lei. Prin valorificarea instalaţiilor existente, costul se va reduce cu un milion. Avantajele introducerii bateriilor în producţia de ouă sunt superioare din toate punctele de vedere. De exemplu, pe aceaşi suprafaţă construită şi numai cu trei mecanici in plus, putem ajunge la 100 000 de găini ouătoare şi la o producţie de peste 14 milioane ouă, investiţiile de pînă acum, cît şi cele necesare introducerii bateriilor, le putem amortiza în 6—7 ani. Aceasta este calea ce trebuie să o urmăm şi-mi exprim convingerea că vom găsi sprijinul necesar din partea cooperativelor asociate. Mă gîndesc la acest lucru deoarece în prezent toate unităţile industriale şi agricole, toţi cei ce muncesc la oraşe şi sate depun eforturi susţinute pentru a răspunde cu cinste chemării partidului de a produce mai mult, mai repede şi mai ieftin, pentru realizarea prevederilor actualului cincinal înainte de termen. ♦ ♦♦♦♦♦♦ (Urmare din pag. 1) locul acelui efort colectiv, al acelui freamăt unde fiecare ştie precis ce are de făcut, discuţiile nu-şi aveau rost. — Da, zice Ion Galben, de pe un hectar de porumb, trebuia să scot 5 000 kg de ştiuleţi, dar am scos 10 600 kg; nu înseamnă că am ciştigat un an ? Acum, la recoltat, timpul a fost potrivnic. Puţin a lipsit pentru ca o bună parte din acest belşug să se întoarcă în pămînt, şi dacă mie mi s-ar fi întimplat aşa ceva, ar fi însemnat că sînt neputincios. Cu răbdare, orice greutate poate fi învinsă, iar in privinţa noastră ca ţărani, răbdare înseamnă uneori să nu uiţi că se lucrează bine şi cu sacul pe cap. Ştefan Anghel — Eu sînt conductor de atelaj, dar am avut totuşi, împreună cu soţia, 2 ha de porumb şi, în loc de 10 000 kg, am scos 20 600. — A fost greu... — A fost greu. Nimic nu se cîştigă cu mîinile în sîn. Eu am citit in presă Expunerea tovarăşului Ceauşescu la recenta Plenară a partidului: asta ni se cere, asta vrea conducătorul partidului şi statului de la noi, ţăranii, să facem totul pentru a obţine de la pămint cit mai mult cu putinţă, iar faptul acesta s a sădit adine in conştiinţa noastră. Pe pămîntul pe care lucrez acum, am lucrat şi in regimul trecut, am lucrat şi înainte de cooperativizare: 10 000 kg la hectar nu-i treceau prin cap nici celui mai visător om de la noi. Şi ce poate să mă însufleţească mai mult decit faptul că, după cum îmi dau seama, există putinţa ca pămintului să i se ceară şi mai mult porumb, şi mai multă sfeclă ? Iubirea de pămint înseamnă pînă la urmă putinţa de a-i lua azi mai mult decit ieri. Niculina Diniţă — Dar să ştii cum să-i ceri. Mă refer la mine. Recoltele de azi ale fruntaşilor pentru a putea recolta — nn condiţiile cunoscute în care am fost nevoită să recolteze 10 500 kg de ştiuleţi de pe un hectar, a fost nevoie de îngrijiri deosebite , eu am urmărit personal cum se execută aratul şi insăminţatul, administratul îngrăşămintelor, combaterea dăunătorilor şi prăşitul mecanic. Cit priveşte lucrările pe care a trebuit să le execut manual, mi-am dat seama că de ele depinde în mare măsură reuşita. Pe urmă, acordul global e sfînt, abia acum se poate măsura corect munca fiecăruia, şi vreau să vă spun că eu nu am avut niciodată in părul atita porumb cît am in acest an. încerc, nu știu de ce, sentimentul că discut cu nişte oameni întorşi de la o bătălie pe care au ciştigat-o in mod strălucit. — Faptul că producţia medie realizată de cooperativă, deşi depăşeşte planul, a fost totuşi dublată de atît de mulţi cooperatori, ne determină să bănuim încă multe posibilităţi — este de părere inginerul şef, Emanoil Dobre. Cred că o pîrghie foarte importantă o constituie atenţia faţă de calitatea lucrărilor şi asigurarea densităţii şi, mai ales, evitarea risipei la recoltat. Titu Fîciu — secretarul comitetului comunal de partid : In situaţia de faţă, experienţa acestor vârfuri de piramidă — ca să le zic aşa, — la care trebuie să adaug şi pe Gh. Eftimie, pe Andrei Anghel, va trebui preluată şi popularizată. Noi păşim rapid spre mecanizarea tuturor lucrărilor, folosim anual peste 8 000 tone de îngrăşăminte chimice şi, de asemenea, extindem erbicidarea, adică modernizăm întreaga producţie, însă intervine, in mod hotăritor, factorul conştiinţă. Ceea ce ne preocupă permanent este tocmai modelarea conştiinţelor, in sensul creşterii responsabilităţii individuale, a respectului faţă de muncă, faţă de cantitatea şi calitatea acesteia. Şi pot spune că mergem pe drumul cel bun în marea acţiune naţională pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen. Da. Ea Nuci oamenii se întrec cu timpul. Ea Nuci oamenii pămintului ştiu că iubirea de pămint înseamnă conştiinţa de a-l face să dea in fiecare an mai mult. Folosiţi din plin acest timp încă prielnic! (Urmare din pag. 1) — Avantajul sistemului de lucru pe grupe de tractoare la executarea arăturilor, ne spune ing. Zangor, constă in faptul că stimulează iniţiativa consiliilor de conducere şi a cooperativelor la urgentarea eliberării terenurilor. Pentru ca tractoarele să nu mai plece „în altă parte", la cooperativa din Măgurele s-au mobilizat toate forţele la tăiatul şi transportul cocenilor. Ovidiu Ispăşoiu, inginerul şef al unităţii, ne-a asigurat că în patru zile vor fi transportaţi cocenii de pe cele 100 hectare ocupate, ceea ce va permite grupei de tractoare care acţionează aici să termine arăturile în 4-5 zile. E demn de menţionat că în acelaşi ritm se acţionează şi în celelalte unităţi din cadrul consiliului intercooperatist Măgurele, la Lipăneşti, Boldeşti- Scăieni, Bălţeşti şi Ariceşti-Zeletin. — In această toamnă, terenurile sunt mai greu de lucrat, ne spune directorul S.M.A. Măgurele. Cu toate acestea, considerăm că, cu forţa celor 55 tractoare pregătite pentru arături, putem termina ogoarele în viitoarele 10—12 zile. De bună seamă că intenţiile mecanizatorilor sunt bune, dar îndeplinirea integrală a planului de arături depinde in mare măsură de modul cum se acţionează pentru eliberarea terenurilor de coceni. Spunem acest lucru fiindcă la cooperativa agricolă din Podenii Noi, despre care am vorbit la început, a fost dirijată prima grupă de 24 tractoare pentru intensificarea arăturilor dar, din păcate, după ogorâtul celor 100 hectare eliberate, tractoarele au trebuit să fie scoase de aici fiindcă celelalte 280 hectare mai erau ocupate de coceni. In multe unităţi au fost confecţionate, cu sprijinul S.M.A., remorci de mare capacitate cu ajutorul cărora ritmul de lucru la eliberarea terenurilor s-a intensificat. Aşadar, măsuri s-au luat, iar timpul a devenit din nou favorabil lucrărilor în cîmp. Printr-o mai bună organizare a muncii, prin utilizarea mai raţională a mijloacelor de transport hipo şi auto, drumul tractoarelor să fie larg deschis le executarea tuturor ogoarelor de toamnă. [GOSPODARUL] se cunoaşte după faptă Prezentăm astăzi imagini de la ferma legumicolă a cooperativei agricole din Cetate, judeţul Dolj. Construcţia din imaginea nr. 1 ne-a fost prezentată drept magazie. Restul clădirii arată ca şi partea din fotografie, în magazia în care ninge şi plouă se degradează saci cu praf de şamotă pentru cuptoare, pislari, fier beton, sîrmă — vreo două tone. Are cooperativa cu ce să repare clădirea, cu ce să o acopere ? Are. Chiar în incinta fermei există cantităţi mari de materiale de construcţii. Se degradează, însă, şi ele. Unele grămadă, altele vraişte. Aceeaşi soartă o au ambalajul, şipcile şi lănteţii care se zăresc în imaginea nr. 2, fierul beton din fotografia nr. 3, foliile de polietilenă (foto nr. 4) cărora li s-ar mai putea găsi întrebuinţări dacă ar fi bine conservate, şi îl ţine de atunci în starea în care se vede. Alături se află și 42 de stîlpi din beton armat a căror valoare nu am putut-o afla. Despre foliile de polietilenă ni s-a spus că ele au fost folosite o dată. Tehnicianul Miltiade Anghelina, șeful fermei, a uitat probabil că din cele 20 de tone de folii, pe care vîntul le poartă din loc în loc, depreciindu-ie calitatea şi încurcînd circulaţia, s-ar putea confecţiona ghivece pentru nevoile proprii ale cooperativei şi chiar pentru vînzare. Ramele, în număr de 1 200, prezentate în parte în imaginea nr. 5 şi cele 18 lăzi umplute cu vinete recoltate pe la mijlocul lui octombrie (imaginea nr. 6) completează tabloul efectelor nepăsării şi lipsei de răspundere dovedite de conducerea fermei legumicole şi a cooperativei agricole din Cetate. ASTAZI, DESPRE FERMA LEGUMICOLĂ A COOPERATIVEI AGRICOLE DIN CETATE, JUDEŢUL DOLJ Invitam pe membrii comisiei de revizie şi pe lucrătorii filialei din Calafat a Băncii pentru Agricultură şi Industria Alimentară să evalueze pagubele şi să ia măsuri pentru recuperarea lor de la cei care prin natura îndatoririlor lor, aveau obligaţia să se ocupe de buna gospodărire şi folosire a bazei tehnico-materiale de producţie. Să ne oprim la un singur material, la fierul beton. Sunt 5 630 kg cu totul. Cooperativa l-a cumpărat în urmă cu vreo doi ani Fotoanchetă realizată de ELISEI TARŢA şi EMANUEL TÂNJALA 1 A