Satul Socialist, decembrie 1972 (Anul 4, nr. 1110-1136)

1972-12-01 / nr. 1110

Vineri 1 decembrie Nr. 1110 ACORDUL GLOBALla încheierea socotelilor VENITURI APROAPE duble, Îndeosebi PE SEAMA CALITĂŢII PRODUSELOR Prin părţile noastre, cultura de cînepă pentru fuior are o în­delungată tradiţie. Poate tocmai de aceea în comună există şi o topitorie de in şi cînepă, a cărei capacitate se extinde continuu. Străduindu-ne să valorificăm aceste condiţii, cultivăm, an de an, 35—50 de hectare cu cînepă. în anul acesta, de exemplu, de pe 35 hectare, ne-am propus să obţinem o producţie medie de 5 000 kg tulpini la hectar, să predăm topitoriei 175 tone la un preţ mediu de valorificare de 1 leu kilogramul şi să realizăm un venit de 175 000 lei. Ca să sporim interesul cooperatorilor pentru realizarea şi de­păşirea prevederilor de plan am extins şi la cînepă retribuirea muncii în acord global pe bază de tarif calculat la mia de lei ve­nituri obţinute. Fiind puternic stimulaţi, cooperatorii au efectuat la timp şi în mod exemplar toate lucrările­ manuale prevăzute în deviz­e plivitul, recoltatul, sortarea pe calităţi a tulpinilor, legarea în snopi şi transportul la topitorie. Ca urmare, am obţinut o pro­ducţie medie de 6 500 kg tulpini la hectar, cu 1570 kg peste plan, ceea ce ne-a permis să livrăm, în plus, 55 de tone. Dar cel mai important lucru, datorat aplicării acordului global, este faptul că din cantitatea totală predată, de 230 tone tulpini, 80 la sută a fost recepţionată la calitatea I, cu un preţ de 1,40 lei kilogramul. Prin depăşirea producţiei şi obţinerea unui preţ mediu de valorificare superior celui planificat, cooperativa agricolă a realizat un venit de 303 600 lei, cu 128 600 mai mult faţă de prevederi. In aceeaşi proporţie au sporit şi cîştigurile cooperatorilor. Tari­ful de plată de 311 lei la mia de lei venituri a fost aplicat la în­treaga valoare a producţiei realizate de către fiecare cooperator de pe parcela lucrată. Mulţi dintre ei, între care Mihai Gh. Bălan şi Aglaia Parnos, au obţinut cite 8 200—9 000 kg de tulpini la hec­tar, aproape în totalitate de calitatea I, ceea ce le-a adus venituri de mii de lei. Grăitor în acest sens este faptul că suma totală cu care au fost retribuiţi cooperatorii ce au avut în primire parcele de cînepă se ridică la 94 400 lei, faţă de 54 393 lei, cît se stabilise, prin plan, fondul de retribuire. Raportate la hectarul de cînepă, cheltuielile totale făcute de cooperativa agricolă, inclusiv cu retribuirea muncii, nu depășesc 4 000 lei, rămînînd un venit net de 4 700 lei la hectar. Asemenea rezultate economice superioare ne îndeamnă ca, în viitor, să sporim suprafața cultivată cu cînepă pentru fuior la 60 de hectare. Vom acorda o şi mai mare atenţie pregătirii şi fertili­zării terenului,­ recoltării în faza optimă, ca pe aceste căi să obţi­nem producţii şi venituri mult mai mari, pe măsura condiţiilor de care dispunem. ION CARPIUC contabil şef la cooperativa agricolă Vereşti, judeţul Suceava ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ SATUL SOCIALIST Potrivit hotărîrii Comitetului Exe­cutiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, au fost îmbunătăţite criteriile de acordare şi rambursare a creditelor pe termen lung pentru cooperativele agricole de producţie. In vederea unei mobi­lizări în şi mai mare măsură a re­surselor materiale şi financiare pro­prii la realizarea de obiective pro­ductive şi cu o eficienţă ridicată, s-a stabilit ca unităţile agricole coopera­tiste care solicită credite pe termen lung să participe cu fonduri proprii in proporţie de cel puţin 30 la sută din valoarea totală a investiţiei. De asemenea, au fost prelungite terme­nele de rambursare a creditelor de investiţii ce se acordă cooperativelor agricole de producţie pentru con­strucţii agrozootehnice de tip indus­trial : pînă la 18 ani pentru com­plexele de creştere a porcilor şi cele avicole ; pînă la 20 de ani pentru fer­me de vaci de lapte şi sere legumi­cole şi pină la 15 ani pentru solarii încălzite. Totodată, pentru sprijinirea cooperativelor agricole mai puţin dezvoltate s-a hotărît să li se acorde credite de producţie şi investiţii pe o perioadă pînă la 5 ani, pentru fi­nanţarea acelor acţiuni şi obiective care contribuie la creşterea produc­ţiei şi veniturilor, astfel incit aceste unităţi să ajungă într-un termen cît mai scurt la redresarea situaţiei lor economico-financiare. Noile reglementări prevăd, de ase­menea, acordarea de credite pe ter­men lung cooperativelor agricole de producţie în vederea construirii de locuinţe pentru specialiştii agricoli în localităţile în care unităţile îşi au se­diul. Aceste credite se rambursează într-o perioadă de pînă la 15 ani. Noile măsuri creează condiţii mai bune cooperativelor agricole de pro­ducţie pentru dezvoltarea bazei teh­­nico-materiale şi realizarea de obiec­tive importante de investiţii care să le dea posibilitatea sporirii an de an a producţiei agricole, măririi canti­tăţilor de produse pe care le con­tractează cu statul şi creşterii, pe a­­ceastă cale, atît a veniturilor unită­ţilor, cît şi ale membrilor cooperatori. (Agerpres) PAGINA 3 Noi criterii de acordare şi rambursare ! Ridicarea potenţialului productiv al solului, a creditelor pe termen lung cooperativelor agricole de producţie principală investiţie în agricultură Griul, porumbul şi sfe­cla de zahăr ocupă circa trei sferturi din suprafaţa arabilă a unităţii noastre. Producţiile medii sunt bune : peste 5 200 kg la grîu, peste 8 000 kg la po­rumb, peste 42 000 kg la sfeclă. Vrednicia coope­ratorilor, stimulată de plata în acord glo­bal, înalta răspundere cu care lucrează me­canizatorii şi specialiş­tii agronomi — şi unii şi alţii, fii ai satului , ca­pacitatea organizatorică şi priceperea tehnică a aces­tora din urmă sunt facto­rii subiectivi al căror rol în creşterea producţiilor nu poate fi ignorat. Dar, după cum cooperatorii în­şişi recunosc, recoltele bune sunt într-o şi mai mare măsură rodul facto­rilor materiali. Sub raportul mecaniză­rii, chimizării şi al poten­ţialului productiv al se­minţelor folosite, coopera­tiva noastră nu se deose­beşte de alte unităţi, ea beneficiind de sprijinul statului în aceeaşi propor­ţie ca întreaga agricultură cooperatistă. Unicul ele­ment care ne diferenţiază de alte cooperative este grija acordată fondului funciar. Dacă pămîntul este principalul mijloc de producţie în agricultură — au spus cooperatorii — atunci trebuie să facem investiţii masive în sol. A fost întocmit un pro­gram de amenajare pen­tru irigaţii care prevedea terminarea acţiunii in 1974. Recoltele bune do­­bîndite la culturile iri­gate şi lipsa aproape to­tală a precipitaţiilor in iarnă şi primăvară, pe de o parte, existenţa unor mijloace băneşti destul de mari alocate la fondul de dezvoltare din veniturile proprii, pe de alta, i-au determinat pe cooperatori să ia hotărîrea de a în­cheia acţiunea cu un an mai devreme. Ca urmare, în 1972 am cultivat un sis­tem irigat întreaga supra­faţă arabilă. Investiţiile în sol tota­lizează aproximativ o tre­ime din valoarea fondu­rilor fixe ale unităţii. Ele vor creşte cu aproximativ 1 700 000 lei în cursul anu­lui 1974. Suma reprezintă contribuţia in bani a uni­tăţii la modernizarea a­­menajării pe 350 de hec­tare. Treptat întreaga a­­menajare va fi moderni­zată. Pentru întocmirea proiectului am încheiat contract cu Institutul de proiectări pentru îmbună­tăţiri funciare. De ce am considerat ne­cesar să modernizăm a­menajarea Cîteva mo­tive de ordin economic ne-au hotărît să facem a­­cest pas. La cele 350 de hectare pe care le moder­nizăm în prima etapă re­ducem cu zece numărul a­­gregatelor de aspersiune. Valoarea lor — circa 840 000 de lei — acoperă singură 50 la sută din costul investiţiei. Timp de cel puţin patru luni redu­cem cu 20 numărul braţe­lor de muncă folosite la udări, ceea ce aduce o e­­conomie anuală de 88 000 de lei. Mai mult decit eco­nomiile băneşti ne bucură economia de teren. La su­prafaţa pe care o vom iriga începînd din 1974 cu conducte subterane, prin presiune, ciştigă un e­­fectiv pentru cultură 10 ha. Terenul recuperat re­prezintă 2,85 la sută din­­total. Deoarece, unitatea posedă mai puţin de 1,5 ha la o familie de coope­ratori, economia de teren este, considerăm noi, foarte importantă. Ea ne va aduce un plus de peste 50 de tone de griu sau peste 80 de tone de po­rumb sau peste 420 de tone de sfeclă de zahăr. Cînd întregul sistem va fi modernizat, terenul culti­vat efectiv va spori cu circa 40 de hectare, la ni­velul recoltelor medii de acum crescînd de patru ori plusul de producţie. Modernizarea sistemului aduce şi alte avantaje : elimină pierderile de apă prin evaporare şi infiltra­re, fapt foarte important dacă-l privim din perspec­tiva extinderii irigaţiilor şi micşorează pericolul să­­răturii şi înmlăştinirii. Creîndu-şi o bază teh­nică modernă, cooperativa noastră va încheia cinci­nalul cu producţii medii de 10 tone la porumb şi 50 de tone la sfecla de za­hăr. Cu cel puţin 300 kg vom spori producţia me­die şi la cultura griului şi a orzului. Creşterile vor avea loc în condiţiile mic­şorării cheltuielilor de producţie în aşa fel ca suma muncii vii şi mate­rializate încorporate în produse să fie mai mică decit cea de anul acesta. PAUL POPESCU, contabil-şef la cooperativa agricolă Slăveni, judeţul­ Olt MODERN MULT ŞI IEFTIN A început mai devreme procesul de producţie (Urmare din pag. 1) lungească ciclul de producţie al fiecărei găini ceea ce înseamnă un spor de peste o jumătate de milion de ouă. Ni se vorbeşte despre amortiza­rea investiţiilor, despre producţia anuală (6 milioane ouă), despre preocuparea de a o obţine cu chel­tuieli cît mai reduse. — Vedeţi dv., ni se adresează interlocutorul. Nici n-am început bine activitatea şi ne gindim cum să facem să producem mai mult şi mai ieftin. Lucrăm la un studiu, ajuns în stadiul final, pe baza că­ruia intenţionăm să propunem adu­nării împuterniciţilor cooperative­lor asociate ca din mers, adică fă­ră să întrerupem producţia, să in­troducem baterii în locul utilajelor clasice pe care le folosim. Cele 36 linii de baterii pentru găinile ouă­­toare şi 12 pentru puicuţe costă 4,8 milioane lei. Prin valorificarea instalaţiilor existente, costul se va reduce cu un milion. Avantajele introducerii baterii­lor în producţia de ouă sunt supe­rioare din toate punctele de ve­dere. De exemplu, pe aceaşi supra­faţă construită şi numai cu trei me­canici in plus, putem ajunge la 100 000 de găini ouătoare şi la o producţie de peste 14 milioane ouă, investiţiile de pînă acum, cît şi cele necesare introducerii baterii­lor, le putem amortiza în 6—7 ani. Aceasta este calea ce trebuie să o urmăm şi-mi exprim convingerea că vom găsi sprijinul necesar din partea cooperativelor asociate. Mă gîndesc la acest lucru deoarece în prezent toate unităţile industriale şi agricole, toţi cei ce muncesc la oraşe şi sate depun eforturi susţi­nute pentru a răspunde cu cinste chemării partidului de a produce mai mult, mai repede şi mai ieftin, pentru realizarea prevederilor ac­tualului cincinal înainte de ter­men. ♦ ♦♦♦♦♦♦ (Urmare din pag. 1) locul acelui efort colectiv, al a­­celui freamăt unde fiecare ştie precis ce are de făcut, discuţiile nu-şi aveau rost. — Da, zice Ion Galben, de pe un hectar de porumb, trebuia să scot 5 000 kg de ştiuleţi, dar am scos 10 600 kg; nu înseamnă că am ciştigat un an ? Acum, la recoltat, timpul a fost potrivnic. Puţin a lipsit pentru ca o bună parte din acest belşug să se întoarcă în pă­­mînt, şi dacă mie mi s-ar fi în­­timplat aşa ceva, ar fi însemnat că sînt neputincios. Cu răbdare, orice greutate poate fi învinsă, iar in privinţa noastră ca ţărani, răb­dare înseamnă uneori să nu uiţi că se lucrează bine şi cu sacul pe cap. Ştefan Anghel — Eu sînt con­ductor de atelaj, dar am avut to­tuşi, împreună cu soţia, 2 ha de porumb şi, în loc de 10 000 kg, am scos 20 600. — A fost greu... — A fost greu. Nimic nu se cîş­­tigă cu mîinile în sîn. Eu am citit in presă Expunerea tovarăşului Ceauşescu la recenta Plenară a partidului: asta ni se cere, asta vrea conducătorul partidului şi statului de la noi, ţăranii, să fa­cem totul pentru a obţine de la pămint cit mai mult cu putinţă, iar faptul acesta s a sădit adine in conştiinţa noastră. Pe pămîntul pe care lucrez acum­, am lucrat şi in regimul trecut, am lucrat şi înain­te de cooperativizare: 10 000 kg la hectar nu-i treceau prin cap nici celui mai visător om de la noi. Şi ce poate să mă însufleţească mai mult decit faptul că, după cum îmi dau seama, există putinţa ca pă­­mintului să i se ceară şi mai mult porumb, şi mai multă sfeclă ? Iu­birea de pămint înseamnă pînă la urmă putinţa de a-i lua azi mai mult decit ieri. Niculina Diniţă — Dar să ştii cum să-i ceri. Mă refer la mine. Recoltele de azi ale fruntaşilor pentru a putea recolta — nn­ condi­ţiile cunoscute în care am fost ne­voită să recoltez­e 10 500 kg de ştiuleţi de pe un hectar, a fost ne­voie de îngrijiri deosebite , eu am urmărit personal cum se execută aratul şi insăminţatul, administra­tul îngrăşămintelor, combaterea dăunătorilor şi prăşitul mecanic. Cit priveşte lucrările pe care a trebuit să le execut manual, mi-am dat seama că de ele depinde în mare măsură reuşita. Pe urmă, a­­cordul global e sfînt, abia acum se poate măsura corect munca fiecă­ruia, şi vreau să vă spun că eu nu am avut niciodată in părul atita porumb cît am in acest an. încerc, nu știu de ce, sentimen­tul că discut cu nişte oameni în­torşi de la o bătălie pe care au ciş­­tigat-o in mod strălucit. — Faptul că producţia medie realizată de cooperativă, deşi de­păşeşte planul, a fost totuşi dubla­tă de atît de mulţi cooperatori, ne determină să bănuim încă multe posibilităţi — este de părere ingi­nerul şef, Emanoil Dobre. Cred că o pîrghie foarte importantă o con­stituie atenţia faţă de calitatea lu­crărilor şi asigurarea densităţii şi, mai ales, evitarea risipei la recol­tat. Titu Fîciu — secretarul comite­tului comunal de partid : In situa­ţia de faţă, experienţa acestor vâr­furi de piramidă — ca să le zic aşa, — la care trebuie să adaug şi pe Gh. Eftimie, pe Andrei An­ghel, va trebui preluată şi popu­larizată. Noi păşim rapid spre me­canizarea tu­turor lucrărilor, folo­sim anual peste 8 000 tone de în­grăşăminte chimice şi, de aseme­nea, extindem erbicidarea, adică modernizăm întreaga producţie, însă intervine, in mod hotăritor, factorul conştiinţă. Ceea ce ne preocupă permanent este tocmai modelarea conştiinţelor, in sensul creşterii responsabilităţii indivi­duale, a respectului faţă de mun­că, faţă de cantitatea şi calitatea acesteia. Şi pot spune că mergem pe drumul cel bun în marea acţiu­ne naţională pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen. Da. Ea Nuci oamenii se întrec cu timpul. Ea Nuci oamenii pă­­mintului ştiu că iubirea de pă­mint înseamnă conştiinţa de a-l face să dea in fiecare an mai mult. Folosiţi din plin acest timp încă prielnic! (Urmare din pag. 1) — Avantajul sistemului de lu­cru pe grupe de tractoare la exe­cutarea arăturilor, ne spune ing. Zangor, constă in faptul că stimu­lează iniţiativa consiliilor de con­ducere şi a cooperativelor la urgentarea eliberării terenurilor. Pentru ca tractoarele să nu mai plece „în altă parte", la coopera­tiva din Măgurele s-au mobilizat toate forţele la tăiatul şi trans­portul cocenilor. Ovidiu Ispăşo­­iu, inginerul şef al unităţii, ne-a asigurat că în patru zile vor fi transportaţi cocenii de pe cele 100 hectare ocupate, ceea ce va per­mite grupei de tractoare care ac­ţionează aici să termine arături­le în 4-5 zile. E demn de menţio­nat că în acelaşi ritm se acţio­nează şi în celelalte unităţi din cadrul consiliului intercooperatist Măgurele, la Lipăneşti, Boldeşti- Scăieni, Bălţeşti şi Ariceşti-Zele­­tin. — In această toamnă, terenuri­le sunt mai greu de lucrat, ne spune directorul S.M.A. Măgure­le. Cu toate acestea, considerăm că, cu forţa celor 55 tractoare pre­gătite pentru arături, putem ter­mina ogoarele în viitoarele 10—12 zile. De bună seamă că intenţiile mecanizatorilor sunt bune, dar în­deplinirea integrală a planului de arături depinde in mare măsură de modul cum se acţionează pen­tru eliberarea terenurilor de co­ceni. Spunem acest lucru fiindcă la cooperativa agricolă din Pode­­nii Noi, despre care am vorbit la început, a fost dirijată prima gru­pă de 24 tractoare pentru intensi­ficarea arăturilor dar, din păcate, după ogorâtul celor 100 hectare e­­liberate, tractoarele au trebuit să fie scoase de aici fiindcă celelal­te 280 hectare mai erau ocupate de coceni. In multe unităţi au fost confecţionate, cu sprijinul S.M.A., remorci de mare capacita­te cu ajutorul cărora ritmul de lu­cru la eliberarea terenurilor s-a intensificat. Aşadar, măsuri s-au luat, iar timpul a devenit din nou favora­bil lucrărilor în cîmp. Printr-o mai bună organizare a muncii, prin utilizarea mai raţională a mijloa­celor de transport hipo şi auto, drumul tractoarelor să fie larg deschis le executarea tuturor o­­goarelor de toamnă. [GOSPODARUL] se cunoaşte după faptă Prezentăm astăzi ima­gini de la ferma legumi­colă a cooperativei agri­cole din Cetate, judeţul Dolj. Construcţia din ima­ginea nr. 1 ne-a fost pre­zentată drept magazie. Restul clădirii arată ca şi partea din fotografie, în magazia în care ninge şi plouă se degradează saci cu praf de şamotă pentru cuptoare, pislari, fier be­ton, sîrmă — vreo două tone. Are cooperativa cu ce să repare clădirea, cu ce să o acopere ? Are. Chiar în incinta fermei există cantităţi mari de materiale de construcţii. Se degradează, însă, şi ele. Unele grămadă, alte­le vraişte. Aceeaşi soartă o au ambalajul, şipcile şi lănteţii care se zăresc în imaginea nr. 2, fierul be­ton din fotografia nr. 3, foliile de polietilenă (foto nr. 4) cărora li s-ar mai putea găsi întrebuinţări dacă ar fi bine conservate, şi îl ţine de atunci în sta­rea în care se vede. Ală­turi se află și 42 de stîlpi din beton armat a căror valoare nu am putut-o a­­fla. Despre foliile de po­lietilenă ni s-a spus că ele au fost folosite o dată. Tehnicianul Miltiade An­­ghelina, șeful fermei, a uitat probabil că din cele 20 de tone de folii, pe care vîntul le poartă din loc în loc, depreciindu-ie calitatea şi încurcînd cir­culaţia, s-ar putea confec­ţiona ghivece pentru ne­voile proprii ale coopera­tivei şi chiar pentru vîn­­zare. Ramele, în număr de 1 200, prezentate în parte în imaginea nr. 5 şi cele 18 lăzi umplute cu vinete recoltate pe la mijlocul lui octombrie (imaginea nr. 6) completează tablo­ul efectelor nepăsării şi lipsei de răspundere do­vedite de conducerea fer­mei legumicole şi a coope­rativei agricole din Ce­tate. ASTAZI, DESPRE FERMA LEGUMICOLĂ A COOPERATIVEI AGRICOLE DIN CETATE, JUDEŢUL DOLJ Invitam pe membrii comisiei de revizie şi pe lucrătorii filialei din Calafat a Băncii pentru Agricultură şi Industria Alimentară să evalueze pagubele şi să ia măsuri pentru recuperarea lor de la cei care prin natura îndatoririlor lor, aveau obligaţia să se ocupe de buna gospodărire şi folosire a bazei tehnico-materiale de producţie. Să ne oprim la un sin­gur material, la fierul be­ton. Sunt 5 630 kg cu totul. Cooperativa l-a cumpărat în urmă cu vreo doi ani Fotoanchetă realizată de ELISEI TARŢA şi EMANUEL TÂNJALA 1 A

Next