Satul Socialist, decembrie 1972 (Anul 4, nr. 1110-1136)
1972-12-07 / nr. 1115
SUTUL SOCIALIST Cotidian ANUL IV Nr. 1115 JOI 7 DECEMBRIE 1972 4 pagini — 30 de bani Instruirea profesională a cooperatorilor şi cadrelor de conducere din cooperativele agricole în perioada acestei ierni OBIECTIVUL UNEI VASTE ACŢIUNI DE PROPAGANDĂ în etapa actuală, cînd conducerea partidului pune în faţa cooperativelor agricole sarcina creşterii substanţiale a producţiei vegetale şi animale, pe baza dezvoltării intensive şi multilaterale a agriculturii, prin introducerea pe scară largă a mecanizării, chimizării şi irigaţiilor, a seminţelor şi reproducătorilor din soiuri şi rase productive, aplicarea la scara întregii agriculturi a tehnologiilor moderne, a metodelor înaintate de cultivare a plantelor şi de creştere a animalelor se impune ca o cerinţă fundamentală a progresului rapid al agriculturii cooperatiste. Statul nostru a făcut şi face in continuare eforturi susţinute pentru dotarea agriculturii cu tractoare, maşini şi instalaţii într-o gamă tot mai diversă, pentru crearea unei puternice baze tehnico-materiale, capabilă să aşeze agricultura în rîndul ramurilor moderne ale producţiei materiale, să o transforme treptat într-o variantă a producţiei industriale, într-un sector care să participe în măsură tot mai mare la satisfacerea nevoilor mereu crescînde ale economiei naţionale. Concomitent, eforturile materiale ale statului sunt îndreptate spre înfăptuirea unui vast program de cercetare care, prin soluţiile oferite, să determine valorificarea întregului potenţial productiv al pămîntului, animalelor şi celorlalte mijloace de producţie, creşterea eficienţei economice a activităţii în toate ramurile agriculturii. Este de la sine înţeles că aplicarea în practică a acestor cuceriri, exploatarea eficientă a bazei tehnicomateriale, extinderea tehnologiilor moderne, generalizarea experienţei acumulate de unităţile fruntaşe în organizarea producţiei şi a muncii pot fi realizate numai printr-o temeinică pregătire politică şi profesională a cooperatorilor, mecanizatorilor şi a celorlalţi lucrători din agricultura cooperatistă. Pentru a răspunde acestor cerinţe, conducerea partidului a adoptat încă de anul trecut un amplu program de pregătire şi instruire profesională a cooperatorilor şi lucrătorilor din unităţile agricole de stat, care face parte integrantă din complexul de acţiuni consacrate perfecţionării permanente a pregătirii politice şi profesionale a tuturor oamenilor muncii. Măsurile stabilite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor şi de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie pentru desfăşurarea acţiunii de propagandă în perioada decembrie 1972—februarie 1973 urmăresc transformarea lunilor de iarnă într-o perioadă de intensă activitate, în care cooperatorii, cu sprijinul nemijlocit al specialiştilor, să-şi însuşească cunoştinţele agrozootehnice, economice şi de organizare a producţiei şi muncii, să-şî perfecţioneze pregătirea politică şi profesională, astfel încît să influenţeze direct obţinerea unor rezultate superioare în producţie. .Aceste măsuri alcătuiesc, de fapt, un sistem unitar şi cuprinzător de perfecţionare a pregătirii profesionale a cooperatorilor şi celorlalţi lucrători din agricultură, prin cursurile agrozootehnice de masă, precum şi a cadrelor de conducere din cooperativele agricole, prin cursuri de 3-5 zile, de două luni şi de 1 an. Potrivit acestui plan, cursurile agrozootehnice de masă se vor desfăşura pe formaţii de muncă, într-o perioadă compactă de 3-4 săptămîni, între 1 decembrie 1972 şi 1 martie 1973, timp în care se vor dezbate 10-12 teme. Desfăşurarea lor într-o perioadă compactă de timp va imprima cursurilor un caracter mai organizat, eficiență sporită, în sensul că cele 3-4 săptămîni vor fi dedicate efectiv învățăturii, ca preocupare principală a cooperatorilor în această perioadă. Cursurile agrozootehnice trebuie să fie frecventate în mod obligatoriu de toţi cooperatorii care participă la muncă, iar tematica lecţiilor şi dezbaterilor să fie orientată spre cele mai actuale probleme pe care le ridică activitatea unităţii şi formaţiei respective, sarcinile lor concrete din planurile de producţie. Prezen t Continuare in pag. a 7-a) BÉLA CSERESNYÉS vicepreședinte al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție I O VALOROASĂ INIŢIATIVA A CONSILIULUI INTERCOOPERATIST TOPRAISAR-CONSTANŢA Echipe de mecanizatori pentru fertilizarea cu îngrăşăminte naturale Ca urmare a măsurilor stabilite de Comitetul judeţean de partid Constanta, unităţile agricole de stat şi cooperatiste au trecut la organizarea unor acţiuni de masă pentru o cît mai bună folosire a gunoiului de grajd. Potrivit planului întocmit de direcţia generală a agriculturii, cooperativele agricole trebuie să fertilizeze în această iarnă cu îngrăşăminte organice cel puţin 25 000 de hectare. Pentru realizarea acestui obiectiv, consiliul intercooperatist Topraisar a luat iniţiativa de a organiza o echipă de fertilizări compusă din mecanizatori care lucrează cu un graifer şi cinci remorci. Această echipă va lucra în paralel cu echipe de cooperatori care transportă gunoi la cîmp cu atelajele. Graficul întocmit pentru echipa de mecanizatori prevede fertilizarea, pentru început, a terenurilor destinate culturii , legumelor, cartofilor și sfeclei de zahăr în coopera- V. IOSIF coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 3-a)_1 în pag. a 3-a I • Acordul global la încheierea socotelilor ÎN LOC DE 2 675 LEI, 15 000 LEI BENEFICIU LA FIECARE HECTAR DE GRĂDINĂ • Fondul de întrajutorare ÎNDEMN PENTRU MAI BUNA GOSPODĂRIRE A MIJLOACELOR PROPRII DEPOZITUL DE FURAJE ARATĂ CE FEL DE GOSPODAREȘTI ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. în ziua de 5 decembrie 1972 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a examinat unele propuneri de îmbunătăţire în continuare a activităţii marinei civile, precum şi a flotei de pescuit oceanic. Comitetul Executiv a stabilit măsuri care să ducă la organizarea mai raţională a marinei civile, la mai buna gospodărire şi folosire a flotei fluviale şi maritime, la crearea condiţiilor pentru îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor navelor şi scurtarea termenelor de reparaţii. S-a stabilit să se acţioneze cu mai multă fermitate pentru transpunerea în viaţă a hotărîrilor Comitetului Executiv privind pregătirea personalului navigant, precum şi pentru întărirea disciplinei întregului personal. Comitetul Executiv a hotărît ca flota de pescuit oceanic să fie transferată de la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor în cadrul marinei civile din subordinea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. Comitetul Executiv a discutat, de asemenea, proiectul legii cu privire la organizarea şi funcţionarea Consiliului Central de Control al Activităţii Economice şi Sociale şi a stabilit să fie îmbunătăţit pe baza observaţiilor aduse în cadrul discuţiei şi înaintat Marii Adunări Naţionale spre dezbatere şi adoptare. Comitetul Executiv a examinat şi aprobat propunerile Ministerului Industriei Chimice, Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini-Unelte şi Electrotehnicii şi Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei privind principalii indicatori tehnico-economici pentru unele investiţii noi prevăzute în actualul plan cincinal. Comitetul Executiv a rezolvat, totodată, unele probleme ale activităţii curente. URGENTAŢI ARATURILE, DAR NU UITAŢI CELELALTE LUCRĂRI RESTANTE! Arăturile de toamnă, lucrare hotărîtoare pentru producţia anului următor, au fost efectuate în judeţul Iaşi în proporţie de 53,8 la sută în cooperative şi de 46,3 la sută în întreprinderile de stat. Precipitaţiile neobişnuit de abundente, care au creat serioase dificultăţi mecanizatorilor, explică în bună parte rămînerile în urmă. Iată, însă, că decembrie a debutat cu o vreme simţitor ameliorată pe întreg teritoriul judeţului. In condiţii de bună organizare a muncii, ritmul de lucru la arături poate fi sensibil mărit. Raidul întreprins în zilele din urmă în unităţi cooperatiste ne-a permis să constatăm că majoritatea cadrelor tehnice şi de conducere acordă arăturilor aceeaşi atenţie pe care o acordau acum o lună strîngerii recoltei şi însămînţării griului. RAID-ANCHETA IN JUDEŢUL IAŞI „Noi, ne spunea PAUL IONESCU, inginer şef la cooperativa din Heleşteni, ştim ce înseamnă să laşi arăturile pentru primăvară. Pe terenul pe care nu l-am arat toamna, producţia de porumb la hectar a fost totdeauna cu aproape o tonă de boabe mai mică". Pentru ca asemenea pierderi de recoltă să nu se mai întîmple, eliberarea terenului și arăturile s-au executat la Heleșteni pe bază de grafice. Cînd mecanizatorii constată că, pe o tarla, solul ION SACHELARIE coresp. „Satului socialist** (Continuare in pag. a 3-a) vom Înfăptui Înainte de termen prin încheierea cu succes a anului 1972, prin pregătirea temeinică a tuturor condițiilor pentru realizarea prevederilor maxime ale planului pe anul 1973 CINCINALUL * La fiecare hectar de seră un plus de 18 tone de roşii, 13 tone de ardei şi 25 tone de castraveţi • De două ori şi jumătate mai multe beneficii decît se prevăzuse Răspunzîmd invitaţiei unuia dintre cei mai activi corespondenţi ai ziarului, iată-ne la serele din Bărcăneşti, amplasate pe 70 de hectare, în binecunoscuta zonă industrială a Brazilor, de lingă Ploieşti, în cele nouă sere, în sala de sortare, calibrare şi ambalaj, în atelierul mecanic, pretutindeni, se munceşte cu rîvnă pentru strîngerea şi valorificarea, cu rezultate cît mai bune, a recoltei obţinute în ciclul doi de producţie. Organizarea temeinică a producţiei şi a muncii, extinderea mecanizării şi chimizării, folosirea cu randament sporit a fiecărui metru pătrat de seră, aplicarea cu rigurozitate a tehnologiilor înaintate în producerea legumelor în sistem industrial, întărirea disciplinei în muncă, toate la un loc au permis colectivului acestei întreprinderi intercooperatiste să îndeplinească sarcinile de plan pe 1972 cu 42 de zile mai devreme. — Datorită realizării unei densităţi optime a plantelor — ne spune directorul — am obţinut în ambele cicluri cîte 14,8 kg roşii, 5,8 kg ardei şi 25 kg castraveţi la fiecare mp de seră. Calculînd aceste producţii la hectar, înseamnă că recoltăm în plus, faţă de plan, 18 tone roşii, 13 tone ardei şi 25 tone castraveţi. Cele mai mari şi mai bune recolte le-au ob AL. ŞTEFANESCU (Continuare in pag. a 3-a) Tulpinile încărcate cu roşii în pîrgă dau garanţie legumicultorilor din Bărcăneşti că pînă la sfîrşitul anului vor livra in plus, faţă de plan, încă 1 200 de time Colectivul de muncă al serelor intercooperatiste Bărcăneşti raportează: „AM ÎNCHEIAT ANUL CU 42 ZILE MAI DEVREME" — Alo ! Redacţia ziarului „Satul socialist" ? La telefon ing. Petre Niţă, directorul serelor intercooperatiste din Bărcăneşti. Vă rog să notaţi : în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii, colectivul nostru de muncă raportează ÎNDEPLINIREA PLANULUI ANUAL CU 42 DE ZILE MAI DEVREME. Dacă vă interesează şi alte date, vă stăm la dispoziţie... r\A/SA/VAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA*AAAAAAAAAAAAAAA^. • Angajaţi în marea întrecere socialistă pentru întîmpinarea cu rezultate cît mai bune în producţie a celei de a 25-a aniversări a Republicii, mecanizatorii, tehnicienii şi inginerii de la S.M.A. Tiream, judeţul Satu Mare, au obţinut pe 10 luni venituri ce depăşesc cu 800 000 lei prevederile de plan, în condiţiile reducerii cheltuielilor planificate cu 600 000 lei. In aceste condiţii, cheltuielile la mia de lei venituri au fost reduse cu 96 lei. Pînă la 1 decembrie planul anual de venituri a fost îndeplinit integral. • Printre unităţile economice din judeţul Tulcea care şi-au îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan pe anul în curs, înscriind frumoase succese închinate apropiatei sărbători a poporului nostru, cea de a 25-a aniversare a Re 1947 - 1972 publicii, se numără şi complexul intercooperatist pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor din Satul Nou. Faţă de prevederile planului anual, în 11 luni au fost înregistrate următoarele depăşiri: 1 020 de purcei obţinuţi, 881 înţărcaţi, 385 porci trecuţi la îngrăşat peste numărul prevăzut şi 60 tone carne livrată suplimentar. • Crescătorii de animale de la cooperativa agricolă din Pădureni, judeţul Timiş, au îndeplinit planul anual la toţi indicatorii. La 15 noiembrie, cooperativa livrase suplimentar faţă de obligaţiile contractuale 323 hl lapte şi 5 tone de carne. Printr-o bună îngrijire a animalelor lucrătorii fermei au reuşit să obţină 227 viţei, cu 16 mai mulţi decît era prevăzut în această perioadă. In acelaşi timp efectivul de vaci şi juninci prevăzut pe întregul an a fost depăşit cu 16. Depăşirea producţiei de lapte va permite unităţii să vîndă statului pînă la finele anului încă 500 hl lapte. REPUBLICUH CUTEZANŢA, H DĂRUIREA, H SUCCESELE NOASTRE $ tiu : un puternic instinct te împinge către fascinantele spectacole ale apariţiei pe harta ţării a cutărui sau cutărui gigant industrial ori de cîte ori vrei să redai ceea ce este în stare acest popor; ceva ce nu poate fi , cu precizie definit te îndeamnă mai ales către acei oameni şi către acele fapte de excepţie care se zăresc de la distanţă... Şi totuşi, azi mă abat. Azi mă pierd în imensul Podiş al Transilvaniei, prin acele locuri unde o dureroasă monotonie stăpinise veacuri la rînd şi îşi lăsase adine amprenta în atmosfera încremenită și ea. Nu aleg un sat anume. Nici nu cunosc vreunul în mod deosebit. UN SAT CARE PUTEA TRECE NEOBSERVAT Porumbacu de Jos, unde m-a lăsat la întîmplare trenul personal, îmi era absolut străin pînă acum două zile şi — de ce să ocolesc — despre existenţa lui nici nu ştiusem. Este un sat micuţ, cu vreo 300 de familii ; reporterul grăbit in căutarea senzaţionalului, nici nu l-ar fi zărit din avion. întrebarea care îmi stăruia în minte era aceasta : ce înseamnă traseul Republicii, raportat la dimensiunile unui sat cu 300 de familii ? Răspunsul nu era scris nicăieri ; sau, dacă vreţi, răspunsul era scris pretutindeni aici, în inima podişului, dar pentru descifrarea lui trebuia refăcut itinerarul pe care oamenii acestui sat l-au străbătut prin ani. Să-l urmărim pe Gheorghe Poşa, ţăran destoinic, pe care, imediat ce şi-au unit pămînturile într-o cooperativă, cele 300 de familii l-au ales preşedinte. Şi spune Gheorghe Poşa : — Prin ’920-’930, satul nostru aproape că nici nu exista că sat. Erau pur şi simplu nişte case risipite ici-colo. Viaţa lui adevărată şi intensă a început abia încoace, după Eliberare. Colectivizarea nu s-a făcut într-o noapte, căci existau şi aici fel de fel de prejudecăţi. Odată încheiată însă — dar mai ales odată cu primele rezultate — ea a devenit factorul hotărîtor TITU CONSTANTIN (Continuare în pag. a 4-a) CONŞTIINŢE Înaintate Inginerul agronom e om tînăr, îmi vorbeşte de fetiţa lui — are trei ani şi jumătate — pe care în ultimul timp n-a văzut-o decît dormind (nu i-au lăsat treburile toamnei acesteia), zimbeşte îngăduitor la gluma bătrînului Ion Podeanu cum că „a crede doamna că ţi-ai uitat casa“, îmi face cu ochiul semn că nea Ion magazinerul cooperativei şi om de bizuială la orice în unitate, măcar că-i pensionar (fusese mecanic de locomotivă şi, pînă zilele trecute, secretarul organizaţiei de partid, că se rugase să-l înlocuiască altcineva mai tînăr) — are dreptul să zică, de vreme ce se consideră „mina cea dreaptă“ a tovarăşului inginer. Şi trece la producţie-Producţii bune în Turdaş, comună hunedoreana, de lingă Orăştie. Începe cu griul. Aud că are Lovrin, Dacia, Aurora... — De unde ai, dumneata, Au— Cine caută găseşte... Dacă vrei producţie bună, porneşte de la soiuri. Legea aceasta o ştiu din facultate. — Mai degrabă cred că ai prieteni pe la staţiuni. Să zicem, la Turda. — La Turda, la Geoagiu... Am. Dacă stau să mă gîndesc, am colegi prin toată ţara. Şi în Dobrogea. — Ai terminat institutul la Cluj, ghicit-am ? — Exact... Inginerulagronom Ion Igna a terminat studiile în 1964. înainte fusese tehnician agricol. A lucrat în multe locuri — Mărtineşti, Şibot, Căstău, Orăştie. Din 1970 a fost numit în Turdaş. îmi vorbeşte despre Cluj cu nostalgia fiecărui absolvent de facultate. Am întîlnit-o la toţi, indiferent de profesiune şi de locul unde şi-o îndeplinesc• Indiferent in care centru universitar şi-a trăit vîrsta de aur a studenţiei, Ion Igna nu putea face excepţie, îl vizitase într-un rînd o delegaţie, nişte colegi din Dobrogea — treburi de producţie, experienţă, încercări de soiuri. Prilej de rememorare a vieţii comune, anii aceia unici, în care ai devenit om cu o specialitate bine definită îţi dau acum posibilitatea de a fi răspunzător de soarta unui sector căruia îi spunem economic. Dar e mai mult decît atît. E vorba de oameni, de conştiinţe, de viaţă. DUMITRU MIRCEA (Continuare în pag. a 2-a) RECUNOŞTINŢĂ