Satul Socialist, ianuarie 1973 (Anul 5, nr. 1137-1160)

1973-01-04 / nr. 1137

Joi 4 ianuarie Nr. 1137 ÎNTRE 3 Șl 10 IANUARIE, RECENSĂMÎNTUL ANIMALELOR DOMESTICE ACME DE MI IMPORTANTĂ Ș­I­NOMA DEZVOLTARE A ZOOTEHNIEI In baza unei hotărîri a Consiliului de Ministri al Republicii Socialiste România, între 3 și 10 ianuarie 1973 se va efectua, pe întregul teritoriu al țării, recensămintul animalelor domes­tice - bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline, iepuri de casă, păsări şi familii de albine. Devenit tradiţional prin efectuarea sa anuală, recensămintul din acest an are o importanţă deosebită în cadrul amplelor măsuri ce se întreprind pentru creşterea ponderii zootehniei in structura producţiei şi a veniturilor din agricultură.­­ Programul naţional de dezvoltare a zootehniei şi creşterea producţiei animaliere - ne-a relatat interlocuto­rul nostru - creează condiţii ca zootehnia să devină unul dintre cele mai moderne sectoare ale producţiei agricole. Pentru următorii ani şi în perspectivă se prevăd ritmuri rapide de creştere a producţiei animaliere, precum şi a ponderii zootehniei în totalul veniturilor din agricultură. Ansamblul de măsuri întreprins de conducerea de partid şi de stat pe linia stimulării materiale a deţinători­lor de animale, investiţiile mari desti­nate modernizării acestei ramuri, a­­meliorării pajiştilor şi multe altele au drept scop creşterea numărului de animale la toate speciile şi îndeosebi a efectivelor matcă, paralel cu ame­liorarea raselor, profilarea şi moderni­zarea fermelor zootehnice şi punerea în valoare a marilor resurse existente în gospodăriile populaţiei. In cadrul acestor acţiuni, recensă­­mîntului animalelor domestice ii revine importanta sarcină a inventarierii bazei principale de producţie. Recen­sămintul constituie mijlocul principal prin care se asigură informarea cu certitudine a organelor de partid şi de stat privind efectivele de animale existente, pe specii şi rase, însuşirile productive şi nivelul atins în dezvol­tarea acestui sector. Astfel poate fi apreciat corect efectul sprijinului financiar şi al măsurilor de stimulare de către stat a crescătorilor de animale. Deosebit de important este şi faptul că recensămintul ne va da posibilita­Convorbire cu tovarăşul ION MOLDOVAN adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare şi apelor­­ca să verificăm, să analizăm efectul şi eficienţa asupra sporirii numerice şi calitative a efectivelor, ale măsurilor tehnice, organizatorice şi economice aplicate în anii anteriori, să dezvoltăm tot ceea ce este valoros, să perfecţio­năm activitatea de viitor.­­ Care sunt principalele date ce se vor înscrie în formularele de recensă­­mînt ? — Vreau să subliniez că pe lingă cunoaşterea exactă a numărului de animale, recensămintul va furniza date esenţiale privind evoluţia biolo­gică a efectivelor pe rase şi specii, pe zone de creştere şi pe sectoare social-economice, evidenţiind în mod deosebit potenţialul productiv al animalelor, situaţia animalelor tinere destinate reproducţiei, evoluţia natali­tăţii, organizarea reproducţiei şi asi­gurarea reproducătorilor de mare va­loare, starea de întreţinere şi de sănătate a animalelor, cit şi preocu­parea ce există, în fiecare din sec­toarele agriculturii, pentru dezvoltarea zootehniei. In ultimii ani, de pildă, s-a ajuns la o modificare substanţială a structurii de rasă a efectivelor de bovine. S-a extins mult aria de răspîndire a rase­lor valoroase : Holstein, Friză, Brună, Bălţata Românească. Acelaşi proces a avut loc şi la ovine prin creşterea ponderii raselor merinos, ţigaie şi ţurcană. Dar acţiunea trebuie să fie mult intensificată pe baze ştiinţifice. Ori, in acest sens, recensămintul va asi­gura cunoaşterea cu precizie a zone­lor actuale de răspîndire a raselor, a eficienţei economice a acestei acţiuni, iar pe baza prelucrării şi valorificării datelor se va putea acţiona rapid şi cu rezultate tot mai bune în direcţia realizării celei mai raţionale zonări a raselor pe teritoriul ţării ; în­ funcţie de aceasta se va stabili şi asigura şi necesarul de reproducători pentru fie­care rasă şi specie in parte. , In acelaşi timp se vor rezolva mai corespunzător celelalte probleme pri­vind corelarea sarcinilor de producţie cu baza furajeră, orientarea investi­­ţiilo­r, utilizarea şi extinderea tehno­logiilor moderne de creştere şi îngro­­şare, ca şi stabilirea sarcinilor ce revin organizaţiilor economice care se ocupă de preluarea şi prelucrarea producţiei animaliere. Iată deci că recensămintul capătă un pronunţat caracter tehnic. - Gospodăriile populaţiei deţin un mare număr de animale. Va contribui recensămintul la mai buna cunoaştere şi valorificare a posibilităţilor din a­­cest sector ? - Cum subliniam, recensămintul va consemna situaţia numerică a efec­tivelor şi a nivelului productiv al a­­cestora pe sectoare - unităţi agricole de stat, unităţi agricole cooperatiste şi gospodăriile populaţiei. In funcţie de aceasta vor fi cunoscute cerinţele şi posibilităţile fiecărui sector şi ca atare se va asigura o echilibrare corespunzătoare a sarcinilor între sec­toare. Ca şi pînă acum şi în conti­nuare sectorul gospodăriilor popu­laţiei va reprezenta un important rezervor şi furnizor de animale de rasă. După cum este cunoscut, statul nostru stimulează puternic creşterea animalelor în gospodăriile populaţiei. Intre altele, posesorii de animale pri­mesc premii pentru fiecare juninca ajunsă la prima fătare. Numai pe a­­ceasta cale ţărănimea încasează, anual, sute de milioane de lei, in afara ciştigurilor directe realizate prin obţinerea unui număr mai mare de viţei şi creşterea acestora pentru prăsită sau carne. In cazul creşterii vacilor pentru lapte, practica demonstrează că prin concentrarea efectivelor în ferme sau complexe mari nu se asigură încă o eficienţă corespunzătoare, date fiind posibilităţile încă reduse de sporire a productivităţii muncii. Apare deci ca deosebit de necesară stimularea creş­terii efectivelor-matcă de taurine în­deosebi în gospodăriile populaţiei. In acest sens recensămintul va permite sâ se cunoasă şi să se întreprindă măsuri în continuare pentru valorifi­carea rezervelor existente în gospo­dăriile populaţiei. Paralel vom cu­noaşte şi disponibilul de animale de reproducţie din acest important sec­tor, în funcţie de care trebuie să se acţioneze pentru preluarea acestora. Măsurile întreprinse deja şi cele ce vor urma pe linia ameliorării raselor fac posibil ca rezerva de animale amintită să fie achiziţionată cu precă­dere pentru reproducţie, în scopul înnoirii efectivelor actuale din coope­rativele agricole. lată de ce este deosebit de nece­sar ca in perioada efectuării recensă­­mîntului toţi deţinătorii de animale sa sprijine efectiv organele de recensă­mânt, declarînd exact numărul anima­lelor, înlesnind numărarea acestora la faţa locului şi furnizînd corect toate celelalte date solicitate de recenzări. De altfel, trebuie să subliniez că primii beneficiari ai acţiunii de recen­zare a animalelor sunt tocmai proprie­tarii de animale , unităţile agricole de stat şi cooperatiste şi gospodăriile populaţiei. Măsurile ce se vor între­prinde, in baza datelor obţinute, îi vor stimula şi mai puternic pentru spo­rirea numerică şi calitativă a efecti­velor şi, implicit, a veniturilor lor. Beneficiare directe ale recensă­mântului sunt, în acelaşi timp, şi direc­ţiile generale judeţene pentru agri­cultură, circumscripţiile sanitar-veteri­­nare, centrele judeţene de reproduc­ţie şi selecţie a animalelor, staţiunile de cercetări zootehnice. Datele recen­sământului vor oferi acestora posibili­tatea de a-şi verifica şi aprecia pro­pria activitate, eficienţa măsurilor şi acţiunilor întreprinse şi de a şti mai bine cum trebuie să acţioneze în viitor. Este de datoria tuturor unităţilor amintite, a specialiştilor, de a parti­cipa efectiv la buna organizare și desfășurare a recensămîntului anima­lelor. Convorbire consemnată de MIHAI BORZA d­ in această iarnă, in judeţul Teleorman se desfăşoară o largă acţiune de modernizare a sectoarelor zootehnice. Iesle din beton, adăpători automate, bucătării furajere moderne sunt numai cîteva dintre noile dotări ale adăpostu­rilor existente. Asemenea îmbunătăţiri au şi fost înfăptuite la cooperativele agricole din Stejaru și Tîrnava, din cadrul consiliului intercooperatist Boto­­roaga, unde a avut loc de curind un interesant schimb de experiență pe această temă. „semne bune ANUL­ARE“ (Urmare din pag. 1) icoane le obţinem de pe cele nu­mai 150 ha, cultivate cu plante medicinale. De cînd am investit bani în construirea uscătorului şi nu mai livrăm frunzele în stare verde, cîştigul ni s-a dublat. însoţiţi de Petre Niţu, pre­şedintele cooperativei, vizităm cimpul. Ce poţi vedea iarna în cîmp ? Grîul des ca peria, care suportă bine gerul. Mai încolo în­tîlnim oameni, mulţi oameni. Toamna, zi de zi ploioasă, nu a în­găduit cooperatorilor să termine de strîns cocenii. Ii string acum. Gheorghe Raicu, Ioan Hanibal, Georgeta Radu, Ion T. Ion şi încă mulţi alţii îi taie cu secerile. Fie­care de pe terenul pe care l-au muncit în acord global, Mecaniza­torii Petre Ene, Stere Oprea, Ion Chivu şi alţii — în total 20 — cară cu remorcile gunoi de grajd care e împrăştiat pe terenul pe care îl vor ara în cursul acestei luni. „ Trecem şi pe la ferma zootehnică unde îl întîlnim şi pe contabilul şef. Aici găsim 1 fi0r de litri de lapte aşteptînd cisterna să-l ridice. Pe o basculă, se cîntăresc porci graşi, de cîte 100—120 kg unul. Cincispreceze dintre ei vor fi livraţi mîine. Tot mîine, cooperativa va face şi primele încasări pe 1973. ★ Tot în prima zi de muncă a anului, i-am întîlnit pe lucrătorii ogoarelor la datorie şi la serele in­­tercooperatiste din Bărcăneşti, şi în livezile din bazinul pomicol al Cislăului, şi în sectoarele legumi­cole unde, între pereţii de stuf, de coceni şi de tulpini de floarea­­soarelui, pregăteau răsadniţele pen­tru apropiatele însămînţări. La mai puţin de zero grade munca nu poate fi decît dură. Fără dăruire nu poţi întoarce în brazde pămîntul îngheţat bocnă, nu poţi tăia şi stivui cocenii. Dar dăruirea nu lipsea nici unuia dintre cei aflaţi ieri pe cîmp. Izvora din adîncul conştiinţei, al datoriei fiecăruia faţă de ţară, al convingerii că cin­cinalul, etapă importantă în ridi­carea României printre naţiunile de frunte ale lumii, trebuie înde­plinit mai devreme, cît mai de­vreme. SATUL SOCIALIST Cine nu a auzit de Işalniţa, cen­tru modern al producţiei de ener­gie electrică şi de îngrăşăminte chimice. Dintre cei veniţi din toate colţurile ţării ca să lucreze aici, în marele combinat chimic, la termocentrala electrică, în mai noul complex de sere, aproape e­­gale ca întindere cu întinderea grădinilor de odinioară, puţini sunt aceia care ştiu că satul din preajma Craiovei, considerat as­tăzi o suburbie a municipiului, a fost cîndva satul celor mai vestiţi grădinari din Oltenia. Locuitorii Işalniţei au devenit chimişti şi energeticieni. Cei care şi-au păs­trat vechea îndeletnicire au optat, în imensa lor majoritate, pentru grădinăria în seră, plătită cu luna şi ferită de vitregiile naturii. Situată lingă atîtea unităţi e­­conomice care se întreceau în a oferi locuri de muncă bine plăti­te, cooperativa s-a văzut pusă in­tr-o situaţie grea. Legumicultura fusese din totdeauna ocupaţia de bază a locuitorilor Işalniţei, cum să renunţi la ea. Dar cultura le­gumelor cerea multă forţă de muncă, adică tocmai ceea ce lip­sea cooperativei. Serele îi atrăse­­seră şi pe cei care, credincioşi tradiţiei, hotărîseră să rămînă le­gumicultori. In aceste condiţii nu aveam de ales. Pentru ca să avem forţă­ de­ muncă trebuia să oferim oame­nilor posibilităţi de cîştig apro­piate de cele pe care le ofereau marile întreprinderi din comună. Acum, după ce totul s-a terminat cu bine, aş putea spune că situa­ţia creată ne-a fost de folos. Ne-a obligat să gîndim economic, să ne zbatem pentru o cît mai raţională folosire a mijloacelor materiale şi a forţei de muncă. Deoarece era necesar să produ­cem cit mai ieftin, am introdus un sistem simplu de calcul şi evi­denţă a preţului de cost, sistem care scotea îndeosebi un relief ni­velul cheltuielilor materiale. Pre­ţul de cost a devenit pentru noi indicator de plan. La Işalniţa fiind, nu puteam să nu ne specializăm în cultura le­gumelor. Condiţiile naturale — sol, repartizarea precipitaţiilor, regimul şi potenţialul termic etc. — sînt aproape excepţionale. Cît priveşte structura legumelor, am optat pentru cea din trecut, cea verificată şi răsverificată decenii de-a rîndul. In afară de roşii şi varză, am cultivat ceapă verde şi morcov şi, bineînţeles, arpagic, în total produceam într-un ciclu de cultură peste 20 de sortimente de legume. Cultivam ceapă verde şi morcov, pentru că oraşul este la doi paşi, iar arpagic fiindcă în trecut se producea la noi aproape tot arpagicul ce se planta în Ol­tenia Preţul de cost ne-a arătat că nu procedăm bine. Ca urmare am scos ceapa verde, morcovul şi arpagicul din cultură. Am renun­ţat şi la alte sortimente. Astăzi cultivăm in loc de peste 20, doar patru legume in ciclul în­­tîi şi cinci în al doilea, obţinînd de pe fiecare palmă de grădină două recolte pe an. Am trecut, cum s-ar spune, la producţia de serie mare care ne permite să ra­ţionalizăm cheltuielile, să le re­ducem. Adîncirea procesului de specia­lizare a dat cele mai bune rezul­tate în 1972 cînd am organizat mai bine şi munca şi am înlocuit retribuţia la normă cu plata în acord global, înainte de a vorbi despre felul cum am aplicat noi acordul global sunt necesare cîte­­va amănunte. întrucît calculăm de mai mulţi ani preţul de cost, asumindu-ne prin plan sarcini de reducere a lui, noi ajunsesem la începutul lui 1972 la un nivel destul de scăzut al cheltuielilor materiale la unitatea de produs. Venitul net depinde, însă, nu nu­mai de cît cheltuieşti pentru un produs, ci şi de cît încasezi va­­lorificîndu-1. în cazul legumelor, încasările depind mult de calita­tea produsului, de data cînd apari cu el pe piaţă. Aceasta ne-a de­terminat să propunem cooperato­rilor care au acceptat — nici­ nu ne-am fi aşteptat să nu accepte la nişte legumicultori din tată în fiu — ca tariful de plată să fie calculat nu la tona de produs, ci la mia de lei venit. Consiliul de conducere al co­operativei a venit în ajutorul le­gumicultorilor atît prin grija de a valorifica fără pierderi întrea­ga recoltă, cît şi prin afişarea la sediul fermei legumicole şi la că­minul cultural a preţurilor ferme de livrare a legumelor, pe sorti­mente şi calităţi. Data intrării în vigoare a unei noi liste de preţuri era anunţată prin afişaj cu cîteva zile înainte. In zilele premergă­toare datei scăderii preţurilor, co­operatorii zoreau recoltarea, fără ca să culeagă, se înţelege, produse neajunse la maturitate comercia­lă sau in creştere. La un singur produs, varza timpurie, coopera­tiva a încasat în plus peste 100 000 Iei prin valorificarea lui în mo­mentele prielnice. Cîteva exemple vor lămuri, cred, şi mai bine importanţa economică a unei chibzuite valorificări şi a avantajului pe care îl prezintă pentru cooperatori retribuţia în acord global cu tarif la mia de lei venit. Ştefan Smarandache a angajat cultura de varză timpurie de pe 10 ani, avînd sarcina să producă 2 000 kg care să fie valo­rificate cu 2 000 de lei. Producţia obţinută — 2 436 kg — nu a fost decît cu 21 la sută mai mare de­cît cea prevăzută. Produsul a fost, însă, de foarte bună calitate şi mai timpuriu. Aceasta şi datorită grăbirii recoltării. Suma încasată de cooperativă s-a ridicat, din a­­ceastă cauză, la mai mult decît dublul celei prevăzute, fiind de 4 033 de lei. Cu peste 200 la sută a sporit şi cîştigul cooperatorului. Rezultatele financiare sunt bu­ne. In condiţiile unor cheltuieli materiale cu 244 000 de lei mai mici decît cele planificate, veni­turile au întrecut prevederile cu 440 000 de lei. Producţia netă este cu circa 1 000 000 de lei mai mare decît cea înscrisă în plan. Deşi depăşeşte prevederile — 261 000 faţă de 160 000 de lei, în plan — beneficiul nu-i prea mare, dar co­operativa şi-a propus să obţină nu atît venit net ridicat, cît o bu­nă retribuţie a muncii, ceea ce a şi reuşit. Valoarea normei de ca­tegoria întîi este de 37 de lei. In plan era cu 5 lei mai mică. Acordul global a înlăturat cea mai mare greutate a cooperativei noastre — lipsa forţei de muncă — şi repune pe picioare vechea îndeletnicire a grădinăritului. Oa­menii cu care muncim nu sunt ve­niţi din alte părţi, sunt din sat, grădinari mai în vîrstă, femei pe care le ajută şi soţii după orele de program.­­ Anul acesta aducem muncii un acord global cîteva îmbunătăţiri. Şeful fermei legumicole stabileşte structura legumelor pe coopera­tori pentru a se evita ajungerea atît la vîrfuri, cît şi la goluri de muncă. In felul acesta forţa de muncă va fi mai bine ocupată, în acelaşi timp, economistul fermei întocmeşte variante de structuri ale culturilor pe cooperatori în funcţie de economicitate. Caută, altfel spus, ca sub raportul eco­nomicităţii legumele pe care le cultivă un cooperator să fie com­plementare, pentru ca la muncă egală şi cîştigul să fie egal. In caz că soluţiile la care se va a­­junge nu vor fi cele mai echita­bile, egalizarea posibilităţilor de cîştig se va face prin intermediul tarifului. Din „Satul socialist" am aflat că la Macea, în judeţul Arad, o parte din legumicultori îşi produc singuri răsadul, costul manoperei fiind inclus în tariful de plată calculat pentru produsul finit. Vom extinde şi noi acordul global la producerea răsadului, stabilind tarif de plată la mia de fire bune de plantat. Dacă unii cooperatori îşi vor manifesta do­rinţa să producă singuri răsadul pe care îl folosesc, o dată cu cel de care au nevoie pentru lotul în folosinţă, vom calcula pentru ei tarife de plată după sistemul co­operativei din Macea. NICOLAE PODEANU contabil-şef al cooperativei agricole Işalniţa, judeţul Dolj APLICÎND ACORDUL GLOBAL Grădinarii din Işalniţa 7­7 reinnoadă firul tradiţiei 1200000 LEI Renumele obiectelor de artizanat realizate din nuiele de răchită la Suraia, judeţul Vrancea, a trecut de mult hotarele ţării. Cele două secţii de împletituri — una a în­treprinderii de industrie locală Focşani, cealaltă a asociaţiei inter­­cooperatiste Suraia — existente în comună obţin în fiecare an venituri de ordinul milioanelor de lei. Mi­­hăiţă Geană, şeful primei secţii, ne informează că „firmele Valero din Franţa, Wesphal din Danemarca, Klejeberg din Suedia, Merkenz şi Artiz din Republica Federală a Germaniei solicită de mai mulţi ani cantităţi în creştere de coşuri. Cucerite de calitatea şi frumuseţea produselor noastre, firmele Westhal, Merkenz şi alţi clienţi mai noi au trimis delegaţi la Su­raia, ca să vadă la faţa locului cum se execută obiectele de artizanat şi să prospecteze posibilităţile de sporire a comenzilor. De la firma Valero şi de la alţi beneficiari ex­terni am primit scrisori de mulţu­mire care conţin aprecieri dintre cele mai elogioase". Secţia condusă de Mihăiţă Gea­nă a împlinit 13 ani de activitate. Dacă confecţionarea propriu-zisă a împletiturilor continuă să fie o operaţie manuală, primind gustul artistic şi îndemînarea, pregătirea materialului se face cu metode PESTE PLAN industriale. în decursul anilor au fost puse în funcţiune un uscător, instalaţii de fierbere cu aburi şi linii de garare, sistemul de încăl­zire centrală. Utilizarea modernă a secţiei a permis realizarea unor produse mai durabile, fără ca a­­cestea să piardă din frumuseţe, din eleganţă. Planul pe 1972 a fost depăşit cu 1 200 000 de lei. Aproape întreaga producţie obţinută peste plan a fost valorificată la export. Dintre cei peste 200 de lucrători ai secţiei, s-au remarcat în mod deosebit co­muniştii Dumitru Roman, Constan­tin Avram, Ghiţă Enache şi Elena Bobocea. în cursul lunii decembrie a fost definitivat planul de producţie pentru 1973. Secţia şi-a asigurat sarcini la nivelul capacităţii ma­xime de producţie, între timp, co­menzile de la beneficiarii externi au continuat să sosească. într-o a­­dunare generală, lucrătorii au ho­­tărit să accepte comenzi cu 25 la sută mai mari decit sarcina de plan. Aceasta înseamnă că secţia s-a angajat juridic să realizeze planul pe 1973 nu numai nouă luni, urmind ca în trimestrul al patru­lea să producă în contul lui 1974. MIRON STEFANESCU­ coresp. „Satului socialist" Timpul probabil pentru 4 ianua­rie , vremea va fi relativ caldă. Ce­rul va fi variabil, mai mult senin în jumătatea de nord-est a ţării. Ploi slabe, izolate, sunt posibile în sud-vestul ţării, în timp ce în sud şi sud-est se va produce ceaţă per­sistentă, iar izolat burniţă. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit­ Tem­peraturile minime vor oscila între minus 7 şi 3 grade — mai coborîte în depresiunile din estul Transilva­niei şi în nordul Moldovei — iar maximele între 0 şi 10 grade — izo­lat mai ridicate. Timpul probabil pentru 5, 6 şi 7 ianuarie , vremea se menţine în ge­neral frumoasă. Vor cădea precipi­taţii locale sub formă de ploaie şi burniţă în jumătatea de sud-vest a ţării şi izolate în rest- Vîntul va sufla slab pînă la potrivit- Tempe­raturile minime vor oscila între minus 6 şi 4 grade, iar maximele între 0 şi 8 grade. Pe alocuri, dimi­neaţa şi seara, se va produce ceață. LISTA DE CÎŞTIGURI la depunerile pe librete de economii cu cîştiguri TRAGEREA LA SORŢI PE TRIMESTRUL IV 1972 Terminaţiile numerelor Procentele libretelor cîştigătoare Calcularea şi înscrierea cîştiguri­­lor în librete se efectuează de că­tre filialele C.E.C. Nr. crt. de cîştig 1 847 250% 2 631 200% 3 332 100% 4 805 50% 5 872 25% 6 895 25% 7 821 25% 8 258 25% 9 854 25% 10 073 25% 11 264 25% 12 029 25% 13 482 25% 14 374 25% 15 600 25% Mecanizatorii de la S.M.A. Cîmpineanca, judeţul Vrancea, şi-au reluat activitatea, pregătind cu grijă trac­toarele şi maşinile pentru viitoarea campanie agricolă. — Titularii libretelor ciştigătoare pot alege, in cadrul listei si in limita valorii ciştigurilor ce li se cuvin obiectele preferate. — Cîştigurile, inclusiv cele în ara­gazuri cu butelii, se acordă integral titularilor libretelor de economii care au un sold mediu trimestrial egal cu cel puţin 10 la sută din valoarea cîş­­tigului, pentru ceilalţi titulari cîşti­gul este de 10 ori mai mare decit sol­dul mediu trimestrial al libretului. Libretele cu sold mediu trimestrial mai mic de 50 de lei nu beneficiază de cîştig.­­ Ciştigătorii de aragazuri cu butelii trebuie să se prezinte la filialele C.E.C. în termen de 30 de zile de la data tragerii la sorți. DE LA ADAS Administraţia asigurărilor de stat anunţă că la tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă au ieşit cîş­­tigătoare următoarele opt combi­naţii de litere : 1)P. B. X. 5.Y. Q. L. 2)T. E. J. 6)Z. N. J. 3)H. V. X. 7)G. T. M. 4)Q. S. L. 8)F. B. C. Toţi asiguraţii cărora le-au ieşit câştigătoare una sau mai multe din aceste combinaţii de litere urmează să se adreseze unităţilor ADAS pentru a primi sumele cuvenite. Pentru a participa şi la următoa­rele trageri este necesar ca asigu­raţii să achite primele de asigurare la termenele stabilite. PAGINA 3 LISTA DE CÎŞTIGURI ÎN OBIECTE la depunerile pe libretele de economii cu dobîndă şi ciştiguri TRAGEREA LA SORŢI PE TRIMESTRUL IV 1972 Numărul ciştigurilor Nr. libre­tului cîşti­­gător Valoarea ciştigurilor parţială totală 1 340 607 50 000 1 468 481 50 000 100 000 1 2 401 237 40 000 1 1 055 589 40 000 80 000 1 1 771 122 30 000 1 1 437 620 30 000 60 000 1 86 564 20 000 1 1 939 939 20 nou 1 1 266 331 20 000 60 000 Terminația libretului ! ciștigător 27 04 257 10 000* 270 000 27 05 186 5 000­­ 27 63 364 5 000 27 98 580 5 000 27 75 757 5 000 27 96 887 5 000 27 55 855 5 000 27 70 136 5 0­­0 27 88 675 5 000 1 080 000 CÎȘTIGURI 270 - cu 4 focuri 7 704 1 955 ÎN 270 — cu 4 focuri 1 707 1 955 1 055 700 rv k­V/x /V U tv 1 CU 270 - cu 3 focuri 6 003 1 709 BUTELIE 270 - cu 3 focuri 8 646 1 709 922 860 270 8 886 1 000 270 9 129 1 000 270 3 635 1 000 810 000 270 6 313 500 270 8 171 500 270 1 683 500 270 2 369 5110 * 270 9 661 500 270 9 338 500 270 8 785 500 945 000 TOTAL : 4 032 cistiguri în obiecte in valoare de lei 5 383 560

Next