Satul Socialist, februarie 1973 (Anul 5, nr. 1161-1184)

1973-02-01 / nr. 1161

Joi 1 februarie Nr. 1161 SATUL SOCIALIST CHEMARE către toate consiliile populare comunale, către toti locuitorii satelor tării 7 7 adresată de către sesiunea Consiliului popular al comunei Stoicănești-Olt A). In agricultură CONSILIUL POPULAR, expri­­mind adeziunea locuitorilor comu­nei Stoicănești de a traduce neabă­tut in viaţă hotăririle Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţiona­le ale partidului, sarcinile rezultate din rezoluţia Conferinţei pe ţară a secretarilor comitetelor comunale de partid şi primarilor din comune, privind creşterea producţiei agrico­le şi dezvoltarea economico-socială a satelor, ADRESEAZĂ TUTUROR CONSILIILOR POPULARE DIN ȚARA CHEMAREA LA ÎNTRE­CERE PENTRU ÎNDEPLINIREA ȘI DEPĂȘIREA SARCINILOR PE ANUL 1973 IN PRINCIPAL LA URMĂTOARELE OBIECTIVE : I. în domeniul economic 1. Acţionînd cu mai multă fermitate pentru a­­plicarea legii fondului funciar şi intensificarea lucrărilor de desecare, de scurgere a apelor şi de corectare a excesului de umiditate a tere­nurilor, precum şi a altor lucrări de îmbunătă­ţiri funciare ca : nivelări, combaterea eroziu­nii solului, defrişări de mărăcinişuri, reduceri de drumuri etc., prin mobilizarea locuitorilor co­munei şi a mijloacelor materiale locale, se va a­­sigura cultivarea intregii suprafeţe arabile de 3 595 hectare, precum şi folosirea integrală in scopuri productive a suprafeţelor din centrele gospodăreşti, a grădinilor populaţiei şi terenu­rilor intravilane. Totodată, se vor lua măsuri pentru fertilizarea a 600 hectare teren arabil cu îngrăşăminte naturale. 2. Prin continua îmbunătăţire a folosirii for­ţei de muncă şi a mijloacelor de producţie, a structurii culturilor şi a raselor de animale, a­­plicarea de noi măsuri de cointeresare a coo­peratorilor şi lucrătorilor din S.U.A., prin in­troducerea şi generalizarea acordului global în legumicultură, viticultură, pomicultură şi creş­terea animalelor, în anul 1973 se vor obţine : • Depăşirea producţiei medii planifi­cate de 4 000 kg la hectar grîu, cu 750 kg ; a producţiei de 4 800 kg la hectar porumb, cu 600 kg ; a producţiei de 35 000 kg la hectar sfeclă de zahăr, cu 6 500 kg, pre­cum şi depăşirea producţiei medii cu 250 litri lapte faţă de planul de 3 000 litri pe cap de vacă furajată ; • Sporirea efectivelor de animale pla­nificate cu 200 capete taurine, 500 capete porcine şi cu 300 capete ovine, pentru a se realiza la finele anului cite 73 taurine — din care 29 vaci şi juninci — 57 por­cine, 40 ovine, respectiv 90 unităţi vită mare la 100 hectare teren ; • Creşterea cantităţilor livrate fondu­lui de stat la principalele produse vege­tale şi animale, după cum urmează : Repartizînd producţia-marfă ce se va realiza de pe cele 3 595 hectare, în anul 1973, rezultă că de pe fiecare hectar, în afară de aprovizio­narea din belşug a populaţiei comunei — de 5100 cetăţeni — şi asigurarea furajelor nece­sare creşterii animalelor, se vor livra statului : 201 kg carne, 600 kg grîu, 610 kg porumb, 2 300 kg sfeclă de zahăr, 133 kg floarea-soarelui, 450 kg legume, 100 kg ciuperci, 20 kg căp­şuni şi alte produse. în aceste condiţii, produc­ţia-marfă de pe fiecare hectar va fi de circa 9 500 lei. • Din gospodăriile populaţiei se vor contracta şi livra statului peste plan 1 000 kg carne pasăre, 20 000 kg carne porc, 500 kg carne oaie, 20 000 ouă şi 90 hg lapte de oaie. 1­3. Prin realizarea angajamentelor asumate, producţia globală planificată a cooperativei a­­gricole va fi depăşită cu 3 la sută, iar averea obştească cu 10 la sută, revenind 1 200 000 lei, respectiv 1 600 000 lei la 100 hectare ; fondul de dezvoltare va ajunge la 5 600 000 lei, ceea ce re­­ prezintă o creştere de 10 la sută faţă de 1972. Veniturile membrilor cooperatori vor creşte cu 8 la sută, revenind fiecărui braţ de muncă circa 14 000 lei venit anual. 4. Secţia pentru mecanizarea agriculturii, care îşi desfăşoară activitatea pe raza comunei, prin îmbunătăţirea organizării muncii, întări­rea disciplinei, extinderea şi diversificarea me­canizării, folosirea intensivă a tractoarelor şi maşinilor, va realiza în anul 1973, peste preve­deri, venituri in valoare de circa 100 000 lei, pre­cum şi reducerea cu 6,25 lei a cheltuielilor pla­nificate la 1 000 Iei venituri. B) . în sectorul activităţilor industriale şi al prestărilor de servicii prin descoperirea de noi resurse locale şi va­lorificarea superioară a acestora, prin înfiinţa­rea de noi secţii de producţie-prestaţii pe te­ritoriul comunei, prin dezvoltarea şi moderni­zarea celor existente, precum şi prin mai buna organizare a procesului de producţie şi a activi­tăţilor de prestări de servicii către populaţie, în anul 1973 se vor realiza : • Depăşirea cu 20 la sută a planului producţiei-marfă industrială la cooperati­va agricolă de producţie, ajungind la 14 milioane lei şi cu 37 la sută a planului de prestaţii al unităţilor industriale şi de prestări de servicii de pe teritoriul comu­nei : • înfiinţarea, în baza legii nr. 7/1971, a unei secţii noi de producţie, precum şi dezvoltarea celor 12 unităţi existente de prestări servicii către populaţie ; • Depăşirea planului de încasări în numerar la unităţile de prestări servicii către populaţie cu 5 la sută. C) . Privind exportul, comuna Stoicăneşti se angajează să depăşească livrările cu 57 la sută faţă de sarcina, planificată, adică de la 500 mii lei valută la 785 mii lei valută D) . Aprovizionarea populaţiei săteşti cu bunuri de larg consum Prin unităţile comerţului socialist din comu­nă se va desface populaţiei un volum suplimen­tar de mărfuri faţă de plan de 8,2 la sută, asi­­gurindu-se o bună aprovizionare şi servire a populaţiei. E­ . Investiţii pentru dezvoltarea eco­nomică şi socială a comunei Din fondurile proprii şi necentralizate ale unităţilor economice, din fondurile de dezvol­tare ale cooperativei agricole de producţie, din mica mecanizare, precum şi din contribuţia bă­nească a locuitorilor se vor realiza lucrări în agricultură, industrie şi comerţ, precum şi obiec­tive social-­culturale şi edilitar-gospodăreşti în valoare de 5 500 mii lei, dintre care menţionăm : 1. — terminarea şi dotarea complexului sanitar din comună, compus din dispen­sar, staţionar şi casă de naştere ; 2. — din fondurile populaţiei şi cu cre­dite acordate de cooperativa agricolă de producţie se vor construi, pe baza cere­rilor cooperatorilor, în cadrul schiţei de sistematizare aprobată, un număr de 40 case noi ; 3.­­ se vor asigura concedii plătite cooperatorilor care lucrează permanent în cooperativa agricolă, alocaţii pen­tru copii şi bilete de tratament pen­tru cooperatorii care se încadrează in con­diţiile stabilite de regulamentul de or­dine interioară al cooperativei agricole, in plus faţă de cele plătite de casa de pensii. 4. — terminarea construcţiei şi dotarea cu utilaje şi aparatură a unei secții de me­zeluri $i a unui laborator de producere a sporilor in vederea cultivării ciupercilor pe cei 10 000 mp amenajați în acest scop ; . 5. — construcția a două grajduri cu o capacitate de 600 capete bovine ; F) . Realizarea planului de venituri prevăzute in bugetul comunei, a celor extrabu­getare, precum şi atragerea suplimentară la bu­get a sumei de 280 000 Iei ; încasarea contribu­ţiei băneşti pentru lucrările de interes obştesc, potrivit legii nr. 20/1971, în sumă de 90 000 Iei. II. în domeniul cultural-educativ şi sportiv Pentru intensificarea acţiunilor menite să contribuie la formarea şi dezvoltarea conştiin­ţei socialiste a cetăţenilor, a educării maselor in spiritul eticii şi echităţii socialiste ne pro­punem : • Permanentizarea activităţii căminu­lui cultural, bibliotecii, cinematografului şi cluburilor organizate la fermele şi bri­găzile cooperativei agricole de producţie. • Organizarea unor manifestări tradi­ţionale : „Sărbătoarea griului", „Sărbă­toarea bujorului românesc" etc., cu prile­jul cărora vor fi invitaţi fiii satului, ce­tăţeni născuţi în comună, dar care în pre­zent îşi desfăşoară activitatea în alte lo­calităţi, muncitori, ingineri şi tehnicieni din unităţile producătoare de îngrăşămin­te chimice, de tractoare şi maşini agri­cole şi din staţiunile de mecanizare a agri­culturii. • Pentru lărgirea sferei activităţilor cultural-educative şi cuprinderea unui număr cit mai mare de cetăţeni la con­ducerea şi realizarea acestora vom con­stitui „Asociaţia culturală a comunei Stoicăneşti". • Desfăşurarea a două concursuri cul­tural-sportive, primăvara şi toamna, cu participarea tuturor formaţiilor artistice şi sportive din comună şi cu invitarea celor din comunele vecine. Se va asigura un schimb permanent de activităţi culturale cu căminele culturale din judeţul nostru şi din alte judeţe. • Orientarea profesională potrivit ap­titudinilor elevilor şi cerinţelor economi­ce şi social-culturale ale comunei şi ju­deţului. • înfiinţarea pe lingă S.M.A. Stoicăneşti a două cercuri ale „Micilor mecaniza­tori". • In vederea ridicării nivelului de cu­noştinţe profesionale şi de cultură gene­rală vor fi organizate 3 concursuri „Cine ştie cîştigă", pe teme agricole şi social­­culturale. • Lărgirea sferei de cuprindere a oa­menilor in cadrul cursurilor universităţii populare la cercurile : cunoaşterea maşi­nilor agricole şi conducerea tractorului, creşterea animalelor, educaţia sanitară şi cadranul politic internaţional. Pentru ca invăţămintul agrozootehnic să fie cit mai strins legat de activitatea practică şi de cercetare se va dezvolta activitatea casei­­laborator, iar în cadrul acesteia se va în­fiinţa un punct de cercetare cu concursul Staţiunii experimentale agricole din Ca­racal. • Pe lingă ansamblul folcloric şi cele­lalte formaţii existente, se vor înfiinţa în acest an un cor mixt, brigăzi artistice de agitaţie pe ferme, un taraf al elevilor, o formaţie de buciumaşi şi fluieraşi care vor participa la acţiunile pe plan local, judeţean şi naţional. 41 Creşterea numărului de abonamente la presa centrală şi locală la 250 la mia de locuitori şi lărgirea difuzării cârţii so­­cial-politice, ştiinţifice, agrozootehnice şi beletristice. • Organizarea in permanentă a unor acţiuni sportive şi turistice sub forma în­trecerilor sportive locale, la care să fie antrenat un număr tot mai mare de cetă­ţeni, precum şi organizarea de acţiuni menite să contribuie la pregătirea tine­retului pentru apărarea patriei. Amenajarea şi extinderea, prin mun­că patriotică, a complexului sportiv, prin construcţia unui teren de tenis de cimp, un teren de volei, unul de baschet şi o popicărie. • Vor fi organizate excursii cu mem­brii cooperatori pentru cunoaşterea obiec­tivelor industriale şi agricole din judeţ şi din ţară. • îmbogăţirea muzeului comunal cu noi piese şi documente ce privesc istoria co­munei şi amenajarea unei secţii de etno­grafie. Consiliul popular, toţi locuitorii comunei vor depune eforturi pentru îndeplinirea exemplară a angajamentelor asumate, convinşi fiind că ne vom aduce contribuţia la traducerea în viaţă a înţeleptei politici a partidului nostru de înflo­rire a scumpei noastre patrii — Republica So­cialistă România. CONSILIUL POPULAR AL COMUNEI STOICĂNEȘTI hl 15 000 16 200 1 200 108 ProdusulUnitate de măsură Plan Angaja­mente Depă­șire ■ La sută depășire Grîu tone 1 800 2 100 300 116 Porumb tone 1 800 2 200 400 120 Sfeclă de zahăr tone 7 000 8 300 1 300 120 Carne zone 575 725 150 126 Lapte vacă ADUNAREA GENERALĂ A COOPERATORILOR DIN BERZOVIA, JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN De ce gratuit dacă se poate şi cu bani! Folosirea îngrăşămintelor organice în optica unor consilii de conducere din judeţul Dolj Deoarece îngrâşâmintele chimice nu pot asigura in totalitate sporurile de recoltă prevăzute pentru 1973, organele agricole ale judeţului Dolj au hotărit ca, pină la 20 februarie, să fie transportată in grădini, plantaţii şi pe terenurile destinate cerealelor şi plantelor tehnice întreaga cantitate de gunoi de grajd existentă în coope­rative, în gospodăriile personale ale cooperatorilor şi la ceilalţi deţinători de animale. Numeroase cooperative au dat curs hotăririi. In afara celor 2 400 de tone de gunoi cu care s-au fertilizat cele 80 de hectare ce vor fi cultivate cu sfeclă de zahăr, coope­ratorii din satul Prapor, comuna Amărăștii de Jos, cară în aceste zile îngrășăminte organice pe terenurile destinate porumbului. Acţiunea se desfăşoară cu intensitate şi în coope­rativele din Leu, Poiana Mare, Mîr­­şani şi altele. Aceste unităţi vor termina transportul şi împrăştierea în­grăşămintelor organice înainte de data stabilită. Am întilnit, însă, in judeţul Dolj şi altfel de situaţii. Cooperativei agri­cole din Sălcuţa i-a fost refuzat, zilele trecute, un credit pe termen scurt in valoare de 200 000 de lei, solicitat pentru procurarea de îngrăşăminte chimice, deşi unitatea se încadra în normele generale de acordare a cre­ditelor de producţie. Pavel Prejbeanu, inspectorul bancar care a avizat negativ cererea, și-a motivat hotărîrea prin aceea că nu este normal să soli­cite credite pentru procurare de În­grășăminte chimice atîta timp cit in cooperativă s-au strins zeci de mii de tone de gunoi de grajd, ci­ acest în­­grășămînt deosebit de valoros nu este folosit de la înființarea coopera­tivei. Hotărîrea inspectorului bancar este, neîndoielnic, justă. Cooperativa agricolă din Padea, comuna Drănic, încă nu a solicitat credite pentru îngrășăminte chimice. Anul trecut, cînd i s-au acordat cre­dite cu această destinaţie, a promis că va folosi gunoiul pe care îl po­sedă. N-a dus însă în cimp nici măcar o singură tonă de îngrăşămint organic. Conducerea cooperativei mo­tivează că n-are mijloace de trans­port, braţe de muncă etc. Dar braţele de muncă cu care a fost strînsă recolta şi mijloacele de transport cu care a fost cărată nu au dispărut din unitate. Nu acestea lipsesc, ci intere­sul pentru folosirea îngrăşămintelor organice. Credem că ar fi drept ca unităţilor care nu utilizează gunoiul de grajd să li se refuze nu numai creditele, ci şi repartiţiile de îngrăşăminte chimice. Poate aşa vor fi învăţate să recurgă la cheltuieli numai după ce au folosit ceea ce au. BARBU SOMEŞAN Dotarea cu aparatură ultramodernă a laboratorului de fiziologie şi biochimie al Staţiunii centrale de cercetări pentru nutriţia ani­malelor din Baloteşti, judeţul Ilfov, permite executarea unor ana­lize riguroase. Rezultatele lor oferă cercetătorilor posibilitatea recomandării pentru practica zootehnică a celor mai eficiente soluţii în centrul dezbaterilor perfecţionarea şi generalizarea acordului global Analiza activităţii pe 1972 le-a prilejuit cooperatorilor din Berzo­­via, judeţul Caraş-Severi, atît sa­tisfacţii, cit şi motive de mîhnire. Producţia globală a depăşit preve­derile cu 12 la sută in sectorul ve­getal şi cu 16 la sută in zootehnie, dar numai la unele produse s-au înregistrat rezultate cu adevărat bune. Griul, cu o recoltă medie ce depăşeşte cu 684 kg pe cea planifi­cată, şi porumbul au dat cele mai mari producţii. La ultima cultură, producţia medie s-a ridicat la 4 065 kg, întrecînd cu peste 1,3 tone pre­vederile , este cea mai mare din istoria unităţii. Cerealele obţinute peste plan — 323 tone la grîu şi 423 tone la porumb — au fost li­vrate in cea mai mare parte la fon­dul de stat. Cele două culturi au fost lucrate în acord global. Noua formă de or­ganizare şi retribuire a muncii a îmbunătăţit participarea la lucru a ■cooperatorilor, a celorlalţi locuitori ai satului, inclusiv a pensionarilor de stat, numeroşi în comună. A­­ceasta a permis aplicarea mai com­pletă a tehnologiilor celor două culturi Darea de seamă şi cei care au luat cuvîntul in adunare au su­bliniat in unanimitate că dacă munca în acord global ar fi fost organizată în toate sectoarele, coo­perativa încheia anul cu un bilanţ mult mai bogat. Afirmaţiile au fost susţinute cu exemple din cul­tura legumelor, cartofilor, fasolei şi din zootehnie. Pentru că la le­gume s-a lucrat de-a valma, la normă, participarea la muncă, în grădină, a fost slabă. Lucrările nu s-au executat la timp şi au fost de o calitate necorespunzătoare. Pro­ducţia medie de pe cele 30 de hec­tare de grădină abia a depăşit cu puţin 11 000 kg. Producţia medie a fost sub, plan cu peste 5 tone la cartofi, cu 303 kg la fasole, cu 100 kg la unul pentru ulei. Dacă nu ar fi realizat din cultura griului şi a porumbului venituri suplimentare în valoare de peste 750 000 de lei, cooperativa nu şi-ar fi realizat în sectorul vegetal producţia globală planificată. Lucrătorii din zootehnie au fost în măsură să raporteze adunării generale îndeplinirea sarcinilor de producţie la laptele de vacă şi la lină, şi realizarea planului de fă­­tări la taurine, ovine şi porcine. Trebuie spus, însă, că la Berzovia nu constituie o problemă realizarea indicatorilor zootehnici pentru că, în loc să ia măsuri pentru îmbu­nătăţirea rezultatelor, consiliul de conducere a ales calea mult mai lesnicioasă a planificării unor pro­ducţii mici. In sprijinul acestei practici se aduce ca argument in­suficienţa furajelor, calitatea ne­corespunzâtoare a adăposturilor. Nu se poate spune, intr-adevăr, că ar exista furaje în cantităţi şi sor­timente optime, dar nu pe seama acestui fapt trebuie puse producţii­le animaliere scăzute, ci pe seama lipsei de cointeresare a îngrijitori­lor. Criticînd activitatea dintr-un sector sau altul, cooperatorii care au luat cuvântul au fost unanim de părere că trebuie generalizat acor­dul global, întărită disciplina în muncă. „Trebuie să fie ridicată calitatea fiecărei lucrări executate — a spus brigadierul Nicolae Seacă — pentru a obţine de pe fiecare sală maximum de producţie. Asigurînd densitatea normală, executînd la timp praşilele, cooperatorii Maria Laia şi Adam Cioloca au obţinut fiecare, pe 2,34 hectare de porumb, cite 14 773 şi, respectiv, 13 873 kg ştiuleţi la hectar. Sofia Zlătaru şi Caloniţa Lupu au recoltat, în schimb, cu peste 5 000 kg mai pu­ţin porumb deoarece n-au aplicat întocmai tehnologiile recomandate. Avem puţin pămînt şi nu ne pu­tem permite să-l exploatăm cu randament scăzut. Cei care vor să lucreze porumb în acord global să se angajeze ferm că în condiţii normale de producţie obţin cel pu­ţin recoltele prevăzute". Ioan Popovici, ajutor de şef fer­mă : „Dacă şi culturile legumicole erau repartizate pe familii şi braţe de muncă, iar retribuirea se făcea în funcţie de producţie, am fi pu­tut constata astăzi că grădina este cel mai rentabil sector al coopera­tivei. Conducerea cooperativei şi a fermei nu s-a obosit, însă, să ex­plice oamenilor avantajele acordu­lui global în legumicultură. Lu­­crînd la normă, cooperatorii nu au fost stimulaţi să lupte pentru pro-’­ducţii mari, de calitate. Anul a­­cesta trebuie neapărat înlocuit sis­temul de muncă la normă prin a­­cordul global". Ecaterina Ursu : „Nici în zooteh­nie cooperatorii nu sunt cointere­saţi în obţinerea de producţii mari. Cu plata la normă, fiecare mun­ceşte cam cit vrea şi, indiferent de cit lucrează unul sau altul, cîştigul nu diferă prea mult. Nu se respec­tă programul, animalele nu sunt hrănite şi îngrijite la timp. Pro­ducţia de lapte pe vacă furajată e, de aceea, mică, deşi avem pă­şuni şi fineţe bune, fînuri cultivate pe 337 de hectare. Un singur lucru a lipsit : interesul nostru, al îngri­jitorilor. Introducerea acordului global în zootehnie va înlătura şi această lipsă". Pentru extinderea acordului glo­bal au pledat şi cooperatorii Ioan Lazici, Ioan Bîcea, Aurelia Bălan, Iosif Ogîrlaci şi toţi ceilalţi care au luat cuvîntul. Ei au făcut nu­meroase propuneri de perfecţiona­re a metodelor de organizare şi re­tribuire a muncii, de executare a unor lucrări hidroameliorative pe malul Bîrzavei, care inundă, în fiecare primăvară, grădina de le­gume, de amplasare mai raţională a culturilor, de modernizare a a­­dăposturilor etc. Toţi participanţii la adunare şi-au exprimat hotărî­rea de a realiza în 1973 producţii superioare celor din 1972. Adunarea generală a coopera­torilor din Berzovia a chemat la întrecere cooperativele agricole din judeţ, angajîndu-se să depă­şească producţiile medii planificate cu 300 kg la grîu, 400 kg la po­rumb, 2 000 kg la cartofi, 2 500 kg la legume, 300 de litri la laptele de vacă etc. în aceste zile, coope­ratorii din Berzovia işi intensifică acţiunile în cimp. Transportă în­grăşăminte organice pe 70 de hec­tare, amendamente, pe 120 hectare. Arboretul şi stufărişul sunt defri­şate de pe întreaga suprafaţă a cooperativei. Pe 100 de hectare se efectuează lucrări de desecări şi se îndiguieşte Bîrzava pe 200 m.l. Propunerile cooperatorilor, avîn­­tul lor în muncă obligă consiliul de conducere să-şi îmbunătăţească activitatea de organizare a produc­ţiei, întregul ansamblu de măsuri propus de cooperatori trebuie să-și găsească aplicarea în cel mai scurt timp. IOSIF FAUR coresp. „Satului socialist" I Cabine de rezistenţă pentru tractoare Asemenea cabine, menite să asi­gure o mai eficientă protecţie a mecanizatorilor în condiţii clima­terice deosebite, vor fi executate­­ şi în cadrul Staţiunii de mecani­­­­zare a agriculturii Ziduri, din ju­deţul Buzău. Pentru început, co­lectivului S.M.A. Ziduri, apreciat pentru realizarea de utilaje com­-I plexe, îi revine sarcina onorării unor comenzi făcute de judeţele Buzău, Prahova şi Vrancea, in valoare de 1,2 milioane lei.I PAGINA 3 în judeţul Dîmboviţa Mecanizatorii contribuie la modernizarea zootehniei începînd de anul trecut, in co­operativele agricole din judeţul Dîmboviţa se desfăşoară o susţinu­tă acţiune de modernizare a sec­toarelor zootehnice. Aproape 30 de adăposturi au fost reamenajari­ şi înzestrate cu reţele electrice, instalaţii de apă, bazine de fer­mentat furajele, iesle şi grătare din beton, fose metalice, adăpă­tori automate, în aşa fel incit hră­­nirea şi adăparea animalelor, pre­cum şi eliminarea dejecţiilor să se poată executa mecanizat. Un astfel de adăpost, a cărui capaci­tate de cazare a fost extinsă de la 100 la 350 de animale, a intrat, de curind, în funcţiune, cu concursul mecanizatorilor de la S.M.A. Co­­mişani, la îngrăşătoria de tineret taurin a cooperativei agricole din aceeaşi localitate. Concomitent cu atacarea lucrărilor de moderni­zare şi în celelalte nouă grajduri de aici, mecanizatorii deschid noi şantiere la Dobra, Odobeşti şi în alte cooperative agricole. De altfel, staţiunile de mecani­zare a agriculturii din judeţul Dîmboviţa s-au angajat să execute în acest an, lucrări de construcţii­­montaj în valoare de 6 400 000 lei, fabricaţia de noi utilaje fiind de peste 2 100 000 lei. Un accent deo­sebit se pune pe realizarea unor cositori pentru recoltarea furaje­lor, mai ales a finului de pe pan­te, precum şi recondiţionarea şi darea în exploatare, în timpul cel mai scurt, a tuturor tocătoarelor mecanice existente in cooperative. • I • i Şi n-au trecut decit doi ani. (Urmare din pag. 1) cit mai mult“ — o idee a cărei e­­senţă este eficienţa. Ce aveau, in­să, pină-n ’70, cooperatorii din A­­vrig ? 1 100—1 300 kg la hectarul de porumb, 6 000—7 000 kg la cel de cartofi, 600—800 kg la grîu. Pu­ţin, foarte puţin. Exista, insă, hărnicia oamenilor. Aceasta a în­ceput să fie mai bine pusă in va­loare, să fie asociată cu priceperea şi organizarea „ca la carte“. Deci­zii tehnice cu suport economic concret, control şi îndrumare a­­tentă, concluzii şi iar decizii pen­tru mai departe — aşa poate fi sintetizat modul de lucru al con­siliului de conducere, al tuturor factorilor de răspundere, al coo­peratorilor din Avrig. „Cit mai mult". Cit anume ? Ia­tă producţiile de anul trecut: 4 900 kg boabe la porumb, 2 150 kg la grîu, 16,3 tone la cartofi, aproape 30 de tone la sfecla de zahăr... Sintetic, 9,8 milioane lei producţie globală, 5 milioane lei venituri bă­neşti. Acestea în condiţiile cind cheltuielile de producţie au fost reduse cu peste 500 000 de lei faţă de cele planificate. — Tot ce se face pe teren se re­flectă şi-n contabilitate — ne spu­nea contabila şefă. Ce vrem să facem, cînd, ce resurse avem, cu ce eficienţă imediată şi de per­spectivă — sunt întrebări cărora le dăm răspuns înaintea luării orică­rei decizii colective. Am reuşit ast­fel ca-n doi ani să lichidăm inte­gral datoriile restante. Saltul randamentelor la toate produsele agricole în condiţiile u­­nor eforturi materiale şi băneşti constante sau mai mici a avut ca efect creşterea substanţială a rod­niciei muncii. De la 10—12 lei, s-a ajuns, in 1972, să se plătească pentru norma de categoria intîi 36 de lei. Dacă adăugăm şi valoa­rea retribuţiei suplimentare, revin circa 50 de lei la norma de mun­că, dublu faţă de prevederi. — Da, în sectorul ,, vegetal" ne-am creat, în ultimii doi ani, o bază solidă; eficienţa economică este in continuă creştere — afirma preşedintele unităţii. Anul acesta este rîndul zootehniei. Ne speciali­zăm in creşterea şi ingrăşarea o­­vinelor pentru export şi in produc­ţia de lapte de vacă. Numărul ani­malelor livrate la export se va du­bla în comparaţie cu cel din 1972. Ferma de taurine o modernizăm. In 1973 va deveni rentabil şi ulti­mul produs — laptele. Realizind şi acest obiectiv, cooperativa noastră nu va mai fi unitatea care vine din urmă. Va fi unitatea care a ajuns din urmă cooperativele frun­taşe şi le va obliga pe ele şi pe celelalte să întindă pasul pentru a nu fi depăşite. Cu cit e mai mare numărul cooperativelor puternice, cu atît mai aprigă este întrecerea, cu atit mai rapid este ritmul dez­voltării agriculturii întregului ju­deț. ••• în sectorul zootehnic şi iarna şi de vîrf, în clişeu , la cooperativa Fi cite 6 000 kg de furaje. vara există un singur sezon — acela liana. Neamţ, se prepară în fiecare zi Foto: EMANUEL TÎNJALA

Next