Satul Socialist, martie 1973 (Anul 5, nr. 1185-1211)
1973-03-01 / nr. 1185
O INIŢIATIVĂ LA ÎNCEPUT DE DRUM ÎN JUDEŢUL BUZĂU Un mecanizator şi trei cooperatori lucrează în acord global 700 DE HECTARE • Cele 100 de hectare sunt repartizate astfel: 20 cu grîu, 65 cu porumb şi 15 cu floarea-soarelui. • Producţiile planificate pentru acest an : 3 000 kg grîu, 5 000 kg porumb şi 2 160 kg floarea-soarelui. • Un cooperator care lucrează în această formaţie mixtă va primi la încheierea socotelilor : 800 kg grîu, 2 000 kg porumb, 40 kg zahăr şi 8 000 lei în numerar. • Retribuţia suplimentară se aplică tuturor celor ce depăşesc planul: 60 la sută în bani, la grîu şi floarea-soarelui şi 40 la sută în natură, la porumb. * Mecanizatorul, în afara salariului tarifar lunar, mai primeşte la sfîrşitul anului: 800 kg porumb, 400 kg grîu şi 1 000 lei. La Sudiţi, Costeşti, Stîlpu, Cirliga Mare şi in alte cîteva cooperative agricole buzoiene se experimentează aplicarea unei noi forme de organizare şi retribuire a muncii în acord global. Despre ce este vorba ? începînd din această primăvară, un mecanizator şi trei cooperatori vor lucra, în acord global, 100 de hectare ! — Ideea a pornit de la necesitatea creşterii continue a producţiei şi productivităţii muncii, factori esenţiali în dezvoltarea avuţiei obşteşti, în sporirea veniturilor cooperatorilor şi a celorlalţi lucrători ai ogoarelor, ne spune GHEORGHE I. NECHILA, preşedintele cooperativei agricole din comuna Movila Banului. Pentru acest an, ne limităm doar la un singur punct experimentat de o sută de hectare. Culturile de pe aceste suprafeţe sunt repartizate astfel: 20 hectare cu grîu, 65 cu porumb şi 15 cu floarea-soarelui, în aşa fel încît muncile cîmpului să nu se suprapună în campaniile de vîrf. Acestei formaţii restrînse (un mecanizator şi trei cooperatori), îi sunt puse la dispoziţie un tractor cu maşinile şi utilajele aferente, o combină C-12, presă de balotat paie, tocătoare de coceni, cantităţile necesare de îngrăşăminte chimice şi ierbicide (pentru că întreaga suprafaţă va fi ierbicidată, evitîndu-se astfel praşilele manuale), adică tot ce trebuie pentru ca munca să se desfăşoare organizat şi fără întrerupere, începînd din primăvară, de la însăminţări şi pînă toamna, la culesul porumbului şi stringerea baloţilor de coceni de pe cîmp. — Ce producţii va trebui să realizeze această formaţie mixtă şi cum va fi retribuit fiecare membru al acesteia ? — în privinţa producţiilor, pentru început consider că planul este modest: 3 000 kg de grîu, 5 000 kg de porumb şi 2 160 kg de floarea-soarelui la hectar. Aceasta, repet, în condiţiile mecanizării complete a tuturor lucrărilor : însămînţare, întreţinere, recoltare. Referitor la partea a doua a întrebării, s-a calculat volumul de muncă ce trebuie efectuat pentru obţinerea acestor recolte şi pe baza tarifelor la tona de produs s-a ajuns la concluzia că fiecare cooperator va putea fi retribuit la încheierea socotelilor cu 800 kg grîu, 2 000 kg porumb, 40 kg zahăr şi 8 000 lei în numerar. Mecanizatorul, pe lingă salariul tarifar lunar, mai primeşte la sfîrşitul anului 800 kg porumb, 400 kg grîu şi 1 000 de Iei în numerar. Aceasta în condiţiile realizării producţiilor planificate. , Dar dacă vor obţine depăşiri cum vor fi stimulaţi ? — Indiferent dacă este vorba de cooperatori sau mecanizatori, pentru depăşirea producţiilor stabili- AL. ŞTEFANESCU IContinuare in pag. a 3-a) în expunerea la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia: „EFECTELE DEOSEBIT DE POZITIVE DIN ACEST AN ŞI ÎNDEOSEBI CELE ÎNREGISTRATE LA CULTURA PORUMBULUI IMPUN CA, PE BAZA EXPERIENŢEI DOBÎNDITE, SĂ SE EXTINDĂ ACORDUL GLOBAL ŞI ÎN CELELALTE RAMURI — ÎN LEGUMICULTURA, VITICULTURA, POMICULTURĂ, CREŞTEREA ANIMALELOR — FOLOSINDU-SE FORME SPECIFICE SECTOARELOR ŞI UNITĂŢILOR ÎN CARE SE APLICĂ“. VINE VREMEA SEMĂNATULUI. AŢI ASIGURAT SĂMÎNŢA, AŢI CONDIŢIONAT-O ŞI ÎNCERCAT-O ? (II) Deşi ne fixasem ca obiectiv al anchetei să analizăm numai aspectele la zi ale asigurării şi pregătirii seminţelor pentru semănat, constatările făcute ne obligă să stăruim şi asupra unor faze anterioare, legate de producerea şi pregătirea materialului semincer. Un inginer cu mare experienţă, a cărui activitate este atestată de numeroasele ordine şi premii cu care a fost distinsă unitatea — Vasile Marinescu de la Cobadin, judeţul Constanţa — ne spunea că încă de acum, din primăvară, poţi şti cine va obţine la toamnă recolte mari şi cine nu. „Se mai întimplă — ne spunea el — să obţii producţii bune şi cu sămînţă primită din altă parte. Dar eu nu am încredere decit în săminţa pe care am încercat-o eu, pe care am produs-o şi conservat-o. Numai aşa am obţinut recorduri*. Şi în judeţul Iaşi am întîlnit multe unităţi -- Holboca, Şipote, Heleşteni, Vlădeni etc. — care şi-au asigurat întreg sortimentul de sămînţă necesar şi pentru care au primit buletine roşii, documente ce atestă nu numai calităţile seminţei, dar şi grija de buni gospodaria cooperatorilor de aici. Din păcate, şi în acest judeţ ne-a fost dat să întîlnim multe şi destul de grave încălcări ale legii privind producerea şi folosirea seminţei şi a materialului săditor. Inginerul Claudiu Gherea, inspector şef al Inspectoratului judeţean pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor, ne informa : „Din cauza unor neajunsuri organizatorice, la această oră multe cooperative agricole sunt rămase în urmă cu selectarea, cu condiţionarea seminţelor. Cooperativa din Bălceşti nu a condiţionat 15 tone de ovăz, iar cea din Cozmeşti de Huşi nici ovăzul şi nici fasolea. Lista cooperativelor care nu au condiţionat nici un bob este destul de lungă : Stolniceni — Prujescu, Răchiteni, Leţcani etc. Unele cooperative, chiar dacă au selecţonat săminţa, nu au primit buletine roşii, datorită depozitării seminţei în condiţii necorespunzătoare. Este, printre altele, şi cazul cooperativei agricole din Voineşti, căreia i s-au respins probele pentru 12 000 kg mazăre şi 4 000 kg ovăz.** Glumind, cu amărăciune, am spune că nu de exactitatea informării, inspectorului şef ne temem. Pentru că, pe ansamblul judeţului, se condiţionaseră doar 176 tone de ovăz — din 250 tone — şi buletine roşii se dăduseră doar pentru 82 tone. In ce priveşte mazărea, lucrurile stau şi mai rău căci abia 53 de tone pot fi folosite la însămînţare din totalul de 150 tone pentru care s-au prezentat probele la laborator. ION ŞERBU ION SACHELARIE MIRON STEFANESCU (Continuare in pag. a 3-a) Astăzi intră în vigoare noul cod al muncii Buletinul nu este o negru fatalitate înaltă expresie a democratismului orînduirii noastre Eveniment de o deosebită semnificaţie politicosocială, elaborarea şi adoptarea noului cod al muncii marchează o etapă nouă, superioară în reglementarea raporturilor de muncă, cărora le făureşte un cadru legislativ perfecţionat în consens cu imperativele actualei etape de dezvoltare a ţării, de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Structurat pe viziunea nouă în care trebuie privite relaţiile dintre persoanele încadrate în muncă şi unităţile respective, viziune în care raporturile de muncă depăşesc cadrul limitat al unor raporturi pur contractuale, ele situîndu-se pe coordonate mult mai largi, corespunzătoare concepţiei eticosociale ce conturează omul muncii, în cadrul societăţii noastre socialiste, în dubla sa calitate de producător şi de proprietar al mijloacelor de producţie, noul cod al muncii se vădeşte o adevărată cartă a muncii. El pune în relief cu pregnanţă rolul social şi moral al muncii, factor care dinamizează şi conştientizează omul, îl ridică pe trepte superioare ale creaţiei libere şi conştiente, îi dă sentimentul „responsabilităţii faţă de propriul lui destin şi al întregului colectiv al cărui membru devine prin încadrarea într-o unitate1*. Munca, în concepţia noului cod are o valoare politică şi prin aceasta umanistă. Relaţia de muncă este privită ca o realitate profund umană, ca fapt social şi politic, care trebuie să se consume înăuntrul unei ordini şi discipline liber consimţite, în conformitate cu legile ţării şi cu o finalitate precisă, ce corespunde însuşi obiectivului principal al strategiei politice a partidului nostru : construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi ţelului fundamental al acestei societăţi — ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a celor ce muncesc. Drepturile şi îndatoririle oamenilor muncii, pe care noul cod le tratează în cadrul aceluiaşi capitol, exprimă înaltul umanism şi democratismul caracteristic societăţii noastre socialiste. Protecţia multilaterală, pe care prevederile codului o asigură exercitării acestor drepturi, îşi găseşte o expresie elocventă în principiul consacrat de art 13, potrivit căruia „Drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul unei tranzacţii, renunţări sau limitări, ele fiind apărate împotriva oricăror încălcări, a manifesărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu". De altfel, grija legiuitorului de a asigura stricta respectare a prevederilor codului se degajă și din numeroase dispoziții care statuează răspunderea ce revine celor ce le încalcă, precum şi prin instituirea unui sistem larg de control asupra respectării dispoziţiilor legale privind raporturile de muncă la care participă sindicatele, organele centrale de stat şi obşteşti ca şi, direct, oamenii muncii înşişi, înfrăţiţi în procesul muncii, în opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, oamenii muncii de la sate ca şi cei de la oraşe, deopotrivă ocrotiţi de lege, văd în prevederile noului cod al muncii, ce intră în vigoare azi, o manifestare elocventă a aplicării principiilor eticii şi echităţii socialiste, un document politico-juridic în care sunt împletite armonios interesele personale ale fiecăruia cu interesele generale ale societăţii. 1° aceste zile, la cooperativa agricolă din Urziceni, judeţul Satu Mare, a început construcţia unei hale pentru păsări, cu o capacitate de 12 000 de găini ouătoare Foto : EMANUEL TÂNJALĂ SITII SOCIIIISI ANUL V Nr. 1185 Naţională a Cooperativelor Agricole de JOI 1 MARTIE 1973 14 pagini — 30 de bani ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. in ziua de 27 februarie 1973 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a discutat proiectul de lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, proiectul de lege cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Curţii Superioare de Control Financiar, proiectul de decret privind înfiinţarea şi funcţionarea Consiliului pentru problemele organizării economico-sociale, precum şi unele propuneri de modificare a legilor nr. 9 şi 10 din anul 1968. S-a stabilit ca proiectele de lege, îmbunătăţite pe baza observaţiilor făcute de Comitetul Executiv, să fie supuse spre dezbatere Plenarei Comitetului Central al partidului. Comitetul Executiv a luat apoi în discuţie informarea cu privire la activitatea de educaţie fizică şi sport, precum şi unele măsuri privind dezvoltarea în continuare a educaţiei fizice şi sportului, stabilind ca acestea să fie supuse Plenarei C.C. al P.C.R. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut şi adoptat unele măsuri cu privire la îmbunătăţirea organizării şi retribuirii muncii în agricultură şi a hotârît ca acestea să fie supuse spre aprobare Plenarei C.C. al P.C.R. Pe linia aplicării în viaţă a hotârîrilor Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român, Comitetul Executiv a stabilit să se ia în continuare măsuri ferme împotriva fenomenelor de birocratism, pentru simplificarea şi reducerea aparatului administrativ al ministerelor şi instituţiilor centrale şi folosirea raţională a specialiştilor şi altor cadre în activitatea productivă din fabrici şi uzine, în sectoarele hotărîtoare ale dezvoltării economice şi sociale a ţârii. Comitetul Executiv a hotârît ca aceste probleme să fie supuse şi Plenarei Comitetului Central al P.C.R. In încheiere, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activității curente. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU VA IACI O VIZITA NEOFICIALĂ DE PRIETENIE ÎN CEHOSLOVACĂ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, va face, la invitaţia tovarăşului Gustav Husak, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, o vizită neoficială de prietenie în Republica Socialistă Cehoslovacă, în primele zile ale lunii martie. Laboranţii Gheorghe Tămădău, Viorica Voriiţ şi Ida Naghi, de la laboratorul fabricii de conserve „AROVIT**, comuna Valea lui Mihai, judeţul Bihor, execută atent analize complexe la diverse produse destinate comerţului. Foto : EMANUEL TÂNJALA ŞEDINŢA BIROULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Marţi 27 februarie,, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a avut loc şedinţa Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Biroul Executiv a discutat proiectul de Hotărîre privind perfecţionarea activităţii consiliilor Frontului Unităţii Socialiste şi creşterea rolului lor în viaţa social-economică a ţării şi a hotărit să-l supună dezbaterii şi aprobării Plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. De asemenea, Biroul Executiv a discutat cererile de aderare la Frontul Unităţii Socialiste a unor asociaţii şi organizaţii obşteşti, a adoptat planul de muncă pe primul semestru al anului în curs şi a rezolvat unele probleme ale activităţii curente. Am vechea convingere că despre pămmtul, acesta darnic au scris frumos, cu suflet, atît de puţini oameni, incit îi poţi lesne număra pe degetele unei iniii. îmi stăruie încă în amintire Bărăganul lui Odobescu, al lui Istrati, al lui Zaharia Stancu ori al lui Dan Bălteanu. Din ţărîna aceasta am ieşit la lumină, înălţindu-mi fruntea, cu dorurile, spre soare, spre mîine. Umblam desculţ prin glodurile acestea. Cîntam dimineţile cu soare şi galben de grîu, număram toamna frunzele căzute şi unghiurile SUFLETUL SĂ-ŢI FIE UNA CU GLIA ţipătoare de cocoare, suspinînd, iar iarna... Iarna mă înfrăţeam cu crivăţul care şuiera bezmetic în larguri. Dădeam fuga cu ciulinii aceia, cu vălătucii, după mine cîinele bătrin, ori îmi sugeam degetul, neinţelegînd de ce oamenii în izmene şi cămeşoaie de cinepă peticită înjurau, bind, nopţile, din ţoiuri, la Calu’ Bălan ori la Călin primaru’. Era trist. Din cind in cînd, îmi fac drum pe acolo, să simt din nou in nări parfumul cunoscut al pâmîntului reavăn, mustind a dărnicie. O, să vedeţi satul ăla, al meu!... Poate doar după plopul înalt de la gară, pe care-l doream pe blazonul Dragalinei natale, să mă încerce regretul. L-au dat oamenii jos, să nu umbrească cartierul nou din spatele gării ? Cobori din vagon şi privirea iţi poposeşte surprinsă, pe halele, turnurile şi coşurile uzinei mecanice, ori pe zveltele siluete ale fabricii de nutreţuri, pe casele din cartierele muncitoreşti, pitite între duzii de un contingent cu mine, pe blocurile noi, cu patru etaje, care abia şi-au primit stăpînii. Şcoala aceea veche, tata a făcut-o. In ea, el şi mama şi-au înădit peste patru decenii de apostolat. Suflet pus în sufletul altora, azi cetăţeni ai ţării acesteia. S-au mai făcut încă două şcoli de atunci. Ţincii nu mai învaţă în odăi cu geamul cu palma, prin casele gospodarilor— la Măgăruş, la DIMITRIE IANCU (Continuare în pag . 2-a)