Satul Socialist, martie 1973 (Anul 5, nr. 1185-1211)

1973-03-01 / nr. 1185

O INIŢIATIVĂ LA ÎNCEPUT DE DRUM ÎN JUDEŢUL BUZĂU Un mecanizator şi trei cooperatori lucrează în acord global 700 DE HECTARE • Cele 100 de hectare sunt repartizate astfel: 20 cu grîu, 65 cu porumb şi 15 cu floarea-soarelui.­­ • Producţiile planificate pentru acest an : 3 000 kg grîu, 5 000 kg porumb şi 2 160 kg floarea-soarelui. • Un cooperator care lucrează în aceas­tă formaţie mixtă va primi la încheierea socotelilor : 800 kg grîu, 2 000 kg po­rumb, 40 kg zahăr şi 8 000 lei în numerar. • Retribuţia suplimentară se aplică tutu­ror celor ce depăşesc planul: 60 la sută în bani, la grîu şi floarea-soarelui şi 40 la sută în natură, la porumb. * Mecanizatorul, în afara salariului tari­far lunar, mai primeşte la sfîrşitul anului: 800 kg porumb, 400 kg grîu şi 1 000 lei. La Sudiţi, Costeşti, Stîlpu, Cir­­liga Mare şi in alte cîteva coope­rative agricole buzoiene se expe­rimentează aplicarea unei noi forme de organizare şi retribuire a muncii în acord global. Despre ce este vorba ? începînd din această primăvară, un mecanizator şi trei cooperatori vor lucra, în acord global, 100 de hectare ! — Ideea a pornit de la necesi­tatea creşterii continue a produc­ţiei şi productivităţii muncii, fac­tori esenţiali în dezvoltarea avu­ţiei obşteşti, în sporirea venituri­lor cooperatorilor şi a celorlalţi lu­crători ai ogoarelor, ne spune GHEORGHE I. NECHILA, preşe­dintele cooperativei agricole din comuna Movila Banului. Pentru acest an, ne limităm doar la un singur punct experimentat de o sută de hectare. Culturile de pe aceste suprafeţe sunt repartiza­te astfel: 20 hectare cu grîu, 65 cu porumb şi 15 cu floarea-soare­lui, în aşa fel încît muncile cîmpu­­lui să nu se suprapună în campa­niile de vîrf. Acestei formaţii res­­trînse (un mecanizator şi trei co­operatori), îi sunt puse la dispozi­ţie un tractor cu maşinile şi uti­la­jele aferente, o combină C-12, presă de balotat paie, tocătoare de coceni, cantităţile necesare de în­grăşăminte chimice şi ierbicide (pentru că întreaga suprafaţă va fi ierbicidată, evitîndu-se astfel praşilele manuale), adică tot ce trebuie pentru ca munca să se des­făşoare organizat şi fără întreru­pere, începînd din primăvară, de la însăminţări şi pînă toamna, la culesul porumbului şi stringerea baloţilor de coceni de pe cîmp. — Ce producţii va trebui să realizeze această formaţie mixtă şi cum va fi retribuit fiecare membru al acesteia ? — în privinţa producţiilor, pen­tru început consider că planul este modest: 3 000 kg de grîu, 5 000 kg de porumb şi 2 160 kg de floarea-soarelui la hectar. Aceasta, repet, în condiţiile mecanizării complete a tuturor lucrărilor : în­­sămînţare, întreţinere, recoltare. Referitor la partea a doua a în­trebării, s-a calculat volumul de muncă ce trebuie efectuat pentru obţinerea acestor recolte şi pe baza tarifelor la tona de produs s-a ajuns la concluzia că fiecare cooperator va putea fi retribuit la încheierea socotelilor cu 800 kg grîu, 2 000 kg porumb, 40 kg za­hăr şi 8 000 lei în numerar. Me­canizatorul, pe lingă salariul tari­far lunar, mai primeşte la sfîrşitul anului 800 kg porumb, 400 kg grîu şi 1 000 de Iei în numerar.­­ Aceasta în condiţiile realiză­rii producţiilor planificate. , Dar dacă vor obţine depăşiri cum vor fi stimulaţi ? — Indiferent dacă este vorba de cooperatori sau mecanizatori, pen­tru depăşirea producţiilor stabili- AL. ŞTEFANESCU IContinuare in pag. a 3-a) în expunerea la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia: „EFECTE­LE DEOSEBIT DE POZITIVE DIN ACEST AN ŞI ÎNDEOSEBI CELE ÎNREGISTRATE LA CULTURA PORUMBULUI IMPUN CA, PE BAZA EXPERIEN­ŢEI DOBÎNDITE, SĂ SE EXTINDĂ ACORDUL GLOBAL ŞI ÎN CELELALTE RAMURI — ÎN LEGU­MICULTURA, VITICULTURA, POMICULTURĂ, CREŞTEREA ANIMALELOR — FOLOSINDU-SE FORME SPECIFICE SECTOARELOR ŞI UNITĂŢI­LOR ÎN CARE SE APLICĂ“. VINE VREMEA SEMĂ­NATULUI. AŢI ASIGURAT SĂMÎNŢA, AŢI CONDIŢIONAT-O ŞI ÎNCERCAT-O ? (II) Deşi ne fixasem ca obiectiv al anchetei să analizăm numai as­pectele la zi ale asigurării şi pre­gătirii seminţelor pentru semănat, constatările făcute ne obligă să stăruim şi asupra unor faze ante­rioare, legate de producerea şi pregătirea materialului semincer. Un inginer cu mare experienţă, a cărui activitate este atestată de numeroasele ordine şi premii cu care a fost distinsă unitatea — Vasile Marinescu de la Cobadin, judeţul Constanţa — ne spunea că încă de acum, din primăvară, poţi şti cine va obţine la toamnă re­colte mari şi cine nu. „Se mai întimplă — ne spunea el — să obţii producţii bune şi cu sămînţă primită din altă parte. Dar eu nu am încredere decit în săminţa pe care am încercat-o eu, pe care am produs-o şi conservat-o. Numai aşa am obţinut recorduri­*. Şi în judeţul Iaşi am întîlnit multe unităţi -- Holboca, Şipote, Heleşteni, Vlădeni etc. — care şi-au asigurat întreg sortimentul de sămînţă necesar şi pentru care au primit buletine roşii, docu­mente ce atestă nu numai calită­ţile seminţei, dar şi grija de buni gospodari­a cooperatorilor de aici. Din păcate, şi în acest judeţ ne-a fost dat să întîlnim multe şi des­tul de grave încălcări ale legii privind producerea şi folosirea se­minţei şi a materialului săditor. Inginerul Claudiu Gherea, inspec­tor şef al Inspectoratului judeţean pentru calitatea seminţelor­­ şi a materialului săditor, ne informa : „Din cauza unor neajunsuri orga­nizatorice, la această oră multe cooperative agricole sunt rămase în urmă cu selectarea, cu condi­ţionarea seminţelor. Cooperativa din Bălceşti nu a condiţionat 15 tone de ovăz, iar cea din Cozmeşti de Huşi nici ovăzul şi nici faso­lea. Lista cooperativelor care nu au condiţionat nici un bob este destul de lungă : Stolniceni — Prujescu, Răchiteni, Leţcani etc. Unele cooperative, chiar dacă au selecţonat săminţa, nu au primit buletine roşii, datorită depozitării seminţei în condiţii necorespunză­­toare. Este, printre altele, şi ca­zul cooperativei agricole din Voi­­neşti, căreia i s-au respins probele pentru 12 000 kg mazăre şi 4 000 kg ovăz.** Glumind, cu amărăciune, am spune că nu de exactitatea infor­mării, inspectorului şef ne temem. Pentru că, pe ansamblul judeţu­lui, se condiţionaseră doar 176 tone de ovăz — din 250 tone — şi bu­letine roşii se dăduseră doar pentru 82 tone. In ce priveşte mazărea, lucrurile stau şi mai rău căci abia 53 de tone pot fi folosite la în­­sămînţare din totalul de 150 tone pentru care s-au prezentat pro­bele la laborator. ION ŞERBU ION SACHELARIE MIRON STEFANESCU (Continuare in pag. a 3-a) Astăzi intră în vigoare noul cod al muncii Buletinul nu este o negru fatalitate înaltă expresie a democratismului orînduirii noastre Eveniment de o deosebită semnificaţie politico­­socială, elaborarea şi adoptarea noului cod al mun­cii marchează o etapă nouă, superioară în regle­mentarea raporturilor de muncă, cărora le făureşte un cadru legislativ perfecţionat în consens cu im­perativele actualei etape de dezvoltare a ţării, de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvol­tate. Structurat pe viziunea nouă în care trebuie pri­vite relaţiile dintre persoanele încadrate în muncă şi unităţile respective, viziune în care raporturile de muncă depăşesc cadrul limitat al unor raporturi pur contractuale, ele situîndu-se pe coordonate mult mai largi, corespunzătoare concepţiei etico­­sociale ce conturează omul muncii, în cadrul socie­tăţii noastre socialiste, în dubla sa calitate de pro­ducător şi de proprietar al mijloacelor de produc­ţie, noul cod al muncii se vădeşte o adevărată cartă a muncii. El pune în relief cu pregnanţă rolul social şi moral al muncii, factor care dinamizează şi con­ştientizează omul, îl ridică pe trepte superioare ale creaţiei libere şi conştiente, îi dă sentimentul „res­ponsabilităţii faţă de propriul lui destin şi al în­tregului colectiv al cărui membru devine prin în­cadrarea într-o unitate1*. Munca, în concepţia nou­lui cod are o valoare politică şi prin aceasta uma­nistă. Relaţia de muncă este privită ca o realitate profund umană, ca fapt social şi politic, care tre­buie să se consume înăuntrul unei ordini şi dis­cipline liber consimţite, în conformitate cu legile ţării şi cu o finalitate precisă, ce corespunde în­suşi obiectivului principal al strategiei politice a partidului nostru : construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi ţelului fundamental al acestei societăţi — ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a celor ce muncesc. Drepturile şi îndatoririle oamenilor muncii, pe care noul cod le tratează în cadrul aceluiaşi capi­tol, exprimă înaltul umanism şi democratismul ca­racteristic societăţii noastre socialiste. Protecţia multilaterală, pe care prevederile codului o asi­gură exercitării acestor drepturi, îşi găseşte o ex­presie elocventă în principiul consacrat de art 13, potrivit căruia „Drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul unei tranzacţii, re­nunţări sau limitări, ele fiind apărate împotriva oricăror încălcări, a manifesărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu". De altfel, grija legiuitorului de a asigura stricta respectare a prevederilor codului se degajă și din numeroase dispoziții care statuează răspunderea ce revine celor ce le încalcă, precum şi prin instituirea unui sistem larg de control asu­pra respectării dispoziţiilor legale privind rapor­turile de muncă la care participă sindicatele, or­ganele centrale de stat şi obşteşti ca şi, direct, oa­menii muncii înşişi, înfrăţiţi în procesul muncii, în opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, oa­menii muncii de la sate ca şi cei de la oraşe, deo­potrivă ocrotiţi de lege, văd în prevederile noului cod al muncii, ce intră în vigoare azi, o mani­festare elocventă a aplicării principiilor eticii şi echităţii socialiste, un document politico-juridic în care sunt împletite armonios interesele personale ale fiecăruia cu interesele generale ale societăţii. 1° aceste zile, la cooperativa agricolă din Urziceni, judeţul Satu Mare, a început construcţia unei hale pentru păsări, cu o capacitate de 12 000 de găini ouătoare Foto : EMANUEL TÂNJALĂ SITII SOCIIIISI ANUL V Nr. 1185 Naţională a Cooperativelor Agricole de JOI 1 MARTIE 1973 1­4 pagini — 30 de bani ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. in ziua de 27 februarie 1973 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al Co­mitetului Central al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a discutat pro­iectul de lege privind înfiinţarea, orga­nizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, proiectul de lege cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Curţii Superioare de Con­trol Financiar, proiectul de decret pri­vind înfiinţarea şi funcţionarea Consi­liului pentru problemele organizării economico-sociale, precum şi unele propuneri de modificare a legilor nr. 9 şi 10 din anul 1968. S-a stabilit ca pro­iectele de lege, îmbunătăţite pe baza observaţiilor făcute de Comitetul Exe­cutiv, să fie supuse spre dezbatere Plenarei Comitetului Central al parti­dului. Comitetul Executiv a luat apoi în discuţie informarea cu privire la acti­vitatea de educaţie fizică şi sport, pre­cum şi unele măsuri privind dezvoltarea în continuare a educaţiei fizice şi spor­tului, stabilind ca acestea să fie su­puse Plenarei C.C. al P.C.R. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut şi adoptat unele măsuri cu privire la îmbunătăţirea organizării şi retribuirii muncii în agricultură şi a hotârît ca acestea să fie supuse spre aprobare Plenarei C.C. al P.C.R. Pe linia aplicării în viaţă a hotârî­­rilor Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român, Comitetul Executiv a stabilit să se ia în continuare măsuri ferme împotriva fenomenelor de biro­cratism, pentru simplificarea şi redu­cerea aparatului administrativ al mi­nisterelor şi instituţiilor centrale şi fo­losirea raţională a specialiştilor şi altor cadre în activitatea productivă din fa­brici şi uzine, în sectoarele hotărîtoare ale dezvoltării economice şi sociale a ţârii. Comitetul Executiv a hotârît ca aceste probleme să fie supuse şi Ple­narei Comitetului Central al P.C.R. In încheiere, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activității curente. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU VA IACI O VIZITA NEOFICIALĂ DE PRIETENIE ÎN CEHOSLOVACĂ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, va face, la invita­ţia tovarăşului Gustav Husak, se­cretar general al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist din Cehoslovacia, o vizită neoficială de prietenie în Republica Socia­listă Cehoslovacă, în primele zile ale lunii martie. Laboranţii Gheorghe Tămă­­dău, Viorica Voriiţ şi Ida Naghi, de la laboratorul fa­bricii de conserve „AROVIT**, comuna Valea lui Mihai, jude­ţul Bihor, execută atent ana­lize complexe la diverse pro­duse destinate comerţului. Foto : EMANUEL TÂNJALA ŞEDINŢA BIROULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Marţi 27 februarie,, sub preşedin­ţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a avut loc şedinţa Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Biroul Executiv a discutat proiec­tul de Hotărîre privind perfecţiona­rea activităţii consiliilor Frontului Unităţii Socialiste şi creşterea rolu­lui lor în viaţa social-economică a ţării şi a hotărit să-l supună dezba­terii şi aprobării Plenarei Consiliu­lui Naţional al Frontului Unităţii So­cialiste. De asemenea, Biroul Execu­tiv a discutat cererile de aderare la Frontul Unităţii Socialiste a unor asociaţii şi organizaţii obşteşti, a adoptat planul de muncă pe primul semestru al anului în curs şi a re­zolvat unele probleme ale activităţii curente. Am vechea convingere că despre pămmtul, acesta darnic au scris frumos, cu suflet, atît de puţini oameni, incit îi poţi lesne număra pe degetele unei inii­i. îmi stăruie încă în a­­mintire Bărăganul lui Odo­­bescu, al lui Istrati, al lui Zaharia Stancu ori al lui Dan Bălteanu. Din ţărîna aceasta am ieşit la lumină, înălţin­­du-mi fruntea, cu dorurile, spre soare, spre mîine. Um­blam desculţ prin glodurile acestea. Cîntam dimineţile cu soare şi galben de grîu, număram toamna frun­zele căzute şi unghiurile SUFLETUL SĂ-ŢI FIE UNA CU GLIA ţipătoare de cocoare, susp­i­­nînd, iar iarna... Iarna mă înfrăţeam cu crivăţul care şu­iera bezmetic în larguri. Dă­deam fuga cu ciulinii aceia, cu vălătucii, după mine cîinele bătrin, ori îmi sugeam degetul, neinţelegînd de ce oa­menii în izmene şi cămeşoaie de c­inepă peticită înjurau, bind, nopţile, din ţoiuri, la Calu’ Bălan ori la Călin pri­maru’. Era trist. Din cind in cînd, îmi fac drum pe acolo, să simt din nou in nări parfumul cunoscut al pâmîntului reavăn, mustind a dărnicie. O, să vedeţi satul ăla, al meu!... Poate doar după plopul înalt de la gară, pe care-l doream pe blazonul Dragalinei natale, să mă în­cerce regretul. L-au dat oame­nii jos, să nu umbrească car­tierul nou din spatele gării ? Cobori din vagon şi privirea iţi poposeşte surprinsă, pe ha­lele, turnurile şi coşurile uzi­nei mecanice, ori pe zveltele siluete ale fabricii de nutre­ţuri, pe casele din cartierele muncitoreşti, pitite între duzii de un contingent cu mine, pe blocurile noi, cu patru etaje, care abia şi-au primit stăpînii. Şcoala aceea veche, tata a făcut-o. In ea, el şi mama şi-au înădit peste patru­ decenii de apostolat. Suflet pus în sufle­tul altora, azi cetăţeni ai ţării acesteia. S-au mai făcut încă două şcoli de atunci. Ţincii nu mai învaţă în odăi cu geamul cu­ palma, prin casele gospodarilor— la Măgăruş, la DIMITRIE IANCU (Continuare în pag . 2-a)

Next