Satul Socialist, martie 1973 (Anul 5, nr. 1185-1211)
1973-03-22 / nr. 1203
ADUNAREA GENERALĂ expresie a democraţiei cooperatiste „în sectorul cooperatist al agriculturii este necesar să se acorde mai multă atenţie dezvoltării democraţiei cooperatiste, dezbaterii în cadrul adunărilor generale a tuturor problemelor privind activitatea de producţie, organizarea muncii, retribuirea ţăranilor”. (Din Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauţescu la Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din 19—21 iulie — 1972). Intruchipind conducerea colectivă în forma ei cea mai largă, adunarea generală reprezintă, totodată, cadrul politic şi organizatoric de participare activă, deplină a cooperatorilor la conducerea treburilor obşteşti. Cooperatorii sunt, în plenul lor, cei care stabilesc planurile de dezvoltare curentă şi de perspectivă şi aprobă contractele economice, repartiţia fondurilor, investiţiile, modul de organizare şi retribuire a muncii, hotărînd, deci, asupra întregii activităţi economico-financiare şi organizatorice a cooperativei. Măsura în care adunarea generală valorifică experienţa colectivă a masei de ţărani cooperatori şi asigură fiecărui participant posibilitatea de a-şi spune părerea asupra problemelor ce se dezbat, pentru a ajuta — prin propuneri, sugestii, critici — la adoptarea unor hotâriri cit mai judicioase, măsura în care dezbate problemele şi sarcinile majore, curente şi de perspectivă ale cooperativei respective, măsura în care contribuie la îmbunătăţirea întregii activităţi organizatorice, economice, politice şi social-culturale, depinde de o serie de factori, între care şi alegerea subiectelor pe care le dezbate. In vederea selecţionării judicioase a problemelor şi asigurării unei perspective clare in cuprinderea principalelor aspecte ale activităţii economice şi organizatorice, consiliile de conducere trebuie să întocmească o tematică orientativă la începutul fiecărui an, eşalonînd subiectele pe trimestre. Dată fiind mulţimea problemelor NICOLAE MOCIOIU secretar adjunct de comisie la Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţia (Continuare in pag. a 3-a) PENTRU ÎNLĂTURAREA PERICOLULUI BĂLTIRILOR* nici un efort nu trebuie precupeţit * CE SE IMPUNE IN INCINTELE INDIGUITE SI SISTEMELE DE IRIGATII I 1 In cadrul agriculturii noastre intensive, aflate in plin proces de modernizare, obţinerea unei eficiente cit mai ridicate presupune, în primul rind, folosirea completă, raţională, a fiecărui metru pătrat de pămînt. îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor anuale de plan depind în bună măsură de modul în care vom reuşi în această primăvară să prevenim şi să combatem excesul de umiditate, pentru ca fiecare tarla să poată fi însărpînţată la vreme. Pentru a vedea ce măsuri trebuie luate în acest scop, am purtat o discuţie cu ing. VIRGIL MATEI, director tehnic în Centrala de exploatare şi întreţinere a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi gospodărirea apelor. — In incintele îndiguite şi desecate amenajate în sisteme mari, care însumează peste 1 250 000 de hectare, consider că nu vor apare probleme deosebite, a subliniat interlocutorul. Concomitent cu deszăpezirea principalelor căi de comunicaţie, o parte din utilajele de 3500 de hectare desecate în zona Vinga — Biled — Beregsău Constructorii sistemului de desecare de la Vinga-Biled-Beregsău — sistem menit să ferească de excesul de umiditate mai bine de 25 000 hectare au reuşit printr-o bună organizare a muncii să dea în exploatare, cu mult înainte de termen cele 5 baraje de retenţie a apei. Un alt obiectiv, prevăzut a fi finalizat la sfîrşitul lunii noiembrie, se află de pe acum gata de a fi predat beneficiarului. Este vorba de terminarea lucrărilor de desecare pe 3 500 hectare pe care întreprinderea agricolă de stat Becichextecul Mic le va putea cultiva nestingherit în acest an. La realizarea acestui devans a contribuit priceperea organizatorică a şefului de şantier — ing. loan Coman — şi a tehnicienilor loan Barbu şi loan Huth, cit şi hărnicia dragliniştilor şi buldozeriştilor loan Ianău, Floarea Radu, Vasile Isai, Gheorghe Cărbunaru şi mulţi alţii care, antrenaţi în întrecerea socialistă au putut să înfrîngă capriciile vremii pentru a contribui din plin la înfăptuirea înainte de termen a sarcinilor actualului cincinal. IOSIF FAUR coresp. „Satului socialist" rasiere grele, pe care le avem în dotare, au lucrat la deblocarea staţiilor de pompare. Toate cele 420 de staţii existente în teritoriu sunt pregătite să funcţioneze la întreaga lor capacitate. Dar cu această măsură nu înseamnă că s-a asigurat evacuarea apelor în exces. Zăpada a fost troienită în canale, îngreunînd scurgerea apei spre staţiile de pompare. De aceea, cu sape şi lopeţi, cu ajutorul unor mijloace mecanice, lucrătorii sistemelor noastre au trecut la deszăpezirea canalelor colectoare mari, la deblocarea subtraversărilor, a podurilor şi podeţelor aflate pe reţeaua principală de evacuare. Apa rezultată din topirea zăpezii se evacuează în momentul de faţă, prin staţiile care funcţionează deocamdată cu capacităţi reduse. Acţiunea nu poate fi socotită încheiată decit în momentul în care fiecare parcelă va fi zvîntată şi însămînţată. Aceleaşi lucrări pe care le execută personalul din sisteme trebuie făcute de fiecare din beneficiarii noştri. In acest sens cadrele tehnice ale întreprinderilor teritoriale au luat legătura cu I.A.S. şi cooperativele agricole de producţie din zonă, stabilind cu aceştia complexul de lucrări ce se impun a fi executate de urgenţă. — Sunt însă unele suprafeţe amenajate pentru irigaţii pe care în momentul de faţă apa bălteşte. Aici ce trebuie făcut ? — In asemenea situaţie se află suprafeţe restrînse din judeţele Brăila, Ialomiţa şi Ilfov. Pentru înlăturarea băltirilor de pe aceste suprafeţe se poate utiliza reţeaua de irigaţie, în fiecare sistem existînd posibilitatea evacuării surplusului de apă din incintele amenajate spre privaturi naturale. Acolo unde canalele sunt executate în dublu, sub nivelul terenului, scurgerea apelor se poate realiza gravitaţional. In cazul unor zone depresionare se recomandă utilizarea motopompelor cu ajutorul cărora apa poate fi introdusă în reţeaua canalelor existente. Desigur, imediat după utilizarea canalelor în scopul evacuării excesului de umi-Convorbire consemnată de CONSTANTIN ONOFREI (Continuare in pag. a 3-a) La Pogoanele, în judeţul Buzău, toate forţele satului sunt concentrate acum in cimp la săparea de canale pentru scurgerea apelor provenite din topirea zăpezilor Foto : C. STOICESCU ©- A fi respectată disciplina de producţie - iată una din condiţiile hotăritoare, esenţiale, ale îndeplinirii sarcinilor de plan care stau în faţa fiecărui colectiv de muncă. Ne referim nu atît la o disciplină impusă, supravegheată de către anumiţi „oameni de ordine", ci la una liber consimţită, care să ţină de comportamentul firesc al fiecăruia dintre noi. MUNCA, în societatea noastră socialistă multilateral dezvoltată, o asemenea disciplină presupune. Ea se dovedeşte a fi o necesitate in toate sectoarele vieţii economice. Bineînţeles, nu spunem lucruri noi. Nu există muncitor, ţăran sau intelectual în această ţară care să nu cunoască ce mare rol, ce puternică inrîurire poate să aibă disciplina în realizarea tuturor obiectivelor, a atingerii tuturor ţelurilor noastre. Dar, de la a cunoaşte nişte norme ale eticii şi vieţii sociale şi pînă... la a le respecta, se pare că e o oarecare distanţă. Nu întotdeauna, nu peste tot. Ba, trebuie să precizăm chiar, judecata noastră a fost impusă de cazurile izolate, puţine la număr, în care disciplina despre care vorbim n-a mai fost.., liber consimţită. Am descoperit asemenea cazuri, şi nu mică ne-a fost mirarea, cînd am observat că disciplina de producţie nu era respectată tocmai de cei care aveau în mină destinele unui colectiv de muncă, C.A.P. Focşani, judeţul Vrancea. Nu demult, adunarea generală a comuniştilor de aici a dezbătut un caz care ne poate servi ca exempluDe data aceasta, cei puşi în discuţie au fost tovarăşii din conducerea unităţii : Ion Arghiroiu, preşedintele cooperativei, Nicolae Badiu, inginer şef, Vasile Paraschiv, şeful fermei nr. 2, Grigore Miron, contabil şef. Ce se întîmplase ? De cîtva timp, mai ales în ultimul an, rezultatele cooperativei agricole s-au dovedit a fi din ce în ce mai slabe. In procesul de producţie îşi făcuseră loc dezorganizarea, lipsa de interes, indisciplina. La nivelul conducerii era întreţinută o permanentă stare de tensiune, datorită şicanărilor, neînţelegerilor care degenerau pînă la insultă, dorinţei de a conduce neapărat de unul singur. Mereu se găsea cineva care să-l arate cu degetul pe cel de alături : „El este vinovat de tot ce se întîmplă ! Este un incompetent !“ Nu era vorba de incompetenţă, ci de nerespectarea principiilor conducerii colective Fiecare dădea cite o dispoziţie, fără să ţină cont şi de părerea celuilalt. „Eu mi-s preşedinte ! — spune Arghiroiu şi proceda cum îl tăia capul. „Dacă nu-mi pun eu semnătura, degeaba !“ — îl apostrofa contabilul. In acest timp, şeful fermei nr. 2 umbla in stare de ebrietate, favoriza pe unii şi cocoloşea lipsurile altora, iar inginerul şef s-a împăcat cu această situaţie , lăsînd treburile să meargă de la sine a provocat serioase pagube materiale întregii unităţi. Atitudinea comuniştilor a fost fermă : Arghiroiu-sancţionat cu vot de blam cu avertisment. Paraschiv - exclus din rindurile membrilor de partid, Badiu — vot de blam- Adunarea generală a comuniştilor a recomandat adunării generale a membrilor cooperatori scoaterea din funcţie a celor sancţionaţi, iar abaterile mai grave să fie sesizate organelor de urmărire penală. Principalii vinovaţi sunt cei care au primit sancţiuni. întrebăm, totuşi , de ce activiştii şi specialiştii U.J.C.A.P. şi D.G.A.I.A.A- Focşani, care răspundeau de această unitate şi cunoşteau situaţia creată, n-au intervenit la momentul oportun pentru a trage semnalul de alarmă ? De ce s-a aşteptat această adunare în care s-a spus : „Ştiţi, vina este şi a noastră, că nu i-am ajutat la timp..." ? De ce nu s-a acţionat în spiritul statutului, al legilor în vigoare ? Comuniştii aveau această datorie, acest drept, aşa cum au avut şi dreptul să ridice mina pentru a vota sancţiunile amintite. Dar nu numai ei ci toţi cooperatorii aveau datoria să nu lase să se perpetueze asemenea lipsuri .Este o obligaţie nu numai impusă de lege, de statut, dar şi morală. V. NANEA Dreptul de a sancţiona obligația de a preveni MN ■rtru FATA. ANUL V Nr. 1203 mi ou 1 22 MARTIE 1973 4 pagini — 30 baniSATUL SOCIALIST !f?«x ''Jli £&&& IMnwaMli Hon8!â 'r'a' Cooperativelor Agricole de ,Pfrodu O bună paria a fermelor legumicole din cooperativele agricole mehedinţene vor primi în această primăvară cantităţi însemnate de răsaduri produse în sera înmulţitor a întreprinderii intercooperatiste din Vînători-Şimian. In imagine, un nou transport de răsaduri este pregătit pentru a fi plantat in solariile unităților legumicole. In legatură cu eficienţa activitâţii echipelor de control obştesc ! E nevoie SĂ DEMONSTRĂM NECESITATEA MĂSURILOR OPERATIVE? In cadrul unei anchete întreprinsă în cîteva comune din judeţul Argeş, am desprins unele concluzii în legătură cu valorificarea propunerilor făcute de echipele de control obştesc. Despre eficienţa acestui control ne-a vorbit şi Valeriu Pisică, preşedintele unei echipe din satul Văcarea, comuna Mihăieşti. „ In urma unei verificări efectuate recent, am constatat, la magazinul mixt, că gestionarul Valeriu Dragomir comite abateri de la regulile de comerţ , nu afişează preţuri, se prezintă în faţa publicului într-o ţinută necorespunzătoare, depozitează mărfuri perisabile în aer liber, determinînd degradarea lor. Aceste concluzii au fost semnalate preşedintelui cooperativei de consum, Gh. Stoica. După o săptămînă, timp în care puteau fi remediate deficienţele, am revenit. Nimic schimbat. Ca urmare, am sesizat consiliul comunal al Frontului Unităţii Socialiste. Imediat, a avut loc o adunare, la comitetul comunal de partid, în care s-a trasat ca sarcină conducerii cooperativei de consum, să rezolve operativ propunerile noastre. In numai cîteva zile, lucrurile s-au îndreptat. Reţinem din exemplu două condiţii esenţiale ale eficienţei controlului obştesc : revenirea echipei, pentru constatarea măsurilor întreprinse de cei in drept şi promptitudinea sprijinului acordat de consiliul comunal al F.U.S. şi de comitetul comunal de partid-Am întîlnit situaţii în care aceste cerinţe, pe care practica de pînă acum a controlului obştesc le impune cu necesitate, nu sunt respectate. Există comune în care echipele de control obştesc nu au întreprins nimic pe linia atribuţiilor ce le revin sau, mai grav, deşi s-au efectuat verificări şi s-au propus măsuri, nimeni nu le-a valorificat, ele fiind, încă, AL. SOLOMONESCU (Continuare In pag. a 2-a) al ViiMcii, Sociale, ftaeteoUtui etc rrPTPTTT 1. DE CE îl RESPECTĂ OAMENII; 2. DE CE AU ÎNCREDERE ÎN El Şl îl URMEAZĂ ÎN ORICE ACŢIUNE; 3. CUM AU REUŞIT SĂ SE FACĂ ECOUL GÎNDURILOR Şl NĂZUINŢELOR OAMENILOR, SĂ-I ÎNŢELEAGĂ Şl SĂ ACŢIONEZE ÎN INTERESUL BUNĂSTĂRII LOR, AL PROGRESULUI Cercetarea de laborator a constituit Întotdeauna un bun prilej pentru verificarea cunoştinţelor teoretice însuşite de studenţi la cursuri, în fotografie, un aspect din timpul orei de laborator la facultatea de horticultură din Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu“ Bucureşti, în pagina a 2-a La 31 martie, 80 de ani de la crearea P.S.D.M.R. — moment de însemnătate istorică în organizarea clasei noastre muncitoare GAZETA „MUNCA" — PUBLICAȚIE MILITANTĂ PENTRU ÎNTEMEIEREA PARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT AL MUNCITORILOR DIN ROMÂNIA „Să măsori de zece ori pînă tai o dată“ — In fruntea cooperativei fiind, aţi făcut şcoala conducerii. In fruntea ei fiind, aţi fost distins cu titlul de Erou al Muncii Socialiste. Ce-i determină pe săteni să spună despre un preşedinte : „Omul acesta e bun acolo unde 1-am pus". ? — Cînd oamenii spun asta e bine. Cînd o spune cel în cauză nu e tot atît de bine. Mai se îmtîmplă şi aşa. Cîţi au rămas pe drum din Dialog cu DUMITRU DINIŞOR, Erou al Muncii Socialiste, preşedintele cooperativei agricole de producţie Goicea Mare, judeţul Dolj, cîţi am cunoscut eu, cu ideea că funcţia asta le-a fost dată pe viaţă. Dar n-a existat în viaţa satului românesc o şcoală a iniţiativei, a curajului de a privi înainte, de a anticipa soluţiile, aşa cum este cooperativa agricolă de producţie. Cel mulţumit de sine intră în contradicţie cu caracterul dinamic al acestei instituţii. Eu ce spun acum n-am învăţat din tratate. E de ajuns să nu uiţi de bunul simţ ţărănesc, de existenţa celor din jurul tău, de viaţa lor. Eroul muncii so- ELISEI TARŢA (Continuare în pag. a 4-a)