Satul Socialist, martie 1973 (Anul 5, nr. 1185-1211)

1973-03-22 / nr. 1203

ADUNAREA GENERALĂ expresie a democraţiei cooperatiste „în sectorul cooperatist al agriculturii este ne­cesar să se acorde mai multă atenţie dezvoltării democraţiei cooperatiste, dezbaterii în cadrul adu­nărilor generale a tuturor problemelor privind activitatea de producţie, organizarea muncii, re­tribuirea ţăranilor”. (Din Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauţescu la Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din 19—21 iulie — 1972). Intruch­ipind conducerea colecti­vă în forma ei cea mai largă, adu­narea generală reprezintă, totodată, cadrul politic şi organizatoric de participare activă, deplină a coope­ratorilor la conducerea treburilor obşteşti. Cooperatorii sunt, în ple­nul lor, cei care stabilesc planurile de dezvoltare curentă şi de per­spectivă şi aprobă contractele eco­nomice, repartiţia fondurilor, in­vestiţiile, modul de organizare şi retribuire a muncii, hotărînd, deci, asupra întregii activităţi economi­­co-financiare şi organizatorice a cooperativei. Măsura în care adunarea genera­lă valorifică experienţa colectivă a masei de ţărani cooperatori şi asi­gură fiecărui participant posibili­tatea de a-şi spune părerea asupra problemelor ce se dezbat, pentru a ajuta — prin propuneri, sugestii, critici — la adoptarea unor hotâriri cit mai judicioase, măsura în care dezbate problemele şi sarcinile ma­jore, curente şi de perspectivă ale cooperativei respective, măsura în care contribuie la îmbunătăţirea întregii activităţi organizatorice, e­­conomice, politice şi social-cultu­­rale, depinde de o serie de factori, între care şi alegerea subiectelor pe care le dezbate. In vederea selecţio­nării judicioase a problemelor şi asigurării unei perspective clare in cuprinderea principalelor aspecte ale activităţii economice şi organi­zatorice, consiliile de conducere trebuie să întocmească o tematică orientativă la începutul fiecărui an, eşalonînd subiectele pe trimestre. Dată fiind mulţimea problemelor NICOLAE MOCIOIU secretar adjunct de comisie la Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţia (Continuare in pag. a 3-a) PENTRU ÎNLĂTURAREA­ PERICOLULUI BĂLTIRILOR* nici un efort nu trebuie precupeţit * CE SE IMPUNE IN INCINTELE INDIGUITE SI SISTEMELE DE IRIGATII I 1 In cadrul agriculturii noastre intensive, aflate in plin proces de modernizare, obţinerea unei eficiente cit mai ridicate presupune, în primul rind, folosirea completă, raţională, a fiecărui metru pătrat de pămînt. îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor anuale de plan depind în bună măsură de modul în care vom reuşi în această primăvară să prevenim şi să combatem excesul de umiditate, pentru ca fiecare tarla să poată fi însărpînţată la vreme. Pentru a vedea ce măsuri tre­buie luate în acest scop, am purtat o discuţie cu ing. VIRGIL MATEI, director tehnic în Centrala de ex­ploatare şi întreţinere a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi gospo­dărirea apelor. — In incintele îndiguite şi dese­­cate amenajate în sisteme mari, care însumează peste 1 250 000 de hectare, consider că nu vor apare probleme deosebite, a subliniat in­terlocutorul. Concomitent cu des­zăpezirea principalelor căi de co­municaţie, o parte din utilajele de­ 3500 de hectare desecate în zona Vinga — Biled — Beregsău Constructorii sistemului de desecare de la Vinga-Biled-Be­­regsău — sistem menit să fe­rească de excesul de umiditate mai bine de 25 000 hectare au reuşit printr-o bună organizare a muncii să dea în exploatare, cu mult înainte de termen cele 5 baraje de retenţie a apei. Un alt obiectiv, prevăzut a fi finalizat la sfîrşitul lunii noiembrie, se află de pe acum gata de a fi predat beneficiarului. Este vor­ba de terminarea lucrărilor de desecare pe 3 500 hectare pe care întreprinderea agricolă de stat Becichextecul Mic le va pu­tea cultiva nestingherit în acest an. La realizarea acestui de­va­ns a contribuit priceperea or­ganizatorică a şefului de şan­tier — ing. loan Coman — şi a tehnicienilor loan Barbu şi loan Huth, cit şi hărnicia dragliniş­­tilor şi buldozeriştilor loan Ia­­nău, Floarea Radu, Vasile Isai, Gheorghe Cărbunaru şi mulţi alţii care, antrenaţi în întrece­rea socialistă au putut să înfrîn­­gă capriciile vremii pentru a contribui din plin la înfăptuirea înainte de termen a sarcinilor actualului cincinal. IOSIF FAUR coresp. „Satului socialist" rasiere grele, pe care le avem în dotare, au lucrat la deblocarea sta­ţiilor de pompare. Toate cele 420 de staţii existente în teritoriu sunt pregătite să funcţioneze la întrea­ga lor capacitate. Dar cu această măsură nu înseamnă că s-a asigu­rat evacuarea apelor în exces. Ză­pada a fost troienită în canale, în­­greunînd scurgerea apei spre sta­ţiile de pompare. De aceea, cu sape şi lopeţi, cu ajutorul unor mijloace mecanice, lucrătorii sistemelor noastre au trecut la deszăpezirea canalelor colectoare mari, la deblo­carea subtraversărilor, a podurilor şi podeţelor aflate pe reţeaua prin­cipală de evacuare. Apa rezultată din topirea zăpezii se evacuează în momentul de faţă, prin staţiile care funcţionează deocamdată cu capacităţi reduse. Acţiunea nu poa­te fi socotită încheiată decit în momentul în care fiecare parcelă va fi zvîntată şi însămînţată. A­­celeaşi lucrări pe care le execută personalul din sisteme trebuie fă­cute de fiecare din beneficiarii noş­tri. In acest sens cadrele tehnice ale întreprinderilor teritoriale au luat legătura cu I.A.S. şi coopera­tivele agricole de producţie din zo­nă, stabilind cu aceştia complexul de lucrări ce se impun a fi execu­tate de urgenţă. — Sunt însă unele suprafeţe a­­menajate pentru irigaţii pe care în momentul de faţă apa bălteşte. Aici ce trebuie făcut ? — In asemenea situaţie se află suprafeţe restrînse din judeţele Brăila, Ialomiţa şi Ilfov. Pentru în­lăturarea băltirilor de pe aceste suprafeţe se poate utiliza reţeaua de irigaţie, în fiecare sistem exis­­tînd posibilitatea evacuării surplu­sului de apă din incintele amena­jate spre privaturi naturale. Acolo unde canalele sunt executate în du­blu, sub nivelul terenului, scurge­rea apelor se poate realiza gravi­taţional. In cazul unor zone depre­­sionare se recomandă utilizarea motopompelor cu ajutorul cărora apa poate fi introdusă în reţeaua canalelor existente. Desigur, ime­diat după utilizarea canalelor în scopul evacuării excesului de umi-Convorbire consemnată de CONSTANTIN ONOFREI (Continuare in pag. a 3-a) La Pogoanele, în judeţul Buzău, toate forţele satu­lui sunt concentrate acum in cimp la săparea de ca­nale pentru scurgerea ape­lor provenite din topirea zăpezilor Foto : C. STOICESCU ©­­- A fi respectată disciplina de pro­ducţie - iată una din condiţiile ho­­tăritoare, esenţiale, ale îndeplinirii sarcinilor de plan care stau în faţa fiecărui colectiv de muncă. Ne re­ferim nu atît la o disciplină impu­să, supravegheată de către anumiţi „oameni de ordine", ci la una liber consimţită, care să ţină de compor­tamentul firesc al fiecăruia dintre noi. MUNCA, în societatea noastră socialistă multilateral dezvoltată, o asemenea disciplină presupune. Ea se dovedeşte a fi o necesitate in toate sectoarele vieţii economice. Bineînţeles, nu spunem lucruri noi. Nu există muncitor, ţăran sau intelectual în această ţară care să nu cunoască ce mare rol, ce puter­nică inrîurire poate să aibă disci­plina în realizarea tuturor obiecti­velor, a atingerii tuturor ţelurilor noastre. Dar, de la a cunoaşte niş­te norme ale eticii şi vieţii sociale şi pînă... la a le respecta, se pare că e o oarecare distanţă. Nu întot­deauna, nu peste tot. Ba, trebuie să precizăm chiar, judecata noastră a fost impusă de cazurile izolate, pu­ţine la număr, în care disciplina despre care vorbim n-a mai fost­.., liber consimţită. Am descoperit ase­menea cazuri, şi nu mică ne-a fost mirarea, cînd am observat că disciplina de producţie nu era res­pectată tocmai de cei care aveau în mină destinele unui colectiv de muncă, C.A.P. Focşani, judeţul Vrancea. Nu demult, adunarea generală a comuniştilor de aici a dezbătut un caz care ne poate servi ca exemplu­­De data aceasta, cei puşi în discu­ţie au fost tovarăşii din conducerea unităţii : Ion Arghiroiu, preşedin­tele cooperativei, Nicolae Badiu, in­giner şef, Vasile Paraschiv, şeful fermei nr. 2, Grigore Miron, conta­bil şef. Ce se întîmplase ? De cîtva timp, mai ales în ultimul an, rezul­tatele cooperativei agricole s-au dovedit a fi din ce în ce mai slabe. In procesul de producţie îşi făcuse­ră loc dezorganizarea, lipsa de inte­res, indisciplina. La nivelul condu­cerii era întreţinută o permanentă stare de tensiune, datorită şicană­­rilor, neînţelegerilor care degenerau pînă la insultă, dorinţei de a con­duce neapărat de unul singur. Me­reu se găsea cineva care să-l arate cu degetul pe cel de alături : „El este vinovat de tot ce se întîmplă ! Este un incompetent !“ Nu era vorba de incompetenţă, ci de nerespectarea principiilor con­ducerii colective­ Fiecare dădea ci­te o dispoziţie, fără să ţină cont şi de părerea celuilalt. „Eu mi-s preşe­dinte ! — spune Arghiroiu şi proce­da cum îl tăia capul. „Dacă nu-mi pun eu semnătura, degeaba !“ — îl apostrofa contabilul. In acest timp, şeful fermei nr. 2 umbla in stare de ebrietate, favoriza pe unii şi cocoloşea lipsurile altora, iar in­ginerul şef s-a împăcat cu această situaţie , lăsînd treburile să meargă de la sine a provocat serioase pa­gube materiale întregii unităţi. Atitudinea comuniştilor a fost fer­mă : Arghiroiu-sancţionat cu vot de blam cu avertisment. Paraschiv - exclus din rindurile membrilor de partid, Badiu — vot de blam- Adu­narea generală a comuniştilor a re­comandat adunării generale a mem­brilor cooperatori scoaterea din funcţie a celor sancţionaţi, iar aba­terile mai grave să fie sesizate or­ganelor de urmărire penală. Principalii vinovaţi sunt cei care au primit sancţiuni. întrebăm, totuşi , de ce activiştii şi specialiştii U.J.C.A.P. şi D.G.A.I.A.A- Focşani, care răspundeau de această unita­te şi cunoşteau situaţia creată, n-au intervenit la momentul oportun pen­tru a trage semnalul de alarmă ? De ce s-a aşteptat această adunare în care s-a spus : „Ştiţi, vina este şi a noastră, că nu i-am ajutat la timp..." ? De ce nu s-a acţionat în spiritul statutului, al legilor în vi­goare ? Comuniştii aveau această datorie, acest drept, aşa cum au avut şi dreptul să ridice mina pen­tru a vota sancţiunile amintite. Dar nu numai ei ci toţi cooperatorii a­­veau datoria să nu lase să se per­petueze asemenea lipsuri .Este o obligaţie nu numai impusă de lege, de statut, dar şi morală. V. NANEA Dreptul de a sancţiona­­ obligația de a preveni MN ■­r­t­r­u F­A­T­A. ANUL V Nr. 1203 mi ou 1 22 MARTIE 1973 4 pagini — 30 baniSATUL SOCIALIST !f?«x ''Jli £&&& IMnwaMli Hon8!â 'r'a' Cooperativelor Agricole de ,Pfrodu O bună paria a fermelor le­gumicole din cooperativele a­­gricole mehedinţene vor primi în această primăvară cantităţi însemnate de răsaduri produ­se în sera înmulţitor a între­prinderii intercooperatiste din Vînători-Şimian. In imagine, un nou trans­port de răsaduri este pregătit pentru a fi plantat in solariile unităților legumicole. In legatură cu eficienţa activitâţii echipelor de control obştesc ! E nevoie SĂ DEMONSTRĂM NECESITATEA MĂSURILOR OPERATIVE? In cadrul unei anchete între­prinsă în cîteva comune din ju­deţul Argeş, am desprins unele concluzii în legătură cu valorifi­carea propunerilor făcute de echi­pele de control obştesc. Despre eficienţa acestui control ne-a vorbit şi Valeriu Pisică, pre­şedintele unei echipe din satul Văcarea, comuna Mihăieşti. „ In urma unei verificări efec­tuate recent, am constatat, la ma­gazinul mixt, că gestionarul Va­leriu Dragomir comite abateri de la regulile de comerţ , nu afişea­ză preţuri, se prezintă în faţa pu­blicului într-o ţinută necorespun­zătoare, depozitează mărfuri peri­sabile în aer liber, determinînd degradarea lor. Aceste concluzii au fost semnalate preşedintelui cooperativei de consum, Gh. Stoi­ca. După o săptămînă, timp în care puteau fi remediate deficienţele, am revenit. Nimic schimbat. Ca urmare, am sesizat consiliul co­munal al Frontului Unităţii Socia­liste. Imediat, a avut loc o adu­nare, la comitetul comunal de partid, în care s-a trasat ca sar­cină conducerii cooperativei de consum, să rezolve operativ pro­punerile noastre. In numai cîteva zile, lucrurile s-au îndreptat. Reţinem din exemplu două con­diţii esenţiale ale eficienţei con­trolului obştesc : revenirea echi­pei, pentru constatarea măsurilor întreprinse de cei in drept şi promptitudinea sprijinului acor­dat de consiliul comunal al F.U.S. şi de comitetul comunal de par­tid-Am întîlnit situaţii în care aces­te cerinţe, pe care practica de pînă acum a controlului obştesc le impune cu necesitate, nu sunt respectate. Există comune în care echipele de control obştesc nu au întreprins nimic pe linia atribu­ţiilor ce le revin sau, mai grav, deşi s-au efectuat verificări şi s-au propus măsuri, nimeni nu le-a valorificat, ele fiind, încă, AL. SOLOMONESCU (Continuare In pag. a 2-a) al ViiMcii, Sociale, ftaeteoUtui etc rrPTPT­TT 1. DE CE îl RESPECTĂ OAMENII; 2. DE CE AU ÎNCREDERE ÎN El Şl îl URMEAZĂ ÎN ORICE ACŢIUNE; 3. CUM AU REUŞIT SĂ SE FACĂ ECOUL GÎN­­DURILOR Şl NĂZUINŢELOR OAMENILOR, SĂ-I ÎNŢELEAGĂ Şl SĂ ACŢIONEZE ÎN INTE­RESUL BUNĂSTĂRII LOR, AL PROGRESULUI Cercetarea de laborator a con­stituit Întotdeauna un bun prilej pen­tru­­ verificarea cunoştinţelor teo­retice însuşite de studenţi la cursuri, în fotografie, un aspect din timpul orei de laborator la facultatea de horticultură din Institutul agrono­mic „Nicolae Băl­­cescu“ Bucureşti, în pagina a 2-a La 31 martie, 80 de ani de la crearea P.S.D.M.R. — moment de însemnătate istorică în organizarea clasei noastre muncitoare GAZETA „MUNCA" — PUBLICAȚIE MILITANTĂ PENTRU ÎNTEMEIEREA PARTIDULUI SOCIAL-DE­MOCRAT AL MUNCITORILOR DIN ROMÂNIA „Să măsori de zece ori pînă tai o dată“ — In fruntea cooperativei fiind, aţi făcut şcoala conducerii. In fruntea ei fiind, aţi fost distins cu titlul de Erou al Muncii Socia­liste. Ce-i determină pe săteni să spună despre un preşedinte : „Omul acesta e bun acolo unde 1-am­ pus". ? — Cînd oamenii spun asta e bine. Cînd o spune cel în cauză nu e tot atît de bine. Mai se îmtîmplă şi aşa. Cîţi au rămas pe drum din Dialog cu DUMITRU DINIŞOR, Erou al Muncii Socialiste, preşe­dintele cooperativei agricole de producţie Goicea Mare, judeţul Dolj, cîţi am cunoscut eu, cu ideea că funcţia asta le-a fost dată pe viaţă. Dar n-a existat în viaţa satului românesc o şcoală a iniţiativei, a curajului de a privi înainte, de a anticipa soluţiile, aşa cum este coo­perativa agricolă de producţie. Cel mulţumit de sine intră în contra­dicţie cu caracterul dinamic al a­­cestei instituţii. Eu ce spun acum n-am învăţat din tratate. E de a­­juns să nu uiţi de bunul simţ ţă­rănesc, de existenţa celor din jurul tău, de viaţa lor. Eroul muncii so- ELISEI TARŢA (Continuare în pag. a 4-a)

Next