Satul Socialist, aprilie 1973 (Anul 5, nr. 1212-1235)

1973-04-01 / nr. 1212

ANUL V Nr. 1212 DUMINICA 1 APRILIE 1973 6 pagini—30 bani Vineri, in Sala Palatului Republicii Socialiste România, a avut loc festivitatea prilejuită de împlinirea a 80 de ani de la crearea partidului politic al clasei muncitoare din România 30 martie 1973. Capitala pa­triei a trăit in această zi un moment de seamă : adunarea festivă consacrată împlinirii a 80 de ani de la crearea partidu­lui politic al clasei muncitoare din România, glorioasă aniver­sare care dobîndeşte semnifica­ţia unei mari sărbători a între­gului nostru popor. Sala Palatului Republicii So­cialiste România are un aspect sărbătoresc. Steaguri roşii şi tricolore îşi îngemănează faldu­rile pe fundalul scenei, unde se află inscripţia : „80 de ani de la crearea partidului politic al clasei muncitoare din România". Strălucesc în reflexe aurii da­tele jubiliare „1893—1973“. Ora 17. Sosirea în sală a to­varăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, este salutată de asis­tenţă cu puternice şi îndelungi aplauze, cu ovaţii şi urale. Se scandează, minute în şir, „Ceauşescu - P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul". In prezidiul şedinţei festive iau loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Manea Mă­­nescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Ră­­dulescu, Virgil Trofin, Ilie Ver­­deţ, Maxim Berghianu, Gheor­ghe Cioară, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, János Faze­kas, Petre Lupu, Dumitru Po­­pescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Baric, Constantin Băbălău, Petre Bla­­jovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Aurel Duca, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ion Păţan, Ştefan Andrei, Ion Dincă, precum şi militanţi din ilegalitate ai partidului şi ai mişcării mun­citoreşti din ţara noastră — Chivu Stoica, Constantin Pir­ vulescu, Ion Pas, Constanţa Cră­ciun, Petre Constantinescu-Iaşi, Victor Brătfăleanu, Wanda Ni­­colschi, Alexandru Sencovici, Ion Popescu-Puţuri, Anton Breitenhofer şi Ion Felea — Suzana Gâdea, preşedinta Con­siliului Naţional al Femeilor, Ion Traian Ştefănescu, prim­secretar al C.C. al U.T.C., George Ciucu, rectorul Uni­versităţii Bucureşti, Petre Zimbran, directorul Uzinelor „Republica", * Maria Diţă, di­rectorul întreprinderii „Cri­nul", Ion Fătăceanu, directo­­rul Institutului de proiectări pentru construcţia de maşini, Iancu Drăgan, directorul In­stitutului de cercetări meta­lurgice, Vasile Iscru, Erou al Muncii Socialiste, mecanic la Uzinele „23 August", Bănilă Marin, Erou al Muncii Socia­liste, muncitor la Uzina meca­nică de material rulant „Gri­­viţa roşie", Maria Arsu, mun­citoare la Fabrica de confecţii şi tricotaje „Bucureşti", Co­rina Băjescu, studentă la Fa­cultatea de electronică a In­stitutului politehnic din Ca­pitală. (Continuare in pag. a 4-a) Stimaţ! tovarăşi, Sărbătorim astăzi împlinirea a 80 de ani de la făurirea partidu­lui politic al clasei noastre mun­citoare — Partidul Social-Demo­crat al Muncitorilor din România — care a constituit un moment de cea mai mare însemnătate pentru dezvoltarea mişcării revoluţionare din ţara noastră, pentru evoluţia naţiunii noastre, pentru afirmarea independentă a României. Ani­versarea acestui eveniment me­morabil este un prilej de evoca­re a bogatei istorii a mişcării noastre muncitoreşti, a tradiţiilor revoluţionare, democratice ale po­Dragi tovarăşi. Istoria mişcării muncitoreşti din România este strîns legată de dez­voltarea generală economico-socia­­lă a societăţii noastre, de progre­sul forţelor de producţie şi de polului român, ale forţelor pro­gresiste, patriotice, ale comunişti­lor , de care sunt legate indiso­lubil toate marile transformări pe­trecute în societatea românească modernă, toate victoriile obţinute pe calea revoluţiei proletare şi a edificării cu succes a noii orîn­­duiri sociale — orînduirea socia­listă. (Aplauze puternice, prelun­gite). îngăduiţi-mi să adresez, cu acest prilej, clasei muncitoare, ţărăni­mii, intelectualităţii, tuturor oame­nilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, întregului popor, precum şi vechilor militanţi comu­nişti, socialişti, revoluţionari şi schimbările petrecute în relaţiile de producţie ale ţării. Se cunoaşte că, în comparaţie cu alte ţări din centrul şi apusul Eu­ropei, dezvoltarea economică a Ţă­rilor Române a fost mult timp frî­­nată de o serie de factori istorici democraţi, cele mai calde felici­tări, precum şi urarea de a ţine mereu sus steagul socialismului şi comunismului în­ România. (Aplau­ze puternice, prelungite). Aniversînd în mod sărbătoresc înfiinţarea partidului politic de luptă al clasei muncitoare din România, aducem­­ un fierbinte omagiu tuturor acelora care, ne­­precupeţind nimic, nici chiar via­ţa, s-au ridicat împotriva exploa­tării şi asupririi, pentru libertate şi dreptate socială, pentru pro­gresul naţiunii noastre, pregătind ziua luminoasă de astăzi a patriei socialiste, independente şi înflori­toare, obiectivi. Feudalismul s-a menţi­nut o perioadă mai îndelungată la noi, împiedicînd lărgirea pieţei in­terne, apariţia relaţiilor­­de produc­ţie capitaliste. Totodată, o influ­enţă profund negativă asupra evoluţiei economico-sociale a ţării a avut-o dominaţia străină de sute de ani, pe care a fost nevoit s-o suporte poporul român şi care a secătuit avuţia naţională, a pro­dus grele suferinţe maselor largi muncitoare, a împiedicat dezvol­tarea forţelor de producţie, mer­sul înainte pe calea progresului social şi economic. Abia către sfîrşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea încep să apară, odată cu dezvol­tarea activităţii manufacturiere şi a industriei, relaţii de producţie de tip capitalist. Acest proces de­vine mai evident către mijlocul şi în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, determinînd şi, tot­odată, dezvoltîndu-se, sub impulsul unor mari mişcări sociale, cum au fost revoluţia din 1821, revoluţia burghezo-democratică de la 1848— 1849, unirea Principatelor Române în 1859, proclamarea independen­ţei de stat a României în 1877. Iau avînt în această perioadă în­deosebi industria extractivă, in­dustria metalurgică şi industria prelucrătoare. O trăsătură caracteristică a dezvoltării economiei Ţărilor Ro­mâneşti în cea de-a doua parte a secolului trecut este pătrunderea rapidă a capitalului străin, care acaparează ramuri­­principale aile industriei naţionale. Penetraţia capitalului străin — îndeosebi german, francez, belgian, englez — este facilitată de împrumuturi­le înrobitoare pe care le contrac­tează România în străinătate, de creşterea datoriei statului faţă de marile bănci din Apus, de conce­sionarea resurselor naturale ale ţării trusturilor imperialiste. La sfîrşitul ultimului deceniu al se­colului trecut, din cele aproape 625 de întreprinderi ale marii indus­trii care îşi desfăşurau activitatea în Muntenia şi Moldova, mai mult de jumătate erau exploatate de capitaliştii străini. O situaţie ase­mănătoare exista şi în Transilva­nia, unde capitalul străin era pre­cumpănitor în industria con­strucţiilor de maşini, chimică, textilă, de celuloză şi hîrtie, ca­pitalul autohton investit în so­cietăţile industriale pe acţiuni avînd o pondere de sub 10 la sută. Urmările penetraţiei capita­lului străin, ale exploatării bogă­ţiilor ţării de către trusturile occi­dentale au fost amplificate de fap­tul că, în acea perioadă, pînă la cucerirea independenţei de stat în 1877, Ţările Româneşti plăteau încă bir — în bani şi în produse naturale — Imperiului Otoman. Ca rezultat al schimbărilor ce au avut loc în dezvoltarea forţelor de producţie, în relaţiile de producţie — şi care demonstrează că la sfîr­şitul secolului al XIX-lea România se afla în prima fază a dezvoltării capitaliste —• se produc modificări importante în structura de clasă, în raportul de forţe sociale şi po­litice ale societăţii româneşti. Moşierimea, care continua să aibă o poziţie economică şi politică pu­ternică, era clasa cea mai reacţio­nară, care se împotrivea oricăror reforme cu caracter progresist, de­mocratic. Clasa cea mai numeroa­să a societăţii era ţărănimea, crîncen exploatată de moşieri şi arendaşi, profund interesată în li­chidarea proprietăţii feudale, în realizarea reformei agrare şi a al­tor schimbări cu caracter demo­cratic, care reprezenta o puternică forţă progresistă a ţării. Paralel cu dezvoltarea industriei creştea tot mai mult rolul social şi politic al burgheziei, care acţiona pentru desfăşurarea largă a activităţilor economice, comerciale şi, implicit, pentru unele reforme democratice ce corespundeau cerinţelor obiec­tive ale dezvoltării societăţii noas­tre. Specificul desfăşurării revolu­ţiei burghezo-democratice făcea totodată ca burghezia — ale cărei interese de clasă o determinau să intensifice exploatarea maselor — să pactizeze în bună măsură pe plan politic cu moşierimea. So­cietatea românească cuprindea, de asemenea, categorii de mijloc — mici meseriaşi şi negustori — precum şi pătura intelectuală, in­teresată în dezvoltarea democra­­tică a ţării. Unul din procesele sociale cele mai importante care marchează evoluţia societăţii româneşti în a­­ceastă perioadă este dezvoltarea şi intrarea fermă în arena vieţii politice a tinerei clase a proleta­riatului industrial — forţa cea mai înaintată a ţării. Proletariatul de­vine tot mai mult purtătorul idea­lurilor celor mai revoluţionare ale maselor populare, exponentul as­piraţiilor vitale ale întregului po­ Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU începuturile organizării clasei muncitoare, ale răspîndirii marxismului în România, crearea partidului politic revoluţionar al proletariatului cu opt decenii în urmă (Continuare In pag . 2 a) Acceleraţi ritmul tuturor lucrărilor agricole! • I.A.S. din cinci judeţe — Constanţa, Dolj, Timiş, Arad şi Bihor — şi cooperativele agricole din patru judeţe — Constanţa, Ti­miş, Arad şi Satu Mare — au terminat de semănat mazărea. • Deşi s-a arat de două ori mai mult decit în săptămîna anterioară, lucrarea a mai ră­mas de efectuat pe 972 474 hectare. • La pregătirea terenului, lucrul trebuie organizat în două schimburi: • în judeţele afectate de excesul de umi­ditate, ample acţiuni de desecare. • Repicatul răsadurilor şi pregătirea sola­­riilor, lucrări ce trebuie încheiate în urmă­toarele zile. • în plină actualitate : plantarea pomilor şi arbuştilor fructiferi.­ ­ E primăvară deplină. Zi de zi soarele străluceşte cu tot mai mul­tă putere. în sol, la adîncimea de 10 cm, temperatura medie oscilea­ză între 8 şi 10 grade în vestul ţă­rii, în cea mai mare parte a Tran­silvaniei şi Olteniei, între 6 şi 8 grade in Muntenia, Dobrogea şi sudul Moldovei. Chiar cele mai mici valori — în nordul Moldo­vei şi din depresiunile din sudul şi estul Transilvaniei — reprezen­tau de acum 4—6 grade. Aşadar, peste tot se poate însămînţa. Profitînd de vremea bună, multe unităţi agricole de stat şi coope­ratiste au trecut la semănatul cul­turilor din prima urgenţă. In ul­tima săptămînă, în I.A.S. au fost însămînţate 43 788 hectare, iar în cooperativele agricole 163 670 hec­tare. La 30 martie, erau însămîn­ţate cu culturi de primăvară 272 463 hectare din planul de 1 627 933 hec­tare. I.A.S. din cinci judeţe — Constanţa, Dolj, Timiş, Arad şi Bi­hor, şi cooperativele agricole din patru judeţe — Constanţa, Timiş, Arad şi Satu Mare au terminat de semănat mazărea. I.A.S. din Bihor şi Satu Mare au terminat de însă­­mînţat şi sfecla de zahăr, lucrare care este pe sfirşite şi în coopera­tivele agricole din Arad, Bihor­ şi Satu Mare. In săptămîna pe care o înche­iem, cooperatorii au mai însămîn­­ţat şi plantat legume de primă a­­pariţie pe 598 hectare, din care 133 hectare cu salată şi 200 hecta­re cu ceapă verde. Relatările pe care le primim de la corespondenţii noştri din judeţe arată însă că temperaturile mai scăzute şi excesul de umiditate nu sunt singurele piedici în calea desfăşurării semănatului. Deşi în perioada de care ne ocupăm vo­lumul arăturilor executate a fost de două ori mai mare decît cu o săptămînă în urmă — 14 040 hec­tare în I.A.S. şi 82 820 hectare în cooperativele agricole — pregăti­rea terenului continuă să fie o frină. Am intrat în luna aprilie mai avînd de executat arături pentru însămînţări pe 972 474 hec­tare ceea ce trebuie să recunoaş­tem este o sarcină foarte grea, care obligă la o maximă concentrare a eforturilor. Paralel cu acţiunile ca­re se întreprind pentru eliminarea excesului de umiditate, semănatul poate fi grăbit prin organizarea lucrului în două schimburi la arat, la discuit. Lucrări urgente, de mare impor­tanţă, sunt de executat în aceste zile in legumicultură. Deşi în ul­timele şapte zile au fost repicate Continuare in pag. a 5-a) Cum va fi vremea în aprilie Intrarea în actualul se­zon de vegetaţie se carac­terizează prin diversitatea pronunţată a condiţiilor a­­grometeorologice. Dacă în Transilvania, Banat şi Ol­tenia declanşarea lucrări­lor în cîmp s-a făcut încă din­ luna februarie, în cea mai mare parte a Moldovei s-a putut ieşi în cîmp abia spre sfîrşitul lunii martie Decalajul dintre cele două mari unităţi naturale este de aproximativ cinci săp­­tămîni. Extinderea condiţiilor favorabile lucrărilor s-a făcut, ca de obicei, din vestul ţării spre est, cu ex­cepţia unor zone din cen­trul şi nordul Moldovei, unde stratul de zăpadă şi apa in exces au determi­nat întîrzierea ieşirii în cimp cu două săptămîni faţă de anii normali. Pe terenurile joase­ sau slab drenate, în zonele în care apa freatică s-a ridicat ipină în stratul arabil, a­­jungînd uneori chiar la suprafaţă, întîrzierile sînt de mai lungă durată. Aici, intrarea pe teren este condiţionată de evacuarea apei care stagnează la su­prafaţă sau se află în ex­ces în zona stratului ra­dicular. In a IlI-a decadă a lunii martie s-au semnalat creş­teri sensibile ale tempera­turilor în aer şi sol, ame­­liorînd condiţiile de lucru in majoritatea zonelor a­­gricole. In restul ţării temperaturile maxime au atins valori de 20—23°C, iar in restul ţări de 16—19°C. Valul de căldură din a­­ceastă perioadă a determi­nat creşterea temperaturii în aer care s-a reflectat şi în regimul termic şi hidric al solului, diferenţiat de la o zonă la alta şi de la un tip de sol la altul. Ast­fel, in vestul ţării, unde încălzirile au fost mai pro­nunţate şi terenurile mai zvîntate, în stratul arabil la adîncimea de 10 cm s-au înregistrat temperaturi de pînă la 11°C. Căldura s-a propagat şi în straturile mai profunde, atingînd va­lori de 8—9°C chiar la 40 de centimetri (în Banat) Este de reţinut faptul că urmărirea temperaturilor la adîncimi de 30—40 de centimetri este mult mai concludentă pentru inter­pretarea corectă a ritmu-Ing. OCTAVIAN BERBECEL şeful sectorului de Agrometeorologie din Institutul de Meteorologie și Hidrologie (Continuare in pag. a 5-a)

Next