Satul Socialist, mai 1973 (Anul 5, nr. 1236-1262)

1973-05-01 / nr. 1236

! NE-AM ANGAJAT, ÎNFĂPTUIM! mai constituie un eveniment deosebit pentru nimeni faptul că In­dustria siderurgică realizează in acest an, faţă de anul trecut, un spor de 680 000 tone fontă şi 600 000 tone de oţel - adică mai mult decit întreaga producţie de oţel a României din anul 1950 , că întreprinderile constructoare de maşini, printr-o mai bună încăr­care a maşinilor şi utilajelor, vor realiza in perioada 1973-1975 o producţie suplimentară estimată la aproximativ 12 miliarde lei ; că fermele de stat din judeţul Vaslui au livrat, peste plan, produse în valoare de peste 2 200 000 lei , că întreprinderea viei şi vinului Za­lău, judeţul Sălaj, a realizat un venit suplimentar de 900 000 lei la producţia marfă. Am putea înşira multe exemple de acest fel. Ele sunt rodul eforturilor de gîndire şi creaţie ale colectivelor de muncă, care, prin aplicarea unor tehnologii moderne, au dat noi valor timpului, au sporit eficienţa muncii şi gradul de tehnicitate a pro­duselor, au dus la valorificarea superioară a materiilor prime şi a materialelor, la reducerea cheltuielilor materiale de producţie, la micşorarea costurilor investiţiilor. Elocvente sunt, în acest sens, nume­roasele iniţiative ale oamenilor muncii din diferite domenii de acti­vitate. „Să lucrăm o zi pe lună cu materiale economisite", „Micro­nul, gramul, secunda - în slujba eficienţei economice", „Productivi­tate orară maximă - cu cheltuieli minime", „Fiecare gospodar al comunei un crescător de animale", „Gospodărirea mai bună a pă­­mîntului" exprimă efortul de gindire al oamenilor spre a găsi so­luţii pentru valorificarea cu eficienţă sporită a forţei de muncă şi a resurselor materiale ale ţării. Suntem însă de abia în prima parte a anului. Avem de înfăptuit obiective măreţe. 1973 este anul hotăritor in realizarea cincinalului înainte de termen. Ni se cere, deci, să depunem eforturi mai mari pentru a asigura creşterea eficienţei economice, promovarea mai rapidă a progresului tehnic în producţie, ridicarea productivităţii muncii. Anul 1973 cere oamenilor din agricultură să-şi sporească efor­turile pentru a pune­ în valoare toate posibilităţile pe care le ofe­ră mecanizarea, chimizarea, iri­gaţiile, profilarea şi specializarea producţiei, organizarea ştiinţifi­că a muncii în vederea creşterii producţiilor vegetale şi animale atît de necesare economiei na­ţionale şi aprovizionării popu­laţiei. Condiţii sunt: Depinde cum le folosim ca să realizăm lucrări de calitate la toate culturile, să gospodărim cu maximum de gri­jă și răspundere fondul funciar. Nu se mai poate admite nimă-i­­ în pagina I --------------­ a 2-a (Continuare art pag. a 5 a) T­R­A­I­A­S­C­A 1 MAI A CELOR CE MUNCESC!SAUL SOCIALIST "Cotalin editat de Cooperativelor Agricole de Produ­cţie:­­ ANUL V Nr. 1236\iarţi 1 MAI1973 6 pagini —30 de bani ZIUA SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE T­ rǎim o epocă istorică de mari prefaceri economice, so­ciale, politice şi culturale în viaţa ţării. Suntem angajaţi plenar în marea bătălie pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen, pentru dezvoltarea intr-un ritm tot mai accelerat a forţelor de producţie ale societăţii. Suntem angajaţi un amplu­ proces de perfecţionare a relaţiilor de producţie şi sociale, de dezvoltare şi adîncire a de­mocraţiei socialiste. Sintem angajaţi cu toata fiinţa noastră să fa­cem ţara mai prosperă şi mai înfloritoare, să o ridicăm pe culmi tot mai înalte de progres şi civilizaţie. Sintem angajaţi cu toate capacităţile intelectuale şi fizice la ridicarea bunăstării noastre. Avem forţe şi resurse suficiente de a transpune in viaţă tot ceea ce ne-am propus. Există un entuziasm general şi condiţii propice pentru valorificarea potenţelor creatoare ale fiecăruia. Partidul ne con­duce cu clarviziune şi consecvenţă spre înfăptuirea unui viitor feri­cit. Sub conducerea sa, clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualita­tea, toţi oamenii muncii, indiferent de naţionalitate, întregul popor participă cu mintea şi fapta, cu inima şi braţele la punerea unor temelii solide edificiului măreţ al socialismului. Dovada cea mai grăitoare a unei asemenea angajări îşi află izvorul in unirea de către partid a tuturor energiilor naţiunii in vederea accelerării pro­gresului în toate domeniile. Cronica cotidiană a întrecerii socialiste desfăşurată în cinstea zilei de 1 Mai înregistrează tocmai pulsul a­­cestei vieţi clocotitoare, care se materializează în tone de oţel şi cărbune, în maşini şi utilaje de înaltă calitate, în energie electrică, în cantităţi tot mai mari de bunuri materiale, in pregătirea rodului bogat al ogoarelor, in dezvoltarea vieţii spirituale a societăţii. Mu Desen de L. GREGORIAN IZVORUL I DEMNITĂȚII ■NOASTRE N­I-I DATĂ PRIMĂVARA.. Ni-i dată primăvara să ne rostim cuvîntul Să ne iubim părinţii, să ne iubim pâmintul, In Mai ni-i tinereţea inel de soare nou Şi pieptul ni se umple de-al sevelor ecou. Zi de intii, inaltâ şi in lumini bogată Ai vrut poporul liber . Aşa ţi se arată I I­­i-a cunoscut îndemnul şi-l preschimbă prin vreme n fapte, şi-n izbinzi, şi-n trainice poeme. Prag de-anotimp, nimbat de roşii stele Ne-ai dat culoarea luptei : Citeşte-o in drapele ! Ni-i dată primăvara să ne rostim cuvintul, Să ne iubim părinţii, să ne iubim pâmintul, Mai­­ pas spre viitor şi zbor neîntrerupt Puternică e ţara : Aşa cum tu ai vrut ! In ritm de cintec tinăr în hore intră, Mai, Demn e de tine gindul şi-acest picior de plai, Tu ne cunoşti şi chipul şi braţu-n arcuire, Cu el o ţară scriem şi semănăm iubire, Zi de intii de Mai înaltă ni-i mindiuna, Că-i Primăvară ţara numită România. FLORIN COSTINESCU /wwwwwwv în pag. a 5-a TMAI DE-A LUNGUL ANILOR ÎN ROMÂNIA DE ZIUA MUNCII ~ MUNCA SPORNICA Un fluviu de iubire şi de forţă străbate azi ţara. Muncitorii, ţăranii, intelectualii, toţi oa­menii muncii de pe cuprinsul ţării, însufle­ţiţi de înalta conştiinţă a patriotismului şi a dreptăţii, trăind cu fibra fiinţei sentimentul puternic al solidarităţii şi devotamentului faţă de cauza nobilă a socialismului şi comu­nismului, întîmpină ziua de 1 Mai cu noi re­zultate în ampla întrecere socialistă, cu ho­­tărîrea neclintită de unitate în jurul partidu­lui, al neobositului şi înţeleptului său con­ducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Nicicînd naţiunea noastră nu a trăit o mai strînsă unitate politică decit unitatea de mo­nolit în jurul Partidului Comunist Român. Nicicînd interesele, aspiraţiile maselor largi de oameni ai muncii nu şi-au găsit o mai vie expresie decit şi-o găsesc în politica parti­dului comunist, politică profund ştiinţifică şi revoluţionară, bazată pe principiile funda­mentale ale materialismului dialectic şi isto­ric, călăuză dreaptă pe drumul mereu ascen­dent al societăţii noastre socialiste. Zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, 1 Mai constituie un strălucit prilej de afirmare a înaltelor aspiraţii de prosperi­tate şi progres, de egalitate, de unitate in­ternă şi internaţională în spiritul ideii de pace şi prietenie, cu toate popoarele lumii. Intîmpinînd cu entuziasm ziua de 1 Mai, ţăranii cooperatori, mecanizatorii, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat, întreaga noastră ţărănime muncitoare îşi afirmă încă o­ dată hotărirea de a face totul pentru dez­voltarea şi înflorirea agriculturii socialiste, pentru ridicarea ei pe înaltele cote ale efi­cienţei, pentru creşterea continuă a aportu­lui lor la progresul ţării. ț' v - '/ "'f h. UN MĂNUNCHI DE IN MAREA ÎNTRECERE Am încheiat, ieri,, o primă etapă a entuzias­tei întreceri socialiste desfăşurate sub lo­zinca : „Planul anual — realizat exemplar, cin­cinalul — înainte de termen". Manifestîndu-şi puternica dragoste de patrie, înalta conştiinţă politică şi încrederea nestrămutată în partid, lucrătorii ogoarelor nu şi-au drămuit nici o clipă forţele, reuşind, în pofida greutăţilor care nu ne-au ocolit nici în acest început de an, să obţină rezultate adesea remarcabile. Despre realizările cu care a fost întîmpinată Ziua Muncii ne-au scris numeroşi cititori. Cî­­torva scrisori le facem loc în numărul de as­tăzi al ziarului. Cu 8 zile mai devreme iarăşi timpul nefavorabil a voit să ne încerce puteri­le. Şi iarăşi, noi, mecaniza­torii şi cooperatorii din Pa­­dea, am ieşit victorioşi. Am încheiat semănatul sfeclei de zahăr, florii-soarelui şi porumbului cu opt zile mai devreme decît ne propuse­sem atunci cînd nu ştiam cum va fi timpul. Cu toţii am lucrat pe rupte : noaptea la discuit, ziua la semănat. Eu am se­mănat 81 de hectare cu sfe­clă, 25 cu floarea-soarelui, 100 cu porumb. Fiecare palmă de loc peste care am trecut cu tractorul a fost bine lucrată. Inginerul şef al cooperativei e un om deosebit de exigent. Nicio­dată nu mi-a spus, însă, că n-am muncit cum trebuie. După terminarea campa­niei în satul nostru, colecti­vul secţiei a hotărît să ve­nim în ajutorul mecaniza­torilor de la Vîrvor. Am pregătit şi semănat cu po­rumb vreo 400 hectare, în­cheind şi aici lucrările în epoca optimă. Acum, eu şi colegii mei ne pregătim pentru între­ţinerea culturilor. începem o nouă etapă a întrecerii socialiste, hotărîţi să ne fa­cem pe deplin datoria. DUMITRU DUICA mecanizator la secţia Podea a S.M.A. Segarcea, judeţul Dolj Comuna noastră — mereu mai frumoasă Credem că, întrecîndu­­ne cu gospodarii altor co­mune, pentru ca localităţile noastre să fie mai frumoa­se, mai bogate, vom cîştiga. Argumente ? Am amena­jat, pe 20 de hectare, o pe­pinieră de arbuşti orna­mentali, castani şi nuci care, anul acesta, ne va a­­duce venituri estimate la peste 100 000 lei. Sera de flori, în curs de amenajare, ne va da și ea beneficii de 300 000 lei anual. Dar, poate că s-ar fi cu­venit să încep cu lucrările edilitare ce au fost sau vor fi terminate pînă la sfîrşi­­tul anului In stadiu avan­sat se află săpăturile şi montarea conductelor pen­tru alimentarea cu apă a locuinţelor situate pe şo­seaua judeţeană. Lungimea reţelei depăşeşte 2 km. Tot­odată, montăm tuburile pentru canalizare şi pregă­tim construcţia clădirii pentru epurarea apei, în timpul liber, cetăţenii ame­najează prin muncă patrio­tică o modernă piaţă. Şi tot prin muncă patriotică, realizînd economii de a­­proape 900 000 lei, au­­pa­vat, pe o distanţă de cite 150 m, toate drumurile la­terale cu acces în şoseaua principală, împiedicînd ast­(Continuare In pag. a 5-a) — Am dori să aflăm pă­rerea dumneavoastră des­pre autoritatea cadrelor de conducere şi stima de care trebuie să se bucure omul ales in fruntea obştii, tovarăşe preşedinte ! Nu că nu s-ar fi aştep­tat, ci pentru că, pur şi simplu, de mai multe ori i se ceruse acelaşi lucru, aparent incomodat, Vasile Titu Toncean, preşedintele cooperativei agricole de producţie din Lechinţa (Bistriţa-Năsăud) mă pri­veşte o clipă. Ochii se­nini trădează, in ciuda anilor care se grăbesc să se adune pe răbo­jul vremii, un spirit tinăr. De fapt, nu făceam altce­va, decit să reluăm discu­ţia începută intr-o zi cu soare din toamna anului trecut in livada intensivă, gemînd de rodul greu. Pri­veşte peste umărul meu undeva şi ghicesc că este vorba de pomii pregătiţi pentru festinul primăverii. Se întoarce poate cu gin­ 1­­ 0­0­0­0 • 0 . OBŞTEA * PREŢUIEŞTE • OMUL­­ DE ACŢIUNE dur in urmă, rememorează anii, mulţi la număr, pes­te 22 fără întrerupere in această funcţie, revede drumul cu urcuşuri, dar şi cu coborişuri, clipele de entuziasm, dar şi ceasuri­le, zilele şi nopţile îndoie­lii şi căutărilor. Greu, mai ales că i se cere să vor­bească despre el. — Mi-aţi mai pus între­barea aceasta. Vă amintiţi ce v-am răspuns ? Încerc să apelez la me­morie. Mi-aţi vorbit, ii zic, dacă bine îmi amin­tesc, de perseverenţă. — Da, pentru că eu cred că autoritatea, stima şi perseverenţa sunt intr-o strinsă interdependenţă — vine neaşteptat de prompt răspunsul. Aici s-a oprit. Aveam să descifrăm sensul răspun­sului in discuţiile cu alţi consăteni. „Să nu vă mire — ne mărturiseşte Maxim Jarda, secretar al comite­tului comunal de partid şi primar — că este cam zgir­­cit la vorbă. Şi cred, după mine, că aşa-i stă bine unui om al faptelor. Coo­perativa a obţinut produc­ţii bune, la unele culturi întrecind chiar I.A.S.-ul. Dacă stăm să comparăm rezultatele din ultimii ani, trebuie să recunoaştem că un mare merit in sporirea veniturilor revine acestui om. Autoritatea nu şi a ciştigat-o numai datorită părului cărunt. Cunoaşte oamenii, posibilităţile lor, ale cooperativei. Iar dacă a reuşit să-şi ciştige stima, la temelia ei, ca la un e­­dificiu trainic, a pus per­severenţa şi curajul". Mulţi işi mai amintesc citeva intimplări. Unele dintre ele acum le par chiar hazlii Oamenii clati­nă din cap, se mustră in sinea lor Era cu ani in urmă, cind intr o adunare generală, preşedintele a venit cu propunerea înfiin­ţării unei livezi intensive in Lechinţa. S au împotri­vit toţi de la bun început. Nu erau de acord pentru că, pur şi simplu, nu mai văzuseră şi nici nu ştiau măcar cum arată o livadă intensivă­ ..Pe la noi nu s-a pomenit aşa ceva". Şi dacă nu s a pomenit nici ei nu vroiau. „Cind au auzit, mai ales de suma mare de peste 3 milioane, bani care LAZAR LADARIU coresp. ..Satului socialist" (Continuare in pag. a 5-a) © 0 0 0 0 0 0 0

Next