Satul Socialist, iunie 1973 (Anul 5, nr. 1264-1288)

1973-06-02 / nr. 1264

ANUL V Nr. 1264 2 iunie 1973 6 pagini—30 baniSAWSICIAN­SI • AMPLE ACŢIUNI PENTRU REINTRODUCEREA GRABNICĂ ÎN CIRCUI­TUL AGRICOL A CELOR PESTE 3 000 HECTARE AFECTATE DE EXCESUL DE UMIDITATE • DEPISTAT! FIECARE SOLĂ ZVÎNTATĂ ȘI ÎNSĂMÎNTATI-O, FĂRĂ ÎNTÎR­­ZIERE, CU PORUMB ! • 2 000 DE COOPERATORI PREZENŢI ZILNIC LA LUCRU PE OGOARELE COOPERATIVEI AGRICOLE DIN CIORĂŞTI • „ANUL ACESTA ESTE ANUL CULTURILOR DUBLE" • LA PLANTAREA LEGUMELOR ŞI COSITUL FURAJELOR SĂ SE AC­ŢIONEZE CU ACEEAŞI RAPIDITATE Nici un petic de pămât necultivat, nici un braţ de furaje irosit! Oamenii muncii de pe ogoarele judeţului Vrancea au de rezolvat în aceste zile o multitudine de probleme. Prima urgenţă o consti­tuie evacuarea excesului de umi­ditate ,care a afectat o suprafaţă de 3103 hectare. In acest scop, în fiecare duminică s-au întreprins acţiuni de desecare, la care au participat cooperatorii din toate unităţile judeţului, veniţi în spri­jinul celor din Măicăneşti, Nă­­neşti, Rîmniceni, Hînguleşti, Ma­luri, Tătăranu şi Gologanu. „Pe terenurile aflate în această situa­ţie, ne spunea inginerul Ion Mo­­canu, director general adjunct al Direcţiei agricole judeţene, vom semăna porumb. De asemenea, prin gospodărirea mai eficientă a curţilor cetăţenilor s-au mai însă­­mînţat in această primăvară 360 hectare cu furaje, 192 hectare cu legume şi 80 hectare cu porumb". Cea de a doua urgenţă o consti­tuie plantarea legumelor. La 30 VRANCEA mai, restanţa era de circa 500 hec­tare, ponderea deţinînd-o tomate­le. Urmează, în ordine, recoltarea şi însilozarea lucernei rezultate din prima coasă, acţiuni realizate pînă acum în proporţie de 40 la sută şi respectiv 35 la sută. O mare parte din cooperatori­­ sunt prezenţi fie la lucrările de între­ţinere, fie la plantatul tutunului. In cursul raidului nostru, am vizitat cîteva din cooperativele agricole din zona cea mai fertilă a Vrancei, unde capriciile primă­verii au făcut însă să se suprapu­nă în ultima vreme un mare nu­măr de lucrări. La cooperativa agricolă din Ciorăști am întîlnit pe tarlale peste 2 600 de oameni. Cu toate că apele s-au retras tir­­ziu, semănatul culturilor de pri­măvară a fost realizat pe aproape întreaga suprafață. Eroul Muncii MIRON STEFANESCU coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 2-a) ? LA 11 IUNIE - 25 DE ANI DE 1 ) LA ISTORICUL ACT REVOLU- 1 . JIONAR AL NAȚIONALIZĂRII q | PRINCIPALELOR MIJLOACE DE ρ L PRODUCȚIE INDUSTRIALA \ \ S | Uzina cu o s I » 1 singură vîrstă-i TIIERErEA i în cadrul preocupărilor permanente ale conducătorului partidului şi statului nostru pentru bunul mers al treburilor în toate domeniile construcţiei socialiste, ca manifestare a grijii deosebite pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului, joi a avut loc VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN PIEŢE ŞI INTREPRINDERI INDUSTRIALE DIN CAPITALA O zi obişnuită din activitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. O zi ca oricare alta, în care biroul de lucru al conducătorului parti­dului şi statului nostru a fost în­săşi viaţa, cu clocotul ei, cu ma­rile împliniri în drumul nostru spre mai bine, dar şi cu neajunsu­rile pe care putem şi trebuie să le înlăturăm pentru a atinge ţelurile spre care tindem. A intrat în con­ştiinţa ţării, a fiecăruia dintre noi, obişnuinţa de a-l vedea pe tovară­şul Ceauşescu prezent în mijlocul oamenilor, la locurile de muncă sau acolo unde se asigură aprovi­zionarea cetăţenilor, întîlnindu-se cu muncitori din uzine şi de pe şantiere, cu specialiştii, cu lucră­torii din comerţ, cu gospodine, dis­­cutînd probleme concrete, a căror rezolvare deschide apoi largi per­spective nu numai pentru colecti­vele vizitate, dar pentru sectoare întregi ale economiei, pentru îm­bunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă ale populaţiei. Acest mod dinamic de a conduce şi îndruma, de a se consfătui permanent cu poporul îl definim sintetic prin stilul de lucru propriu secretarului general. Vizita din dimineaţa de joi, 31 mai, prin pieţe ale Capitalei, la importante obiective industriale, s-a soldat, ca de fiecare dată, cu concluzii şi indicaţii menite să conducă la perfecţionarea activi­tăţii gospodarilor Bucureştiului, a conducerilor de întreprinderi şi mi­nistere economice. In timpul vizitei, secretarul ge­neral a fost însoţit de tovarăşii Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară. Ca o nesfîrşită coloană sonoră, ovaţii, aplauze, urări de sănătate şi de viaţă lungă au ilustrat sentimentele faţă de tovarăşul Ceauşescu, exprimate emoţionant de cele mai largi categorii de ce­tăţeni ai Capitalei. In cartierul străjuit de noile blocuri de pe bulevardul ...1 Mai“, în inima vadului comercial al Obo­rului, la hala ,,Traian“, în pieţele „Rahova" şi „Pantelimon", în toate aceste locuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost înconjurat de mii de locuitori ai oraşului, fiecare din­tre ei dorind să strîngă m­îna secretarului general a! partidului, să-i împărtăşească gîndurile, bucu­riile şi greutăţile. Intre aceştia se află muncitoarea Ileana Popa de la fabrica de confecţii şi tricotaje „Bucureşti", maistrul Iulian Vică de la fabrica „Flacăra roşie", Ion Gherman, salariat la uzinele „Tim­puri noi", şi mulţi alţii. „Să trăiască partidul, să trăiţi şi dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu, să aveţi sănătate şi putere de muncă, să ne conduceţi mulţi ani înainte" — urarea din ini­mă a bătrînei cooperatoare Floa­rea Iordache, mamă a 14 copii şi bunică a 16 nepoţi, mărturiseşte de la sine intensitatea acestor sim­ţăminte. Ca şi cuvintele atît de grăitoare adresate secretarului ge­neral de bătrîna Ecaterina Simi­­niuc: „Vă mulţumesc că vă în­grijiţi de viaţa noastră, să trăieşti, tovarăşe Ceauşescu, să trăiască tot poporul românesc şi rogu-te dă-mi voie să te îmbrăţişez ca o mamă pentru tot ce ai făcut şi ce faci pentru ţară, pentru noi". Intîmpinat astfel, pretutindeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vi­zitat, timp de mai bine de două ore, cinci vaduri comerciale — unde aproximativ un sfert din populaţia oraşului îşi procură cele necesare traiului — ceea ce a permis cuprinderea şi analizarea principalelor probleme ale aprovi­zionării bucureştenilor. In centrul dialogului de lucru cu gospodarii oraşului s-a aflat con­statarea că pe pieţele Capitalei atît comerţul de stat, cit şi cel coope­ratist, precum şi producătorii indi­viduali, asigură o bună aprovizio­nare cu produse agroalimentare, cu legume şi fructe de sezon. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu discută cu numeroşi bucu­reşteni. „Sînteţi mulţumiţi de aprovizionare, găsiţi întotdeauna ce căutaţi ? Ce produse lipsesc ?“ — sunt întrebări pe care secretarul general al partidului le adresează în fiecare piaţă, în repetate rin­­duri, grupurilor de gospodine, de cetăţeni. „Da, magazinul este bine apro­vizionat", răspunde Ana Ionescu, salariată la întreprinderea „Pro­ducţia", aflată în acele momente în hala „Traian". „Găsim de toate, tovarăşe secretar general" , sub­liniază gospodina Rozalia Mari­­nache în timpul vizitei în magazi­nele din piaţa „7 Noiembrie". Ace­leaşi aprecieri le fac şi alţi bucu-­­ reşteni, care precizează, totodată, că uneori lipsesc cartofii timpurii, unele legume de sezon, că unii vîn­­zători nu respectă programul de funcţionare al magazinelor, că există un decalaj în aprovizionare între ceasurile dimineţii şi cele ale după-amiezii. Rafturile unităţilor de desfacere, ale centrelor de carne, lapte, pîine, tonetele fermelor gospodăriilor de­­stat şi cooperativelor agricole de producţie, ale producătorilor indi­viduali sunt pline de mărfuri. Ast­fel, numai la piaţa „Rahova" s-au adus, ca de altfel în fiecare zi, 4 600 kg carne, 1 600 kg briază, 200 000 de ouă, 13 000 kg de legume şi multe alte produse de sezon, mari cantităţi de făină, mălai, zahăr, ulei, conserve, precum şi semipre­­parate , mărfuri suficiente pentru aprovizionarea cotidiană a popu­laţiei din cartierele din jur, a mun­citorilor de la „Vulcan", „Electro­magnetica", fabricile de confecţii şi alte unităţi industriale din a­­ceastă zonă. Iar aprecierile cumpă­rătorilor vin să completeze impre­sia bună pe care ţi-o lasă întreaga piaţă. „Simt o adevărată plăcere să vin la piaţă — arată Mi­­halache Mircea, maistru la uzinele „Electronica", locuitor din acest cartier. Piaţa „Rahova" este acum curată, bine aprovizionată. Se gă­sesc de toate şi în cantităţi îndes­tulătoare. Nu suferă comparaţie, cu ceea ce a fost. După vizita dum­neavoastră, gospodarii oraşului au luat măsuri pentru a realiza indi­caţiile pe care le-aţi dat. Vă mul­ţumim din inimă, tovarăşe secre­tar general". Ioana Pete­res­cu, de (Continuare in pag. a 3-a) „Sînteţi mulţumiţi de aprovizionare, găsiţi întotdeauna ce căutaţi ?" al partidului, se interesează secretarul general Azi soseşte în Capitala MAIESTATEA SA IMPERIALA MOHAMMAD REZA PAHLAVIARYAMEHR, ŞAHINŞAHUL IRANULUI Respunjind invitaţiei preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, azi soseşte la Bucureşti Maiestatea Sa Imperială Şahinşa­­hui Aryamehr, împreună cu Maiestatea Sa Imperială Farah Pahlavi Şahbani a Iranului. Intimpinindu-i cu cordialitate pe înalţii oaspeţi, poporul nostru le adresează tradiţionala urare : „Bun venit pe pămintul Republicii So­cialiste România !“ ÎN MAREA ÎNTRECERE SOCIALISTĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A PLANULUI ŞI A ANGAJAMENTELOR PE ACEST AN, PENTRU ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN SĂ ÎNTIMPINĂM CU REALIZĂRI DEOSEBITE CEA DE A 29-A ANIVERSARE A ELIBERĂRII PATRIEI AUTODEPĂŞIREA PORNEŞTE DE LA COTE ÎNALTE De la popasul făcut la cooperati­va agricolă din Seaca, judeţul Olt, au trecut zile, săptămîni chiar. Intre timp am trecut şi prin alte unităţi cu oameni de ispravă. Dacă con­semnez acum nu faptele acestora, ci realizările cooperativei vizitate mai înainte, o fac cu sentimentul că într-un judeţ în care există uni­tăţi cooperatiste ca cea din Stoi­­căneşti, vestită în ţară, cea din Seaca va deveni şi ea în curind im nume. „Ordinul Muncii" clasa I primit anul trecut pentru recolta de grîu reprezintă primul eveniment care a scos cooperativa din anoni­mat. îl caut, ca să discutăm des­pre acest prim succes şi despre altele, despre ceea ce se face acum, pe tovarăşii din conducere. Plouă şi bănuiesc că o să-i găsesc la se­diu. Aici, doar contabilul şef Ste­­lică Ciungu. Preşedintele Marin Degeratu, inginerul şef Gabriel Nicolescu, secretarul comitetului de partid pe cooperativă, tovarăşul Florică Savu, sînt pe cîmp. — Am încheiat lucrările de se­mănat — îmi spune contabi­lul şef — dar eforturile hotărîtoa­­re abia acum încep. Ne-am înscris şi noi în marea competiţie naţio­nală — cincinalul înainte de ter­men — şi ne propunem să fim­ pe primele locuri. Aceasta înseamnă producţii superioare celor din 1972, cind media la hectar a fost de 4 615 kg la grîu, peste 5 000 kg la porumb, 2 490 kg la floarea-soare­­lui, 4 430 kg la orez. Asupra treburilor şi a rezultate­lor din zootehnie, sector p­e care cooperativa îl vrea cel puţin la ni­velul producţiei vegetale, contabi­lul şef se opreşte mai mult. Unita­tea a ajuns la 939 de bovine­­£■ numărul vacilor şi junincilor tre­­cind de 500 — la circa 2 000 de porcine, dintre care 400 sunt scroa­fe de reproducţie. — Planul pe 1972 a fost depăşit VASILE MILEA­­ (Continuare in pag. a 3-a) • ,,Cu carburanţi şi lubrifi­­anţi economisiţi, fiecare me­cani-­jţ­zator sa execute anual lucrări in valoare de 1 100 lei" — este ini­ţiativa lansată recent de colec­tivul Staţiunii pentru mecaniza­rea agriculturii Segarcea. Acţio­­nind în direcţia prelungirii pe­rioadei de funcţionare a trac­toarelor în scop productiv, efec­tuării reparaţiilor şi a întreţine­rilor periodice la un inait nivel calitativ şi cu cheltuieli minime, introducerii unei stricte evidenţe a consumului pe tractor şi me­canizator, folosirii la întreaga capacitate a utilajelor din dota­re, aceştia şi-au propus ca pînă la finele anului să economiseas­că o cantitate de motorină care să asigure funcţionarea parcului de tractoare pentru o perioadă in care se pot efectua diferite lucrări in valoare de 115 000 lei. B. Dovedindu-se eficientă, iniţia­tiva mecanizatorilor de la Segar­cea a fost preluată de colecti­vele tuturor unităţilor de profil din judeţul Dolj. • Paralel cu efectuarea lucră­­rilor agricole de sezon, locuito­rii comunei Nojorid, judeţul Mi­­hor, participă şi la realizarea unor obiective edilitar-gosportă­reşti. In prezent se lucrează la electrificarea satului Chişidd, unde după ridicarea stilpilor şi întinderea sîrmei se va începe executarea instalaţiilor interioa­re la peste 100 de locuinţe. S* se lucrează intens şi la aducţia apei potabile în fiecare gospo­dărie, prin folosirea unui foraj existent în centrul comunei. IAU605T

Next