Satul Socialist, iunie 1973 (Anul 5, nr. 1264-1288)

1973-06-02 / nr. 1264

PAGINA 2 Angajaţi plenar în bătălia pentru obţinerea unor recolte mari, cooperatorii şi mecaniza­torii din judeţul Mureş îşi pun cu fiecare zi ce trece pecetea mun­­­cii lor asupra cîmpului. Am avut acest sentiment al emulaţiei, străbătînd în aceste zile ogoarele mureşene. La cooperativa agricolă din Dumbrăvioara, distinsă doi ani la rînd cu Ordinul Muncii clasa I pentru producţiile mari obţi­nute la sfecla de zahăr, ajungem spre orele amiezii. Soare arzător. Era a doua zi după o ploaie to­renţială şi ne gindeam că nu o să găsim prea mulţi oameni pe cîmp. Temerea ne-a fost însă re­­­­pede spulberată. Pe cîmp 350 de oameni nu pridideau cu munca la prăşitul sfeclei şi porumbului. Printre ei Kadar Andrei, Suza­­na Kristof, Maria Nagy şi Elisa­­beta Boţog. „Zahărul este al nos­tru, iar buruienile nu trebuie să ni-l dijmuiască! — ne spune Francisc Berekmeri, preşedintele unităţii. Anul trecut am obţinut o producţie medie de 59 400 kg rădăcini, cu 29 400 peste media planificată la hectar. Cu un an înainte ni s-a acordat primul Or­din al Muncii pentru realizarea a 40 000 de kilograme la hectar. Dar nivelul producţiei nu stă şi nu tre­buie să stea pe loc. Acum dorim şi al treilea ordin“. După felul cum muncesc coo­peratorii avem certitudinea că acest lucru este posibil. Praşila a doua şi răritul pe cele 100 de hectare cultivate cu sfeclă de­ za­hăr au fost încheiate. Străduin­­du-se să facă în aşa fel încât să nu crească decalajul între supra­feţele prăşite mecanic şi cele lu­crate manual, cooperatorii au trecut imediat la întreţinerea culturilor de porumb. Nici vecinii lor, cooperatorii din Gomeşti, care au primit şi ei anul trecut „Ordinul Muncii", nu se lasă mai prejos. „Intre noi şi cooperativa vecină — ne mărtu­risea Mihail Szotyori, preşedin­tele unităţii — a existat totdea­una o vie întrecere. In anul 1912 trebuia să obţinem de pe 160 hectare o producţie totală de 4 640 tone. Noi însă am realizat aproape 10 000 tone." Se munceşte de zor. Pe cele 160 hectare cu sfeclă, praşila a doua şi răritul sunt deja termi­nate pe întreaga suprafaţă. Po­rumbul cultivat pe 90 hectare a fost prăşit manual. Peste 500 de cooperatori impînzesc cîmpia. Te­renul este împărţit pe parcele , conform contractelor-angajament încheiate, în condiţiile organizării muncii în acord global, oamenii ştiind precis ce au de făcut, cit trebuie să obţină.. „Nimic, nici o oră bună nu trebuie pierdută — ne spune Csizmás Mihai, şeful brigăzii a patra. Nu vrem să ne pară rău mai târziu. Suprafeţele repartizate pe cooperatori, deşi sunt destul de mari, sunt lucrate exemplar, iar executarea acestor lucrări, după cum vedeţi, este a­vansată.. Sunt ajutaţi de fraţi, co­pii, rude, intr-un cuvînt de către toţi membrii familiei". Măsurile luate, mai precis, a­­plicarea acordului global — for­mă superioară de organizare şi retribuire a muncii — îşi arată din plin roadele. După coopera­tori, rindurile drepte rămân cu­răţite, fără nici o buruiană. Ana Demeter, Alexandru Szász, Ioan Veress, Elisabeta Santha, Roza­lia Biro, sau Maria Szabó, pen­tru a enumera doar pe cîţiva din cei prezenţi, sunt convinşi că mun­ca de calitate, fiecare praşilă rea­lizată în plus, înseamnă mai multă recoltă la hectar. Iar sarcina lor nu este deloc uşoară, ţinînd cont de faptul că şi-au propus să ob­ţină din nou producţii record. Oa­menii ştiu însă precis ce au de făcut, că în raport cu ceea ce rea­lizează, cu depăşirea producţiei, vor spori şi veniturile lor. Aceeaşi preocupare pentru soar­ta viitoarei recolte am întîl­­nit-o şi la Ernei. Sfecla a fost prăşită de două ori pe întreaga suprafaţă de 165 hectare, porum­bul pe 150 hectare din cele 280. „Ciţi oameni aveţi la lucru ?“, il întrebăm pe inginerul şef Koz­ma Edmund. „Tot satul!“ a ve­nit răspunsul promt. Exemplul fruntaşilor a fost urmat şi de co­operatorii din Iara de Mureş, Că­­luşeni, Nazna, Glodeni, Cheţani, Sînpaul, Coroisînmărtin, Siniana de Mureş, Şăulia, Luduş, unităţi în care deviza cu aplicabilitate şi în agricultură „mai repede, mai bine" îşi găseşte oglindirea în executarea unor lucrări de în­treţinere a culturilor de un ridi­cat nivel calitativ. lazAr lAdariu coresp. „Satului socialist" VIEA ZILEI ÎN AGRICULTURĂ MUREŞ ACORDUL GLOBAL A MOBILIZAT TOT SATUL LA Întreţinerea CULTURILOR Trecind prin comuna Fili­peşti din judeţul Bacău, am auzit nişte vite mugind. Fiecare mugea după cum îi era glasul : una gros, alta subţire. M-am dus să văd ce se în­­tim­plă, de ce mugeşte toată cirea­da. Adevărul avea să mi se dezvă­luie repede ; era simplu ca oul lui Columb. In ziua aceea cireada de vaci nu fusese nici hrănită, nici adăpată. Cineva dintre cei aflaţi prin preajmă mi-a spus că la sediul coo­perativei agricole este şedinţă mare, în care cei din conducere şi în plus cîţiva de la judeţ discută tocmai despre mugetul vacilor. La sediu era, într-adevăr, şedinţă. In dita­mai sala, nici un loc liber. Dacă înainte de a fi intrat în şedinţă participanţii şi-ar fi propus să hrănească vacile, ar fi putut fu­raja într-o oră un efectiv de două ori mai mare. In şedinţă, medicul veterinar Marian Buzatu, care înainte de a fi detaşat la direcţia agricolă lu­crase la Filipeşti, susţinea că uni­tatea are condiţii optime pentru creşterea vacilor, de lapte. Deşi el demonstra dînd ca exmplu nu va­cile cooperativei, ci pe ale unor ce­tăţeni, animale într-adevăr bine hrănite, putem spune că trimisul direcţiei avea dreptate. Printre cei care au luat cuvîntul mai spre spartul şedinţei, s-a nu­mărat şi tovarăşul Emil Popescu, preşedintele cooperativei. Dumnea­lui a spus că membrii unităţii muncesc cu pricepere în cîmp, dar se lasă greu convinşi să lucreze ca îngrijitori. S-au rostit cuvinte as­pre la adresa lor. Preşedintele a uitat, însă, să spună că oamenii se feresc de munca de îngrijitori, de­oarece unitatea nu asigură destule furaje şi nici nu a organizat munca pe bază de acord global şi venit garantat. După ce în şedinţă s-au măcinat multe vorbe, tinărul medic ve­terinar Paladi, sosit de curînd la Filipeşti, a făcut propuneri con­crete. Intre altele a propus să se amenajeze tabere de vară pentru vaci şi tineretul de reproducţie, indicînd şi modul în care s-ar pu­tea realiza acest obiectiv. Propune­rea medicului veterinar n-a prea fost băgată în seamă. Cam la fel a fost primită şi critica tovarăşei Elena Aldea, care a lucrat timp de zece ani în zootehnie. îmbolnăvin­­du-se, i s-a recomandat să­­schimbe locul de muncă, dar consiliul de conducere tergiversează achitarea drepturilor cuvenite. S-a bucurat de atenţie, dar nu şi de aprobare, propunerea medi­cului Marian Buzatu de la direc­ţia agricolă, care a sugerat înfiin­ţarea unei asociaţii intercoopera­­tiste de creştere a animalelor, mă­sură cu care cooperativele din preajmă sunt de acord. N-au fost de acord tocmai cei care nu îngri­jesc animalele. In sala de şedinţe s-au auzit numeroase voci : „Sînt vitele noastre, de ce să le dăm pe m­a­ mina altora !“ „Lăsaţi-ne vacile !“ Li s-a explicat că animalele fiind ale asociaţiei rămîn, de fapt, ale lor. Deocamdată nu a fost luată nici o hotărîre. Nu ne îndoim că în cele din urmă se va crea asociaţia proiectată. Există precedentul Su­cevei, judeţ în care întreaga zoo­tehnie a fost organizată pe baze intercooperatiste la începutul anu­lui, iar rezultatele sunt dintre cele mai bune. întîmplarea de la Filipeşti ne a­­minteşte de anecdota cu clinele grădinarului, care nici el nu mîn­­ca, nici pe alţii nu-i lăsa. Păi bine, oameni buni, lăsaţi animalele să rabde de foame şi de sete, obţi­neţi de la ele producţii mici, nu vă angajaţi să le îngrijiţi, sectorul lu­crează în pagubă, iar dv. respin­geţi soluţia care ar pune capăt tu­turor acestor neajunsuri de neto­lerat ! De neînţeles această atitu­dine ! Deocamdată asociaţia n-a luat fiinţă. Aceasta vă obligă să­­scoateţi neîntîrziat sectorul zoo­tehnic din situaţia existentă. Conducerea uniunii judeţene şi a direcţiei generale agricole trebuie să nu se mulţumească doar cu tri­miterea reprezentanţilor lor la nişte şedinţe interminabile. Să pună mi­na şi să ajute cooperativa să re­dreseze sectorul zootehnic prin organizarea producţiei de furaje, a muncii, în acord global, în condi­ţiile introducerii venitului lunar garantat. VORBELE MĂCINATE IN ŞEDINŢE NU ÎNGRAŞĂ VITELE DIN PADOCURI LITORALUL, gazdă primitoare, VA AŞTEAPTĂ ! La mijlocul lunii mai, salba staţiunilor de pe litoral şi-a des­chis porţile, invitînd primele se­rii de vizitatori din ţară şi din străinătate să se bucure de bi­necunoscutele-i frumuseţi. La timpul respectiv, consemnam a­­cest fapt, făcînd în acelaşi timp precizarea că „premiera", oricît­­ ar părea de ciudat, nu este vala­bila pentru toate categoriile de vizitatori. Şi în restul anului, se­zonul balnear a continuat, zeci­­de mii de vizitatori îngrijindu-şi aici sănătatea. Printre aceştia, numai în primele 5 luni ale anu­lui în curs s-au numărat aproa­pe 2 000 de ţărani cooperatori, care, eşalonaţi în 7 serii, au fost oaspeţii staţiunii Mangalia. La jumătatea acestei luni, Te­­chirghiolul va găzdui alţi 2 000 de ţărani cooperatori care îşi vor face cura balneară cu renumitul nămol de aici. Pînă la sfîrşitul a­­nului, 4 600 de lucrători ai ogoa­relor vor face cunoştinţă cu frumuseţile staţiunilor litoralu­lui, beneficiind, în condiţii deo­sebit de avantajoase, de bilete de tratament primite de la coopera­tivele agricole de producţie. A­­ceasta, fără a mai vorbi, desigur, de cei care se vor deplasa pe cont propriu în acest an, ei bene­ficiind de concediu de odihnă plătit. ■ Pentru- '—ei -şr pentru­­ alţii — pentru toţi cei ce vor fi în acest an oaspeţii staţiunilor de pe li­toral, am dorit să aflăm ce nou­tăţi, ce surprize li se rezervă de către gospodarii de aici. Şi iată citeva dintre acestea, consemna­te pe scurt : • Mangalia, cu numeroasele sale staţiuni — Saturn, Venus, Neptun, Aurora, Olimp — şi-a cîştigat, pe merit, de-a lungul ani­lor, calificativul de „cea mai pri­mitoare gazdă", datorită capaci­tăţii sale (peste 50 000 de locuri) care egalează capacitatea tuturor celorlalte staţiuni de pe litoral, luate la un loc. La 1 iulie aici se va inaugura complexul arhitec­tonic „Capul Aurora­" compus din 3 hoteluri, cu o capacitate de 3 000 locuri, destinat în exclusi­vitate vizitatorilor români. • Staţiunea Venus îşi va spori şi ea în acest sezon capacitatea de cazare cu încă 300 de locuri, datorită noii baze de odihnă şi tratament, care foloseşte, printre altele, şi izvoarele termale şi sul­furoase, recent descoperite. Deci, Căciulata, Olăneştii şi Călimă­­neştiul se vor muta, oarecum, pe... malul mării ! (In final, a­­ceastă bază de odihnă şi trata­ment va ajunge la 1500 de­ locuri.) • La Eforie Sud — un nou camping cu 200 de locuri în corturi şi căsuţe, recent reali­zat, va constitui bucuria amato­rilor de a locui efectiv la cîţiva metri de plajă ! • Complexul nautic „Carai­­man" de la Mamaia rezervă iu­bitorilor sporturilor nautice — canotaj, iahting, schi pe apă etc. — numeroase surprize , oglinda lacului Siutghiol le va oferi po­sibilitatea practicării sportului preferat. Ca şi învățarea acestora, pentru cei care mai au încă re­zerve faţă de schiul nautic sau mînuirea velelor. Atracţia numă­rul 1 o va constitui însă, anul a­­cesta, „satul românesc" nou con­struit, ca şi parcul de distracţii „Luna Parc", oferind vizitatori­lor de toate vîrstele nenumărate posibilităţi de recreare şi amuza­ment. Noutăţi ? Ar mai fi încă foar­te multe, dar cei care le-au pre­gătit pentru dv. cei care veţi vi­zita litoralul în acest sezon, pre­feră să vi le prezinte ca... sur­prize ! In încheiere, am dori să mai amintim doar iubitorilor de drumeţie faptul că, Agenţia de prestaţii turistice „Litoral" or­ganizează numeroase excursii în staţiunile de pe litoral, în nor­dul Dobrogei, în Delta Dunării,­ cu durată diferită şi preţuri de­osebit de avantajoase. Iată şi cî­­teva dintre acestea­­ „Turul li­toralului", cu durată de 6 ore — cost 34 lei de persoană ; excursii la Histria, cu vizitarea cetăţii (durata 6 ore, cost 31 lei de per­soană), excursii in nordul Dobro­gei, cu vizitarea mînăstirilor Co­coş şi Celic-Dere, excursii la Murfatlar, cu degustări de vi­nuri etc. Vom mai reveni, în curînd, şi cu alte noutăţi. C. LEONARD Chiar dacă mercurul termometrelor nu înregistrează încă valori caniculare, plajele litoralului sunt totuși asaltate de vizitatori. C. NICULESCU BOTOŞANI PRĂŞITUL CULTURILOR CONTINUĂ Startul bun pe care l-au luat unităţile agricole de stat şi cooperatiste din judeţul Botoşani la semănat se menţine în continuare. Terminînd din vreme această lucrare, for­ţele mecanice şi manuale existente stat folosite acum cu deosebit randament la întreţi­nerea culturilor, lucrări cu pondere deosebită în balanţa recoltelor viitoare. De la Direcţia generală a agriculturii industriei alimentare şi apelor suntem informaţi că la sfecla de zahăr şi floarea soarelui praşila tatii manu­ală şi mecanică s-a executat pe întreaga su­prafaţă, iar la porumb şi cartofi pe 50 la sută din suprafaţa cultivată. Lupta împotriva bu­ruienilor, pentru distrugerea crustei în vederea menţinerii apei in sol, continuă. Praşila a doua la sfecla de zah­ăr sra executat pe a­proape 10 la sută din suprafaţă. ..1 4 4 NOTE • NOTE Uitucii cu scuzele» cooperativa cu ponoasele Nu de mult delega­tul cooperativei a­­gricole ,,Mureşul" din comuna Sintea Mare ,,a lăsat nişte hirtii la serviciul de investi­ţii al direcţiei gene­rale agricole a jude­­■ ţului Arad. Aruncin­­■du-ne privirea pe u­­nele din ele, am a­­flat cu uimire că u­­­­nitatea ruga direcţia , agricolă să comunice sucursalei băncii că are nevoie de credite pentm­ investiţiile prevăzute să fie exe­cutate pe semestrul I. Bine că şi-a adus a­­minte măcar acum cînd din semestrul 1 a mai rămas o lună întreagă. Putea să-şi aducă aminte la 30 iunie sau poate nici atunci. Nu-i prima dată cînd tovarăşii din conducerea aces­tei cooperative uită să-şi îndeplinească îndatoriri­­ elemen­tare. Şi, după ci­te ii cunoaştem, nu-i nici ultima. Cei de la Sintea Mare s-au obişnuit să uite. Ori de ,­­ cite ori uită, se scuză. Ei cu scuzele, cooperati­va cu ponoasele. Secara, mai tare decit lucerna Preşedintele uneia din cele trei coope­rative din Poiana ..Mare arăta într-o şe­dinţă că din cauza direcţiei generale a­­■ agricole a judeţului Dolj unităţile din lo­calitatea amintită au pierdut o coasă de­­ lucernă■ Ele o cultivă pe 1700 de hectare pentru o fabrică de nutreţuri combinate. Cu ce s-a făcut vino­vată direcţia genera­lă ? A luat maşinile de la Poiana şi le-a dus la Maglavit ca să recolteze secara ma­să verde. Aceasta s-a dovedit mai tare de­cit lucerna. Secara nu are,­ desigur, va­loarea lucernei, dar şi ea trebuie recol­tată la timp. Pentru executarea lucrării s-ar fi putut găsi în judeţ alte maşini in afara celor de la Poiana Mare. Cei de la direcţia agrico­lă au detaşat la Ma­glavit primele ma­şini de care şi-au a­­dus aminte, uitînd că gîndul bun vine la urmă. SATUL SOCIALIST E recoltă bună de căpşuni. ZORIŢI CULESUL! De citeva zile, in judeţul Satu Mare, a început recolta­tul căpşunilor. Primele canti­tăţi din aceste apreciate fruc­te au fost livrate de la ferma Giungi a cooperativei agricole Ghirişa, unitate care are în cultură o suprafaţă de 10 hec­tare de căpşuni cu soiuri tim­purii. S-a dat „startul" recol­tării căpşunilor şi în coopera­tiva agricolă din Doba. După aprecierea specialiştilor, re­colta de căpşuni din acest an este deosebit de bună, existînd toate premisele pentru o în- ))­ destulătoare aprovizionare a pieţei interne, cit şi pentru re­alizarea planului de export. 'Pr­ in judeţul Olt primii care au început recoltatul acestor delicioase fructe stat lucrătorii de la ferma Frăsinet, aparţi­­nînd I.A.S. Redea. Aici, de pe fiecare hectar cultivat cu căp­şuni se vor obţine la medie peste 8 000 kg de căpşuni. Pentru valorificarea cit mai eficientă a acestei bogate re­colte, transportul căpşunilor proaspete către centrele de desfacere din ţară şi de peste hotare se face cu maximum de rapiditate. Sîmbătă 2 iunie Nr. 1264 NICI UN PETIC DE PÂMINT NECULTIVAT, NICI UN BRAŢ DE FURAJE IROSIT! (Urmare din pag. I) Socialiste Ion Coman, preşedinte­le unităţii, ne spune că mai sînt de recuperat 242 hectare, dar pe mă­sură ce fiecare parcelă se zvîntă, se însămînţează terenul cu po­rumb siloz care se adaugă celor 100 de hectare de porumb însă­­mînţate după recoltarea secarei — masă verde. Tot în cultură dublă se vor semăna — după recoltarea griului — circa 1 000 hectare cu porumb. „Anul acesta, subliniază preşedintele, va fi, cred eu, anul culturilor duble. Aşa că trebuie să semănăm suprafeţe cit mai mari pentru a obţine cit mai mult po­rumb şi furaje". Cooperatorii din Ciorăşti au efec­tuat la vreme şi plantările pe cele 124 hectare de grădină. „Mai avem de rezolvat încă o problemă, ne spune Ion Coman, pe care l-am însoţit pe una din tarlalele unde cooperatorii plantau tutunul. Din cele 1100 hectare planificate pe judeţ la această cultură, noi trebuie să realizăm 30 la sută. Pînă acum am plantat 300 hectare şi mai avem încă 2-3 zile de lucru. Am cultivat cu tutun şi terenurile virane din apropie­rea satului, circa 80 hectare, care ne vor aduce un venit suplimentar de 2 000 000 lei". La ferma nr. 11, în parcul fu­rajer, sub supravegherea directă a inginerului Alexandru Haiducu, se efectua insilozarea a 800 tone de lucerna. Aceeaşi cantitate s-a realizat şi la ferma de tineret tau­rin, condusă de dr. Gheorghe Grecea. Rezultate bune am întîlnit şi la vecini, cooperatorii din Băleşti. „Ca să putem semăna o suprafaţă de 883 hectare cu exces de umidi­tate, a trebuit să săpăm aproape 13 km de canale, ne spunea Radu Domnea, preşedintele unităţii. Acum, întreaga suprafaţă de 2 016 hectare are săminţa în brazdă". Gospodarii din Băleşti s-au gîndit şi ei să-şi consolideze baza fu­rajeră. După secara furajeră au însăminţat 50 hectare cu porumb siloz, urmînd să mai realizeze încă 60 hectare. Invăţînd din ex­perienţa vecinilor de la Ciorăşti, au pus de o parte pentru iarnă 1 000 de tone de lucernă şi 200 tone de secară furajeră. Şi aici se lucrează intens la plantatul tutu­nului, urmînd ca în 2-3 zile să se pună în sol ultimele răsaduri. Iată-ne şi la cooperativa agricolă din Rîmniceni. Cu toată strădania cooperatorilor care au săpat 10 km de canale pentru evacuarea apei, au mai rămas încă 360 hectare cu exces de umiditate, dar acţiunea continuă. Pe solele zvîntate se seamănă, dar.......Cu utilajele exis­tente nu putem sfi facem faţă, ne spunea inginerul şef al unităţii, Nicu Vasile. Avem nevoie de încă 12 tractoare pentru a pregăti şi însămînţa restul terenului în cel mult 8—10 zile, cu porumb din grupa HD-100. Am făcut de­mersuri la S.M.A. Năneşti şi a­­cum aşteptăm să ne trimită utila­je". La Rîmniceni mai sunt de plantat încă 17 hectare cu legu­me , întîrziată e şi coasa trifolie­­nelor, care nu s-au recoltat decit de pe 1/3 din suprafaţă. Nici la Măicăneşti lucrurile nu stau mai bine. Aici mai erau de însăminţat 159 hectare cu porumb. Am crezut că le lipsesc tractoarele, dar ingi­nerul şef Gheorghe Preda ne asi­gura că au utilaje suficiente. Dacă e aşa, atunci de ce nu se acţio­nează ? Sub aşteptări se prezintă situa­ţia şi la Tifeşti, unde există cea mai mare grădină de legume din judeţ (160 hectare), dar plantările nu s-au efectuat nici măcar pe ju­mătate din suprafaţă. Organele agricole judeţene, toţi specialiştii din unităţi au datoria să acţioneze energic pentru mobi­lizarea tuturor forţelor în cîmp — la încheierea semănatului porum­bului şi plantării legumelor, la co­situl şi depozitarea furajelor, la întreţinerea culturilor, aceste zile fiind hotărîtoare pentru soarta re­coltelor. SE IHSIHIHTIAZI ULTIMELE SUPRAFEŢE Condiţiile climaterice mai puţin favorabile din această primăvară au stînjenit des­făşurarea lucrărilor agricole, mai ales în Cim­pia Română. Probleme deosebite în acest sens, îndeosebi pentru înlăturarea excesului de umiditate, le-a avut Teleormanul, judeţ cu pon­dere însemnată in agricultura ţării. La data de 29 mai, mai era de însăminţat o suprafaţa de circa 22 000 de hectare. Pentru recuperarea râmînerilor în urmă, teleormănenilor le-au venit in ajutor forţe mecanice din judeţele vecine. Totiliztad mai eficient parcul de tractoare şi maşini agricole din dotarea proprie şi utilajele sosite la sprijin, în ultimele zile s-a insăminţat circa 5 000 hectare cu porumb, fasole, şi culturi furajere. Organele agricole judeţene apreciază că în următoarele zile fiecare palmă de pămînt existentă în unitățile agricole va primi sămința recoltei anului 1973. Un anunţ care ar putea si începînd de săptămîna viitoare, vă va prezenta în coloanele „GHIDUL SUPERSTIŢIOŞILOR". Ce fel de ghid ? Care superstiţioşi ? Deocamdată este o surpriză citită zilnic ziarul şi veţi vedea. vă intereseze: Micuţă Tanase ziarului nostru în orice caz,

Next