Satul Socialist, iunie 1973 (Anul 5, nr. 1264-1288)
1973-06-02 / nr. 1264
PAGINA 2 Angajaţi plenar în bătălia pentru obţinerea unor recolte mari, cooperatorii şi mecanizatorii din judeţul Mureş îşi pun cu fiecare zi ce trece pecetea muncii lor asupra cîmpului. Am avut acest sentiment al emulaţiei, străbătînd în aceste zile ogoarele mureşene. La cooperativa agricolă din Dumbrăvioara, distinsă doi ani la rînd cu Ordinul Muncii clasa I pentru producţiile mari obţinute la sfecla de zahăr, ajungem spre orele amiezii. Soare arzător. Era a doua zi după o ploaie torenţială şi ne gindeam că nu o să găsim prea mulţi oameni pe cîmp. Temerea ne-a fost însă repede spulberată. Pe cîmp 350 de oameni nu pridideau cu munca la prăşitul sfeclei şi porumbului. Printre ei Kadar Andrei, Suzana Kristof, Maria Nagy şi Elisabeta Boţog. „Zahărul este al nostru, iar buruienile nu trebuie să ni-l dijmuiască! — ne spune Francisc Berekmeri, preşedintele unităţii. Anul trecut am obţinut o producţie medie de 59 400 kg rădăcini, cu 29 400 peste media planificată la hectar. Cu un an înainte ni s-a acordat primul Ordin al Muncii pentru realizarea a 40 000 de kilograme la hectar. Dar nivelul producţiei nu stă şi nu trebuie să stea pe loc. Acum dorim şi al treilea ordin“. După felul cum muncesc cooperatorii avem certitudinea că acest lucru este posibil. Praşila a doua şi răritul pe cele 100 de hectare cultivate cu sfeclă de zahăr au fost încheiate. Străduindu-se să facă în aşa fel încât să nu crească decalajul între suprafeţele prăşite mecanic şi cele lucrate manual, cooperatorii au trecut imediat la întreţinerea culturilor de porumb. Nici vecinii lor, cooperatorii din Gomeşti, care au primit şi ei anul trecut „Ordinul Muncii", nu se lasă mai prejos. „Intre noi şi cooperativa vecină — ne mărturisea Mihail Szotyori, preşedintele unităţii — a existat totdeauna o vie întrecere. In anul 1912 trebuia să obţinem de pe 160 hectare o producţie totală de 4 640 tone. Noi însă am realizat aproape 10 000 tone." Se munceşte de zor. Pe cele 160 hectare cu sfeclă, praşila a doua şi răritul sunt deja terminate pe întreaga suprafaţă. Porumbul cultivat pe 90 hectare a fost prăşit manual. Peste 500 de cooperatori impînzesc cîmpia. Terenul este împărţit pe parcele , conform contractelor-angajament încheiate, în condiţiile organizării muncii în acord global, oamenii ştiind precis ce au de făcut, cit trebuie să obţină.. „Nimic, nici o oră bună nu trebuie pierdută — ne spune Csizmás Mihai, şeful brigăzii a patra. Nu vrem să ne pară rău mai târziu. Suprafeţele repartizate pe cooperatori, deşi sunt destul de mari, sunt lucrate exemplar, iar executarea acestor lucrări, după cum vedeţi, este avansată.. Sunt ajutaţi de fraţi, copii, rude, intr-un cuvînt de către toţi membrii familiei". Măsurile luate, mai precis, aplicarea acordului global — formă superioară de organizare şi retribuire a muncii — îşi arată din plin roadele. După cooperatori, rindurile drepte rămân curăţite, fără nici o buruiană. Ana Demeter, Alexandru Szász, Ioan Veress, Elisabeta Santha, Rozalia Biro, sau Maria Szabó, pentru a enumera doar pe cîţiva din cei prezenţi, sunt convinşi că munca de calitate, fiecare praşilă realizată în plus, înseamnă mai multă recoltă la hectar. Iar sarcina lor nu este deloc uşoară, ţinînd cont de faptul că şi-au propus să obţină din nou producţii record. Oamenii ştiu însă precis ce au de făcut, că în raport cu ceea ce realizează, cu depăşirea producţiei, vor spori şi veniturile lor. Aceeaşi preocupare pentru soarta viitoarei recolte am întîlnit-o şi la Ernei. Sfecla a fost prăşită de două ori pe întreaga suprafaţă de 165 hectare, porumbul pe 150 hectare din cele 280. „Ciţi oameni aveţi la lucru ?“, il întrebăm pe inginerul şef Kozma Edmund. „Tot satul!“ a venit răspunsul promt. Exemplul fruntaşilor a fost urmat şi de cooperatorii din Iara de Mureş, Căluşeni, Nazna, Glodeni, Cheţani, Sînpaul, Coroisînmărtin, Siniana de Mureş, Şăulia, Luduş, unităţi în care deviza cu aplicabilitate şi în agricultură „mai repede, mai bine" îşi găseşte oglindirea în executarea unor lucrări de întreţinere a culturilor de un ridicat nivel calitativ. lazAr lAdariu coresp. „Satului socialist" VIEA ZILEI ÎN AGRICULTURĂ MUREŞ ACORDUL GLOBAL A MOBILIZAT TOT SATUL LA Întreţinerea CULTURILOR Trecind prin comuna Filipeşti din judeţul Bacău, am auzit nişte vite mugind. Fiecare mugea după cum îi era glasul : una gros, alta subţire. M-am dus să văd ce se întimplă, de ce mugeşte toată cireada. Adevărul avea să mi se dezvăluie repede ; era simplu ca oul lui Columb. In ziua aceea cireada de vaci nu fusese nici hrănită, nici adăpată. Cineva dintre cei aflaţi prin preajmă mi-a spus că la sediul cooperativei agricole este şedinţă mare, în care cei din conducere şi în plus cîţiva de la judeţ discută tocmai despre mugetul vacilor. La sediu era, într-adevăr, şedinţă. In ditamai sala, nici un loc liber. Dacă înainte de a fi intrat în şedinţă participanţii şi-ar fi propus să hrănească vacile, ar fi putut furaja într-o oră un efectiv de două ori mai mare. In şedinţă, medicul veterinar Marian Buzatu, care înainte de a fi detaşat la direcţia agricolă lucrase la Filipeşti, susţinea că unitatea are condiţii optime pentru creşterea vacilor, de lapte. Deşi el demonstra dînd ca exmplu nu vacile cooperativei, ci pe ale unor cetăţeni, animale într-adevăr bine hrănite, putem spune că trimisul direcţiei avea dreptate. Printre cei care au luat cuvîntul mai spre spartul şedinţei, s-a numărat şi tovarăşul Emil Popescu, preşedintele cooperativei. Dumnealui a spus că membrii unităţii muncesc cu pricepere în cîmp, dar se lasă greu convinşi să lucreze ca îngrijitori. S-au rostit cuvinte aspre la adresa lor. Preşedintele a uitat, însă, să spună că oamenii se feresc de munca de îngrijitori, deoarece unitatea nu asigură destule furaje şi nici nu a organizat munca pe bază de acord global şi venit garantat. După ce în şedinţă s-au măcinat multe vorbe, tinărul medic veterinar Paladi, sosit de curînd la Filipeşti, a făcut propuneri concrete. Intre altele a propus să se amenajeze tabere de vară pentru vaci şi tineretul de reproducţie, indicînd şi modul în care s-ar putea realiza acest obiectiv. Propunerea medicului veterinar n-a prea fost băgată în seamă. Cam la fel a fost primită şi critica tovarăşei Elena Aldea, care a lucrat timp de zece ani în zootehnie. îmbolnăvindu-se, i s-a recomandat săschimbe locul de muncă, dar consiliul de conducere tergiversează achitarea drepturilor cuvenite. S-a bucurat de atenţie, dar nu şi de aprobare, propunerea medicului Marian Buzatu de la direcţia agricolă, care a sugerat înfiinţarea unei asociaţii intercooperatiste de creştere a animalelor, măsură cu care cooperativele din preajmă sunt de acord. N-au fost de acord tocmai cei care nu îngrijesc animalele. In sala de şedinţe s-au auzit numeroase voci : „Sînt vitele noastre, de ce să le dăm pe ma mina altora !“ „Lăsaţi-ne vacile !“ Li s-a explicat că animalele fiind ale asociaţiei rămîn, de fapt, ale lor. Deocamdată nu a fost luată nici o hotărîre. Nu ne îndoim că în cele din urmă se va crea asociaţia proiectată. Există precedentul Sucevei, judeţ în care întreaga zootehnie a fost organizată pe baze intercooperatiste la începutul anului, iar rezultatele sunt dintre cele mai bune. întîmplarea de la Filipeşti ne aminteşte de anecdota cu clinele grădinarului, care nici el nu mînca, nici pe alţii nu-i lăsa. Păi bine, oameni buni, lăsaţi animalele să rabde de foame şi de sete, obţineţi de la ele producţii mici, nu vă angajaţi să le îngrijiţi, sectorul lucrează în pagubă, iar dv. respingeţi soluţia care ar pune capăt tuturor acestor neajunsuri de netolerat ! De neînţeles această atitudine ! Deocamdată asociaţia n-a luat fiinţă. Aceasta vă obligă săscoateţi neîntîrziat sectorul zootehnic din situaţia existentă. Conducerea uniunii judeţene şi a direcţiei generale agricole trebuie să nu se mulţumească doar cu trimiterea reprezentanţilor lor la nişte şedinţe interminabile. Să pună mina şi să ajute cooperativa să redreseze sectorul zootehnic prin organizarea producţiei de furaje, a muncii, în acord global, în condiţiile introducerii venitului lunar garantat. VORBELE MĂCINATE IN ŞEDINŢE NU ÎNGRAŞĂ VITELE DIN PADOCURI LITORALUL, gazdă primitoare, VA AŞTEAPTĂ ! La mijlocul lunii mai, salba staţiunilor de pe litoral şi-a deschis porţile, invitînd primele serii de vizitatori din ţară şi din străinătate să se bucure de binecunoscutele-i frumuseţi. La timpul respectiv, consemnam acest fapt, făcînd în acelaşi timp precizarea că „premiera", oricît ar părea de ciudat, nu este valabila pentru toate categoriile de vizitatori. Şi în restul anului, sezonul balnear a continuat, zecide mii de vizitatori îngrijindu-şi aici sănătatea. Printre aceştia, numai în primele 5 luni ale anului în curs s-au numărat aproape 2 000 de ţărani cooperatori, care, eşalonaţi în 7 serii, au fost oaspeţii staţiunii Mangalia. La jumătatea acestei luni, Techirghiolul va găzdui alţi 2 000 de ţărani cooperatori care îşi vor face cura balneară cu renumitul nămol de aici. Pînă la sfîrşitul anului, 4 600 de lucrători ai ogoarelor vor face cunoştinţă cu frumuseţile staţiunilor litoralului, beneficiind, în condiţii deosebit de avantajoase, de bilete de tratament primite de la cooperativele agricole de producţie. Aceasta, fără a mai vorbi, desigur, de cei care se vor deplasa pe cont propriu în acest an, ei beneficiind de concediu de odihnă plătit. ■ Pentru- '—ei -şr pentru alţii — pentru toţi cei ce vor fi în acest an oaspeţii staţiunilor de pe litoral, am dorit să aflăm ce noutăţi, ce surprize li se rezervă de către gospodarii de aici. Şi iată citeva dintre acestea, consemnate pe scurt : • Mangalia, cu numeroasele sale staţiuni — Saturn, Venus, Neptun, Aurora, Olimp — şi-a cîştigat, pe merit, de-a lungul anilor, calificativul de „cea mai primitoare gazdă", datorită capacităţii sale (peste 50 000 de locuri) care egalează capacitatea tuturor celorlalte staţiuni de pe litoral, luate la un loc. La 1 iulie aici se va inaugura complexul arhitectonic „Capul Aurora" compus din 3 hoteluri, cu o capacitate de 3 000 locuri, destinat în exclusivitate vizitatorilor români. • Staţiunea Venus îşi va spori şi ea în acest sezon capacitatea de cazare cu încă 300 de locuri, datorită noii baze de odihnă şi tratament, care foloseşte, printre altele, şi izvoarele termale şi sulfuroase, recent descoperite. Deci, Căciulata, Olăneştii şi Călimăneştiul se vor muta, oarecum, pe... malul mării ! (In final, această bază de odihnă şi tratament va ajunge la 1500 de locuri.) • La Eforie Sud — un nou camping cu 200 de locuri în corturi şi căsuţe, recent realizat, va constitui bucuria amatorilor de a locui efectiv la cîţiva metri de plajă ! • Complexul nautic „Caraiman" de la Mamaia rezervă iubitorilor sporturilor nautice — canotaj, iahting, schi pe apă etc. — numeroase surprize , oglinda lacului Siutghiol le va oferi posibilitatea practicării sportului preferat. Ca şi învățarea acestora, pentru cei care mai au încă rezerve faţă de schiul nautic sau mînuirea velelor. Atracţia numărul 1 o va constitui însă, anul acesta, „satul românesc" nou construit, ca şi parcul de distracţii „Luna Parc", oferind vizitatorilor de toate vîrstele nenumărate posibilităţi de recreare şi amuzament. Noutăţi ? Ar mai fi încă foarte multe, dar cei care le-au pregătit pentru dv. cei care veţi vizita litoralul în acest sezon, preferă să vi le prezinte ca... surprize ! In încheiere, am dori să mai amintim doar iubitorilor de drumeţie faptul că, Agenţia de prestaţii turistice „Litoral" organizează numeroase excursii în staţiunile de pe litoral, în nordul Dobrogei, în Delta Dunării, cu durată diferită şi preţuri deosebit de avantajoase. Iată şi cîteva dintre acestea „Turul litoralului", cu durată de 6 ore — cost 34 lei de persoană ; excursii la Histria, cu vizitarea cetăţii (durata 6 ore, cost 31 lei de persoană), excursii in nordul Dobrogei, cu vizitarea mînăstirilor Cocoş şi Celic-Dere, excursii la Murfatlar, cu degustări de vinuri etc. Vom mai reveni, în curînd, şi cu alte noutăţi. C. LEONARD Chiar dacă mercurul termometrelor nu înregistrează încă valori caniculare, plajele litoralului sunt totuși asaltate de vizitatori. C. NICULESCU BOTOŞANI PRĂŞITUL CULTURILOR CONTINUĂ Startul bun pe care l-au luat unităţile agricole de stat şi cooperatiste din judeţul Botoşani la semănat se menţine în continuare. Terminînd din vreme această lucrare, forţele mecanice şi manuale existente stat folosite acum cu deosebit randament la întreţinerea culturilor, lucrări cu pondere deosebită în balanţa recoltelor viitoare. De la Direcţia generală a agriculturii industriei alimentare şi apelor suntem informaţi că la sfecla de zahăr şi floarea soarelui praşila tatii manuală şi mecanică s-a executat pe întreaga suprafaţă, iar la porumb şi cartofi pe 50 la sută din suprafaţa cultivată. Lupta împotriva buruienilor, pentru distrugerea crustei în vederea menţinerii apei in sol, continuă. Praşila a doua la sfecla de zahăr sra executat pe aproape 10 la sută din suprafaţă. ..1 4 4 NOTE • NOTE Uitucii cu scuzele» cooperativa cu ponoasele Nu de mult delegatul cooperativei agricole ,,Mureşul" din comuna Sintea Mare ,,a lăsat nişte hirtii la serviciul de investiţii al direcţiei generale agricole a jude■ ţului Arad. Aruncin■du-ne privirea pe unele din ele, am aflat cu uimire că unitatea ruga direcţia , agricolă să comunice sucursalei băncii că are nevoie de credite pentm investiţiile prevăzute să fie executate pe semestrul I. Bine că şi-a adus aminte măcar acum cînd din semestrul 1 a mai rămas o lună întreagă. Putea să-şi aducă aminte la 30 iunie sau poate nici atunci. Nu-i prima dată cînd tovarăşii din conducerea acestei cooperative uită să-şi îndeplinească îndatoriri elementare. Şi, după cite ii cunoaştem, nu-i nici ultima. Cei de la Sintea Mare s-au obişnuit să uite. Ori de , cite ori uită, se scuză. Ei cu scuzele, cooperativa cu ponoasele. Secara, mai tare decit lucerna Preşedintele uneia din cele trei cooperative din Poiana ..Mare arăta într-o şedinţă că din cauza direcţiei generale a■ agricole a judeţului Dolj unităţile din localitatea amintită au pierdut o coasă de lucernă■ Ele o cultivă pe 1700 de hectare pentru o fabrică de nutreţuri combinate. Cu ce s-a făcut vinovată direcţia generală ? A luat maşinile de la Poiana şi le-a dus la Maglavit ca să recolteze secara masă verde. Aceasta s-a dovedit mai tare decit lucerna. Secara nu are, desigur, valoarea lucernei, dar şi ea trebuie recoltată la timp. Pentru executarea lucrării s-ar fi putut găsi în judeţ alte maşini in afara celor de la Poiana Mare. Cei de la direcţia agricolă au detaşat la Maglavit primele maşini de care şi-au adus aminte, uitînd că gîndul bun vine la urmă. SATUL SOCIALIST E recoltă bună de căpşuni. ZORIŢI CULESUL! De citeva zile, in judeţul Satu Mare, a început recoltatul căpşunilor. Primele cantităţi din aceste apreciate fructe au fost livrate de la ferma Giungi a cooperativei agricole Ghirişa, unitate care are în cultură o suprafaţă de 10 hectare de căpşuni cu soiuri timpurii. S-a dat „startul" recoltării căpşunilor şi în cooperativa agricolă din Doba. După aprecierea specialiştilor, recolta de căpşuni din acest an este deosebit de bună, existînd toate premisele pentru o în- )) destulătoare aprovizionare a pieţei interne, cit şi pentru realizarea planului de export. 'Pr in judeţul Olt primii care au început recoltatul acestor delicioase fructe stat lucrătorii de la ferma Frăsinet, aparţinînd I.A.S. Redea. Aici, de pe fiecare hectar cultivat cu căpşuni se vor obţine la medie peste 8 000 kg de căpşuni. Pentru valorificarea cit mai eficientă a acestei bogate recolte, transportul căpşunilor proaspete către centrele de desfacere din ţară şi de peste hotare se face cu maximum de rapiditate. Sîmbătă 2 iunie Nr. 1264 NICI UN PETIC DE PÂMINT NECULTIVAT, NICI UN BRAŢ DE FURAJE IROSIT! (Urmare din pag. I) Socialiste Ion Coman, preşedintele unităţii, ne spune că mai sînt de recuperat 242 hectare, dar pe măsură ce fiecare parcelă se zvîntă, se însămînţează terenul cu porumb siloz care se adaugă celor 100 de hectare de porumb însămînţate după recoltarea secarei — masă verde. Tot în cultură dublă se vor semăna — după recoltarea griului — circa 1 000 hectare cu porumb. „Anul acesta, subliniază preşedintele, va fi, cred eu, anul culturilor duble. Aşa că trebuie să semănăm suprafeţe cit mai mari pentru a obţine cit mai mult porumb şi furaje". Cooperatorii din Ciorăşti au efectuat la vreme şi plantările pe cele 124 hectare de grădină. „Mai avem de rezolvat încă o problemă, ne spune Ion Coman, pe care l-am însoţit pe una din tarlalele unde cooperatorii plantau tutunul. Din cele 1100 hectare planificate pe judeţ la această cultură, noi trebuie să realizăm 30 la sută. Pînă acum am plantat 300 hectare şi mai avem încă 2-3 zile de lucru. Am cultivat cu tutun şi terenurile virane din apropierea satului, circa 80 hectare, care ne vor aduce un venit suplimentar de 2 000 000 lei". La ferma nr. 11, în parcul furajer, sub supravegherea directă a inginerului Alexandru Haiducu, se efectua insilozarea a 800 tone de lucerna. Aceeaşi cantitate s-a realizat şi la ferma de tineret taurin, condusă de dr. Gheorghe Grecea. Rezultate bune am întîlnit şi la vecini, cooperatorii din Băleşti. „Ca să putem semăna o suprafaţă de 883 hectare cu exces de umiditate, a trebuit să săpăm aproape 13 km de canale, ne spunea Radu Domnea, preşedintele unităţii. Acum, întreaga suprafaţă de 2 016 hectare are săminţa în brazdă". Gospodarii din Băleşti s-au gîndit şi ei să-şi consolideze baza furajeră. După secara furajeră au însăminţat 50 hectare cu porumb siloz, urmînd să mai realizeze încă 60 hectare. Invăţînd din experienţa vecinilor de la Ciorăşti, au pus de o parte pentru iarnă 1 000 de tone de lucernă şi 200 tone de secară furajeră. Şi aici se lucrează intens la plantatul tutunului, urmînd ca în 2-3 zile să se pună în sol ultimele răsaduri. Iată-ne şi la cooperativa agricolă din Rîmniceni. Cu toată strădania cooperatorilor care au săpat 10 km de canale pentru evacuarea apei, au mai rămas încă 360 hectare cu exces de umiditate, dar acţiunea continuă. Pe solele zvîntate se seamănă, dar.......Cu utilajele existente nu putem sfi facem faţă, ne spunea inginerul şef al unităţii, Nicu Vasile. Avem nevoie de încă 12 tractoare pentru a pregăti şi însămînţa restul terenului în cel mult 8—10 zile, cu porumb din grupa HD-100. Am făcut demersuri la S.M.A. Năneşti şi acum aşteptăm să ne trimită utilaje". La Rîmniceni mai sunt de plantat încă 17 hectare cu legume , întîrziată e şi coasa trifolienelor, care nu s-au recoltat decit de pe 1/3 din suprafaţă. Nici la Măicăneşti lucrurile nu stau mai bine. Aici mai erau de însăminţat 159 hectare cu porumb. Am crezut că le lipsesc tractoarele, dar inginerul şef Gheorghe Preda ne asigura că au utilaje suficiente. Dacă e aşa, atunci de ce nu se acţionează ? Sub aşteptări se prezintă situaţia şi la Tifeşti, unde există cea mai mare grădină de legume din judeţ (160 hectare), dar plantările nu s-au efectuat nici măcar pe jumătate din suprafaţă. Organele agricole judeţene, toţi specialiştii din unităţi au datoria să acţioneze energic pentru mobilizarea tuturor forţelor în cîmp — la încheierea semănatului porumbului şi plantării legumelor, la cositul şi depozitarea furajelor, la întreţinerea culturilor, aceste zile fiind hotărîtoare pentru soarta recoltelor. SE IHSIHIHTIAZI ULTIMELE SUPRAFEŢE Condiţiile climaterice mai puţin favorabile din această primăvară au stînjenit desfăşurarea lucrărilor agricole, mai ales în Cimpia Română. Probleme deosebite în acest sens, îndeosebi pentru înlăturarea excesului de umiditate, le-a avut Teleormanul, judeţ cu pondere însemnată in agricultura ţării. La data de 29 mai, mai era de însăminţat o suprafaţa de circa 22 000 de hectare. Pentru recuperarea râmînerilor în urmă, teleormănenilor le-au venit in ajutor forţe mecanice din judeţele vecine. Totiliztad mai eficient parcul de tractoare şi maşini agricole din dotarea proprie şi utilajele sosite la sprijin, în ultimele zile s-a insăminţat circa 5 000 hectare cu porumb, fasole, şi culturi furajere. Organele agricole judeţene apreciază că în următoarele zile fiecare palmă de pămînt existentă în unitățile agricole va primi sămința recoltei anului 1973. Un anunţ care ar putea si începînd de săptămîna viitoare, vă va prezenta în coloanele „GHIDUL SUPERSTIŢIOŞILOR". Ce fel de ghid ? Care superstiţioşi ? Deocamdată este o surpriză citită zilnic ziarul şi veţi vedea. vă intereseze: Micuţă Tanase ziarului nostru în orice caz,