Satul Socialist, iunie 1973 (Anul 5, nr. 1264-1288)
1973-06-08 / nr. 1269
La ordinea zilei în agricultură SECERIŞUL BATI IA UŞĂ. SUNT PRICĂJIŢI MAŞINILE. Griul a crescut mare , lanurile de orz au şi început să se pîrguiască. O mare campanie agricolă — secerişul — bate la uşă. Mecanizatorii, cooperatorii, specialiştii n-au uitat că grînele pe care le vor recolta peste două-trei săptămîni au fost semănate — o bună parte din ele — noaptea, la lumina farurilor. Fiecare lan de griu și de orz este o pagină de muncă eroică. în S.M.A., în I.A.S., în cooperativele agricole pregătirile pentru strîngerea recoltei au început din vreme. Multe combine, piese de balotat, remorci, benzi transportoare şi alte agregate sunt revizuite, aliniate la secţii, în perfectă stare, gata să intre în lan. Dar numai o parte. Din nou, unii mecanizatori, mecanici, lipsindu-le piesele de schimb trebuincioase, nu pot pregăti pentru lucru toate maşinile programate să ia parte la campania de recoltare. — De ce nu se găsesc în bazele de aprovizionare piesele de schimb solicitate ? — l-am intrebat pe tovarăşul inginer MARIAN CURELEA, director în Direcţia generală de aprovizionare tehnico-materiala a M.A.I.A.A. — Pentru că un număr de uzine importante nu livrează ritmic, conform graficelor, piesele de schimb contractate. — Ce piese lipsesc ? — Multe. Mari restanţe la livrare au la peste 100 de repere uzine şi fabrici aparţinind Ministerului Industriei Constructoare de Maşini Grele, Ministerului Industriei Constructoare de Maşini şi Utilaje Electrice şi Ministerului Industriei Chimice. — Nominalizaţi, vă rugăm, principalii furnizori restanţi. — Uzina „Tractorul1* Braşov a rămas restantă cu livrările la 29 repere, din care semnalăm : bloc motor — 990 bucăţi ; chiulasă — 3 000 bucăţi; arbore-motor — 1 700 bucăţi; pinioane de la tractorul U. 650 şi discuri ambreiaj de la tractorul S. 650. Uzina „Steagul Roşu", ca şi la începutul anului, cînd ziarul dumneavoastră s-a mai ocupat de această problemă, se găseşte în restanţă cu genţile de la ION ŞERBU (Continuare in pag. a 3-a) r \ Transformările edilitare sur- i venite în ultimii ani în cornul ■ na Şintereag, judeţul Bistriţa- i \ Năsăud — o mărturie grăitoa- » re despre hărnicia oamenilor \ ’ din această pitorească zonă a ^ \ ţării Foto : EMANUEL TlNJALA r ■ ÎN MAREA ÎNTRECERE SOCIALISTĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A PLANULUI ȘI A ANGAJAMENTELOR PE ACEST AN PENTRU ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN SĂ I N T I M P I N Â M CU REALIZĂRI DEOSEBITE CEA DE-A 29-AANIVERSARE A ELIBERĂRII PATRIEI ECOUI COGRET AL CHEMĂRILOR LA ÎNTRECERE Pe șantierele muncii patriotice ARGEŞ • 100 milioane lei — valoarea obiectivelor realizate prin muncă patriotică, în prima etapă a întrecerii ! • Ample acţiuni, în cea de-a doua etapă, pentru depăşirea angajamentelor asumate • Zeci de şcoli, magazine săteşti, baze sportive, reţele electrice vor fi date în folosinţă în cinstea zilei eliberării patriei întrecerea patriotică pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor rurale antrenează în judeţul Argeş, în aceste zile premergătoare celei de-a XXIX-a aniversări a eliberării patriei, un număr impresionant de oameni ai muncii, locuitori ai satelor, hotăriţi să îmbogăţească continuu patrimoniul social-edilitar al aşezărilor argeşene. Manifesting o înaltă conştiinţă civică, aproape fiecare locuitor îşi aduce partea sa de contribuţie efectivă la executarea lucrărilor ce vizează creşterea nivelului edilitar-gospodăresc al satelor, materializînd în practică, prin faptele lor de muncă, preţioasele indicaţii date în acest sens de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la prima Conferinţă pe ţară a secretarilor comitetelor comunale de partid şi primarilor comunali. Argumentele care atestă aceste adevăruri sunt numeroase. Edificator este, in primul rind, bilanţul primei etape a întrecerii patriotică, el reliefînd, prin forţa cifrelor, marele efort colectiv pe care argeşenii îl fac pentru a da noi străluciri frumoaselor şi pitoreştilor lor aşezări, pentru îndeplinirea exemplară a angajamentelor asumate, ca răspuns la chemările adresate de Consiliul popular al judeţului Maramureş şi Consiliul popular al comunei Stoicăneşti, judeţul Olt. Astfel, de la începutul acestui an, au fost construiţi prin muncă patriotică peste 38 000 m.p. de trotuare şi executate lucrări de întreţinere şi modernizare a 990 km de drumuri. GH. IACOŞAN (Continuare in pag. a 3-a) • Angrenat în marea întrecere socialistă în cinstea celei de-a 29-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist, colectivul întreprinderii agricole de stat Avicola-Mintia, judeţul Hunedoara, a obţinut frumoase succese. Astfel, în primele cinci luni ale anului, au fost livrate suplimentar la fondul de stat, 1 236 000 ouă şi peste 15 tone carne de pasăre. • Bilanţul complexului intercooperatist trecere şi solarii din Păuleşti, judeţul Satu Mare, pe cele 5 luni ale acestui an, arată că pînă la 1 iunie această unitate a livrat fermelor legumicole din judeţ peste 1,5 milioane răsaduri, realizând venituri de peste 300 000 lei. Totodată s-au livrat pînă la începutul lunii iunie 110 tone de varză, din care 75 tone la export, realizîndu-se un venit de peste 400 000 Ioi. 23 AUGUST cultivateSITII SICIMISI Cotidian editat de Uniune jj "R LIt 5 at y R RU » vJFLjL % i !- £, $ ICI ANUL V Nr. 1269 Vineri 8 iunie 1973 4 pagini— 30 de bani Folosind din plin maşinile moderne, de mare randament, existente în dotarea secţiei de mecanizare, cooperatorii din Ruşii Munţi, judeţul Mureş, recoltează lucerna şi trifoiul de pe ultimele suprafeţe La 11 iunie — 25 de ani de la istoricul act revolutionar al naţionaliza- ’ ••• ' • • ' ’ rii principalelor mijloace de producţie industriala UZINA VEŞNIC TÎNĂRĂ CIFRE REVELATOARE PRIVIND MODERNIZAREA AGRICULTURII Numărul de sate electrificate (existent la sfîrşitul anului) 1944'JEM T/foi 1945-1950^ 815 ghuijfi972 — Ce făceaţi dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Arcaş, prin 1948 ? — Ştiţi ce-s ăia căluşei, la o batoză fabricată atunci ? Un fel de piese din lemn, care vîntură paiele. în ’48 eu eram în al optulea an de fabrică şi căram de ici-colo căluşeii ăia... Uzina „Independenţa" atunci S-a născut, în 1948. Fosta întreprindere producea secerători, pluguri şi grape. ..Iar mai tîrziu — zice Arcaş — a fost săpată o groapă în pămînt, i s-a zis turnătorie şi se turnau acolo tuburi de presiune... — Şi de ce zîmbiţi ? — Atunci chiar credeam că aşa trebuie să arate o turnătorie... Cîmpurilor ţării, fostul patron nu le putea oferi atîtea pluguri, atîtea grape şi atîtea batoze cîte trebuiau. Poate că în nici o altă situaţie nu s-a simţit mai direct şi mai violent contradicţia dintre nevoile de maşini ale agriculturii şi neputinţa industriei de a i le da. Naţionalizarea se impunea, deci, şi din acest punct de vedere, ca o necesitate. Devenită, la 1 iunie, act istoric, ea s-a înscris ca una din uriaşele izbînzi ale clasei muncitoare, iar unul din fiii acestei clase, Carol Hunter, azi, şef al atelierului de lanţ cu role, zice : „Chiar în ziua naţionalizării, ne-am dat seama că avem o mare datorie : să dovedim că suntem mai buni proprietari decit compania lui Rieger”. Şi aşa s-au şi petrecut lucrurile. Cu mîinile şi cu mintea lor au făcut ca uzina „Independenţa” să se înscrie la loc de frunte în peisajul industriei socialiste. Să privim, la capătul a 25 de ani, rezultatul sîrguinţei acestor oameni : în 1972, faţă de 1948, producţia globală a uzinei şi productivitatea muncii au crescut în proporţii cu adevărat astronomice. Din 1958 a început reprofilarea ei pe producerea de maşini şi utilaje pentru industria minieră, chimică, alimentară etc. ajungîndu-se ca în prezent să se execute maşini complexe pentru aproape toate ramurile economiei , de la industria celulozei şi hirtiei, de la industria materialelor de construcţii şi pînă la industria metalurgică. Zece la sută din producţia uzinei este constituită din piese pentru agricultură (lanţuri de antrenare la combinele C 1 şi C 12, piese de schimb). Cum a fost începutul ? Cine îşi aminteşte de atelierul de forjă, gata să se dărîme ? — Eu, Aurel Sirete, şeful serviciului colaborări interne şi externe. Poate n-o să credeţi, dar ştiţi cu ce s-a început ? Cu sala de mese. S-a construit întîi o sală mare, albă şi înaltă, o sală cu perdele galbene şi cu mese care străluceau. Apoi am început reconstrucţia uzinei. — Trebuia să dovedim că sîntem mai buni proprietari, a zis Carol Hunter. Am construit hale mari, am început dotarea cu strunguri automate şi cu maşini de mare randament. Lumea era cu ochii pe noi. Şi se mai şi mira. „Ce-o să faceţi voi cu industria, voi sînteţi agricultori prin tradiţie... Uite că facem şi industrie, şi încă o facem bine. Uite că atelierul ăsta pe care îl conduc produce lanţuri pentru toate combinele care se fabrică în ţara asta, şi nu se poate spune că agricultura duce lipsă de combine. Uite că atelierul ăsta care abia dacă producea 8 000 m de lanţ pe lună, produce azi 50 000 de metri pe lună , utilajele petroliere care duc faima industriei româneşti chiar şi acolo pe unde se vorbea de predestinaţia noastră agrară, folosesc lanţul de antrenare fabricat aici, la „Independenţa”. TITU CONSTANTIN (Continuare in pag. a 1-a) TRACTOARE (bucăţi) PLUGURI PENTRU TRACTOR _______(bucăţi) SEMĂNĂTORI • PENTRU TRACTOR (bucăţi) COMBINE PENTRU RECOLTAT PAIOASE ŞI PORUMB ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE (mii tone) tggîi n^ga 1 L. • ••DĂR OMUL DIM UMBRĂ CINE ESTE? îSfleC PUBLICE Cu cîteva luni în urmă membrii cooperativei agricole din comuna Boişoara, judeţul Vilcea, au hotărît să retragă mandatul de preşedinte încredinţat lui Gheorghe Ştefănescu. Era şi timpul : fostul preşedinte, pus pe căpătuială, se înfruptase prea mult timp din averea colectivităţii, fără să fie întrebat de nimeni cum şi de unde îşi înzecea veniturile personale. Iată cîteva din faptele sale ieşite la lumină de abia în anul trecut, când, în sfirşit, în urma numeroaselor sesizări, organele judeţene au fost nevoite să alcătuiască o comisie de anchetă. Deplasîndu-se pe teren, comisia a constatat, ceea ce de fapt toată lumea ştia, că Ştefănescu încasase mari sume de bani de la diferiţi cetăţeni, pentru a le învoi animalele la păşunat, fără însă a mai depune banii la casieria cooperativei agricole. Pe bună dreptate insă şi astăzi cooperatorii din Boişoara sunt necăjiţi de faptul că membrii comisiei de anchetă nu s-au obosit prea mult să afle care este prejudiciul real adus de Ştefănescu cooperativei agricole, mulţumindu-se să găsească doar cîteva din zecile de chitanţe de mină semnate de infractor. Ba mai mult, au „sfătuit“ hoţul să depună cîteva mii de lei la casieria cooperativei ca să-l poată scoate astfel basma curată. Acelaşi lucru l-au mai încercat şi alţii. Aşa se explică de ce, după ce a fost prins cu „mîţa în traistă", Ştefănescu a mai fost menţinut în funcţia de preşedinte cîteva luni, vreme în care şi-a mai virat din nou in propriile buzunare alte sume de bani, ,încasate pentru învoirea la iernat, în turma cooperativei agricole, a numeroase oi ale unor particulari. Credeţi cumva că pentru prima oară proceda aşa ? In primăvara anului 1972, la un sondaj făcut de Victor Popa, preşedintele comisiei de revizie de la cooperativa agricolă Boişoara, s-au găsit pe teren 1 899 de ovine ieşite din iernat, în vreme ce unitatea amintită nu avea decit 1 359 de oi. Dacă socotim că pentru hrănirea unei singure oi pe timpul iernii se cheltuiesc peste 100 de lei, vom înţelege mai bine că Ştefănescu a ,ciupit' şi din această afacere o sumă , destul de frumuşică, păgubind şi pe această cale averea cooperativei agricole. Spaţiul nu ne îngăduie să înşirăm, toate mahapazlîcurile făcute de acest individ care a fost în stare să înstrăineze şi pămintul obştii. De necrezut, şi, totuşi, adevărat. Toamna trecută, abuzînd de funcţia sa, Ştefănescu schimbă 40 hectare de teren arabil, din punctul Tîrşe, suprafaţă foarte fertilă, pretabilă pentru cultura cartofilor şi a porumbului, cu nişte cetă-DAN ZAMFIRESCU coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 2-a)