Satul Socialist, iulie 1973 (Anul 5, nr. 1289-1314)

1973-07-01 / nr. 1289

PAGINA 4 in Republica FederalăGermania Ziuă de vineri, penultima zi a vi­zitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Republica Federală Germania, a avut, ca şi cele precedente, un pronunţat caracter de lucru. Ea a început printr-un tur al portului Hamburg, cel mai mare, din R.F. Germania şi­­unul din cele , mai mari din Europa. Primind explicaţii amănunţite asupra diferitelor aspecte ale an­grenajului activităţii portuare, to­varăş­ul­ Nicolae­­Ceauşescu se­ inte­resează de proiectele de viitor,­ de perspectivele­­extinderii în­­conti­nuare a­­ legăturilor maritime ale acestui important centru. ‘ * In afară de rafinării şi construc­ţii navale, industria Hamburgului înfăţişează un profil foarte variat, cu întreprinderi din cele mai di­verse ramuri şi sectoare,. Una din­tre acestea — „Hamburger Stahl­­werke“ - (H.S.W.),­­care­ aparţine grupului „KORF" şi care a devenit cunoscută printr-un procedeu origi­nal de obţinere a oţelului , con­stituie următoarea etapă a vizitei şefului Statului­ român la Hamburg. Diferitele faze ale noului proce­deu sunt­ urmărite apoi .,pe viu“, aşa cum se succed , ele în fluxul tehnologic. . ..La intrarea, într-una din secţii, un muncitor se apropie şi înmînează­­tovarăşului Nicolae Ceauşescu un buch­et de flori, ru­­gîndu-l, totodată, să primească sa­lutul muncitorilor de­ la aceasta oţelărie. Oaspetele mulţumeşte, transmiţînd muncitorilor vest-ger­­mani, la­ rîndul său, un salut din partea oţelarilor români. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu discută cu­­spe­cialiştii vest-germani,­ se intere­sează de diferite aspecte concrete ale procesului de producţie. Ultima etapă a vizitei în bordul R. F. Germania o constituie Bre­­menul d­­oraş unde îşi are sediul uzina constructoare de­­ avioane „V.F.W. — Fokker"­.­­In sala de­ festivităţi a uzi­nelor, preşedintele consiliului de administraţie al uzinei a­ adresat un călduros bun venit. A urmat, apoi, in prezenţa tova­răşului Nicolae Ceauşescu, solem­nitatea semnării Acordului cadru de cooperare între firma „V.F-W..­­Fokker" şi întreprinderile­­simi­lare româneşti. * Vineri­­ după-amiază a avut loc, la sediul Cancelariei­ federale, ce­remonia semnării Declaraţiei solemne comune, precum şi a al­tor documente menite să dezvolte colaborarea şi cooperarea ro­mâno—vest-germană în diferite do­menii de activitate. ............ Declaraţia­ solemnă comună­­a fost semnată de "preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae­ Ceauşescu, şi de cancelarul­­ federal­­Willy Brandt. Ea poartă, de asemenea, semnătura miniştrilor afacerilor externe, George Macovescu şi Walter­­Scheel. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Ion Păţan, vicepreşedinte al Con­siliului­ de Miniştri şi ministrul comerţului­ exterior, precum şi cancelarul Willy Brandt şi vice­cancelarul şi ministru al afacerilor externe W­alter Scheel au­­serm­nat, apoi, Acordul pe termen lung privind colaborarea economică, in­dustrială şi tehnică. Luînd cuvîntul, cancelarul WILLS­­BRANDT a declarat : . Domnule preşedinte al Consiliu­lui de Stat,, Este­­pentru mine o bucurie şi o satisfacţie deosebită că, înaintea încheierii­ vizitei dumneavoastră, am putut■ să­ ne punem semnătu­rile su­b Declaraţia solemnă, co­mună şi a Acordului de colabora­re. Acestea au menirea, după pă­rerea mea, să contribuie la adîn­­cirea­ şi dezvoltarea relaţiilor de prietenie di­ntre ţările şi popoare­le noastre. .... In ajunul Conferinţei de la Hel­sinki pentru securitate şi colabo­rare în Europa, aceste documen­te sunt o mărturie elocventă a fap­tului că o colaborare reciproc a­­vantajoasă între statele europene cu orînduiri deosebite este nu numai necesară, ci şi posibilă. Alte şase acorduri au putut fi semnate astăzi, şi anume : Acordul pentru evitarea dublei impuneri ; Acordul în problemele de asigu­rări sociale ; Acordul de colabora­re culturală şi ştiinţifică ; Acor­dul de colaborare în domeniul­­ cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice ; Acordul de colabora­re pentru folosirea paşnică a e­­nergiei nucleare ; înţelegerea cu privire la înfiinţarea reciprocă de biblioteci. Valoarea celorlalte acorduri nu va fi diminuată, dacă evidenţiez in mod deosebit Declaraţia comu­nă .şi Acordul de colaborare eco­nomică, industrială şi tehnică. Mă gîndesc, în primul rînd, la acor­durile pe care dumneavoastră, do­m­nule preşedinte al Consiliului de Stat, şi cu mine le-am semnat adineauri, împreună cu miniştrii de resort. In această declaraţie solemnă, noi declarăm în mod so­lemn pe ce principii şi in ce sco­puri vrem să edificăm relaţiile noastre şi politica noastră de bună vecinătate în Europa. In Acordul de colaborare eco­nomică, industrială şi tehnică, am­bele guverne se arată hotărîte să acorde colaborării economice o a­­tentţie şi mai mare decit pînă a­­cum. Noi vrem să asigurăm aces­tei colaborări o bază stabilă şi de perspectivă, dînd industriilor din ţările noastre impulsuri noi, în vederea extinderii acestor relaţii. Noi situăm în mod conştient acti­vitatea din acest domeniu, ca şi în altele, în contextul legăturilor care se întăresc treptat între ţă­rile Europei. Eu sunt optimist şi sunt de pă­rere că declaraţia comună şi ma­rele număr de acorduri semnate astăzi vor prinde viaţă în viito­rul apropiat şi vor intra în prac­tica muncii cotidiene, spre binele ambelor­­noastre ţări, spre binele oamenilor­­din aceste ţări, spre bi­nele Europei. (Aplauze). L­a rîndul său,­­ preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU a spus : Doresc să exprim satisfacţia mea cu prilejul semnării Declaraţiei solemne şi a Acordului de colabo­­rare­ de­ lungă durată. Sunt deosebit de bucuros că, în cadrul vizitei pe care am efec­­tua­t-o in Republica Federală Germania, în convorbirile ce le-am avut cu dumneavoastră, am ajuns la înţelegeri corespunzătoare, care se reflectă în mod minunat în de­claraţie şi în acordul pe care le-am semnat împreună, în mo­mentul de faţă. Intr-adevăr, Declaraţia solemnă pe care am semnat-o porneşte de la principiile statornicite deja în relaţiile dintre statele noastre — egalitatea în drepturi, respectul independenţei, al suveranităţii na­ţionale, neamestecul în treburile interne şi avantajul reciproc. Tot­odată, în această declaraţie este afirmată hotărirea statelor noastre de la acţiona pentru eliminarea "forţei sau a ameninţării cu forţa în relaţiile dintre ele sau în re­laţiile internaţionale. Este o plăcută coincidenţă că am semnat această declaraţie la numai cîteva zile înaintea deschi­derii Conferinţei general-europene. Sperăm că această conferinţă, la care miniştrii de externe ai ţări­lor noastre vor participa, alături de­­ ceilalţi miniştri ai statelor europe­ne şi ai Statelor Unite şi Cana­dei, se va desfăşura cu rezultate bune. În ce priveşte Acordul de co­laborare economică pe care l-am semnat astăzi el este chemat să pună bazele unei cooperări înde­lungate și se întemeiază pe ceea ce am realizat de pe acum, în spe­cial în ultimii ani. De altfel, în ul­timele două zile am vizitat unele mari întreprinderi din țara dum­neavoastră, iar reprezentanţi ai guvernului sau ai întreprinderilor române au semnat o serie de a­­corduri concrete de cooperare cu unele firme din Republica Fede­rală Germania. De aceea, aş pu­tea spune că ceea ce am înscris în acordul pe care l-am semnat îm­preună în momentul de faţă a şi început să se înfăptuiască în viaţă. V-aţi referit, domnule cancelar, la celelalte acorduri şi înţelegeri semnate astăzi, de aceea nu le voi mai menţiona şi eu. Doresc numai să arăt că vom acţiona pentru transpunerea lor în viaţă, astfel că, pe baza lor, să asigurăm ex­tinderea multilaterală a colaboră­rii dintre România şi Republica Federală Germania. Fără îndoială că dezvoltarea co­laborării dintre statele noastre co­respunde intereselor ambelor po­poare şi, totodată, ea se înscrie în preocupările generale din Europa şi din lume, privind extinderea colaborării şi cooperării în toate domeniile de activitate. De aceea, doresc să-mi exprim convingerea că ceea ce am stabilit în aceste zile, ceea ce s-a înscris în Decla­raţia solemnă, în Acordul de co­laborare şi în celelalte acorduri va crea condiţii mai bune pentru coo­perarea dintre statele noastre, va servi atît popoarelor noastre, cit şi cauzei securităţii europene şi păcii în întreaga lume. (Aplauze). ★ Totodată, miniştrii români şi vest-germani au semnat Acordul pentru evitarea dublei impuneri, Acordul de asistenţă socială, Acor­dul de colaborare culturală şi ştiinţifică, Acordul de colaborare în cercetarea ştiinţifică şi dezvol­tarea tehnologică, Convenţia pri­vind deschiderea reciprocă de bi­blioteci. De asemenea, au mai fost semnate înţelegerea de colaborare în domeniul folosirii energiei nu­cleare în scopuri paşnice şi un Program de colaborare în dome­niile culturii şi ştiinţei pe anii 1973—1974.★ JL­a amiază, după întoarcerea la Bonn, preşedintele Nicolae Ceauşescu a participat la un dejun împreună cu reprezentanţi ai eco­nomiei vest-germane. Au avut loc, apoi, discuţii cu personalită­ţile prezente, pe probleme privind colaborarea şi cooperarea bilate­rală şi pe terţe pieţe, inclusiv cu privire la constituirea unor socie­tăţi mixte.★ După-amiază, preşedintele Con­siliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a primit, la re­şedinţa sa de la castelul Gym­­nich, pe Gerhard Plesch, preşedin­tele Asociaţiei saşilor originari din Transilvania, şi pe Udo Pieldner şi Wolfgang Bonfert, vicepreşe­dinţi ai asociaţiei. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de cordială. ★ In după-amiaza zilei de 29 iunie, cu prilejul vizitei pe care o face în Republica Federală Germania, pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România a avut, la „Casa Presei" din Bonn, o con­ferinţă de presă. Au participat un mare număr de ziarişti, reprezen­tanţi ai presei şi Radioteleviziunii din Republica Federală Germania, precum şi numeroşi corespondenţi de presă străini acreditaţi în Repu­blica Federală Germania. In cadrul conferinţei de presă, tovarăşul Ni­­colae Ceauşescu a răspuns întrebă­rilor puse de ziarişti. ★ Seara, la „Venusberg", reşedinţa particulară a cancelarului fede­ral, a avut loc convorbirea fi­nală între preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Willy Brandt. DECLARAŢIE SOLEMNĂ COMUNA (Urmare din pag. 1) pectul fată de toate popoarele, fără deosebire de naţio­nalitate, rasă şi religie si fată de ideile de pace, liber­tate, progres, precum si înţelegerii si prieteniei intre popoare. II. Declară că relaţiile lor reciproce, ca şi cele cu toate celelalte state, indiferent de sistemele politice, economice şi sociale, se întemeiază pe normele drep­tului internaţional şi în special pe principiile Cartei Naţiunilor Unite, prin urmare, cele două state îşi vor fundamenta şi dezvolta, şi în viitor, aceste relaţii pe principiile : 1. Dreptul fiecărui stat la existenţă, libertate, inde­pendenţă şi suveranitate naţională. 2. Dreptul inalienabil al popoarelor de a decide de ele insele, în virtutea căruia popoarele au dreptul de a-şi hotărî soarta şi Sistemul politic, în deplină li­bertate şi de a-şi dezvolta sistemul economic şi so­cial, conform voinţei şi intereselor proprii, fără nici un amestec din afară. 3. Egalitatea in drepturi a tuturor statelor, indiferent de mărunţe, nivel de dezvoltare şi sistemele lor politice, economice şi sociale, inclusiv dreptul fiecărui stat de a participa­,­­în condiţii de deplină egalitate, la examinarea şi soluţionarea problemelor internaţionale de interes comun. 1. Dreptul şi îndatorirea statelor, indiferent de siste­mele­ lor politice, economice şi sociale, de a coopera între ele, în avantajul reciproc, în diverse domenii, în scopul menţinerii păcii­ şi securităţii internaţionale şi al promovării progresului economic şi social al tuturor naţiunilor. 5. Neamestecul, sub nici o formă şi sub nici un pre­text,­in problemele care ţin de competenţa naţională a unui stat. 8. Abţinerea de a recurge la ameninţarea cu forţa sau la folosirea forţei împotriva altui stat, sub nici un pretext, fără prejudiciu pentru dreptul natural de legi­timă apărare individuală sau colectivă a­ fiecărui stat, conform articolului 51 al Cartei Naţiunilor Unite. 7. Abţinerea de a recurge la ameninţarea cu forţa sau la folosirea forţei împotriva independenţei politice a oricărui stat sau pentru a viola frontierele interna­ţionale existente ale altui stat sau ca mijloc de regle­mentare a diferendelor internaţionale, inclusiv diferen­dele teritoriale şi problemele referitoare la frontierele statelor. 8. îndatorirea statelor de a reglementa toate diferen­dele lor internaţionale numai prin mijloace paşnice. 9. Respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale aşa cum au fost acceptate prin pactele drepturilor omului ale Naţiunilor Unite. In interpretarea şi aplicarea lor, principiile funda­mentale ale dreptului internaţional sunt legate între ele şi fiecare principiu trebuie interpretat în contextul ce­lorlalte principii ; ele trebuie să fie respectate riguros de către toate statele, în relaţiile lor,reciproce. III. Declară voinţa lor comună : — de a dezvolta relaţii de prietenie şi cooperare cu toate statele, pe baza principiilor enunţate, de a ac­ţiona in scopul adoptării de măsuri efective în do­meniul dezarmării şi de a promova destinderea, pa­cea, securitatea şi cooperarea în Europa şi in în­treaga lume ; — de a coopera cu celelalte state în vederea întăririi rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite în apărarea in­dependenţei şi suveranităţii tuturor statelor şi a dreptului inalienabil al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, în consolidarea păcii şi securităţii in­ternaţionale şi în promovarea cooperării dintre state, în conformitate cu principiile şi normele dreptului internaţional. IV. Declară voinţa lor comună , — de a extinde şi aprofunda, atît pe cale diploma­tică, cit şi prin întîlniri la toate nivelurile, consultă­rile, care au devenit un element permanent al coope­rării dintre ele, întocmită la Bonn, la 29 iunie 1973, în două exem­plare, fiecare în limbile română și germană, ambele texte avînd aceeași valabilitate. A SECURITATEA EUROPEANĂ, CAUZĂ Declaraţii şi opinii favorabile Canada—ţară cu o economie in plină dezvoltare OTTAWA 30 (Agerpres) In preaj­ma plecării sale la Helsinki, unde va conduce delegaţia canadiană la conferinţa general-europeană pen­tru securitate şi cooperare, progra­mată să se deschidă marţi, minis­trul de externe, Mitchell Sharp, şi-a exprimat speranţa că această întîlnire va contribui la înlăturarea tuturor barierelor dintre statele continentului. Ministrul canadian a opinat, de asemenea, că spiritul de destindere îşi va găsi o mai bună exprimare printr-o reducere a for­ţelor militare şi armamentelor în Europa. ★ PRAGA 30 (Agerpres) Intr-un articol consacrat apropiatei Confe­rinţe general-europene pentru secu­ritate şi cooperare ziarul „Place", care apare în Cehoslovacia, arată că tendinţa generală de însănăto­şire a climatului politic în lume a contribuit la încheierea cu succes a consultărilor multilaterale de la Helsinki. Se relevă, în context, con­tribuţia constructivă a ţărilor so­cialiste. In prezent, scrie ziarul, ideea coexistenţei paşnice între ţări cu orînduiri sociale diferite consti­tuie o parte componentă a vieţii noastre. VARŞOVIA 30 (Agerpres) Comi­tetul obştesc polonez pentru secu­ritate şi colaborare în Europa, sa­lută, într-o declaraţie dată publici­tăţii la Varşovia, Conferinţa gene­ral-europeană ce urmează să se deschidă în capitala finlandeză la 3 iulie, subliniind că este vorba de un eveniment fără precedent în is­toria continentului european. Pen­tru prima oară, reprezentanţii a 33 de ţări europene, Statelor Unite şi Canadei vor discuta problemele fundamentale ale Europei , con­solidarea păcii şi securităţii, dez­voltarea colaborării multilaterale — se arată în declaraţie. Guvernele şi popoarele vor trebui să depună eforturi hotărîte şi pe viitor în di­recţia realizării, treptat, a progra­mului de edificare a unui sistem trainic de securitate şi colaborare. Conferinţa, la pregătirea căreia ţările socialiste au adus o contri­buţie substanţială, ca o expresie a înfăptuirii năzuinţelor şi propune­rilor cercurilor­ largi ale opiniei publice progresiste de pe continen­tul nostru, trebuie să­ corespundă speranţelor puse în ea în vederea asigurării securităţii pe baza co­existenţei paşnice şi colaborării între toate ţările continentului e­­uropean. A­stăzi este sărbătoarea naţională a Canadei — „Ziua Dominio­nului". Cu 106 ani in urmă­­în această zi (1 iulie 1867), Canada a dobîndit statutul de dominion constituindu-se ca stat federal in­dependent. După îndelungi şi ane­voioase discuţii, purtate în cadrul unui întreg şir de conferinţe cu re­prezentanţii coloniilor sale din Ca­nada, Marea Britanie a fost nevoită — ca urmare a hotărîrii provincii­lor, a cererilor insistente ale po­porului canadian şi a răscoalei din 1837, condusă de William Lyon Ma­ckenzie şi Louis Joseph Fapineau — să promulge, la această dată, sub denumirea de „British North Ameri­ca Act“ (Legea Americii de Nord britanice), o Constituţie, în baza că­reia se constituia Confederaţia Ca­nadei, prin reunirea a patru pro­vincii — Canada superioară sau On­tario, Canada inferioară sau Quebec, Noua Scoţie şi Noul Brunswick. In anii ce au urmat, s-au alipit, rînd pe rînd, Confederaţiei Canadiene şi celelalte provincii şi teritorii din nordul Am­ericii care rămăseseră în afara federaţiei — Manitoba, Co­lumbia Britanică, Alberta şi Saskat­chewan, insulele Prinţul Edward şi Terra Nova, Teritoriile de nord­­vest (Northwest Teritories) şi Yukon, precum şi posesiunile britanice din Arctica, întregindu-se, astfel, în decurs de mai bine de 80 de ani, unitatea politică a statului canadian care, din punct de vedere al întin­derii teritoriului său (9 976 177 km. p.) se situează pe locul al doilea, ca mărime, din lume. Pe acest terito­riu trăieşte, însă, o populaţie ce nu­mără doar 22 000 000 de locuitori şi care este formată din vreo 60 de naţionalităţi (englezi, francezi, ger­mani, români etc.). Densitatea popu­laţiei este, în medie, de 2,2 locui­tori pe km. pe cea mai mare parte a acesteia (75 la sută) fiind, însă, concentrată în mediul urban. Evoluţia spre obţinerea indepen­denţei şi suveranităţii depline a Canadei a fost, la rindu-i, destul de anevoioasă, abia în anul 1926 ,recunoscindu-i-­se de către fosta metropolă statutul de ţară egală cu Marea Britanie, în cadrul Common­­wealth-ului britanic, egalitate consfinţită oficial cu 5 ani mai tîrziu (în 1931), prin adoptarea de către Parlamentul britanic a aşa-nu­­mitului statut de la Westminster. După cel de-al doilea război mon­dial, Canada a slăbit tot mai mult legăturile cu Marea Britanie, apro­­piindu-se de S.U.A., tendinţă căreia, in ultima vreme, i-a luat locul orien­tarea spre afirmarea identităţii na­ţionale, spre participare indepen­dentă şi activă la viaţa internaţio­nală. Canada este o ţară cu bogăţii na­turale imense, din care o mare parte sunt rezerve încă neexplorate. In subsolul teritoriului ei se găsesc importante zăcăminte de fier, zinc, cupru, plumb, aur, argint, nichel, platină, magneziu, antimoniu, molib­den, wolfram, seleniu, uraniu, cad­miu, radiu, cobalt, bismut, azbest, petrol, gaze naturale, cărbune,­ ­ sare etc. Pe baza acestor resurse, s-a dezvoltat o puternică Industrie, Canada ocupînd astăzi al nouălea loc în lume ca potenţial industrial şi al cincilea din punct de vedere al volumului comerţului. Concentrată mai ales în oraşele din sud-estul ţării, industria dispune de o serie de importante ramuri, între care se remarcă industriile : extractivă, si­derurgică, energetică, de construcţii de automobile, material rulant, nave, avioane şi maşini agricole, electro­tehnică, chimică şi de produse far­maceutice, de prelucrare a lemnu­lui, de ciment şi materiale de con­strucţii, textilă şi alimentară. In scopul unei expansiuni economice rapide, favorizată de importantul ei potenţial şi de industria modernă de care dispune, Canada acordă o a­­tenţie sporită valorificării proprii a bogăţiilor naturale, aplicînd în pre­zent o politică economică menită să reducă influenţa capitalului străin şi în primul rînd a celui american — care reprezintă aproximativ 30 la sută din întreg cuantumul de inves­tiţii ale S.U.A. în străinătate — să dezvolte şi să diversifice relaţiile pe acest ţărim cu ţările Americii La­tine, Asiei şi Europei de vest şi de est. Agricultura, înainte vreme secto­rul cu cea mai mare pondere în economia canadiană, şi-a diminuat sensibil greutatea specifică in veni­tul naţional al Canadei. Datorită imenselor sale posibilităţi crea­te de condiţiile naturale şi de pro­­cesul de continuă modernizare, ea rămîne, totuşi, un important sector al economiei canadiene. Pe cele 41 800 000 ha de teren arabil se cultivă, cu foarte bune rezultate, griul (18 600 000 tone, în anul 1969), orzul, ovăzul, secara, porumbul, sfecla de zahăr, cartoful, tutunul, plantele furajere (22 900 000 tone, în 1969), viţa de vie­­şi pomii fructiferi, mai ales în sud-vestul ţării, întin­sele păşuni naturale (21 003 000 ha) de care dispune i-au permis, tot­odată, Canadei să dezvolte un im­portant şeptel. Printr-o creştere in­tensivă a animalelor, s-a ajuns ast­fel la aproximativ 12 000 000 capete de vite cornute mari, aproape 6 000 000 de porci şi un mare număr de oi, cai şi păsări. Canada se numă­ră, de altfel, printre ţările mari exportatoare de cereale, carne şi produse lactate. Pe plan extern, procedind, aşa cum arătam mai sus, la o reevaluare a politicii sale, care este orientată tot mai pregnant spre apărarea propriilor interese fundamentale şi promovarea destinderii internaţiona­le. Canada acordă o atenţie mereu sporită dezvoltării cooperării cu toa­te ţările, indiferent de orînduirea lor social-politică, în baza princi­piilor, larg recunoscute astăzi în lume, ale independenţei şi suverani­tăţii naţionale, neamestecului în treburile interne, egalităţii în drep­turi şi avantajului reciproc. în acest spirit, între Republica Socialistă România şi Canada s-au statornicit relaţii de prietenie şi co­­operare rodnică, care cunosc, mai ales in ultimii ani, o dezvoltare continuu ascendentă, in multiple planuri, in avantajul şi interesul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. Această dezvoltare este stimulată de contactele, întîlnirile şi schim­burile de vizite din ce în ce mai frecvente între factorii de răspun­dere din cele două ţări, care, con­tribuind la mai buna cunoaştere re­ciprocă, prilejuiesc de fiecare dată noi şi importante jaloane pe calea intensificării legăturilor comerciale şi a cooperării economice, tehnico­­ştiinţifice şi culturale. Condiţii şi posibilităţi deosebite pentru conti­nua dezvoltare şi ridicarea pe o treaptă superioară a relaţiilor eco­nomice româno-canadiene oferă, tot­odată, punerea în valoare a impor­tantelor resurse de care dispun e­­conomiile în plină dezvoltare­ ale celor două ţări. Premise favorabile unei conlu­crări fructuoase între România so­cialistă şi Canada sunt create şi în domeniul politic, prin interesul de­osebit pe care cele două ţări îl ma­nifestă pentru destinderea continuă a situaţiei internaţionale şi pentru înfăptuirea unor deziderate majore ale omenirii contemporane, cum sunt : dezarmarea, decolonizarea, dezvoltarea, înţelegerea şi coopera­rea între naţiuni, edificarea secu­rităţii şi păcii in Europa şi in în­treaga lume. EMILIAN GĂINA SATUL SOCIALIST Chile: Eşuarea unei tentative de lovitură de stat militare SANTIAGO DE CHILE 30 (Ager­pres). La Santiago de Chile a avut loc, vineri, o tentativă militară de lovitură de stat ; elemente aparţinind regimentului 1 de blindate au încon­jurat Palatul prezidenţial şi au des­chis focul asupra unităţilor de gardă — relatează agenţiile de presă. Intr-un discurs radiodifuzat, pre­şedintele Salvador Alende — care se afla la reşedinţa sa particulară — a precizat că tentativa de lovitură de stat a fost organizată „de un grup sediţios din cadrul armatei". Pre­şedintele Alende a lansat un apel muncitorilor, cerîndu-le să se mobi­lizeze pentru apărarea republicii. Tot­odată, șeful statului a arătat că au fost luate măsurile necesare pentru restabilirea ordinii. Intr-un alt apel radiodifuzat, Da­niel Vergara, subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne, a a­­nunţat introducerea stării de urgenţă pe întreg teritoriul ţării. După trei ore de lupte puternice care au avut loc în apropierea Pala­tului prezidenţial din Santiago de Chile, forţele loiale guvernului de U­­nitate Populară au înăbuşit acţiunea elementelor militare rebele. La puţ­in timp după ce AUende şi generalul Prats au intrat în Palatul guvernamental, mii de muncitori au alergat spre centrul capitalei, demon­­strîndu-şi bucuria şi aclamîndu-l pe preşedinte. „AUende, AUende, po­porul te apără" — scandau manifes­tanţii. Generalul Mario Sepulveda, co­mandantul regiunii militare Santiago din Chile, a declarat că armata apără Constituţia şi legalitatea — transmite agenţia France Presse. El a subliniat că situaţia este normală pe întreg te­ritoriul ţării şi că forţele armate şi-au dovedit „loialitatea deplină, disciplina şi respectul faţă de insti­tuţiile ţării". Comisia Politică a C.C. al P.C. din Chile a dat publicităţii o declaraţie, in care consideră recenta tentativă de lovitură de stat drept, o acţiune îndreptată împotriva forţelor armate, guvernului legal, poporului şi inde­pendenţei ţării. Se arată că duşmanii ţării au încercat să declanşeze un război civil — puciul militar nu con­stituie un eveniment izolat, încadrin­­du-se in gama acţiunilor subversive antichiliene. curte STIH • MOSCOVA — Biroul Politic al C.C. al P.C.U.S., Prezidiul So­vietului Suprem Şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. au aprobat fără rezerve rezultatele politice şi practice ale vizitei lui Leonid Brejnev în S.U.A., arătînd că a­­ceastă vizită „a avut o mare­ semnificaţie principială şi a con­stituit un eveniment de o deose­bită importanţă". (T.A.S.S.). • MOSCOVA — La Moscova, s-au încheiat convorbirile dintre reprezentanţii Ministerului Agri­culturii, Industriei Alimentare şi Apelor al Republicii Socialiste România şi Ministerul Valorifică­rii Produselor Agricole din Uniu­nea Sovietică, consacrate colabo­rării tehnico-ştiinţifice între cele două ministere in domeniile va­lorificării cerealelor şi seminţelor oleaginoase, industriei silozurilor şi de nutreţuri combinate pe pe­rioada 1973—1974. A fost semnat un protocol de colaborare. • NAȚIUNILE UNITE— Comi­tetul special pentru decolonizare al O.N.U., din care fac parte 24 de state, a cerut anularea acordu­lui intervenit între Anglia și S.U.A. cu privire la construirea unei baze militare în Insulele Seychelles situate în Oceanul Indian. • SOFIA — Intre UIniunea zia­riştilor din Republica Socialistă România şi Uniunea ziariştilor din R.P. Bulgaria a fost semnat, la Sofia, protocolul privind cola­borarea dintre cele două organis­me pe perioada 1973—1974. • NICOSIA — Vorbind la o conferinţă de presă, preşedinte­le Ciprului, arhiepiscopul Ma­­karios, a relevat că, în cadrul convorbirilor intercomunitare, s-a constatat un progres în exa­minarea unor aspecte constituţio­nale. • WASHINGTON — Un pur­tător de cuvînt al Comisiei pen­tru energie atomică a Statelor Unite a anunţat că, la 28 iunie, pe poligonul din statul Nevada a fost efectuată o nouă experiență nu­cleară subterană — cea de-a 7-a efectuată in acest an. (Reuter). ■MACINI AFRICANE I Unul din numeroasele drumuri aflate in construcţie in Republica Ghana — tară in care in anii din urmi s-au făcut ample Investiţii pentru crearea unei reţele raliere. » In ultimii ani, in Republica Burundi au fost iniţiale ample măsuri fii­m 5 pentru dezvoltarea şi modernizarea invățâmîntului. In fotografie : Şcoa- SS la tehnică din Bujumbura, ridicată în anii independenței. Duminică 1 iulie Nr. 1289 R. P. D. Coreeană i s-a acordat statutul de observator permanent pe lingă O. N­. NEW YORK 30 (Agerpres). Re­publicii Populare Democrate Co­reene i-a fost acordat statutul de observator permanent pe lingă O.N.U., în urma cererii formulate in acest sens de către guvernul R.P.D. Coreene. Intr-o telegramă adresată ministrului afacerilor ex­terne al R.P.D. Coreene, Hă Dam, secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim, a relevat că este gata să acorde cu o profundă satisfacţie reprezentantului acestei ţări toate privilegiile şi drepturile pe care i le conferă statutul de observator permanent. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA, Bucureşti, Piaţa „Scinteii", Telefon 17 60 10. 17 60 21). Abonamentele se fac prin factorii poştali, difuzorii procentuali, oficiile şi agenţiile poştale. Tiparul: Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii“ Cititorii din străinătate Pot face abonamente la ziarul „Satul socialist" adresindu-se întreprinderii „ROMPRESFILATELIA" — Serviciul Import — Export presă — Bucureşti Calea Griviţei nr. 64—66, P.O.B. — 2001.

Next