Satul Socialist, iulie 1973 (Anul 5, nr. 1289-1314)
1973-07-01 / nr. 1289
PAGINA 4 in Republica FederalăGermania Ziuă de vineri, penultima zi a vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Republica Federală Germania, a avut, ca şi cele precedente, un pronunţat caracter de lucru. Ea a început printr-un tur al portului Hamburg, cel mai mare, din R.F. Germania şiunul din cele , mai mari din Europa. Primind explicaţii amănunţite asupra diferitelor aspecte ale angrenajului activităţii portuare, tovarăşul NicolaeCeauşescu se interesează de proiectele de viitor, de perspectiveleextinderii încontinuare a legăturilor maritime ale acestui important centru. ‘ * In afară de rafinării şi construcţii navale, industria Hamburgului înfăţişează un profil foarte variat, cu întreprinderi din cele mai diverse ramuri şi sectoare,. Una dintre acestea — „Hamburger Stahlwerke“ - (H.S.W.),care aparţine grupului „KORF" şi care a devenit cunoscută printr-un procedeu original de obţinere a oţelului , constituie următoarea etapă a vizitei şefului Statului român la Hamburg. Diferitele faze ale noului procedeu sunt urmărite apoi .,pe viu“, aşa cum se succed , ele în fluxul tehnologic. . ..La intrarea, într-una din secţii, un muncitor se apropie şi înmîneazătovarăşului Nicolae Ceauşescu un buchet de flori, rugîndu-l, totodată, să primească salutul muncitorilor de la aceasta oţelărie. Oaspetele mulţumeşte, transmiţînd muncitorilor vest-germani, la rîndul său, un salut din partea oţelarilor români. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu discută cuspecialiştii vest-germani, se interesează de diferite aspecte concrete ale procesului de producţie. Ultima etapă a vizitei în bordul R. F. Germania o constituie Bremenul doraş unde îşi are sediul uzina constructoare de avioane „V.F.W. — Fokker".In sala de festivităţi a uzinelor, preşedintele consiliului de administraţie al uzinei a adresat un călduros bun venit. A urmat, apoi, in prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, solemnitatea semnării Acordului cadru de cooperare între firma „V.F-W..Fokker" şi întreprinderilesimilare româneşti. * Vineri după-amiază a avut loc, la sediul Cancelariei federale, ceremonia semnării Declaraţiei solemne comune, precum şi a altor documente menite să dezvolte colaborarea şi cooperarea româno—vest-germană în diferite domenii de activitate. ............ Declaraţia solemnă comunăa fost semnată de "preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi de cancelarul federalWilly Brandt. Ea poartă, de asemenea, semnătura miniştrilor afacerilor externe, George Macovescu şi WalterScheel. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul comerţului exterior, precum şi cancelarul Willy Brandt şi vicecancelarul şi ministru al afacerilor externe Walter Scheel ausermnat, apoi, Acordul pe termen lung privind colaborarea economică, industrială şi tehnică. Luînd cuvîntul, cancelarul WILLSBRANDT a declarat : . Domnule preşedinte al Consiliului de Stat,, Estepentru mine o bucurie şi o satisfacţie deosebită că, înaintea încheierii vizitei dumneavoastră, am putut■ să ne punem semnăturile sub Declaraţia solemnă, comună şi a Acordului de colaborare. Acestea au menirea, după părerea mea, să contribuie la adîncirea şi dezvoltarea relaţiilor de prietenie dintre ţările şi popoarele noastre. .... In ajunul Conferinţei de la Helsinki pentru securitate şi colaborare în Europa, aceste documente sunt o mărturie elocventă a faptului că o colaborare reciproc avantajoasă între statele europene cu orînduiri deosebite este nu numai necesară, ci şi posibilă. Alte şase acorduri au putut fi semnate astăzi, şi anume : Acordul pentru evitarea dublei impuneri ; Acordul în problemele de asigurări sociale ; Acordul de colaborare culturală şi ştiinţifică ; Acordul de colaborare în domeniul cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice ; Acordul de colaborare pentru folosirea paşnică a energiei nucleare ; înţelegerea cu privire la înfiinţarea reciprocă de biblioteci. Valoarea celorlalte acorduri nu va fi diminuată, dacă evidenţiez in mod deosebit Declaraţia comună .şi Acordul de colaborare economică, industrială şi tehnică. Mă gîndesc, în primul rînd, la acordurile pe care dumneavoastră, domnule preşedinte al Consiliului de Stat, şi cu mine le-am semnat adineauri, împreună cu miniştrii de resort. In această declaraţie solemnă, noi declarăm în mod solemn pe ce principii şi in ce scopuri vrem să edificăm relaţiile noastre şi politica noastră de bună vecinătate în Europa. In Acordul de colaborare economică, industrială şi tehnică, ambele guverne se arată hotărîte să acorde colaborării economice o atentţie şi mai mare decit pînă acum. Noi vrem să asigurăm acestei colaborări o bază stabilă şi de perspectivă, dînd industriilor din ţările noastre impulsuri noi, în vederea extinderii acestor relaţii. Noi situăm în mod conştient activitatea din acest domeniu, ca şi în altele, în contextul legăturilor care se întăresc treptat între ţările Europei. Eu sunt optimist şi sunt de părere că declaraţia comună şi marele număr de acorduri semnate astăzi vor prinde viaţă în viitorul apropiat şi vor intra în practica muncii cotidiene, spre binele ambelornoastre ţări, spre binele oamenilordin aceste ţări, spre binele Europei. (Aplauze). La rîndul său, preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU a spus : Doresc să exprim satisfacţia mea cu prilejul semnării Declaraţiei solemne şi a Acordului de colaborare de lungă durată. Sunt deosebit de bucuros că, în cadrul vizitei pe care am efectuat-o in Republica Federală Germania, în convorbirile ce le-am avut cu dumneavoastră, am ajuns la înţelegeri corespunzătoare, care se reflectă în mod minunat în declaraţie şi în acordul pe care le-am semnat împreună, în momentul de faţă. Intr-adevăr, Declaraţia solemnă pe care am semnat-o porneşte de la principiile statornicite deja în relaţiile dintre statele noastre — egalitatea în drepturi, respectul independenţei, al suveranităţii naţionale, neamestecul în treburile interne şi avantajul reciproc. Totodată, în această declaraţie este afirmată hotărirea statelor noastre de la acţiona pentru eliminarea "forţei sau a ameninţării cu forţa în relaţiile dintre ele sau în relaţiile internaţionale. Este o plăcută coincidenţă că am semnat această declaraţie la numai cîteva zile înaintea deschiderii Conferinţei general-europene. Sperăm că această conferinţă, la care miniştrii de externe ai ţărilor noastre vor participa, alături de ceilalţi miniştri ai statelor europene şi ai Statelor Unite şi Canadei, se va desfăşura cu rezultate bune. În ce priveşte Acordul de colaborare economică pe care l-am semnat astăzi el este chemat să pună bazele unei cooperări îndelungate și se întemeiază pe ceea ce am realizat de pe acum, în special în ultimii ani. De altfel, în ultimele două zile am vizitat unele mari întreprinderi din țara dumneavoastră, iar reprezentanţi ai guvernului sau ai întreprinderilor române au semnat o serie de acorduri concrete de cooperare cu unele firme din Republica Federală Germania. De aceea, aş putea spune că ceea ce am înscris în acordul pe care l-am semnat împreună în momentul de faţă a şi început să se înfăptuiască în viaţă. V-aţi referit, domnule cancelar, la celelalte acorduri şi înţelegeri semnate astăzi, de aceea nu le voi mai menţiona şi eu. Doresc numai să arăt că vom acţiona pentru transpunerea lor în viaţă, astfel că, pe baza lor, să asigurăm extinderea multilaterală a colaborării dintre România şi Republica Federală Germania. Fără îndoială că dezvoltarea colaborării dintre statele noastre corespunde intereselor ambelor popoare şi, totodată, ea se înscrie în preocupările generale din Europa şi din lume, privind extinderea colaborării şi cooperării în toate domeniile de activitate. De aceea, doresc să-mi exprim convingerea că ceea ce am stabilit în aceste zile, ceea ce s-a înscris în Declaraţia solemnă, în Acordul de colaborare şi în celelalte acorduri va crea condiţii mai bune pentru cooperarea dintre statele noastre, va servi atît popoarelor noastre, cit şi cauzei securităţii europene şi păcii în întreaga lume. (Aplauze). ★ Totodată, miniştrii români şi vest-germani au semnat Acordul pentru evitarea dublei impuneri, Acordul de asistenţă socială, Acordul de colaborare culturală şi ştiinţifică, Acordul de colaborare în cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, Convenţia privind deschiderea reciprocă de biblioteci. De asemenea, au mai fost semnate înţelegerea de colaborare în domeniul folosirii energiei nucleare în scopuri paşnice şi un Program de colaborare în domeniile culturii şi ştiinţei pe anii 1973—1974.★ JLa amiază, după întoarcerea la Bonn, preşedintele Nicolae Ceauşescu a participat la un dejun împreună cu reprezentanţi ai economiei vest-germane. Au avut loc, apoi, discuţii cu personalităţile prezente, pe probleme privind colaborarea şi cooperarea bilaterală şi pe terţe pieţe, inclusiv cu privire la constituirea unor societăţi mixte.★ După-amiază, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a primit, la reşedinţa sa de la castelul Gymnich, pe Gerhard Plesch, preşedintele Asociaţiei saşilor originari din Transilvania, şi pe Udo Pieldner şi Wolfgang Bonfert, vicepreşedinţi ai asociaţiei. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de cordială. ★ In după-amiaza zilei de 29 iunie, cu prilejul vizitei pe care o face în Republica Federală Germania, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România a avut, la „Casa Presei" din Bonn, o conferinţă de presă. Au participat un mare număr de ziarişti, reprezentanţi ai presei şi Radioteleviziunii din Republica Federală Germania, precum şi numeroşi corespondenţi de presă străini acreditaţi în Republica Federală Germania. In cadrul conferinţei de presă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a răspuns întrebărilor puse de ziarişti. ★ Seara, la „Venusberg", reşedinţa particulară a cancelarului federal, a avut loc convorbirea finală între preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Willy Brandt. DECLARAŢIE SOLEMNĂ COMUNA (Urmare din pag. 1) pectul fată de toate popoarele, fără deosebire de naţionalitate, rasă şi religie si fată de ideile de pace, libertate, progres, precum si înţelegerii si prieteniei intre popoare. II. Declară că relaţiile lor reciproce, ca şi cele cu toate celelalte state, indiferent de sistemele politice, economice şi sociale, se întemeiază pe normele dreptului internaţional şi în special pe principiile Cartei Naţiunilor Unite, prin urmare, cele două state îşi vor fundamenta şi dezvolta, şi în viitor, aceste relaţii pe principiile : 1. Dreptul fiecărui stat la existenţă, libertate, independenţă şi suveranitate naţională. 2. Dreptul inalienabil al popoarelor de a decide de ele insele, în virtutea căruia popoarele au dreptul de a-şi hotărî soarta şi Sistemul politic, în deplină libertate şi de a-şi dezvolta sistemul economic şi social, conform voinţei şi intereselor proprii, fără nici un amestec din afară. 3. Egalitatea in drepturi a tuturor statelor, indiferent de mărunţe, nivel de dezvoltare şi sistemele lor politice, economice şi sociale, inclusiv dreptul fiecărui stat de a participa,în condiţii de deplină egalitate, la examinarea şi soluţionarea problemelor internaţionale de interes comun. 1. Dreptul şi îndatorirea statelor, indiferent de sistemele lor politice, economice şi sociale, de a coopera între ele, în avantajul reciproc, în diverse domenii, în scopul menţinerii păcii şi securităţii internaţionale şi al promovării progresului economic şi social al tuturor naţiunilor. 5. Neamestecul, sub nici o formă şi sub nici un pretext,in problemele care ţin de competenţa naţională a unui stat. 8. Abţinerea de a recurge la ameninţarea cu forţa sau la folosirea forţei împotriva altui stat, sub nici un pretext, fără prejudiciu pentru dreptul natural de legitimă apărare individuală sau colectivă a fiecărui stat, conform articolului 51 al Cartei Naţiunilor Unite. 7. Abţinerea de a recurge la ameninţarea cu forţa sau la folosirea forţei împotriva independenţei politice a oricărui stat sau pentru a viola frontierele internaţionale existente ale altui stat sau ca mijloc de reglementare a diferendelor internaţionale, inclusiv diferendele teritoriale şi problemele referitoare la frontierele statelor. 8. îndatorirea statelor de a reglementa toate diferendele lor internaţionale numai prin mijloace paşnice. 9. Respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale aşa cum au fost acceptate prin pactele drepturilor omului ale Naţiunilor Unite. In interpretarea şi aplicarea lor, principiile fundamentale ale dreptului internaţional sunt legate între ele şi fiecare principiu trebuie interpretat în contextul celorlalte principii ; ele trebuie să fie respectate riguros de către toate statele, în relaţiile lor,reciproce. III. Declară voinţa lor comună : — de a dezvolta relaţii de prietenie şi cooperare cu toate statele, pe baza principiilor enunţate, de a acţiona in scopul adoptării de măsuri efective în domeniul dezarmării şi de a promova destinderea, pacea, securitatea şi cooperarea în Europa şi in întreaga lume ; — de a coopera cu celelalte state în vederea întăririi rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite în apărarea independenţei şi suveranităţii tuturor statelor şi a dreptului inalienabil al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, în consolidarea păcii şi securităţii internaţionale şi în promovarea cooperării dintre state, în conformitate cu principiile şi normele dreptului internaţional. IV. Declară voinţa lor comună , — de a extinde şi aprofunda, atît pe cale diplomatică, cit şi prin întîlniri la toate nivelurile, consultările, care au devenit un element permanent al cooperării dintre ele, întocmită la Bonn, la 29 iunie 1973, în două exemplare, fiecare în limbile română și germană, ambele texte avînd aceeași valabilitate. A SECURITATEA EUROPEANĂ, CAUZĂ Declaraţii şi opinii favorabile Canada—ţară cu o economie in plină dezvoltare OTTAWA 30 (Agerpres) In preajma plecării sale la Helsinki, unde va conduce delegaţia canadiană la conferinţa general-europeană pentru securitate şi cooperare, programată să se deschidă marţi, ministrul de externe, Mitchell Sharp, şi-a exprimat speranţa că această întîlnire va contribui la înlăturarea tuturor barierelor dintre statele continentului. Ministrul canadian a opinat, de asemenea, că spiritul de destindere îşi va găsi o mai bună exprimare printr-o reducere a forţelor militare şi armamentelor în Europa. ★ PRAGA 30 (Agerpres) Intr-un articol consacrat apropiatei Conferinţe general-europene pentru securitate şi cooperare ziarul „Place", care apare în Cehoslovacia, arată că tendinţa generală de însănătoşire a climatului politic în lume a contribuit la încheierea cu succes a consultărilor multilaterale de la Helsinki. Se relevă, în context, contribuţia constructivă a ţărilor socialiste. In prezent, scrie ziarul, ideea coexistenţei paşnice între ţări cu orînduiri sociale diferite constituie o parte componentă a vieţii noastre. VARŞOVIA 30 (Agerpres) Comitetul obştesc polonez pentru securitate şi colaborare în Europa, salută, într-o declaraţie dată publicităţii la Varşovia, Conferinţa general-europeană ce urmează să se deschidă în capitala finlandeză la 3 iulie, subliniind că este vorba de un eveniment fără precedent în istoria continentului european. Pentru prima oară, reprezentanţii a 33 de ţări europene, Statelor Unite şi Canadei vor discuta problemele fundamentale ale Europei , consolidarea păcii şi securităţii, dezvoltarea colaborării multilaterale — se arată în declaraţie. Guvernele şi popoarele vor trebui să depună eforturi hotărîte şi pe viitor în direcţia realizării, treptat, a programului de edificare a unui sistem trainic de securitate şi colaborare. Conferinţa, la pregătirea căreia ţările socialiste au adus o contribuţie substanţială, ca o expresie a înfăptuirii năzuinţelor şi propunerilor cercurilor largi ale opiniei publice progresiste de pe continentul nostru, trebuie să corespundă speranţelor puse în ea în vederea asigurării securităţii pe baza coexistenţei paşnice şi colaborării între toate ţările continentului european. Astăzi este sărbătoarea naţională a Canadei — „Ziua Dominionului". Cu 106 ani in urmăîn această zi (1 iulie 1867), Canada a dobîndit statutul de dominion constituindu-se ca stat federal independent. După îndelungi şi anevoioase discuţii, purtate în cadrul unui întreg şir de conferinţe cu reprezentanţii coloniilor sale din Canada, Marea Britanie a fost nevoită — ca urmare a hotărîrii provinciilor, a cererilor insistente ale poporului canadian şi a răscoalei din 1837, condusă de William Lyon Mackenzie şi Louis Joseph Fapineau — să promulge, la această dată, sub denumirea de „British North America Act“ (Legea Americii de Nord britanice), o Constituţie, în baza căreia se constituia Confederaţia Canadei, prin reunirea a patru provincii — Canada superioară sau Ontario, Canada inferioară sau Quebec, Noua Scoţie şi Noul Brunswick. In anii ce au urmat, s-au alipit, rînd pe rînd, Confederaţiei Canadiene şi celelalte provincii şi teritorii din nordul Americii care rămăseseră în afara federaţiei — Manitoba, Columbia Britanică, Alberta şi Saskatchewan, insulele Prinţul Edward şi Terra Nova, Teritoriile de nordvest (Northwest Teritories) şi Yukon, precum şi posesiunile britanice din Arctica, întregindu-se, astfel, în decurs de mai bine de 80 de ani, unitatea politică a statului canadian care, din punct de vedere al întinderii teritoriului său (9 976 177 km. p.) se situează pe locul al doilea, ca mărime, din lume. Pe acest teritoriu trăieşte, însă, o populaţie ce numără doar 22 000 000 de locuitori şi care este formată din vreo 60 de naţionalităţi (englezi, francezi, germani, români etc.). Densitatea populaţiei este, în medie, de 2,2 locuitori pe km. pe cea mai mare parte a acesteia (75 la sută) fiind, însă, concentrată în mediul urban. Evoluţia spre obţinerea independenţei şi suveranităţii depline a Canadei a fost, la rindu-i, destul de anevoioasă, abia în anul 1926 ,recunoscindu-i-se de către fosta metropolă statutul de ţară egală cu Marea Britanie, în cadrul Commonwealth-ului britanic, egalitate consfinţită oficial cu 5 ani mai tîrziu (în 1931), prin adoptarea de către Parlamentul britanic a aşa-numitului statut de la Westminster. După cel de-al doilea război mondial, Canada a slăbit tot mai mult legăturile cu Marea Britanie, apropiindu-se de S.U.A., tendinţă căreia, in ultima vreme, i-a luat locul orientarea spre afirmarea identităţii naţionale, spre participare independentă şi activă la viaţa internaţională. Canada este o ţară cu bogăţii naturale imense, din care o mare parte sunt rezerve încă neexplorate. In subsolul teritoriului ei se găsesc importante zăcăminte de fier, zinc, cupru, plumb, aur, argint, nichel, platină, magneziu, antimoniu, molibden, wolfram, seleniu, uraniu, cadmiu, radiu, cobalt, bismut, azbest, petrol, gaze naturale, cărbune, sare etc. Pe baza acestor resurse, s-a dezvoltat o puternică Industrie, Canada ocupînd astăzi al nouălea loc în lume ca potenţial industrial şi al cincilea din punct de vedere al volumului comerţului. Concentrată mai ales în oraşele din sud-estul ţării, industria dispune de o serie de importante ramuri, între care se remarcă industriile : extractivă, siderurgică, energetică, de construcţii de automobile, material rulant, nave, avioane şi maşini agricole, electrotehnică, chimică şi de produse farmaceutice, de prelucrare a lemnului, de ciment şi materiale de construcţii, textilă şi alimentară. In scopul unei expansiuni economice rapide, favorizată de importantul ei potenţial şi de industria modernă de care dispune, Canada acordă o atenţie sporită valorificării proprii a bogăţiilor naturale, aplicînd în prezent o politică economică menită să reducă influenţa capitalului străin şi în primul rînd a celui american — care reprezintă aproximativ 30 la sută din întreg cuantumul de investiţii ale S.U.A. în străinătate — să dezvolte şi să diversifice relaţiile pe acest ţărim cu ţările Americii Latine, Asiei şi Europei de vest şi de est. Agricultura, înainte vreme sectorul cu cea mai mare pondere în economia canadiană, şi-a diminuat sensibil greutatea specifică in venitul naţional al Canadei. Datorită imenselor sale posibilităţi create de condiţiile naturale şi de procesul de continuă modernizare, ea rămîne, totuşi, un important sector al economiei canadiene. Pe cele 41 800 000 ha de teren arabil se cultivă, cu foarte bune rezultate, griul (18 600 000 tone, în anul 1969), orzul, ovăzul, secara, porumbul, sfecla de zahăr, cartoful, tutunul, plantele furajere (22 900 000 tone, în 1969), viţa de vieşi pomii fructiferi, mai ales în sud-vestul ţării, întinsele păşuni naturale (21 003 000 ha) de care dispune i-au permis, totodată, Canadei să dezvolte un important şeptel. Printr-o creştere intensivă a animalelor, s-a ajuns astfel la aproximativ 12 000 000 capete de vite cornute mari, aproape 6 000 000 de porci şi un mare număr de oi, cai şi păsări. Canada se numără, de altfel, printre ţările mari exportatoare de cereale, carne şi produse lactate. Pe plan extern, procedind, aşa cum arătam mai sus, la o reevaluare a politicii sale, care este orientată tot mai pregnant spre apărarea propriilor interese fundamentale şi promovarea destinderii internaţionale. Canada acordă o atenţie mereu sporită dezvoltării cooperării cu toate ţările, indiferent de orînduirea lor social-politică, în baza principiilor, larg recunoscute astăzi în lume, ale independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc. în acest spirit, între Republica Socialistă România şi Canada s-au statornicit relaţii de prietenie şi cooperare rodnică, care cunosc, mai ales in ultimii ani, o dezvoltare continuu ascendentă, in multiple planuri, in avantajul şi interesul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. Această dezvoltare este stimulată de contactele, întîlnirile şi schimburile de vizite din ce în ce mai frecvente între factorii de răspundere din cele două ţări, care, contribuind la mai buna cunoaştere reciprocă, prilejuiesc de fiecare dată noi şi importante jaloane pe calea intensificării legăturilor comerciale şi a cooperării economice, tehnicoştiinţifice şi culturale. Condiţii şi posibilităţi deosebite pentru continua dezvoltare şi ridicarea pe o treaptă superioară a relaţiilor economice româno-canadiene oferă, totodată, punerea în valoare a importantelor resurse de care dispun economiile în plină dezvoltare ale celor două ţări. Premise favorabile unei conlucrări fructuoase între România socialistă şi Canada sunt create şi în domeniul politic, prin interesul deosebit pe care cele două ţări îl manifestă pentru destinderea continuă a situaţiei internaţionale şi pentru înfăptuirea unor deziderate majore ale omenirii contemporane, cum sunt : dezarmarea, decolonizarea, dezvoltarea, înţelegerea şi cooperarea între naţiuni, edificarea securităţii şi păcii in Europa şi in întreaga lume. EMILIAN GĂINA SATUL SOCIALIST Chile: Eşuarea unei tentative de lovitură de stat militare SANTIAGO DE CHILE 30 (Agerpres). La Santiago de Chile a avut loc, vineri, o tentativă militară de lovitură de stat ; elemente aparţinind regimentului 1 de blindate au înconjurat Palatul prezidenţial şi au deschis focul asupra unităţilor de gardă — relatează agenţiile de presă. Intr-un discurs radiodifuzat, preşedintele Salvador Alende — care se afla la reşedinţa sa particulară — a precizat că tentativa de lovitură de stat a fost organizată „de un grup sediţios din cadrul armatei". Preşedintele Alende a lansat un apel muncitorilor, cerîndu-le să se mobilizeze pentru apărarea republicii. Totodată, șeful statului a arătat că au fost luate măsurile necesare pentru restabilirea ordinii. Intr-un alt apel radiodifuzat, Daniel Vergara, subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne, a anunţat introducerea stării de urgenţă pe întreg teritoriul ţării. După trei ore de lupte puternice care au avut loc în apropierea Palatului prezidenţial din Santiago de Chile, forţele loiale guvernului de Unitate Populară au înăbuşit acţiunea elementelor militare rebele. La puţin timp după ce AUende şi generalul Prats au intrat în Palatul guvernamental, mii de muncitori au alergat spre centrul capitalei, demonstrîndu-şi bucuria şi aclamîndu-l pe preşedinte. „AUende, AUende, poporul te apără" — scandau manifestanţii. Generalul Mario Sepulveda, comandantul regiunii militare Santiago din Chile, a declarat că armata apără Constituţia şi legalitatea — transmite agenţia France Presse. El a subliniat că situaţia este normală pe întreg teritoriul ţării şi că forţele armate şi-au dovedit „loialitatea deplină, disciplina şi respectul faţă de instituţiile ţării". Comisia Politică a C.C. al P.C. din Chile a dat publicităţii o declaraţie, in care consideră recenta tentativă de lovitură de stat drept, o acţiune îndreptată împotriva forţelor armate, guvernului legal, poporului şi independenţei ţării. Se arată că duşmanii ţării au încercat să declanşeze un război civil — puciul militar nu constituie un eveniment izolat, încadrindu-se in gama acţiunilor subversive antichiliene. curte STIH • MOSCOVA — Biroul Politic al C.C. al P.C.U.S., Prezidiul Sovietului Suprem Şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. au aprobat fără rezerve rezultatele politice şi practice ale vizitei lui Leonid Brejnev în S.U.A., arătînd că această vizită „a avut o mare semnificaţie principială şi a constituit un eveniment de o deosebită importanţă". (T.A.S.S.). • MOSCOVA — La Moscova, s-au încheiat convorbirile dintre reprezentanţii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor al Republicii Socialiste România şi Ministerul Valorificării Produselor Agricole din Uniunea Sovietică, consacrate colaborării tehnico-ştiinţifice între cele două ministere in domeniile valorificării cerealelor şi seminţelor oleaginoase, industriei silozurilor şi de nutreţuri combinate pe perioada 1973—1974. A fost semnat un protocol de colaborare. • NAȚIUNILE UNITE— Comitetul special pentru decolonizare al O.N.U., din care fac parte 24 de state, a cerut anularea acordului intervenit între Anglia și S.U.A. cu privire la construirea unei baze militare în Insulele Seychelles situate în Oceanul Indian. • SOFIA — Intre UIniunea ziariştilor din Republica Socialistă România şi Uniunea ziariştilor din R.P. Bulgaria a fost semnat, la Sofia, protocolul privind colaborarea dintre cele două organisme pe perioada 1973—1974. • NICOSIA — Vorbind la o conferinţă de presă, preşedintele Ciprului, arhiepiscopul Makarios, a relevat că, în cadrul convorbirilor intercomunitare, s-a constatat un progres în examinarea unor aspecte constituţionale. • WASHINGTON — Un purtător de cuvînt al Comisiei pentru energie atomică a Statelor Unite a anunţat că, la 28 iunie, pe poligonul din statul Nevada a fost efectuată o nouă experiență nucleară subterană — cea de-a 7-a efectuată in acest an. (Reuter). ■MACINI AFRICANE I Unul din numeroasele drumuri aflate in construcţie in Republica Ghana — tară in care in anii din urmi s-au făcut ample Investiţii pentru crearea unei reţele raliere. » In ultimii ani, in Republica Burundi au fost iniţiale ample măsuri fiim 5 pentru dezvoltarea şi modernizarea invățâmîntului. In fotografie : Şcoa- SS la tehnică din Bujumbura, ridicată în anii independenței. Duminică 1 iulie Nr. 1289 R. P. D. Coreeană i s-a acordat statutul de observator permanent pe lingă O. N. NEW YORK 30 (Agerpres). Republicii Populare Democrate Coreene i-a fost acordat statutul de observator permanent pe lingă O.N.U., în urma cererii formulate in acest sens de către guvernul R.P.D. Coreene. Intr-o telegramă adresată ministrului afacerilor externe al R.P.D. Coreene, Hă Dam, secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim, a relevat că este gata să acorde cu o profundă satisfacţie reprezentantului acestei ţări toate privilegiile şi drepturile pe care i le conferă statutul de observator permanent. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA, Bucureşti, Piaţa „Scinteii", Telefon 17 60 10. 17 60 21). Abonamentele se fac prin factorii poştali, difuzorii procentuali, oficiile şi agenţiile poştale. Tiparul: Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii“ Cititorii din străinătate Pot face abonamente la ziarul „Satul socialist" adresindu-se întreprinderii „ROMPRESFILATELIA" — Serviciul Import — Export presă — Bucureşti Calea Griviţei nr. 64—66, P.O.B. — 2001.