Satul Socialist, august 1973 (Anul 5, nr. 1315-1340)
1973-08-01 / nr. 1315
Miercuri 1 august Nr. 1315 Lucrătorii din agricultura judeţelor Tulcea,Argeş şi secerişul Gorj au griului în numele comuniştilor şi al celorlalţi lucrători din agricultură, Comitetul judeţean TULCEA al Partidului Comunist Român şi comitetul executiv al consiliului popular judeţean cu satisfacţie raportează conducerii partidului, dumneavoastră personal, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că, aplicind nu practică preţioasele dumneavoastră indicaţii de a depune eforturi sporite pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei de cereale din acest an, unităţile agricole cooperatiste din judeţ au încheiat recoltarea griului pe întreaga suprafaţă de 57 000 hectare. Raportăm că în continuare s-au luat măsuri politico-organizatorice pentru terminarea în citeva zile a insăminţării culturilor duble şi se fac eforturi deosebite pentru eliberarea terenului, executarea araturilor de vară, precum şi pentru transportul la bazele de recepţie al cantităţilor de griu destinate fondului de stat care vor fi realizate în întregime. Comitetul judeţean de partid şi comitetul executiv al consiliului popular judeţean asigură conducerea partidului, pe dumneavoastră, tovarăşe secretar general, că vor acţiona cu toată răspunderea pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan din acest an şi pregătirea condiţiilor pentru obţinerea unor recolte sporite în anii următori. Biroul Comitetului judeţean ARGEŞ al Partidului Comunist Român şi comitetul executiv al consiliului popular judeţean, in numele comuniştilor, al mecanizatorilor, cooperatorilor şi lucrătorilor din Întreprinderile agricole de stat, raportează conducerii partidului, dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că astăzi, 30 iulie, oamenii muncii din agricultura judeţului Argeş au încheiat campania recoltării griului pe cele 31 000 hectare. Paralel cu recoltatul griului s-a acţionat in mod susţinut la executarea lucrărilor de întreţinere a lanurilor de porumb şi floareasoarelui, in vii şi livezi, în grădi- Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu nile de legume. S-a manifestat, de asemenea, o grijă deosebită pentru livrarea ritmică a cantităţilor de cereale destinate fondului centralizat al statului. In prezent, cu acelaşi elan, se desfăşoară lucrările de recoltare a ovăzului şi inului, eliberarea cîmpului de paie, însăminţarea culturilor duble şi pregătirea terenului pentru viitoarea producţie de griu, precum şi acţiunile de fertilizare a solurilor in scopul obţinerii unor producţii sporite in anul viitor. Vă asigurăm, cu această ocazie, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, asigurăm conducerea partidului că oamenii muncii de pe întreg cuprinsul judeţului Argeş, convinşi că fericirea şi bunăstarea depind de munca lor, se vor mobiliza şi mai mult, vor acţiona cu mai multă responsabilitate şi dăruire pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen şi pentru întimpinarea cu noi succese a celei de-a XXIX-a aniversări a eliberării patriei. Comitetul judeţean GORJ al P.C.R., în numele comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii de pe ogoarele acestui străvechi colţ de ţară, raportează conducerii superioare de partid, dumneavoastră personal, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, încheierea recoltării griului de pe cele 22 000 hectare cultivate de întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie. De asemenea, vă raportăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că în acest an, expresie a eforturilor depuse, a abnegaţiei şi elanului patriotic de care sunt animaţi lucrătorii ogoarelor noastre, în frunte cu comuniştii, lucrările de recoltat au fost efectuate in flux continuu, prin eliberarea terenurilor, executarea arăturilor şi insăminţarea culturilor duble pe importante suprafeţe. In următoarele zile vom livra fondului central de stat întreaga cantitate de griu prevăzută la nivelul planului şi angajamentelor suplimentare. Comitetul judeţean de partid, in numele comuniştilor, al tuturor cetăţenilor Gorjului — se arată în încheierea telegramei — vă asigură, şi cu acest prilej, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom munci cu abnegaţie pentru a transpune in viaţă sarcinile ce ne revin din programul elaborat de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului, pentru înflorirea multilaterală şi prosperitatea României socialiste, încheiat La Budeşti, cooperativă agricolă care a terminat printre primele recoltatul griului, stăm de vorbă cu preşedintele, Victor Marin. — Pină acum am insăminţat cu legume, in cultură succesivă, 10 hectare, adică atit cît am prevăzut, iar cu plante furajere 220 de hectare. Astăzi însămînţăm suplimentar încă 40 de hectare, pe tarlaua Comăneanca. Ne deplasăm la locul indicat. Miriştea — peste 250 de hectare — este eliberată de paie. Baloţii, aflaţi la capătul tarlalelor, sunt transportaţi cu 20 de atelaje şi două remorci- 10 tractoare execută arături de vară. Ceva mai încolo, trei semănători însămînţează unteren bine discuit... Lingă semănătoare se află inginerul şef al cooperativei agricole, Hristo Gabranis. Controlează adîncimea de semănat. Şeful secţiei de mecanizare, Ferentz Năstase, este şi el, pe cîmp, la tractoarele cu discuri. Ne spune, printre altele: , , 7— Toate tractoarele lucrează în schimb prelungit. Aşa au procedat şi in timpul secerişului. Ca urmare, solele destinate culturilor duble au fost arate. Însămînţăm, suplimentar, 100 de hectare cu porumb furajer. Totul e să terminăm în numai două zile. Şi vom termina... Poposim şi pe o tarla a cooperativei agricole vecine, din Gruiu, unde mai sunt de insăminţat culturi duble pe 90 de hectare (planul total este de 220 de hectare). Tractoarele ară, discuiesc, dar semănătoarea stă. Motivul ? Tocmai cînd era să întrebăm, apare un camion cu saci cu sămînţă. Tîrziu, dar a venit.. şi semănatul poate începe. . — O mică întîrziere la magazie, ne explică brigadierul, vădit jenat. I.A.S. Buciumeni. Pe o sală de la ferma Nana se lucrează intens. 12 tractoare ară miriştea, patru pregătesc terenul cu discurile, iar alte trei însămînţează. Aflat în mijlocul mecanizatorilor, Emilian Ştefănescu, inginerul-şef al întreprinderii, ne-a spus: „ Încă cu trei zile in urmă, practic o dată cu recoltatul, am terminat de insăminţat cu culturi succesive întreaga suprafaţă planificată, de 400 de hectare. Pe unele locuri porumbul a şi răsărit. Ne-am gîndit, insă, să nu ne oprim aici. Umiditatea din sol este bună. Avem, deci, condiţii să asigurăm animalelor — peste 1 600 de bovine — cantităţi şi mai mari de furaje verzi şi suculente. Şi, cum vedeţi, mai însămînţăm culturi duble furajere pe încă 80 de hectare. Mîine terminăm şi, desigur, vom continua intens arăturile de vară... Plecăm mai departe şi, după cîtăva vreme, poposim la secţia de mecanizare nr. 7 a S.M.A. Dudeşti, care deserveşte cooperativa agricolă Soldanu. In curte, staţionind, zărim tot felul de maşini: două tractoare cu pluguri, trei fără pluguri şi două prese de balotat. Contabilul secţiei, Vasile Iordan, ne explică: ' s —*• Avem suficiente tractoare la arat... Culturi duble am insăminţat pe 130 de hectare din 300. In 6—7 zile terminăm... Intr-adevăr, pe cimp, la arat, întîlnim 15 tractoare. La arat, este un fel de a spune deoarece doar şase lucrau. Restul nu aveau tractorişti ; oamenii se aflau în secţie, cu alte treburi. încercăm să aflăm dacă situaţia e mai bună la discuit, la semănat şi a COMBINELE DATORIA flăm: două tractoare cu semănători şi un tractor cu bateria de discuri încă nu începuseră lucrul. Se pierde foarte mult timp ! Cooperativa agricolă Frumuşani. Este ora 10. Preşedintele, Dumitru Georgescu, aflat la sediu, semnează nişte acte. „ Culturi duble de porumb furajer am insăminţat pe 50 de hectare din 200, cite ne-am prevăzut să realizăm în miriştea de griu. Vom depăşi planul! Azi, la această oră, însămînţăm pe tarlaua Pasărea... Da, da, lucrăm de zor... In drum spre tarlaua indicată oprim la S.M.A. Frumuşani. Sunt prezenţi aici numeroşi tractorişti şi toţi şefii secţiilor de mecanizare din cooperativele agricole. Pentru, ora 11 a fost convocată o şedinţă. Se vor stabili, ni se spune, măsuri pentru impulsionarea arăturilor şi a însămînţărilor! Ion Baltag, şeful secţiei care deserveşte cooperativa agricolă Frumuşani, ne declară: — Azi nu Însămînţăm culturi duble. Preşedintele, Dumitru Georgescu, nu ne-a solicitat efectuarea acestei lucrări. De trei zile nu am mai Insăminţat nimic. Ne deplasăm pe sala indicată de preşedinte. Staţionează aici 10 tractoare, pluguri, remorci, atelaje. Cooperatorii şi mecanizatorii , se oditipesc, la umbră. Alte trei tractoare şi .. . cuci ,prese de1, balotat sínt defecte în secţie . (firmelede balotat sínt defecte de trei săptămÎni).,, tîn comună? lingă o fîntînă, întîi- Wih, pite, trei tractoare staţionind. Rareori ne-a fost dat să vedem atît de grave deficienţe în organizarea muncii. Ne abatem din nou pe la S.M.A. Şedinţa nu a început încă. Nu a venit directorul, inginer Nica Teodor... O cu totul altă organizare am întîlnit în raza de activitate a S.M.A. Ulmeni. Directorul staţiunii, inginer Florea Ciolpan, ne-am spus: — Din 1620 de hectare de culturi duble am insăminţat 1240. In cel mult două zile terminăm. Chiar acum am venit de pe cîmp. La cooperativele agricole Ulmeni, Curcani, Mitreni, toate forţele sînt concentrate la arat şi semănat. Faptele relatate demonstrează că acolo unde se acordă toată atenţia bunei organizări a muncii şi utilizării întregii capacităţi de lucru a mijloacelor mecanice, viteza la semănat sporeşte cu fiecare zi. Se asigură însâmînţarea rapidă a tuturor terenurilor planificate şi chiar se însămînţează, suplimentar, importante suprafeţe. In schimb, in alte unităţi, lipsa de răspundere a cadrelor de conducere şi tehnice face ca întinse terenuri să fie încă ocupate cu paie, iar mijloacele mecanice să nu poată lucra din plin la arat şi semănat. Eliminînd neajunsurile amintite, toate cooperativele agricole din judeţ pot termina, in următoarele cîteva zile, semănatul culturilor duble pe întreaga suprafaţă planificată. MIHAI BORZA Foto : N. BUICA U " ' 1 , ,, „Lucrăm de zor pe tarlat la Pasărea", afirmă preşedintele de la Frumuşani. Noi n-am sesizat nici un zor. Zece tractoare, pluguri, remorci, utilaje, staţionau. Şi nu erau singurele... — Din cite cunoaştem, tovarăşe preşedinte — hotărâţi să Îndeplinească Înainte de termen sarcinile de plan ale actualului cincinal, membrii multor cooperative agricole din judeţul Argeş şi-au propus să realizeze, în acest an, producţii vegetale şi animaliere peste prevederile stabilite. Totodată, printr-o mai bună organizare a forţei de muncă ei s-au angajat să valorifice superior surplusul de produse agricole, ca şi bogatele resurse locale de materii prime şi materiale de care dispun, prelucrîndu-le in secţii industriale proprii sau in ateliere prestatoare de servicii, in aşa fel incit din aceste activităţi să se realizeze un venit de peste 200 milioane Iei, adică de cinci ori mai mare decit in 1970. Ar fi interesat de aflat cum se materializează aceste angajamente. — Lărgirea gamei prestărilor de servicii, modernizarea şi extinderea unor capacităţi d® producţie, ca şi înfiinţarea unor noi sectoare de lucru garantează pe deplin realizarea ritmică a planului stabilit pentru acest an. Mai concret spus in acest an, s-a mărit numărul instalaţiilor de debitat lemn, s-au amenajat şi dotat cu utilaje noi staţiile pentru extragerea agregatelor de riu aparţinînd cooperativelor agricole din Borleşti, Goleşti, Mărăcineni, Clucereasa şi altele, iar la toate cuptoarele de var s-au introdus sisteme de ardere cu cărbuni, ceea ce le sporeşte mult randamentul. La cooperativele agricole din Poiana Lacului, Oarja şi Hîrseşti au fost construite noi fabrici de cărămidă, iar în alte unităţi au fost puse în funcţiune încă patru distilării. Cooperativele agricole din Costeşti şi Colibaşi au înfiinţat ateliere pentru semiindustrializarea unor produse animaliere, în 15 din cele 59 de brutării existente, s-au amenajat secţii de simigerie şi, în fine, în alte 4 unităţi funcţionează sectoare pentru confecţionarea măturilor de sorg şi a diferitelor împletituri. „ Am reţinut că numeroase unităţi au obţinut venituri suplimentare cooperînd între ele, sau cu diferite întreprinderi industriale de stat. Ne-aţi putea da citeva amănunte ? — Desigur ! Trebuie să amintesc mai întîi, despre existenţa celor trei asociaţii intercooperatiste de construcţii-montaj şi prestări de servicii care şi-au propus să redizeze în acest an, o producţie în valoare de peste 52 milioane lei. în plus, multe unităţi agricole cooperează direct cu unele întreprinderi industriale de stat producînd pentru acestea săculeţi de pînză, ambalaje din carton sau lemn etc. Cit de rentabilă poate fi această cooperare se vede şi din faptul că numai din confecţionarea ambalajelor pentru export cooperativa agricolă din Ştefăneşti realizează, anual, o producţie în valoare de peste 2 500 000 lei. Şi cooperativa agricolă din Săpata de Jos a încheiat un contract avantajos cu Fabrica ..Argeşana" pentru repansarea stofelor, in valoare de peste un milion lei. Anul acesta, veniturile realizate din activităţile industriale şi prestatoare de servicii reprezintă peste 31 la sută din valoarea producţiei globale totale, convorbire cu AL. ŞERBAN, preşedintele Uniunii judeţene Argeş a cooperativelor agricole de producţie ce se va obţine în unităţile agricole cooperatiste. — Aceasta înseamnă că multe cooperative agricole încasează din aceste activităţi venituri foarte mari. — Exact! Cooperativa agricolă din Aninoasa, bunăoară, a încasat, anul trecut, din valorificarea articolelor de dogărie, rotărie, teracotă, de la balastieră, varnită şi fabrica de cărămidă 6 334 000 lei, lucru ce a permis să se repartizeze membrilor cooperatori un plus de 20 lei pentru fiecare normă de muncă executată. Peste 6 270 000 lei a încasat şi cooperativa agricolă din Cîmpulung-Muscel, iar altele — din Racoviţa şi Priboieni, de exemplu — au realizat venituri de 2 173 000 şi, respectiv, 2 325 000 lei Fireşte că, pentru acest an, cooperativele respective şi-au propus să obţină producţii mult mai mari, să realizeze venituri mult mai consistente decit, in 1972. — Sint şi cazuri cînd nu se acordă suficientă atenţie dezvoltării acestor ramuri de producţie ? — Din păcate există şi astfel de situaţii. Sunt multe unităţi ale căror consilii de conducere nu se preocupă în suficientă măsură de înfiinţarea unor activităţi anexe rentabile şi de extinderea prestărilor de servicii, deşi au condiţii bune pentru realizarea unor venituri suplimentare. Nu putem afirma că la cooperativa agricolă din Bîrlogu s-au epuizat toate sursele de obţinere a unor venituri suplimentare. Cu toate acestea, unitatea, situată în zona de cîmpie a judeţului, încasează anual din activităţi industriale şi prestatoare de servicii peste 1 200 000 lei. In loc să le urmeze exemplul, vecinii lor, cooperatorii din Negraşi şi din Ciobani, stau cu mîinile încrucişate şi de aceea nu pot realiza cîştiguri suplimentare. La fel procedează şi cooperatorii din Surduleşti, care nu şi-au planificat decit obţinerea a 200 000 lei, faţă de peste un milion lei cît realizează anual, vecinii lor din comuna Miroşi. — Nu pot fi curmate aceste anomalii ? — Ba da. Uniunea judeţeană a sprijinit aceste unităţi să-şi întocmească planuri realiste de perspectivă pentru dezvoltarea activităţilor productive ca şi pentru lărgirea gamei prestărilor de servicii. Am întocmit, de asemenea, un plan concret care vizează buna aprovizionare cu anumite materiale a atelierelor şi desfacerea produselor realizate. Pentru lichidarea rămînerilor în urmă, ca şi pentru îndeplinirea ritmică a planului de venituri, analizăm decadal mersul lucrărilor de investiţii, ca şi rezultatele financiare obţinute din sectoarele amintite, intervenind prompt acolo unde se semnalează deficienţe. Sperăm că aceste măsuri vor ajuta cooperativele agricole din judeţul nostru să-şi realizeze şi să-şi depăşească planul de venituri propus, asigurînd în felul acesta sporirea continuă a avuţiei obşteşti şi, implicit,, creşterea bunăstării membrilor cooperatori. DAN ZAMFIRESCU „INDUSTRIILE SATULUI" între posibilităţi, planuri şi realizări # # # # • • ## # # # # • # SATUL SOCIALIST încă de săptămina trecută, în unităţile agricole din judeţul Braşov, a fost declanşată campania secerişului. La început, combinele au fost introduse în lanurile de orz, urmînd ca, imediat ce griul şi orzoaica vor ajunge la maturitate, să se treacă operativ la recoltat. In multe unităţi — Voila, Viştea de Jos, Beclean, Bod, Crizbav, Buneşti şi altele — se munceşte bine şi cu spoţ. Se lucrează şi în „ferestrele" dintre ploi, astfel incit aici există garanţia că recolta va fi strînsă la timp şi înmagazinată în condiţii corespunzătoare. Poposind, însă, zilele trecute în citeva cooperative agricole din judeţ, am constatat că nu peste tot se acordă atenţia cuvenită folosirii timpului de lucru, — cu atît mai preţios cu cit ploile, frecvente în ultima vreme, scurtează perioada optimă de recoltare a funcţionării continue a combinelor şi agregatelor. Mai mult chiar, în unele locuri nici acum nu au fost încheiate pregătirile pentru buna desfăşurare a campaniei. Iată doar cîteva constatări pe care le supunem atenţiei organelor agricole judeţene : • La cooperativa agricolă din Ileni, doar trei din cele şase agregate lucrau la recoltat. — Ne-am propus să secerăm orzul în două zile — ne spunea Simion Soroceanu, inginerul-şef al unităţii. Din cauza defecţiunilor frecvente, care sînt remediate cu întîrziere, combinele mai mult stau decit lucrează. Aşa că este greu de spus cînd vom termina secerişul ! • Şercăiţa. Dacă spaţiile de depozitare de la Bucium, aparţinînd acestei cooperative, sînt gata să primească recolta, magaziile de la Şercăiţa n-au fost încă reparate, curăţate, dezinfectate, aşa cum ar fi fost firesc. — Sarcinile au fost aceleaşi pentru toţi magazinerii — spunea Gheorghe Radbîţă, preşedintele cooperativei. Dar magazinerul Ion Idomir este certat cu ordinea. Nu-l contrazicem. Adăugăm doar că vina este, in primul rind, a consiliului de conducere, a preşedintelui unităţii, care nu au dreptul să se rezume doar la stabilirea unor sarcini, ci şi să organizeze munca, să controleze cum se îndeplinesc acestea. • Intr-o stare total necorespunzătoare se află şi magaziile de cereale ale cooperativei din Părău. Preşedintele dă vina pe şefa contabilă, aceasta „pasează" răspunderea asupra preşedintelui... Nu ştim cine are dreptate ; de fapt, cel puţin pentru moment, acest lucru interesează mai puţin. Ceea ce ştim în toate fermele întreprinderii agricole de stat Miercurea Ciuc, judeţul Harghita, se depun eforturi mari pentru recoltarea fîneţelor naturale. Pe terenurile nemecanizabile lucrează intens cosaşii. Foto : M. ALEXE este că neajunsul pomenit trebuie să fie grabnic înlăturat fiindcă la mijloc este, vorba despre pîine, despre piinea produsă cu atîta trudă, prin efortul unui întreg an. • La Şercaia, la S.M.A. Caţa, la cele două baze de recepţie din Braşov — şi nu numai aici — oamenii se joacă... cu focul. La controalele făcute de către militarii pompieri s-a constatat că nu sunt respectate reguli elementare de pază contra incendiilor. Evident, neregulile au fost înlăturate, vinovaţii sancţionaţi... Să sperăm că din aceasta vor trage concluzii şi factorii de răspundere din celelalte unităţi, unde nu au fost luate, încă, măsurile cuvenite de apărare a recoltei împotriva incendiilor." Direcţia agricolă judeţeană, celelalte organe agricole, conducerile şi specialiştii din unităţi ştiu bine că strîngerea la timp şi inmagazinarea in cele mai bune condiţiuni a recoltei constituie în momentul de faţă indatoriri de primă urgenţă, sarcini de maximă importanţă. O demonstrează, între altele, planurile operative întocmite, prevederile precise, amănunţite ale acestora. Numai că, aşa cum rezultă din situaţiile expuse, pe alocuri aceste prevederi nu prind viaţă cu operativitatea dorită. In această direcţie — printr-o activitate mai susţinută, printr-un control mai exigent în unităţi — ni se pare că trebuie să acţioneze organele agricole ale judeţului. Şi aceasta acum, cînd campania secerişului nu s-a declanşat din plin, cînd mai sînt încă posibile retuşurile necesare. CONSTANTIN ILIESCU SECERIŞUL Cînd se vor încheia pregătirile prevăzute în planul operativ d IN AGRICULTURĂ c I.A.S. Buciumeni. Deşi mecanizatorii au realizat cifrele de plan la culturile duble, ei continuă să are. ..Avem, deci, condiţii să asigurăm animalelor — peste 1 fi00 de bovine — cantităţi şi mai mari de furaje verzi şi suculente". NOU COMPLEX J INTERCOO- PERATIST J Sa încheiat construcţia complexului intercooperatist I „Unirea", una dintre cele mai mari şi mai moderne unităţi l 1 zootehnice din judeţul Vran■ }lcea. Complexul a şi fost 1 i populat cu peste. 1 000 de vaci ^ * cu lapte. i ț In afara spaţiilor de cazare, 1 noul obiectiv dispune de gruţ / part fito-sanitare, laboratoare, l 1 centrală termică şi moderne } ţ reţele pentru alimentare. Spe- ţ cialiştii apreciază că o ase- ^ ? menea unitate oferă condiţii | ; favorabile pentru o furajare şi q i o îngrijire superioară a ani- tmatelor. De altfel, de pe a- ■ ^ cum producţia de lapte a de- apăşit aşteptările. I 1 10 MILIOANE DE LEI PESTE PREVEDERI \ Colectivul de muncă al In- \ n treprinderii de industrializa- ^ re a laptelui din Tirgu Mureș ț tntimpină cea de a 29-a ani- ^ versare a eliberării patriei cu t ^ succese remarcabile in intre- i la cerea socialistă. In perioada J t care a trecut de la începutului acestui an, a fost realizată. ) I peste prevederi, o producţie \ | marfă fin valoare de aproape 110 milioane de lei, reprezen t ^ tind 110 tone de brinzeturi, ^ \ 15 000 l de lapte proaspăt ^ t pentru consum, 70 tone de , ^ unt și alte produse. ’ f Tot în această imitare, în timp ce paiele continuă să stea pe miriște, impiedictnd tractoarele să intre la arat, cinci prese de balotat stau , sunt defecte de trei săptămlni. (Urmare din pag. 1) mijloacele de transport ce aduceau saci cu griu. Am fi nedrepţi însă dacă am afirma că aglomerarea mijloacelor de transport, staţionările inutile şi păgubitoare sunt cauzate, numai de organizarea defectuoasă a preluării. Există şi un alt motiv : unele unităţi nu respectă graficele zilnice. In loc să sosească ritmic pe parcursul zilei, autocamioanele, remorcile vin, de regulă, în jurul orei prînzului sau spre seara. Şi atunci, evident, sunt nevoite să staţioneze ore in şir. Lipsa de operativitate în preluare e produsă, la unele baze de recepţie, şi de prea desele întreruperi de curent electric. La Tăşnad, de exemplu, din această cauză, numai intr-o singură zi, utilajele n-au funcţionat 5 ore. La suita cauzelor care produc perturbaţii în drumul grinelor din unităţi, la locul de depozitare, se adaugă şi situaţiile de genul celei oferite de ciţiva cooperatori din Jojib. După ce au descărcat griul la baza de recepţie din Medieşul Aurit, aceştia au „tras pe dreapta", la umbră, pierzînd o jumătate de zi. Si aceasta, in timp ce erau aşteptaţi în cooperativă pentru un nou transport. Nu putem încheia prezentarea aspectelor constatate în unităţi fără să bun ne oprim şi la cîteva „cazuri”, cu totul ieşite din comun. • întreaga cantitate de orz trimisă la baza de recepţie de cooperativa din Porumbeşti a fost refuzată, avind un procent mare de umiditate. Nu se putea, oare, organiza salarizarea şi lopătarea boabelor, pentru a evita pierderile de timp, transporturile inutile ? • Deosebit de grav ni se pare faptul petrecut la Dabolţ, unde orzul a fost ţinut „la uscat" în saci, timp de o săptămina, pină cînd., s-a încins. In momentul de faţă, la bazele de recepţie din Cărei şi Tăşnad, griul este „depozitat" sub cerul liber, pe platforme, este expus ploilor. Aşadar, dereglările in livrarea griului, decalajul intre seceriş şi înmaghizinarea recoltei sint cauzate atît de neajunsurile de ordin organizatoric existente la bazele de recepţie, cit şi de preocuparea insuficientă a unor conduceri de cooperative pentru livrarea ritmică a griului, pe măsura recoltării. Ţinind seamă că timpul este destul de intîrziat, că ploile căzute in ultimele zile şi cele ce se anunţă în continuare pot determina pierderi de recoltă, se impune să se ia toate măsurile necesare pentru teginsportarea cit mai operativă, în magazii şi silozuri a întregii producţii de griu! PAGINA 3