Satul Socialist, august 1973 (Anul 5, nr. 1315-1340)

1973-08-01 / nr. 1315

Miercuri 1 august Nr. 1315 Lucrătorii din agricultura judeţelor Tulcea,Argeş şi secerişul Gorj au griului în numele comuniştilor şi al ce­lorlalţi lucrători din agricultură, Comitetul judeţean TULCEA al Par­tidului Comunist Român şi comitetul executiv al consiliului popular ju­deţean cu satisfacţie raportează conducerii partidului, dumneavoas­tră personal, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că, aplicind nu practică preţioasele dumneavoastră indicaţii de a depune eforturi spo­rite pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei de cereale din acest an, unităţile agricole cooperatiste din judeţ au încheiat recoltarea griului pe întreaga su­prafaţă de 57 000 hectare. Raportăm că în continuare s-au luat măsuri politico-organizatorice pentru terminarea în ci­te­va zile a insăminţării culturilor duble şi se fac eforturi deosebite pentru elibe­rarea terenului, executarea aratu­rilor de vară, precum şi pentru transportul la bazele de recepţie al cantităţilor de griu destinate fondu­lui de stat care vor fi realizate în întregime. Comitetul judeţean de partid şi comitetul executiv al consiliului popular judeţean asigură condu­cerea partidului, pe dumneavoastră, tovarăşe secretar general, că vor acţiona cu toată răspunderea pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan din acest an şi pregătirea condiţiilor pentru obţinerea unor recolte sporite în anii următori. Biroul Comitetului judeţean ARGEŞ al Partidului Comunist Român şi comitetul executiv al consiliului popular judeţean, in numele comuniştilor, al mecaniza­torilor, cooperatorilor şi lucrători­lor din Întreprinderile agricole de stat,­­ raportează conducerii partidu­lui, dumneavoastră personal, iu­bite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că astăzi, 30 iulie, oamenii muncii din agricultura judeţului Argeş au încheiat campania recoltării griului pe cele 31 000 hectare. Paralel cu recoltatul griului s-a acţionat in mod susţinut la execu­tarea lucrărilor­­ de întreţinere a lanurilor de porumb şi floarea­­soarelui, in vii şi livezi, în grădi- Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu nile de legume. S-a manifestat, de asemenea, o grijă deosebită pentru livrarea ritmică a cantităţilor de cereale destinate fondului centrali­zat al statului. In prezent, cu ace­laşi elan, se desfăşoară lucrările de recoltare a ovăzului şi inului, eliberarea cîmpului de paie, însă­­minţarea culturilor duble şi pre­gătirea terenului pentru viitoarea producţie de griu, precum şi acţiu­nile de fertilizare a solurilor in scopul obţinerii unor producţii sporite in anul viitor. Vă asigurăm, cu această ocazie, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, asigurăm conducerea partidului că oamenii muncii de pe întreg cu­prinsul judeţului Argeş, convinşi că fericirea şi bunăstarea depind de munca lor, se vor mobiliza şi mai mult, vor acţiona cu mai multă responsabilitate şi dăruire pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen şi pentru întim­­pinarea cu noi succese a celei de-a XXIX-a aniversări a eliberării pa­triei. Comitetul judeţean GORJ al P.C.R., în numele comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii de pe ogoarele acestui străvechi colţ de ţară, raportează conducerii supe­rioare de partid, dumneavoastră personal, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, încheierea re­coltării griului de pe cele 22 000 hectare cultivate de întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie. De asemenea, vă raportăm, iu­bite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că în acest an, expresie a efortu­rilor depuse, a abnegaţiei şi ela­nului patriotic de care sunt ani­maţi lucrătorii ogoarelor noastre, în frunte cu comuniştii, lucrările de recoltat au fost efectuate in­ flux continuu, prin eliberarea tere­nurilor, executarea arăturilor şi in­­săminţarea culturilor duble pe im­portante suprafeţe. In următoarele zile vom livra fondului central de stat întreaga cantitate de griu pre­văzută la nivelul planului şi anga­jamentelor suplimentare. Comitetul judeţean de partid, in numele comuniştilor, al tuturor ce­tăţenilor Gorjului — se arată în în­cheierea telegramei — vă asigură, şi cu acest prilej, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom munci cu abnegaţie pentru a transpune in viaţă sarcinile ce ne revin din pro­gramul elaborat de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului, pentru înflorirea multilaterală şi prosperitatea Româ­niei socialiste, încheiat La Budeşti, cooperativă agricolă care a terminat printre primele recoltatul griului, stăm de vorbă cu preşedintele, Victor Ma­­rin. — Pină acum am insăminţat cu legume, in cultură succesivă, 10 hectare, adică atit cît am prevăzut, iar cu plante furajere 220 de hectare. Astăzi însămînţăm suplimentar încă 40 de hectare, pe tarlaua Comăneanca. Ne deplasăm la locul indicat. Miriştea — peste 250 de hectare — este eliberată de paie. Baloţii, aflaţi la capătul tarlalelor, sunt transportaţi cu 20 de atelaje şi două re­morci- 10 tractoare execută arături de vară. Ceva mai încolo, trei semănători însămînţează un­­teren bine discuit... Lingă semănătoare se află inginerul şef al cooperativei agricole, Hristo Gabranis. Controlează adîncimea de semănat. Şeful secţiei de mecanizare, Ferentz Năstase, este şi el, pe cîmp, la tractoarele cu discuri. Ne spune­, printre altele: , , 7­­— Toate tractoarele lucrează în schimb prelungit. Aşa au procedat şi in timpul se­cerişului. Ca urmare, solele destinate cul­turilor duble au fost arate. Însămînţăm, suplimentar, 100 de hectare cu porumb fu­rajer. Totul e să terminăm în numai două zile. Şi vom termina... Poposim şi pe o tarla a cooperativei agri­cole vecine, din Gruiu, unde mai sunt de insăminţat culturi duble pe 90 de hectare (planul total este de 220 de hectare). Tractoa­rele ară, discuiesc, dar semănătoarea stă. Motivul ? Tocmai cînd era să întrebăm, apare un camion cu saci cu sămînţă. Tîrziu, dar a venit.. şi semănatul poate începe. . — O mică întîrziere la magazie, ne expli­că brigadierul, vădit jenat. I.A.S. Buciumeni. Pe o sală de la ferma Nana se lucrează intens. 12 tractoare ară miriştea, patru pregătesc terenul cu discu­rile, iar alte trei însămînţează. Aflat în mijlocul mecanizatorilor, Emilian Ştefănes­­cu, inginerul-şef al întreprinderii, ne-a spus: „ Încă cu trei zile in urmă, practic o dată cu recoltatul, am terminat de insăminţat cu culturi succesive întreaga suprafaţă plani­ficată, de 400 de hectare. Pe unele locuri porumbul a şi răsărit. Ne-am gîndit, insă, să nu ne oprim aici. Umiditatea din sol este bună. Avem, deci, condiţii să asigurăm a­­nimalelor — peste 1 600 de bovine — can­tităţi şi mai mari de furaje verzi şi sucu­lente. Şi, cum vedeţi, mai însămînţăm cul­turi duble furajere pe încă 80 de hectare. Mîine terminăm şi, desigur, vom continua intens arăturile de vară... Plecăm mai departe şi, după cîtăva vre­me, poposim la secţia de mecanizare nr. 7 a S.M.A. Dudeşti, care d­eserveşte cooperati­va agricolă Soldanu. In curte, staţionind, zărim tot felul de maşini: două tractoare cu pluguri, trei fără pluguri şi două prese de balotat. Contabilul secţiei, Vasile Iordan, ne explică: ' s —*• Avem suficiente tractoare la arat... Cul­turi duble am insăminţat pe 130 de hecta­re din 300. In 6—7 zile terminăm... Intr-adevăr, pe cimp, la arat, întîlnim 15 tractoare. La arat, este un fel de a spune deoarece doar şase lucrau. Restul nu aveau tractorişti ; oamenii se aflau în secţie, cu alte treburi. încercăm să aflăm dacă situa­ţia e mai bună la discuit, la semănat şi a­ COMBINELE DATORIA­ flăm: două tractoare cu semănători şi un tractor cu bateria de discuri încă nu începu­seră lucrul. Se pierde foarte mult timp ! Cooperativa agricolă Frumuşani. Este ora 10. Preşedintele, Dumitru Georgescu, aflat la sediu, semnează nişte acte. „ Culturi duble de porumb furajer am insăminţat pe 50 de hectare din 200, cite ne-am prevăzut să realizăm în miriştea de griu. Vom depăşi planul! Azi, la această oră, însămînţăm pe tarlaua Pasărea... Da, da, lucrăm de zor... In drum spre tarlaua indicată oprim la S.M.A. Frumuşani. Sunt prezenţi aici nume­roşi tractorişti şi toţi şefii secţiilor de me­canizare din cooperativele agricole. Pentru, ora 11 a fost convocată o şedinţă. Se vor stabili, ni se spune, măsuri pentru impulsi­onarea arăturilor şi a însămînţărilor! Ion Baltag, şeful secţiei care deserveşte cooperativa agricolă Frumuşani, ne declară: — Azi nu Însămînţăm culturi duble. Pre­şedintele, Dumitru Georgescu, nu ne-a soli­citat efectuarea acestei lucrări. De trei zile nu am mai Insăminţat nimic. Ne deplasăm pe sala indicată de preşedin­te. Staţionează aici 10 tractoare, pluguri, re­morci, atelaje. Cooperatorii şi mecanizatorii , se oditipesc, la umbră. Alte trei tractoare şi .. . cu­ci ,prese de1, balotat sínt defecte în secţie . (firmele­­de balotat sínt defecte de trei săp­­­­tămÎni).,, tîn comună? lingă o fîntînă, întîi- Wih, pite­, trei tractoare staţionind. Rareori ne-a fost dat să vedem atît de grave defici­enţe în organizarea muncii. Ne abatem din nou pe la S.M.A. Şedinţa nu a început încă. Nu a venit directorul, inginer Nica Teodor... O cu totul altă organizare am întîlnit în raza de activitate a S.M.A. Ulmeni. Directo­rul staţiunii, inginer Florea Ciolpan, ne-a­m spus: — Din 1620 de hectare de culturi duble am insăminţat 1­240. In cel mult două zile terminăm. Chiar acum am venit de pe cîmp. La cooperativele agricole Ulmeni, Curcani, Mitreni, toate forţele sînt concen­trate la arat şi semănat. Faptele relatate demonstrează că acolo unde se acordă toată atenţia bunei organi­zări a muncii şi utilizării întregii capacităţi de lucru a mijloacelor mecanice, viteza la semănat sporeşte cu fiecare zi. Se asigură însâmînţarea rapidă a tuturor terenurilor planificate şi chiar se însămînţează, supli­mentar, importante suprafeţe. In schimb, in alte unităţi, lipsa de răspundere a cadrelor de conducere şi tehnice face ca întinse te­renuri să fie încă ocupate cu paie, iar mij­loacele mecanice să nu poată lucra din plin la arat şi semănat. Eliminînd neajunsurile amintite, toate co­operativele agricole din judeţ pot termina, in următoarele cîteva zile, semănatul cultu­rilor duble pe întreaga suprafaţă planificată. MIHAI BORZA Foto : N. BUICA­ U " ' 1 , ,, „Lucrăm de zor pe tarlat la Pasărea", afirmă preşedintele de la Frumuşani. Noi n-am sesizat nici un zor. Zece tractoare, pluguri, remorci, utilaje, staţionau. Şi nu erau singurele... — Din cite cunoaştem, tovarăşe preşedinte — hotărâţi să Înde­plinească Înainte de termen sarci­nile de plan ale actualului cinci­nal, membrii multor cooperative agricole din judeţul Argeş şi-au propus să realizeze, în acest an, producţii vegetale şi animaliere peste prevederile stabilite. Toto­dată, printr-o mai bună organizare a forţei de muncă ei s-au angajat să valorifice superior surplusul de produse agricole, ca şi bogatele resurse locale de materii prime şi m­ateriale de care dispun, prelu­­crîndu-le in secţii industriale pro­prii sau in ateliere prestatoare de servicii, in aşa fel incit din aceste activităţi să se realizeze un venit de peste 200 milioane Iei, adică de cinci ori mai mare decit in 1970. Ar fi interesat de aflat cum se materializează aceste angajamente. — Lărgirea gamei prestărilor de servicii, modernizarea şi extinderea unor capacităţi d® producţie, ca şi înfiinţarea unor noi sectoare de lucru garantează pe deplin reali­zarea ritmică a planului stabilit pentru acest an. Mai concret spus in acest an, s-a mărit numărul instalaţiilor de debitat lemn, s-au amenajat şi dotat cu utilaje noi staţiile pentru extragerea agrega­telor de riu aparţinînd cooperati­velor agricole din Borleşti, Goleşti, Mărăcineni, Clucereasa şi altele, iar la toate cuptoarele de var s-au introdus sisteme de ardere cu căr­buni, ceea ce le sporeşte mult ran­damentul. La cooperativele agri­cole din Poiana Lacului, Oarja şi Hîrseşti au fost construite noi fa­brici de cărămidă, iar în alte uni­tăţi au fost puse în funcţiune încă patru distilării. Cooperativele a­­gricole din Costeşti şi Colibaşi au înfiinţat ateliere pentru semiin­­dustrializarea unor produse anima­liere, în 15 din cele 59 de brutării existente, s-au amenajat secţii de simigerie şi, în fine, în alte 4 u­­nităţi funcţionează sectoare pentru confecţionarea măturilor de sorg şi a diferitelor împletituri. „ Am reţinut că numeroase unităţi au obţinut venituri su­plimentare cooperînd între ele, sau cu diferite întreprinderi in­dustriale de stat. Ne-aţi putea da citeva amănunte ? — Desigur ! Trebuie să amin­tesc mai întîi, despre existenţa celor trei asociaţii intercoope­­ratiste de construcţii-montaj şi prestări de servicii care şi-au pro­pus să re­dizeze în acest an, o producţie în valoare de peste 52 milioane lei. în plus, multe unităţi agricole cooperează direct cu unele întreprinderi industriale de stat producînd pentru acestea săculeţi de pînză, ambalaje din carton sau lemn etc. Cit de rentabilă poate fi această cooperare se vede şi din faptul că numai din confecţionarea ambalajelor pentru export coope­rativa agricolă din Ştefăneşti rea­lizează, anual, o producţie în va­loare de peste 2 500 000 lei. Şi co­operativa agricolă din Săpata de Jos a încheiat un contract avanta­jos cu Fabrica ..Argeşana" pentru repansarea stofelor, in valoare de peste un milion lei. Anul acesta, veniturile realizate din activităţile industriale şi prestatoare de servi­cii reprezintă peste 31 la sută din valoarea producţiei globale totale, convorbire cu AL. ŞERBAN, preşedintele Uniunii judeţene Argeş a cooperativelor agricole de producţie ce se va obţine în unităţile agricole cooperatiste. — Aceasta înseamnă că mul­te cooperative agricole încasea­ză din aceste activităţi venituri foarte mari. — Exact! Cooperativa agricolă din Aninoasa, bunăoară, a încasat, anul trecut, din valorificarea arti­colelor de dogărie, rotărie, teraco­tă, de la balastieră, varnită şi fa­brica de cărămidă 6 334 000 lei, lu­cru ce a permis să se repartizeze membrilor cooperatori un plus de 20 lei pentru fiecare normă de muncă executată. Peste 6 270 000 lei a încasat şi cooperativa agricolă din Cîmpulung-Muscel, iar altele — din Racoviţa şi Priboieni, de e­­xemplu — au realizat venituri de 2 173 000 şi, respectiv, 2 325 000 lei Fireşte că, pentru acest an, coope­rativele respective şi-au propus să obţină producţii mult mai mari, să realizeze venituri mult mai consistente decit, in 1972. — Sint şi cazuri cînd nu se acordă suficientă atenţie dez­voltării acestor ramuri de pro­ducţie ? — Din păcate există şi astfel de situaţii. Sunt multe unităţi ale că­ror consilii de conducere nu se preocupă în suficientă măsură de înfiinţarea unor activităţi anexe rentabile şi de extinderea prestă­rilor de servicii, deşi au condiţii bune pentru realizarea unor veni­turi suplimentare. Nu putem afirma că la coope­rativa agricolă din­ Bîrlogu s-au e­­puizat toate sursele de obţinere a unor venituri suplimentare. Cu toate acestea, unitatea, situată în zona de cîmpie a judeţului, înca­sează anual din activităţi indus­triale şi prestatoare de servicii peste 1 200 000 lei. In loc să le ur­meze exemplul, vecinii lor, coope­ratorii din Negraşi şi din Ciobani, stau cu mîinile încrucişate şi de aceea nu pot realiza cîştiguri supli­mentare. La fel procedează şi coo­peratorii din Surduleşti, care nu şi-au planificat decit obţinerea a 200 000 lei, faţă de peste un milion lei cît realizează anual, vecinii lor din comuna Miroşi. — Nu pot fi curmate aceste anomalii ? — Ba da. Uniunea judeţeană a sprijinit aceste unităţi să-şi­­ întoc­mească planuri realiste de perspec­tivă pentru dezvoltarea activităţi­lor productive ca şi pentru lărgirea gamei prestărilor de servicii.­ Am întocmit, de asemenea, un plan concret care vizează buna aprovi­zionare cu anumite materiale a atelierelor şi desfacerea produselor realizate. Pentru lichidarea rămînerilor în urmă, ca şi pentru îndeplinirea ritmică a planului de venituri, a­­nalizăm decadal mersul lucrărilor de investiţii, ca şi rezultatele fi­nanciare obţinute din sectoarele a­­mintite, intervenind prompt acolo unde se semnalează deficienţe. Sperăm că aceste măsuri vor a­­juta cooperativele agricole din ju­deţul nostru să-şi realizeze şi să-şi depăşească planul de venituri pro­pus, asigurînd în felul acesta spo­rirea continuă a avuţiei obşteşti şi, implicit,, creşterea bunăstării membrilor cooperatori. DAN ZAMFIRESCU „INDUSTRIILE SATULUI" între posibilităţi, planuri şi realizări # # # # • • ## # # # # • # SATUL SOCIALIST încă de săptămina trecută, în unităţile agricole din judeţul Bra­şov, a fost declanşată campania se­cerişului. La început, combinele au fost introduse în lanurile de orz, urmînd ca, imediat ce griul şi or­zoaica vor ajunge la maturitate, să se treacă operativ la recoltat. In multe unităţi — Voila, Viştea de Jos, Beclean, Bod, Crizbav, Bu­­neşti şi altele — se munceşte bine şi cu spoţ. Se lucrează şi în „fe­restrele" dintre ploi, astfel incit aici există garanţia că recolta va fi strînsă la timp şi înmagazinată în condiţii corespunzătoare. Popo­sind, însă, zilele trecute în ci­­teva cooperative agricole din ju­deţ, am constatat că nu peste tot se acordă atenţia cuvenită folosirii timpului de lucru, — cu atît mai preţios cu cit ploile, frecvente în ultima vreme, scurtează perioada optimă de recoltare a funcţionării continue a combinelor şi agregate­lor. Mai mult chiar, în unele locuri nici acum nu au fost în­cheiate pregătirile pentru buna desfăşurare a campaniei. Iată doar cîteva constatări pe care le supunem atenţiei organe­lor agricole judeţene : • La cooperativa agricolă din Ileni, doar trei din cele şase a­­gregate lucrau la recoltat. — Ne-am propus să secerăm or­zul în două zile — ne spunea Si­­mion Soroceanu, inginerul-şef al unităţii. Din cauza defecţiunilor frecvente, care sînt remediate cu întîrziere, combinele mai mult stau decit lucrează. Aşa că este greu de spus cînd vom termina secerişul ! • Şercăiţa. Dacă spaţiile de de­pozitare de la Bucium, aparţinînd acestei cooperative, sînt gata să primească recolta, magaziile de la Şercăiţa n-au fost încă reparate, curăţate, dezinfectate, aşa cum ar fi fost firesc. — Sarcinile au fost aceleaşi pen­tru toţi magazinerii — spunea Gheorghe Radbîţă, preşedintele co­operativei. Dar magazinerul Ion Idomir este certat cu ordinea. Nu-l contrazicem. Adăugăm doar că vina este, in primul rind, a consiliului de conducere, a preşe­dintelui unităţii, care nu au drep­tul să se rezume doar la stabilirea unor sarcini, ci şi să organizeze munca, să controleze cum se înde­plinesc acestea. • Intr-o stare total necorespun­zătoare se află şi magaziile de ce­reale ale cooperativei din Părău. Preşedintele dă vina pe şefa con­tabilă, aceasta „pasează" răspunde­rea asupra preşedintelui... Nu ştim cine are dreptate ; de fapt, cel pu­ţin pentru moment, acest lucru in­teresează mai puţin. Ceea ce ştim în toate fermele întreprin­derii agricole de stat Miercu­rea Ciuc, judeţul Harghita, se depun eforturi mari pentru recoltarea fîneţelor naturale. Pe terenurile nemecanizabile lucrează intens cosaşii. Foto : M. ALEXE este că neajunsul pomenit trebuie să fie grabnic înlăturat fiindcă la mijloc este, vorba despre pîine, despre piinea produsă cu atîta tru­dă, prin efortul unui întreg an. • La Şercaia, la S.M.A. Caţa, la cele două baze de recepţie din Braşov — şi nu numai aici — oa­menii se joacă... cu focul. La con­troalele făcute de către militarii pompieri s-a constatat că nu sunt respectate reguli elementare de pază contra incendiilor. Evident, neregulile au fost înlăturate, vi­novaţii sancţionaţi... Să sperăm că din aceasta vor trage concluzii şi factorii de răspundere din celelal­te unităţi, unde nu au fost luate, încă, măsurile cuvenite de apăra­re a recoltei împotriva incendiilor." Direcţia agricolă judeţeană, ce­lelalte organe agricole, conduceri­le şi specialiştii din unităţi ştiu bine că strîngerea la timp şi in­­­magazinarea in cele mai bune con­­diţiuni a recoltei constituie în mo­mentul de faţă indatoriri de primă urgenţă, sarcini de maximă impor­tanţă. O demonstrează, între altele, planurile operative întocmite, pre­vederile precise, amănunţite ale acestora. Numai că, aşa cum re­zultă din situaţiile expuse, pe alocuri aceste prevederi nu prind viaţă cu operativitatea dorită. In această direcţie — printr-o ac­tivitate mai susţinută, printr-un control mai exigent în unităţi — ni se pare că trebuie să acţioneze organele agricole ale judeţului. Şi aceasta acum, cînd campania sece­rişului nu s-a declanşat din plin, cînd mai sînt încă posibile retuşu­rile necesare. CONSTANTIN ILIESCU SECERIŞUL Cînd se vor încheia pregătirile prevăzute în planul operativ d IN AGRICULTURĂ c I.A.S. Buciumeni. Deşi meca­nizatorii au realizat cifrele de plan la culturile duble, ei con­tinuă să are. ..Avem, deci, con­diţii să asigurăm animalelor — peste 1 fi00 de bovine — canti­tăţi şi mai mari de furaje verzi şi suculente". NOU­­ COMPLEX J INTERCOO-­­ PERATIST J Sa încheiat construcţia­­ complexului intercooperatist I „Unirea", una dintre cele mai mari şi mai moderne unităţi l 1 zootehnice din judeţul Vran■ }­l­cea. Complexul a şi fost 1 i populat cu peste. 1 000 de vaci ^ * cu lapte. i ț In afara spaţiilor de cazare,­­ 1 noul obiectiv dispune de gru­­ţ / part fito-sanitare, laboratoare, l 1 centrală termică şi moderne } ţ reţele pentru alimentare. Spe- ţ­­ cialiştii apreciază că o ase- ^ ? menea unitate oferă condiţii | ; favorabile pentru o furajare şi q i o îngrijire superioară a ani- t­­­matelor. De altfel, de pe a- ■ ^ cum producţia de lapte a de- a­­­păşit aşteptările. I 1 10 MILIOANE DE LEI PESTE PREVEDERI \ Colectivul de muncă al In- \ n treprinderii de industrializa- ^ re a laptelui din Tirgu Mureș ț tntimpină cea de a 29-a ani- ^ versare a eliberării patriei cu t ^ succese remarcabile in intre- i la cerea socialistă. In perioada J t care a trecut de la începutul­u­i acestui an, a fost realizată. ) I peste prevederi, o producţie \ | marfă fin valoare de aproape­­ 1­10 milioane de lei, reprezen­ t ^ tind 110 tone de brinzeturi, ^ \ 15 000 l de lapte proaspăt ^ t pentru consum, 70 tone de , ^ unt și alte produse. ’ f Tot în această imitare, în timp ce paiele continuă să stea pe miriște, impiedictnd tractoarele să intre la arat, cinci prese de ba­lotat stau , sunt defecte de trei săptămlni. (Urmare din pag. 1) mijloacele de transport ce aduceau saci cu griu. Am fi nedrepţi însă dacă am afir­ma că aglomerarea mijloacelor de transport, staţionările inutile şi pă­gubitoare sunt cauzate, numai de or­ganizarea defectuoasă a preluării. Există şi un alt motiv : unele unităţi nu respectă graficele zilnice. In loc să sosească ritmic pe parcursul zilei, autocamioanele, remorcile vin, de regulă, în jurul orei prînzului sau spre seara. Şi atunci, evident, sunt ne­voite să staţioneze ore in şir. Lipsa de operativitate în preluare e produsă, la unele baze de recepţie, şi de prea desele întreruperi de cu­rent electric. La Tăşnad, de exemplu, din această cauză, numai intr-o sin­gură zi, utilajele n-au funcţionat 5 ore. La suita cauzelor care produc per­turbaţii în drumul grinelor din unităţi, la locul de depozitare, se adaugă şi situaţiile de genul celei oferite de ciţiva cooperatori din Jojib. După ce au descărcat griul la baza de recep­ţie din Medieşul Aurit, aceştia au „tras pe dreapta", la umbră, pierzînd o jumătate de zi. Si aceasta, in timp ce erau aşteptaţi în cooperativă pen­tru un nou transport. Nu putem încheia prezentarea as­pectelor constatate în unităţi fără să bun ne oprim şi la cîteva „cazuri”, cu totul ieşite din comun. • întreaga cantitate de orz trimi­să la baza de recepţie de cooperati­va din Porumbeşti a fost refuzată, avind un procent mare de umiditate. Nu se putea, oare, organiza salariza­rea şi lopătarea boabelor, pentru a evita pierderile de timp, transportu­rile inutile ? • Deosebit de grav ni se pare­ fap­tul petrecut la Dabolţ, unde orzul a fost ţinut „la uscat" în saci, timp de o săptămina, pină cînd­., s-a încins.­­ In momentul de faţă, la bazele de recepţie din Cărei şi Tăşnad, griul­ este „depozitat" sub cerul liber, pe platforme, este expus ploilor. Aşadar, dereglările in livrarea griu­lui, decalajul intre seceriş şi înmaghi­zinarea recoltei sint cauzate atît de neajunsurile de ordin organizatoric existente la bazele de recepţie, cit şi de preocuparea insuficientă a unor conduceri de cooperative pentru li­vrarea ritmică a griului, pe măsura recoltării. Ţinind seamă că timpul este des­tul d­e intîrziat, că ploile căzute in ultimele zile şi cele ce se anunţă în continuare pot determina pierderi de recoltă, se impune să se ia toate măsurile necesare pentru­­ teginspor­­tarea cit mai operativă, în magazii şi silozuri a întregii producţii de griu! PAGINA 3

Next