Satul Socialist, septembrie 1973 (Anul 5, nr. 1341-1366)

1973-09-01 / nr. 1341

sum SOCIALIST ...........7"....' '.....J"­'i ' Cotidian editat, de ANUL V. Nr. 1341 Simbătă 1 septembrie 1973 6 pagini - 30 bani VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN REPUBLICA CUBA CONTINUĂ INTR-O ATMOSFERĂ DE CALDĂ PRIETENIE, DE SOLIDARITATE MILITANTĂ PENTRU CAUZA SOCIALISMULUI ŞI A PĂCII IN ÎNTREAGA LUME ! Joi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au depus o coroană de flori la monumentul închinat memoriei marelui patriot şi revolu­ţionar cubanez Jose Marti, martir al luptei de eliberare naţională şi socială a Cubei. Ansamblul monumental aflat în Piaţa Revoluţiei este ridicat pe o colină care domină oraşul şi este durat în marmură albă, fiind al­cătuit­ din statuia eroului cubanez­­revoluţionar, străjuită de şase stîlpi simbolizînd cele şase pro­vincii ale ţării. In spatele statuii se profilează un obelisc înalt de 105 m. Esplanada care se deschi­de la poalele colinei este locul tra­diţional de desfăşurare a marilor adortări populare. Ceremonia începe prin intona­(Continuare in pag. a 6-a) AGRICULTURĂ • MECANIZATORII A OPT STAŢIUNI sînt gata pen­TRU SEMĂNAT • PATRU PREŞE­DINŢI SÎNT NEMUL­ŢUMIŢI • ALEGEREA CELUI MAI POTRIVIT SOI , UN FACTOR HO­­TĂRÎTOR * DACĂ DAI PĂMÎN­­TULUI CE-I TRE­BUIE, TE RĂSPLĂ­TEŞTE INSUTIT PESTE 10 ZILE VA ÎNCEPE SEMĂNATUL GRIULUI SUB ÎNDRUMAREA agronomilor, încheiaţi GRABNIC PREGĂTIRILE! Pe ogoarele judeţului Olt, ritmul pregătirilor pentru însămînţarea cul­turilor agricole de toamnă a atins cota maximă. De fapt, semnalul în­ceperii semănatului l-au dat mecani­zatorii I.A.S. care, nu numai două zile de rodnică activitate, au reuşit să încheie însămînţarea celor 700 hec­tare de rapiţă planificate şi acum sunt pregătiţi să incorporeze într-un pămînt bine pregătit şi fertilizat se­minţele de orz şi de griu. Aceeaşi dorinţă o au şi mecanizatorii staţiu­nilor pentru mecanizarea agriculturii din Vişina, Ştefan cel Mare, Corabia, Izbiceni, Rusăneşti, Vlădila, Stoie­­neşti şi Caracal, care şi-au pregătit cu toată atenţia semănăturile şi cele­lalte maşini agricole cu care vor lu­cra în această campanie, astfel incit semănatul să se poată efectua sub semnul operativităţii şi calităţii. Şi în nordul judeţului, unde în a­­cest an la cultura griului s-au obţinut rezultate inegale, ca urmare a ne­respectării întrutotul a condiţiilor ce­rute de agrotehnică, a neglijării unor factori ce puteau influenţa direct creşterea producţiei, oamenii sunt hotărâţi să facă totul pentru ca însă­. mînţările să fie terminate în timp optim. Am invitat pe reprezentanţii unor cooperative agricole din aceas­tă zonă, să ne vorbească despre sta­diul pregătirilor şi despre măsurile ce se vor lua în continuare pentru asigurarea unei recolte superioare de griu in anul viitor, lată, pe scurt, ce ne-au declarat interlocutorii noştri. Petre Mărculescu, preşedintele co­operativei agricole din Verguleasa : „Producţia de griu obţinută în acest an putea fi mai bună, dacă în toamna trecută am fi insistat asupra calităţii însămînţării atît în ceea ce priveşte pregătirea unui pat germina­tiv corespunzător, cit şi prin folosi­rea unor seminţe de înaltă producti­vitate, care printr-o fertilizare bună să poată da maximum de producţie. Pentru anul viitor, sîntem hotăriţi să eliminăm definitiv toate aceste nea­junsuri şi să realizăm o producţie de griu de peste 3 500 kg la hectar. In acest scop, am stabilit ca cele mai bune sole de pămînt, cultivate în pre­zent cu plante ce părăsesc devreme terenul, să fie însămînţate cu griu. In total, vom însărm­înţa cu griu 1 000 hectare, din care 500 hectare cu so­iul Aurora, 400 cu Bezostaia şi 100 cu soiul Olt. Aş vrea să arăt că în condiţiile noastre, anul acesta, soiul Aurora s-a dovedit cel mai productiv. lată pentru ce ne-am decis să gos­podărim cu grijă sămînţa obţinută de pe lotul semincer de 40 hectare cul­tivat cu acest soi, aşa incit să putem extinde însămînţarea soiului Aurora pe 500 hectare. Sîntem de asemenea conştienţi că fără a asigura o ferti­lizare corespunzătoare nu vom putea DAN ZAMFIRESCU coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 3-a) î în pag- a 3-a JUDEŢUL BRAŞOV PESTE 3 000 HA FÎNEŢE NATURALE AŞTEAPTĂ COSASIII !­­ JUDEŢUL PRAHOVA CONTRACTUL — O SIMPLĂ FORMALITATE ? PROBLEME MAJORE ALE INVESTIŢIILOR IN AGRICULTURĂ REALIZAREA LA TERMEN ATINGEREA PARAMETRILOR PROIECTAT! Statul face mari eforturi pentru dezvoltarea și modernizarea agri­culturii, pentru înzestrarea ei cu o bază materială corespunzătoare actualei etape de progres tehnic. Dimensiunile acestor eforturi ni le redă şi faptul că anul acesta statul investeşte în agricultura de stat şi în industria alimentară pes­te 13 miliarde lei. împreună cu creditele pe termen lung acordate cooperativelor agricole, contribu­ţia statului se ridică la 15,4 mi­liarde lei. La această sumă se adaugă aportul, de asemenea de ordinul miliardelor, al agriculturii cooperatiste. Fondurile de investiţii alocate de la buget se folosesc pentru amena­jarea pentru irigaţii, în sisteme mari, a 115 000 de hectare de teren pentru lucrări de indiguiri şi dese­cări pe aproape 200 000 de hectare, pentru plantaţii de vii şi pomi pe circa 16 000 de hectare, pentru construirea de complexe de creş­tere şi îngrăşare a porcinelor cu o capacitate de 615 000 de capete. Se construiesc, totodată, complexe a­­vicole, spaţii de depozitare pentru circa 1 500 000 de tone, fabrici de nutreţuri combinate, staţii de us­cat furaje verzi, fabrici de bere, abatoare, fabrici de lapte praf etc. Aceasta simultan cu dezvolta­rea şi modernizarea unora dintre capacităţile de producţie mai vechi existente în industria zahăru­lui, berii, cărnii. Prin noile inves­tiţii in sectoarele industriei ali­mentare se creează condiţii mai bune pentru traducerea în viaţă a indicaţiei de a se prelucra supe­rior producţia agricolă, indicaţie dtată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la consfătuirea de lucru de la 17 august consacrată unor probleme economice actuale. Cum despre realizări în munca de investiţii pentru agricultură ne-am ocupat în unul din nume­rele trecute ale ziarului, ne vom opri acum la neajunsurile care se mai manifestă, la problemele ce se ridică. Să începem cu stadiul investiţiilor. In perioada care a trecut din 1973, planul la construc­­ţii montaj a fost realizat numai în proporţie de 90 la sută, ceea ce înseamnă că s-a intrat în septem­brie cu o serioasă răminere în urmă. Unele dintre obiectivele prevăzute nu au fost date în ex­ploatare sau au început să pro­ducă doar cu o parte din capaci­tate. La această stare de lucruri nesatisfăcătoare se adaugă şi fap­tul că pe șantierele unor mari o­­biective cu termen de intrare în funcţiune in semestrul al doilea realizările nu sunt la nivelul pre­vederilor ceea ce periclitează în­deplinirea planului atît la lucrări-ION STANCIU, adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare şi apelor le de investiţii, cit şi in privinţa producţiei ce trebuie obţinută de la noile capacităţi. Intîrziate sînt lucrările, de exemplu, pe şantierul fabricii de zahăr Roman care tre­buie să producă cu începere de la 30 septembrie. Dacă intirzierea nu ar fi recuperată, fiecare zi în care fabrica n-ar produce s-ar sol­da cu un minus de producţie de circa 500 000 kg de zahăr. Neasigurarea din vreme a docu­mentaţiilor şi nedeschiderea la termenul planificat a finanţării reprezintă una din cauzele rămî­­nerii pr­in urmă. Chiar şi in mo­mentul de faţă există obiective cu studii tehnico-economice neapro­bate din cauză că s-a întirziat elaborarea documentaţiilor. La a­­ceste obiective începerea lucrului a intirziat cu unul pină la trei tri­mestre. Necorelarea dintre livra­rea utilajelor şi graficelor de exe­cuţie, neajunsurile in asigurarea frontului de lucru pentru montaj, lipsa forţei de muncă şi a unor materiale, colaborarea insuficien­tă între proiectant, beneficiar şi constructor se înscriu, de aseme­nea, printre factorii care au frînat ritmul investiţiilor. Am enumerat unele din cauzele mai importante ale rămînerilor in urmă în intenţia de a ţine mereu trează atenţia asupra lor. Altfel trebuie spus că după ce Comitetul Central al partidului şi Consiliul de Miniştri au elaborat programul de intensificare a ritmului de exe­cuţie a lucrărilor de investiţii, pe şantierele obiectivelor ce aparţin ministerului nostru activitatea s-a îmbunătăţit considerabil. Ministe­rul, departamentele şi centralele sale au stabilit măsuri concrete pentru fiecare şantier mai impor­tant şi se poate afirma că îndepli­nirea planului este asigurată. Pină în luna octombrie inclusiv vor fi recuperate integral întirzierile. In funcţie de sarcinile de recuperare au fost stabilite grafice­­de execu­ţie pentru fiecare şantier în parte. Planurile de aprovizionare cu ma­teriale de construcţie şi cu utilaje şi asigurarea forţei de muncă au fost corelate cu noile grafice. La executarea lucrărilor va participa activ şi personalul din unităţile beneficiare. Au fost organizate schimburi prelungite precum şi lucrul in două şi chiar trei schim­buri. Din unităţile agricole au fost detaşaţi muncitori cu înaltă calificare care să sprijine monta­jul. Această masivă concentrare de forţe impunea măsuri corespunză­toare de îmbunătăţire a asistenţei tehnice. Ca urmare, au fost reeşa­­lonate concediile, cu asentimentul celor în cauză, care au înţeles că trebuie să facă din septembrie luna de vîrf in muncă pe şantiere. Eficienţa măsurilor stabilite este asigurată, între altele, şi de faptul că recuperările sunt la or­dinea zilei, îndeosebi pe şantiere pe care lucrările de construcţii­­montaj se execută de unităţi spe­cializate din subordinea ministe­(Continuare in pag. a 3-a) Executarea arăturilor și pregătirea terenurilor în vederea însămînțării griului sunt la acest început de lună cele mai urgente lucrări. Greu de crezut că din pă­­mintul acela, cu ani in ur­mă, nu se puteau scoate mai mult de cinci sau şase sute kilograme de griu la hectar. In 1968, s-a obţinut o produc­ţie „record": 1 100 de kilo­grame. Oamenii din Beliu (Arad) s-au bucurat. E firesc să te bucuri cinci, cu aceleaşi eforturi, din acelaşi pămînt, dar cu mai multă pricepere, rezultatele muncii tale se dublează. La sfreclă, produc­ţia nu se ridicase niciodată peste 10—12 000 kg la hectar. Cit despre sectorul zootehnic, lucrurile stăteau cam aşa: pentru 450 de bovine şi 2 000 STIINTA »­i A ÎNVINS de ei, C.A.P. Bellu avea 150 hectare de furaje şi 320 de păşune. Datorită lipsei de hrană in cantităţi corespun­zătoare, primăvara vacile e­­rau sculate de jos... cu frîn­­ghia. Necazurile veneau unul după altul. Aproape in fieca­re an, in fruntea cooperativei se alegea un nou preşedinte. Unii săvîrşeau abuzuri, alţii nu întruneau calităţile nece­sare unui conducător şi aşa mai departe. Valoarea unei norme convenţionale era de aproximativ... trei lei. Acesta era şi motivul pentru care oamenii nu mai voiau să iasă la lucru. Şi atunci cine să lucreze pămintul acela sărac şi îndărătnic? — Dacă mergeţi la Beliu, să discutaţi neapărat cu ingi­nerul Nicolae Mihalache, ne-a spus tovarăşul Constantin Caracioni, vicepreşedinte al U.J.C.A.P. Arad. Dacă s-au obţinut acolo nişte rezultate bune, apoi acesta este în pri­mul rînd meritul lui. Veţi vedea de ce... Cind am întrebat de ingi­nerul Mihalache la Beliu, nu mi s-a arătat drumul spre cooperativa de producţie, ci spre S.M.A. Nu mică ne-a fost mirarea cind a trebuit să batem intr-o uşă pe care scria „director". Înăuntru — V. NICOARA «continuare in pag. a 2-a) PREŢUL UNUI KM. DE DRUM MODERNIZAT, POATE ŞI TREBUIE SĂ FIE CONSIDERABIL REDUS ! Drumurile — elemente vitale în dezvoltarea unei ţări — au fost comparate adeseori cu arterele unui organism. Pentru gospodarul aflat în fruptea treburilor obştii, pentru noi toţi, grija pentru conser­varea şi dezvoltarea acestei avuţii, departe de a fi o preocupare ocazio­nală, se înscrie constant prin­tre atributele muncii noastre de fiecare zi. Deci, cum păstrăm, cum dezvoltăm pe mai departe a­­ceastă avere a noastră, a tuturor ? Cu ce cheltuială bănească şi de muncă ? Prin ce mijloace, anume, putem contribui la reducerea unor investiţii nejustificate în acest sec­tor ? Cîteva întrebări fireşti, la care ne-am propus să răspundem în rîndurile de mai jos. Un calcul făcut cu ani în urmă stabilea aproximativ costul, unui kilometru de drum modern (cu îmbrăcăminte asfaltică) în jurul sumei de 1 milion de lei. De atunci a trecut însă destulă vreme. Viaţa, oamenii, au demonstrat că, în con­diţiile actuale această cifră se do­vedeşte a fi mai mult decât discu­tabilă. De ce ? Pentru că în nenu­mărate localităţi din ţară, acolo unde există gospodari pricepuţi, unde spiritul gospodăresc se află la el acasă, această unitate-etalon — kilometrul de drum modernizat a fost şi este realizată cu o sumă mult mai mică. Mai exact, uneori mai puţin de jumătate chiar, faţă de suma amintită mai sus — 1 mi­lion. Iată un exemplu ales la în­tîmplare, din multe, multe altele . — în comuna noastră, ne spunea Emil Julescu, primarul din Sălişte, judeţul Alba, drumurile pe care le gospodărim însumează peste 30 de km. Cea mai mare parte dintre ele au fost modernizate în ultimii ani, prin lucrări de terasare, pietruire şi asfaltare. — Cu ce sumă aţi realizat un km. de drum asfaltat ? — Cu circa 400 000 lei. — Faţă de... — Un milion, cît prevăd instruc­ţiunile în vigoare. ,,Secretul" acestor economii ? Ni-1 destăinuie acelaşi om . — Am gospodărit cu grijă fie­care gram de material. Pentru de­pozitarea şi conservarea cimentu­lui am improvizat o magazie, aşe­­zînd sacii pe nişte panouri ridi­cate la 15—20 cm. de la sol pen­tru a-i feri de umezeală­ şi degra­dare. Piatra pentru „patul" şoselei am mărunţit-o, prin muncă volun­tară, din piatră-bloc de carieră. Tuburile şi bordurile de beton le-am realizat pe plan local, în secţia de, activităţi industriale care îşi desfăşoară activitatea pe lîngă consiliul popular comunal. Şi încă un „amănunt" pe care primarul Emil Julescu uitase să ni-l spună şi pe care l-am aflat de la economiştii consiliului popular judeţean : în aceste condiţii, o bu­cată de bordură de beton al cărei preţ se cifrează în jurul a 5,80 lei a fost realizată de silişteni doar cu 80 de bani ! Din cele relatate se vede că da­torită economiei de materiale, kilo­metrul de drum se poate realiza, într-adevăr, şi cu 40 la sută din valoarea prevăzută. Un exemplu izolat? Nu, desigur. Şi in alte co­mune din judeţ — Ighiu, Jidvei, Vidra ş­ a. — am întîlnit aceleaşi intense preocupări pentru mai buna gospodărire a avuţiei obş­teşti, pentru economii. (Trebuie să amintim că Ighiul s-a clasat in acest an pe locul al II-lea în în­trecerea lansată de comuna Pe­­chea, pentru cea mai bine gospo- ,­dărită localitate din ţară, fiind dis­tinsă pentru rezultatele obţinute în această întrecere cu „Ordinul Muncii" clasa a Il-a şi diploma de comună fruntaşă). După cum cu­noaştem cu toţii, rezultate ase-­­ mănătoare au obţinut însă şi nu­meroase alte localităţi rurale şi ur­bane din alte judeţe ale ţării . Olt, C. LEONARD (Continuare In pag. aia,) ANCHETA NOASTRA mn om

Next