Satul Socialist, octombrie 1973 (Anul 5, nr. 1367-1392)

1973-10-02 / nr. 1367

ÎN PREZENŢA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, IERI A AVUT LOC FESTIVITATEA PRILEJUITĂ DE ANIVERSAREA A Trei decenii de la Diviziei „Tudor Vladimirescu - Debreţin Luni, 1 octombrie. In această zi, militarii armatei noastre populare, întregul­ popor, au sărbătorit 30 de ani de la crearea Divi­ziei „Tudor Vladimirescu-De­­breţin“. Omagiul adus acestei glo­rioase aniversări şi-a găsit o înaltă expresie în participarea tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat, comandantul suprem al For­ţelor Armate ale Republicii Soci­aliste România, la festivitatea ce a avut loc în Capitală, în cadrul că­reia Diviziei ce poartă, simbolic, numele conducătorului mişcării revoluţionare de la 1821, i-a fost conferit Ordinul „Tudor Vladimi­rescu“, clasa I. Această impresionantă manifes­tare, desfăşurată în prezenţa con­ducătorului partidului şi statului nostru a reprezentat, în fapt, cin­stirea tuturor ostaşilor ţării care, la chemarea Partidului Comunist Român, au luptat­ vitejeşte pentru libertatea şi independenţa Româ­niei şi, apoi, pînă­ la victoria finală asupra Germaniei naziste. Pe acest aspru drum de luptă, Divizia „Tu­dor Vladimirescu“ — creată pe te­ritoriul U.R.S.S., la iniţiativa şi sub îndrumarea comuniştilor ro­mâni şi cu aprobarea guvernului sovietic, în condiţiile cînd în în­treaga noastră ţară se dezvolta, sub conducerea Partidului Comu­nist Român, o amplă mişcare de rezistenţă a maselor largi popu­lare împotriva dictaturii militaro-­ fasciste, cind starea de spirit an­tifascistă se manifesta cu vigoare în rîndul armatei române — a ac­ţionat cu fermitate şi dîrzenie, adu­­cindu-şi contribuţia, împreună cu întreaga armată română, la înfrîn­­gerea hitlerismului­ Prin acţiunile lor pline de curaj, ostaşii diviziei şi-au îndeplinit cu cinste jurămîn­­tul făcut în faţa poporului nostru, înscriind cu sin­gele lor o pagină luminoasă în istoria­ luptei ,pentru eliberare naţională şi socială. Este preţuită, totodată, astăzi, activita­tea neobosită pusă în slujba întă­ririi şi înfloririi patriei socialiste de militarii acestei divizii, care îşi îndeplinesc, la fel ca toţi ostaşii ţării, cu pasiune şi dăruire, sarci­nile de răspundere încredinţate de partid şi popor. ...Este ora 10. Ostaşii Diviziei „Tudor­ Vladimirescu-Debreţin“ trăiesc în această însorită diminea­ţă de toamnă clipe deosebite. La sărbătoarea lor iau parte membri ai consiliilor de conducere ale Minis­terului Apărării Naţionale şi Mi­nisterului de Interne, generali şi ofiţeri activi şi în rezervă — par­ticipanţi la războiul antihitlerist —,militari ai unităţilor din garni­zoana Bucureşti, membri ai gărzi­lor patriotice, şi­ ai, formaţiunilor de pregătire militară a tineretului, pionieri. Pe platoul central, se află alinia­te unităţi ale Diviziei, avînd în flancul drept al frontului Drapelul de luptă. Un sunet prelung de trompetă anunţă sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Comandantul Diviziei prezintă raportul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, co­mandantul suprem al forţelor noastre armate, însoţit de minis­trul apărării naţionale, trece in revistă trupele şi salută drapelele unităţilor. Urmează momentul solemn al decernării Ordinului ,,Tudor Vladi­­m­irescu", clasa I, Drapelului de luptă al marii unităţi, pentru con­tribuţia deosebită adusă de aceas­ta la ridicarea capacităţii de apă­rare a Republicii Socialiste Ro­m­â­­nia şi la opera de construire a so­cialismului în patria noastră, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la înfiinţarea Diviziei 1 mecanizat­­ă „Tudor Vladimirescu-Debreţin“. Intr-o atmosferă entuziastă, în u­­ralele militarilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu prinde pe mătasea Dra­pelului de luptă al Diviziei­ înaltă distincţie, care străluceşte pe fal­durile sale ca o vie mărturie a preţuirii eforturilor puse în sluj­ba intereselor patriei şi poporului de către contingentele care au lup­tat şi s-au instruit în această mare unitate de-a lungul celor trei de­cenii de existenţă. La tribuna oficială, unde stea­guri roşii şi tricolore încadrează portretul conducătorului partidului şi statului nostru, iau l­oc apoi tovarăşii : Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădu­­lescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară, Janos Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan­ Voitec, Chivu Stoica, Cornel Burtică,­ Mi­ron Constantin­escu, Mihai Gerea, Ion Ioniţă, Ştefan Andrei, Emil Bobu, ministru de interne, Con­stantin Pîrvulescu, Dumitru Coliu, militanţi din ilegalitate ai partidu­lui şi ai mişcării muncitoreşti, ge­­neral-colonel in rezervă Nicolae Cambrea, primul comandant al Diviziei „Tudor Vladimirescu“, alţi generali şi veterani ai Diviziei. Răsună acordurile Imnului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia. Adresînd călduroase mulţumiri, în numele tuturor militarilor din această mare unitate sărbătorită, comandantul Diviziei „Tudor Vla­dimirescu-Debreţin“, general-ma­­ior Lucian Ionescu, a spus : „Vă rog să-mi permiteţi să exprim bucuria şi satisfacţia întregului personal al Diviziei „Tudor Vladi­­mirescu-Debreţin“, profunda recu­noştinţă pentru onoarea de a vă avea în mijlocul nostru , cu pri­lejul decorării drapelului de luptă al marii unităţi cu Ordinul „Tudor Vladimirescu“, clasa I — pe dum­neavoastră eminentul conducător al partidului şi al statului, co­mandantul suprem al Forţelor Ar­mate, iubite şi mult stimate tova­răşe Nicolae Ceauşescu. Distincţia care ni s-a acordat re­prezintă pentru noi o înaltă pre­ţuire a eforturilor depuse în înde­plinirea îndatoriri­lor militare de către contingentele care au luptat şi s-au instruit în această divizie din momentul înfiinţării sale, acum 30 de ani, sub îndrumarea şi la în­(Continuare în pag. a 2-a) • ••••• / / Munca politică de masă în slujba rezolvării problemei de fond a agriculturii CREŞTEREA PRODUCŢIEI AGRICOLE La deschiderea celui de al II-lea Congres al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Produc­ţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia : „O atenţie deosebită tre­buie acordată ridicării nivelului de cunoştinţe al ţărănimii, al tuturor lucrătorilor din agricultură. Tre­buie să se înţeleagă bine faptul ca cultivarea plantelor şi creşterea a­­nimalelor cer cunoştinţe temeinice. Lucrătorii din agricultură trebuie să posede cunoştinţe necesare pen­tru a şti să aplice diferenţiat cuce­ririle ştiinţei. Producţia agricolă re­clamă o înaltă pricepere, cunoştin­ţe tot mai dezvoltate, îndeosebi în domeniul biologiei“. Aceste preţioase indicaţii , jalo­nează munca politică de masă des­făşurată de Uniunea judeţeană Bacău a cooperativelor agricole. Pe baza lor au fost organizate mai multe acţiuni care considerăm că merită să reţină atenţia cititorilor ziarului. Crearea de filme pe plan local şi sondajele de opinie sunt unele din metodele cu mare eficienţă. To­tul a pornit de la invitarea activiş­tilor comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă la schimburile de experienţă organi­zate pe consilii intercooperatiste cu specialişti şi îngrijitori de ani­male. La schimburile de experienţă de la Parincea, Căiuţi, Moieşti, comitetul de cultură şi educaţie socialistă a organizat prezentarea de programe artistice şi filme de propagandă tehnică primite de la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor. Cu acest pri­lej au fost filmate­­activităţile şi realităţile din unităţile participan­te, insistîndu-se îndeosebi asupra a ceea ce putea fi considerat expe­rienţă înaintată şi asupra aspecte­lor negative. — Spre surpriza noastră — spu­ne profesorul Valentin Strat, in­spector principal la C.C.ES. — filmele făcute pe plan local au fost extrem de bine primite deşi nu aveau gradul de profesio­­nalitate al peliculelor sosite de la centru. La cererea spectato­rilor au trebuie să fie rulate de două-trei ori la rînd. Aceasta a determinat comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă să-şi propună crearea a noi filme teh­nice. Ultimul ne-a fost prilejuit de schimbul de experienţă orga­nizat, recent, cu îngrijitori de animale de la unităţile ce afcă- PAVEL COROI activist al Uniunii judeţene Bacău a cooperativelor agricole de pro­ducţie (Continuare in pag. a 3-a) re în pag. a 2-a Ferm susţinător­­ al continuităţii poporului român 300 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI DIMITRIE CANTEMIR T sim sid­iusi ANUL V. Nr. 1367Alarți 2 octombrie 1973 4 pagini-30 bani ! Stadiul recoltării strugurilor în cooperativele agricole, la 28 septembrie 1973 AGRICULTURĂ Ritmul de lucru înregistrat pînă acum ne obligă să reamintim viticultorilor că printre urgenţele actualei campanii agricole se înscrie CULESUL STR­UGURILOR Din harta alăturată, în care pre­zentăm stadiul recoltării strugu­rilor, la data de 28 septembrie, se poate constata că această acţiune, de maximă însemnătate şi urgenţă, este rămasă în urmă în unele ju­deţe. Pînă acum, strugurii au fost cuieşi doar de pe 44 la sută din su­prafeţele cu vie pe rod existente în întreprinderile agricole de stat, şi de pe 34 la sută din cele ale coo­perativelor agricole. Este adevărat, în numeroase uni­tăţi ,viticultorii au trecut cu toate forţele la cules. Li s-au alăturat un număr mare de salariaţi din între­prinderi şi instituţii, studenţi şi elevi. S-a reuşit, astfel, ca mare parte din recoltă să fie adunată, transportată la Centrele de vinifi­­caţie. . Astfel, în întreprinderile a­­gricole de stat din judeţele Dolj, Teleorman, Ilfov, Ialomiţa, Praho­va, Galaţi şi Iaşi, ca şi în coope­rativele agricole din Olt, Teleor­man, Ilfov, Brăila, Bihor etc., rodul viilor a fost cules de pe mai bine de jumătate din suprafeţe. In alte judeţe, însă, îndeosebi în Constan­ţa, Tulcea, Buzău, Timiş, Prahova, Mehedinţi şi Vrancea, culesul este mult întîrziat. Este bine ca în a­­ceste judeţe conducătorii de unităţi să-şi amintească greutăţile întîm­­pinate în anii trecuţi, cînd datorită ploilor, apariţiei mucegaiului, parte din producţie s-a pierdut. Şi, după cum se ştie, meteorologii au anun­ţat că în luna octombrie vor cădea ploi abundente mai ales în sudul şi vestul ţării. Ţinînd cont de toate acestea, ca şi de minusurile semnalate — pe alocuri — la centrele de preluare, iată cîteva din obiectivele care trebuie să stea, în zilele următoare, în atenţia viticultorilor, a celor ce răspund de preluarea şi vinifi­­carea strugurilor . • Recoltarea strugurilor să fie intensificată, folosindu-se in acest scop, întreaga zi-lumină. • La transportul recoltei de stru­guri să fie concentrat un număr mai mare de autocamioane, tractoa­re cu remorci, căruţe, care să lu­creze fără staţionări inutile. • In timpul recoltării şi trans­portului strugurilor la centrele de preluare să se elimine risipa. In cazul transportului în vrac, mij­loacele respective să fie bine etan­­şeizate. • întreprinderile viei şi vinului: lucrătorii de la centrele de vinifi­­care au datoria să urmărească per­manent respectarea graficelor de preluare, să organizeze astfel mun­ca incit să asigure cintărirea şi des­cărcarea operativă, să elimine sta­ţionarea prelungită a mijloacelor de transport. VA PREZENTĂM O INIŢIATIVA DIN REMETEA-MARAMURES, CARE NI SE PARE DEOSEBIT DE INTERESANTA SI UTILA : „ASOCIAŢIA TINERILOR NA­VET­IŞTI" „Apăi, ştiţi ce înseamnă asocia­ţia noastră ? Pentru noi — cunoaş­terea mai bună ca oameni şi ca meseriaşi, unitate de vederi şi de acţiune, iar pentru comună — în­viorarea activităţilor culturale şi sportive, înzecirea forţei de parti­cipare la realizarea unor obiective şi la rezolvarea unor probleme de natură economică şi socială“. Ne aflăm la Remetea şi discu­tăm cu preşedintele primei „aso­ciaţii a navetiştilor“ din Mara­mureş, cu o bună parte din cei­lalţi 91 de „membri fondatori“, cum le place să li se spună. Sunt tineri şi tinere, mulţi dintre ei căsătoriţi şi cu copii, au cele mai diverse pregătiri profesionale, structura meseriilor practicate de ei redînd cu fidelitate industria maramureşeană. Petre Corondan — tehnician la Oficiul judeţean de îmbunătăţiri funciare, Gheorghe Frincu şi Ion Alexandru Burd­u­­leanu — tîmplari la „Băimărea­­na“, Adrian Maxim — miner-va­­gonetar la Exploatarea Săsar, Teo­dor Drule — sudor la I.M.T.F., Ştefan Achim, Ion Mercaş, Gheor­ghe Filip, Ioan Giţ, Ion Mucaşu, loan Ungur, Ştefan Pop — sudori, lăcătuşi, tehnicieni sau mecanici la Combinatul chimic sau întreprin­derea de utilaj minier, la Exploa­tarea minieră Suior sau la între­prinderea metalurgică de metale neferoase. Iuliana Pop, Maria Un­gur, Zorica Mihalca, Leontina Ciaiie, Doina Tomşa sunt munci­toare sau laborante la cea mai nouă întreprindere băimăreană, la „Filatură“; alţii sunt mecanizatori, elevi ai liceelor şi şcolilor profesio­nale. Toţi, însă, s-au legat prin re­cunoaşterea ,,statutului“ asociaţiei, care obligă la „neodihnă atunci cînd un consătean ne solicită spri­jinul de meseriaşi sau de oameni, cînd organele locale de partid, de stat şi U.T.C. apelează la braţele şi priceperea noastră, oricind a- GH. FECIORU (Continuare in pag. a 2-a) ­ Pe ogoarele cooperativei a­­i­g­gricole din Mehala, judeţul Ti­­r miş, săminţa de grîu se incor-­­ porează intr-un pat germinativ , pregătit „ca un strat de grădi-­­ nă”. Meritul este al mecaniza-­­ torilor de la S.M.A. Freidorf,­­ care au executat lucrările de­­ pregătire a terenului din vreme­a și cu toată grija. 1 . Foto : N. BUICA­­ IN PAG. A 3-A: Duminică — zi de muncă spornică pe ogoare 1148 DE ORE DE INGINERIE“ Doream să scriu despre du­minica obişnuită a unuia din­tre miile de specialişti, smul­­gînd cot la cot cu ţăranii roa­­da pămintului, despre una din duminicile pe care oamenii ne-au obişnuit să le numim „duminici în haine de lucru“. Dar, după cum mi-am dat repede seama, duminica pe care inginerul Mircea Gușanu o petrecea în haine de lucru în­cepuse, de fapt, sîmbătă. Au­zisem de omul acesta tînăr în­că de la Tulucești, unde era... „omul cu motoarele". Imi vor­biseră mecanicii despre el, ară­­tindu-mi ce rămăsese acolo, la SĂ GÂNDIM, SĂ MUNCIM, SĂ TRĂIM IN CHIP COMUNIST S.M.A., in urma lui, încercasem să prind cheia performanţelor sale. In loc de explicaţii, oame­nii mi-au spus : „Cine, Guşanu ?, păi, Guşanu e un «neastimpă­­rat». In accepţia lor „neastim­­părat" însemna că are nişte ca­lităţi ca pricepere, perseveren­ţă, spirit de iniţiativă, ambiţie de a face totdeauna mai mult decit ţi se cere. Viorel Tuţulan, inginerul şef al trustului, îmi spusese că „Guşanu a fost pus director la Iveşti, ca să pună staţiunea pe roate. Aproape to­tul, in afara dotării cu tractoa­re şi maşini, trebuia luat de la început. II aşteptau aici 14 000 hectare, loturi semincere care solicitau lucrări delicate, de înaltă calitate, parcul dotat cu 172 tractoare, 46 combine, 23 de baletiere, cu semănători şi alte multe maşini şi utilaje. A­­şadar, sîmbătă am început cu „gospodăria"... — Staţiunea Iveşti are o mină de oameni buni, maşini destu­le şi sarcini mari. Pornind de la aceste elemente, esenţiale cred, pot spune că avem resur­se să realizăm mult mai mult. Dar oamenilor le venea greu cină acum, mai ales cînd era vorba de reparaţii, apelîndu-se la vecini. Numai că tot ceea ce se făcea cu ajutorul altora puteau face ei singuri... Străbatem curtea vastă, bine întreţinută. Intr-o margine, gră­dina de zarzavat a cantinei (oa­menii cer, ei singuri, dimineaţa, ce meniu să li se pregătească!) Un buldozer nivelează o nouă suprafaţă, avînd aceeaşi desti­naţie. Casa pompelor şi hidro­­sfera argintie : „Vom avea apă încălzire centrală, canalizare..." Apoi, staţia de carburanţi şi de spălat-gresat, ca în cel mai mo- DIMITRIE IANCU 1Continuare in pag. a 2-a.

Next