Satul Socialist, noiembrie 1973 (Anul 5, nr. 1393-1418)

1973-11-01 / nr. 1393

mmmmm ****** 'WIM­m­mm..... Cotidian edttat «le Uniunea Națională a Cooperativelor Ag^ Imiei y ■■■!■ íá!:;í:MuaMMt -Mméimí Mmmm» . ^*2**."' Întîlnirea tovarăşului NICOLAE CEAUSESCU 9 cu activul de partid al organizaţiei judeţene Cluj | A,‘ ,|" - j } relatat, cu prilejul | | vizitei de lucru în \ S judeţul Cluj, tovarăşul | | Nicolae Ceauşescu \ S ^---------T---------------------------\ \ s-a întîlnit cu activul ) } ----------- | J organizaţiei judeţene j | 1 \ de partid. Publicăm ! i-----------------1 j astăzi cuvîntarea rosti- J j tă cu acest prilej de j ! secretarul general a! \ î---------------| partidului. CUVÎNTAREA tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Voi începe prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor comuniş­tilor din Cluj, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, precum şi din partea mea. (Aplauze puternice ; se scan­dează : „Ceauşescu — P.C.R.“). Ne aflăm în Cluj într-o vizită de lucru ; am dorit să ne întîlnim cu activul de partid, cu atît mai mult cu cît — dacă îmi amintesc bine — au trecut cîţiva ani de cînd nu ne-am mai regăsit într-o asemenea adunare. Desigur, a­­ceastă perioadă de timp nu este prea mare, însă problemele acti­vităţii* sînt atît de complexe,* ju­deţului Cluj revenindu-i sarcini importante în cadrul actualului cincinal. După cum se ştie, ju­deţul Cluj se prezintă cu un a­­vans destul de mic faţă de sarci­nile planului pe acest an — de numai 15 zile. De aceea am consi­derat necesar să ne întîlnim acum, după ce am intrat în a doua ju­mătate a cincinalului, pentru a discuta împreună atît ceea ce s-a realizat, cît şi ceea ce mai trebuie făcut în următorii doi ani şi două luni pentru ca oamenii muncii din Cluj să aducă o contribuţie şi mai, substanţială la înfăptuirea progra­mului elaborat de Congresul al X-lea al partidului, a sarcinilor trasate de Conferinţa Naţională. (Aplauze puternice). Rezultatele obţinute în îndepli­nirea planului sunt,, în general, mulţumitoare: în industria jude­ţului Cluj, pe primele nouă luni, oamenii muncii, sub conducerea comuniştilor, au obţinut o depă­şire de circa 80 milioane de lei. Am vizitat cîteva întreprinderi şi trebuie să spun că cele consta­tate mi-au produs o mare satis­facţie. Am fost în aceste uzine şi înainte de mai multe ori î­şi pot aprecia succesele obţinute în ultimii ani. La uzinele „Industria Sîrmei“, de la Cîmpia Turzii, co­lectivul, comitetul de conducere, comuniştii au îndeplinit în bune condiţii sarcinile privind moder­nizarea, punerea în producţie a noi capacităţi de înaltă tehnicitate. De asemenea, la uzinele „Unirea“ din Cluj, faţă de situaţia pe care o cunoşteam, s-au obţinut progrese deosebit de însemnate. Ne-au pro­dus, totodată, satisfacţie succesele obţinute de fabrica „Clujeana“, în­treprindere cu rezultate bune şi în trecut, care, în ultimii ani, a cu­noscut­­ o dezvoltare remarcabilă. Această fabrică de pielărie a în­ceput să-şi producă singură utila­jele de­ care are nevoie o acţiune în care obţine rezultate din ce în ce mai bune. Am vizitat şi două­­întreprinderi noi, aflate la începutul activităţii lor. Una din ele urmează să pro­ducă maşini-unelte ; pînă acum nu a produs nimic, dar sper că va li­chida cît mai rapid rămânerea în urmă, punînd complet în producţie capacităţile de producţie şi utila­jele de care dispune, fabricând ma­şini de bună calitate. Se pare că cercetarea­­•tehnico-ştiinţifică a lu­crat bine, creînd deja două proto­tipuri de maşini pe care sperăm că noua uzină le va produce cel pu­ţin la performanţele şi de calitatea proiectate de institut. Am vizitat, de asemenea, între­prinderea de cazane, aflată tot la începutul activităţii. Vreau să menţionez şi aici preocupările co­lectivului de cercetare, care a rea­lizat prototipuri intrate deja în producţie, eforturile făcute pentru a răspunde cît mai bine sarcinii de a realiza cazane şi arzătoare de înalt randament. Se pare că aceste ca­zane dau rezultate bune şi spe­răm că uzina le va realiza la pa­rametrii proiectaţi. Aş putea spu­ne, deci, că impresiile pe care le-am cules în timpul vizitei sunt, în general, bune. Cunoaşteţi, de altfel, că în în­treaga ţară planul cincinal se în­deplineşte în condiţii bune. Pe primele 9 luni s-a realizat o creş­tere a producţiei industriale de 14,7 la sută. Mai multe comitete judeţene de partid au informat că au realizat de pe acum sarcinile de plan pe primii 3 ani, unele obţi­­nînd un avans de 3 luni, altele de două luni şi jumătate. Chiar acum două zile, primul secretar al orga­nizaţiei de partid din Capitală m-a informat că în ziua de 29 — adică astăzi — în Bucureşti s-a realizat planul pe 3 ani, cu un devans de două luni şi ceva. Toate aceste realizări — şi mai cu seamă succesele obţinute de in­dustria Capitalei, care are o pon­dere aproape de 20 la sută în eco­nomia românească — constituie o dovadă grăitoare a faptului că oa­menii muncii îşi îndeplinesc cu entuziasm angajamentele asumate de a realiza cincinalul înainte de termen. Pe baza rezultatelor de pînă acum, putem deja afirma că planul cincinal se va realiza cu o depăşire simţitoare — ceea ce va asigura creşterea într-un r­itm mai înalt a avuţiei naţionale şi, pe a­­ceastă bază, a bunăstării materia­le şi spirituale a întregului po­por. (Aplauze puternice). • Doresc să menţionez încă o dată contribuţia adusă de oamenii i muncii din Cluj la realizarea pla­nului. Fără îndoială că aceste rea­lizări — care au cerut eforturi susţinute — constituie un aport de seamă al oamenilor muncii din judeţul Cluj la înfăptuirea progra­mului elaborat de Congresul al X-lea. Aş dori să folosesc acest prilej pentru a at­resa tuturor oa­menilor muncii din Cluj cele mai calde felicitări pentru rezultatele obţinute în activitatea lor de pînă acum. (Aplauze puternice, prelun­gite). în judeţul Cluj, ca de altfel în întreaga ţară, s-au obţinut o serie de rezultate bune şi în agricultu­ră, în pofida condiţiilor climatice nu prea favorabile din acest an, producţia agricolă asigură aprovi­zionarea corespunzătoare a popu­laţiei. La unele produse agricole se realizează o creştere a produc­ţiei simţitoare faţă de anul 1972. (Continuare in pag. a 3-a) Cooperatorii aflaţi la tratament susţin că BĂILE FELIX ÎŞI MERITĂ RENUMELE Şedeau la soare, în micul parc din centrul staţiunii Felix. Proba­bil că bătrânul le spunea ceva de haz, că amîndouă femeile rîdeau. M-am apropiat ca din întîmplare, m-am aşezat pe bancă, am intrat în vorbă. Aşa i-am cunoscut pe Piroska Lajos, Ilona Isza şi Gheorghe Emerick din comuna Borş, judeţul Bihor. M-am adre­sat uneia dintre femei : — Sînteţi tînără. Ce suferinţă vă­ face să veniţi la băi ? — Eu, tînără ? Am 53 de ani şi un băiat de 33 de ani. — Nu se poate ! — Ba da, unde Ilona Isza. Am întinerit aici. Nu ştiu, cu zece, ori cu cincisprezece ani. Dar, oricum, am întinerit... Lucrez la grădină, de mulţi ani. Şi nu mai eram în putere. Am venit la băi, din cau­za reumatismului. Pot să vă spun, să spun la toată lumea, ce efect bun au băile şi tratamentul pen­tru mine. Nici nu credeam că mă voi simţi atît de bine. — Cît aţi plătit pentru bilet ? — Noi căpătăm biletele gratuit. La Borş e cooperativă mai veche, şi avem rezultate bune. Soţii Berta şi Domokos Vas au venit din Sovata. Nu că la ei, la Sovata, nu ar avea băi bune pen­tru tratarea reumatismului, ci pen­tru că voiau să cunoască şi altă regiune a ţării. — Oricum, — spun ei — nu ne-am aşteptat la asemenea con­diţii, pentru care trebuie să mul­T. LOVINESCU (Continuare In pag. a 2-a) Stadiul recoltării porumbului in cooperativele agricole, la 30 octombrie 1973. ANUL V. Nr. 1393 Joi 1 noiembrie 1973 4 pagini-30 bani Arăturile de toamnă conti­nuă un ritm intens, pini la executarea lor pe întreaga su­prafaţă, şi la cooperativa din Cireşu­, judeţul Argeş. Se ară în ritm rapid, dar se urmă­reşte şi executarea unei lu­crări de bună calitate. Foto : N. BUICA LA ORDINEA ZILEI IN AGRICULTURĂ • LA ORDINEA ZILEI •RECOLTATUL PE TOA­TE SUPRAFEŢELE I­P­ARA­TU­RILE • Cooperativele agricole din 10 judeţe şi în­treprinderile agricole de stat din 8 judeţe au încheiat culesul porumbului • A mai rămas de recoltat porumbul de pe circa 265 000 hectare , intensificaţi ritmul! • Mijloacele de transport sâ fie la maximum folosite astfel ca produsele din cîmp să fie puse grabnic la adăpost! • La arat cu toate forţele! Mai trebuie întoar­să brazda pe 1 878 000 hectare. Unităţile agricole de pe tot cu­prinsul ţării au raportat conducerii partidului terminarea însămînţării griului pe întreaga suprafaţă pla­nificată. Acum, forţele sînt concen­trate la strîngerea recoltei de pe ultimele suprafeţe, la transportul porumbului şi a celorlalte produse la bazele de recepţie în vederea onorării obligaţiilor contractuale, precum şi la eliberarea terenurilor şi executarea ogoarelor destinate însămînţărilor de primăvară. Pînă acum, porumbul a fost cules de de 84 la sută din suprafeţe în între­prinderile agricole de stat şi un procent de 89 la sută în coopera­tivele agricole, într-un număr de 10 judeţe — Brăila, Bihor, Vîlcea, Gorj, Mehedinţi, Sălaj, Alba, Hu­nedoara, Covasna, Bistriţa — uni­tăţile agricole cooperatiste au strîns întreaga recoltă de porumb. Au încheiat, de asemenea, culesul unităţile agricole de stat din 8 judeţe. Ritmul intens în care se desfă­şoară această lucrare permite ca şi de pe cele aproape 265 000 hectare care au mai rămas, culesul să se termine în următoarele zile. O mai mare concentrare de forţe şi mij­loace se impune, însă, la transpor­tul recoltei de pe cîmp. Subliniem această cerinţă, întrucit datele de care dispunem, cît şi constatările făcute pe teren arată că în multe locuri — chiar în unele unităţi unde culesul este avansat — pe cîmp se mai află mari cantităţi de porumb, depozitate provizoriu, în grămezi. Or, ploile, oscilaţiile mari de temperatură de la zi la noapte pot determina pierderi calitative, dacă nu se iau măsuri imediate pentru transportul şi depozitarea recoltei. Pe de altă parte, ni se semnalează şi o altă situaţie : deşi în multe locuri culesul s-a încheiat sau se apropie de sfârşit, din cauza neajunsurilor existente în organi­zarea transportului, unele unităţi nu respectă graficele de livrare a porumbului, iar unele baze de re­cepţie lucrează doar cu o parte din capacitatea zilnică de preluare. In fiecare judeţ, în fiecare uni­tate agricolă trebuie să se înţe­leagă că recoltatul nu poate fi con­siderat încheiat decât atunci când întreaga producţie se va afla de­pozitată. O mai bună conlucrare între pro­ducători şi beneficiari, o folosire mai judicioasă a mijloacelor de transport se cere şi pentru valori­ficarea producţiei de sfeclă de za­hăr. Deşi la această cultură recol­tatul s-a realizat în proporţie de 88 la sută în unităţile agricole de stat şi de 86 la sută în cooperati­vele agricole, pe cîmp sau pe ram­pele gărilor se mai află peste 400 000 tone de rădăcini, netrans­portate. De asemenea, se impune ca în următoarele zile să se încheie peste tot recoltarea culturilor de soia, orez, tutun, culesul strugurilor şi a legumelor de pe ultimele supra­feţe. Eforturi deosebite se cer, în a­­ceastă perioadă, pentru strîngerea şi depozitarea tuturor resurselor­, de furaje existente încă pe cîmp,­ în vederea echilibrării balanţei fu­rajere. Nu poate fi considerat sa­tisfăcător faptul că, deşi acest an a fost mai mult decit favorabil producerii de furaje, unele unităţi nu au realizat planul de însilo­­zare, şi dacă nu vor acţiona cu răspundere, vor risca să înregis­treze deficite de nutreţuri. Concomitent cu strîngerea recol­tei, zilele bune de lucru care au mai rămas trebuie folosite intens pentru eliberarea tuturor terenuri­lor şi executarea ogoarelor de toamnă pe toate suprafeţele prevă­zute, avînd în vedere că această lucrare, s-a realizat numai pe 52 la sută din suprafeţe, iar de cali­tatea ei depinde într-o măsură ho­tărâtoare nivelul recoltei anului 1974. Așadar, in aceste ultime zile ale campaniei de toamnă, se impun eforturi maxime, o organizare exemplară a muncii pentru a în­cheia cu succes toate lucrările a­­gricole de sezon. ZORILE ŞI AMURGUL il GĂSESC PE CiMP Cînd am ajuns la Stoicani soarele scă­pata spre asfinţit, au­rind cele aproape 250 hectare cu porumb mindru şi foşnitor. De pe dealurile măr­ginind Lunca Prutu­lui, lanul uriaş ni se întindea maiestos la picioare, împrumu­­tîndu-ne parcă ceva din tremurul său. Oamenii şi-au tot făcut, zile în şir pal­mele streaşină, pri­vind cerul, au încer­cat tăria şi greutatea ştiuleţilor, bucuroşi să-i vadă împliniţi. Cu inginerul Şer­ben Stoicescu, şeful fermei nr. 3 a coo­perativei agricole din Folteşti, am vorbit îndelung, gospodă­reşte. Mai ştiam cite ceva despre Stoicani, dar nu tot ce mi-ar fi trebuit pentru a înţelege anumite fap­te. Aşadar, după ce şi noi „am pro­­băluit păpuşoiul“, ne-am aşternut pe-un tăpşan. — Vezi ’mneata, pămîntulu­i ii priesc oamenii harnici! A­­vem un pămînt ca untul, şi nici de gos­podari nu-i lipsă. A­­nul acesta am semă­nat hibridul 400 şi, încă verde cum îl vezi, ne aşteptăm la peste 6 tone boabe la hectar. Abia de mai avem răbdare pînă la începutul culesului... După 27 de ani de inginerie, în glasul o­­mului acesta greoi şi vînjos se simte dra­gostea de pămînt, de holde, de oamenii cimpurilor. A fost şapte ani preşedinte Şi, parcă regretă transformarea coope­rativei st­oicănenilor în fermă. Avantaje şi dezavantajeAnul trecut au luat Or­dinul Muncii cla­sa I pentru că ob­ţinuseră 6000 kg de porumb boabe la hectar — cea mai mare producţie din judeţ. Făcuseră şi 50 000 de kilograme de sfeclă. Stoicănenii primeau, după truda depusă, 44 de lei la normă, adică, mai mult decât în toate celelalte cooperative din judeţ. Unor oa­meni ca Aneta şi Ma­ria Capătă, Ileana şi Costică Lăpuşneanu. Ilie Ionaşcu... nu-i nevoie să le baţi la D. IANCU (Continuare in pag. a 2-a)

Next