Satul Socialist, noiembrie 1973 (Anul 5, nr. 1393-1418)
1973-11-01 / nr. 1393
mmmmm ****** 'WIMmmm..... Cotidian edttat «le Uniunea Națională a Cooperativelor Ag^ Imiei y ■■■!■ íá!:;í:MuaMMt -Mméimí Mmmm» . ^*2**."' Întîlnirea tovarăşului NICOLAE CEAUSESCU 9 cu activul de partid al organizaţiei judeţene Cluj | A,‘ ,|" - j } relatat, cu prilejul | | vizitei de lucru în \ S judeţul Cluj, tovarăşul | | Nicolae Ceauşescu \ S ^---------T---------------------------\ \ s-a întîlnit cu activul ) } ----------- | J organizaţiei judeţene j | 1 \ de partid. Publicăm ! i-----------------1 j astăzi cuvîntarea rosti- J j tă cu acest prilej de j ! secretarul general a! \ î---------------| partidului. CUVÎNTAREA tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Voi începe prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor comuniştilor din Cluj, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, precum şi din partea mea. (Aplauze puternice ; se scandează : „Ceauşescu — P.C.R.“). Ne aflăm în Cluj într-o vizită de lucru ; am dorit să ne întîlnim cu activul de partid, cu atît mai mult cu cît — dacă îmi amintesc bine — au trecut cîţiva ani de cînd nu ne-am mai regăsit într-o asemenea adunare. Desigur, această perioadă de timp nu este prea mare, însă problemele activităţii* sînt atît de complexe,* judeţului Cluj revenindu-i sarcini importante în cadrul actualului cincinal. După cum se ştie, judeţul Cluj se prezintă cu un avans destul de mic faţă de sarcinile planului pe acest an — de numai 15 zile. De aceea am considerat necesar să ne întîlnim acum, după ce am intrat în a doua jumătate a cincinalului, pentru a discuta împreună atît ceea ce s-a realizat, cît şi ceea ce mai trebuie făcut în următorii doi ani şi două luni pentru ca oamenii muncii din Cluj să aducă o contribuţie şi mai, substanţială la înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului, a sarcinilor trasate de Conferinţa Naţională. (Aplauze puternice). Rezultatele obţinute în îndeplinirea planului sunt,, în general, mulţumitoare: în industria judeţului Cluj, pe primele nouă luni, oamenii muncii, sub conducerea comuniştilor, au obţinut o depăşire de circa 80 milioane de lei. Am vizitat cîteva întreprinderi şi trebuie să spun că cele constatate mi-au produs o mare satisfacţie. Am fost în aceste uzine şi înainte de mai multe ori îşi pot aprecia succesele obţinute în ultimii ani. La uzinele „Industria Sîrmei“, de la Cîmpia Turzii, colectivul, comitetul de conducere, comuniştii au îndeplinit în bune condiţii sarcinile privind modernizarea, punerea în producţie a noi capacităţi de înaltă tehnicitate. De asemenea, la uzinele „Unirea“ din Cluj, faţă de situaţia pe care o cunoşteam, s-au obţinut progrese deosebit de însemnate. Ne-au produs, totodată, satisfacţie succesele obţinute de fabrica „Clujeana“, întreprindere cu rezultate bune şi în trecut, care, în ultimii ani, a cunoscut o dezvoltare remarcabilă. Această fabrică de pielărie a început să-şi producă singură utilajele de care are nevoie o acţiune în care obţine rezultate din ce în ce mai bune. Am vizitat şi douăîntreprinderi noi, aflate la începutul activităţii lor. Una din ele urmează să producă maşini-unelte ; pînă acum nu a produs nimic, dar sper că va lichida cît mai rapid rămânerea în urmă, punînd complet în producţie capacităţile de producţie şi utilajele de care dispune, fabricând maşini de bună calitate. Se pare că cercetarea•tehnico-ştiinţifică a lucrat bine, creînd deja două prototipuri de maşini pe care sperăm că noua uzină le va produce cel puţin la performanţele şi de calitatea proiectate de institut. Am vizitat, de asemenea, întreprinderea de cazane, aflată tot la începutul activităţii. Vreau să menţionez şi aici preocupările colectivului de cercetare, care a realizat prototipuri intrate deja în producţie, eforturile făcute pentru a răspunde cît mai bine sarcinii de a realiza cazane şi arzătoare de înalt randament. Se pare că aceste cazane dau rezultate bune şi sperăm că uzina le va realiza la parametrii proiectaţi. Aş putea spune, deci, că impresiile pe care le-am cules în timpul vizitei sunt, în general, bune. Cunoaşteţi, de altfel, că în întreaga ţară planul cincinal se îndeplineşte în condiţii bune. Pe primele 9 luni s-a realizat o creştere a producţiei industriale de 14,7 la sută. Mai multe comitete judeţene de partid au informat că au realizat de pe acum sarcinile de plan pe primii 3 ani, unele obţinînd un avans de 3 luni, altele de două luni şi jumătate. Chiar acum două zile, primul secretar al organizaţiei de partid din Capitală m-a informat că în ziua de 29 — adică astăzi — în Bucureşti s-a realizat planul pe 3 ani, cu un devans de două luni şi ceva. Toate aceste realizări — şi mai cu seamă succesele obţinute de industria Capitalei, care are o pondere aproape de 20 la sută în economia românească — constituie o dovadă grăitoare a faptului că oamenii muncii îşi îndeplinesc cu entuziasm angajamentele asumate de a realiza cincinalul înainte de termen. Pe baza rezultatelor de pînă acum, putem deja afirma că planul cincinal se va realiza cu o depăşire simţitoare — ceea ce va asigura creşterea într-un ritm mai înalt a avuţiei naţionale şi, pe această bază, a bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. (Aplauze puternice). • Doresc să menţionez încă o dată contribuţia adusă de oamenii i muncii din Cluj la realizarea planului. Fără îndoială că aceste realizări — care au cerut eforturi susţinute — constituie un aport de seamă al oamenilor muncii din judeţul Cluj la înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea. Aş dori să folosesc acest prilej pentru a atresa tuturor oamenilor muncii din Cluj cele mai calde felicitări pentru rezultatele obţinute în activitatea lor de pînă acum. (Aplauze puternice, prelungite). în judeţul Cluj, ca de altfel în întreaga ţară, s-au obţinut o serie de rezultate bune şi în agricultură, în pofida condiţiilor climatice nu prea favorabile din acest an, producţia agricolă asigură aprovizionarea corespunzătoare a populaţiei. La unele produse agricole se realizează o creştere a producţiei simţitoare faţă de anul 1972. (Continuare in pag. a 3-a) Cooperatorii aflaţi la tratament susţin că BĂILE FELIX ÎŞI MERITĂ RENUMELE Şedeau la soare, în micul parc din centrul staţiunii Felix. Probabil că bătrânul le spunea ceva de haz, că amîndouă femeile rîdeau. M-am apropiat ca din întîmplare, m-am aşezat pe bancă, am intrat în vorbă. Aşa i-am cunoscut pe Piroska Lajos, Ilona Isza şi Gheorghe Emerick din comuna Borş, judeţul Bihor. M-am adresat uneia dintre femei : — Sînteţi tînără. Ce suferinţă vă face să veniţi la băi ? — Eu, tînără ? Am 53 de ani şi un băiat de 33 de ani. — Nu se poate ! — Ba da, unde Ilona Isza. Am întinerit aici. Nu ştiu, cu zece, ori cu cincisprezece ani. Dar, oricum, am întinerit... Lucrez la grădină, de mulţi ani. Şi nu mai eram în putere. Am venit la băi, din cauza reumatismului. Pot să vă spun, să spun la toată lumea, ce efect bun au băile şi tratamentul pentru mine. Nici nu credeam că mă voi simţi atît de bine. — Cît aţi plătit pentru bilet ? — Noi căpătăm biletele gratuit. La Borş e cooperativă mai veche, şi avem rezultate bune. Soţii Berta şi Domokos Vas au venit din Sovata. Nu că la ei, la Sovata, nu ar avea băi bune pentru tratarea reumatismului, ci pentru că voiau să cunoască şi altă regiune a ţării. — Oricum, — spun ei — nu ne-am aşteptat la asemenea condiţii, pentru care trebuie să mulT. LOVINESCU (Continuare In pag. a 2-a) Stadiul recoltării porumbului in cooperativele agricole, la 30 octombrie 1973. ANUL V. Nr. 1393 Joi 1 noiembrie 1973 4 pagini-30 bani Arăturile de toamnă continuă un ritm intens, pini la executarea lor pe întreaga suprafaţă, şi la cooperativa din Cireşu, judeţul Argeş. Se ară în ritm rapid, dar se urmăreşte şi executarea unei lucrări de bună calitate. Foto : N. BUICA LA ORDINEA ZILEI IN AGRICULTURĂ • LA ORDINEA ZILEI •RECOLTATUL PE TOATE SUPRAFEŢELE IPARATURILE • Cooperativele agricole din 10 judeţe şi întreprinderile agricole de stat din 8 judeţe au încheiat culesul porumbului • A mai rămas de recoltat porumbul de pe circa 265 000 hectare , intensificaţi ritmul! • Mijloacele de transport sâ fie la maximum folosite astfel ca produsele din cîmp să fie puse grabnic la adăpost! • La arat cu toate forţele! Mai trebuie întoarsă brazda pe 1 878 000 hectare. Unităţile agricole de pe tot cuprinsul ţării au raportat conducerii partidului terminarea însămînţării griului pe întreaga suprafaţă planificată. Acum, forţele sînt concentrate la strîngerea recoltei de pe ultimele suprafeţe, la transportul porumbului şi a celorlalte produse la bazele de recepţie în vederea onorării obligaţiilor contractuale, precum şi la eliberarea terenurilor şi executarea ogoarelor destinate însămînţărilor de primăvară. Pînă acum, porumbul a fost cules de de 84 la sută din suprafeţe în întreprinderile agricole de stat şi un procent de 89 la sută în cooperativele agricole, într-un număr de 10 judeţe — Brăila, Bihor, Vîlcea, Gorj, Mehedinţi, Sălaj, Alba, Hunedoara, Covasna, Bistriţa — unităţile agricole cooperatiste au strîns întreaga recoltă de porumb. Au încheiat, de asemenea, culesul unităţile agricole de stat din 8 judeţe. Ritmul intens în care se desfăşoară această lucrare permite ca şi de pe cele aproape 265 000 hectare care au mai rămas, culesul să se termine în următoarele zile. O mai mare concentrare de forţe şi mijloace se impune, însă, la transportul recoltei de pe cîmp. Subliniem această cerinţă, întrucit datele de care dispunem, cît şi constatările făcute pe teren arată că în multe locuri — chiar în unele unităţi unde culesul este avansat — pe cîmp se mai află mari cantităţi de porumb, depozitate provizoriu, în grămezi. Or, ploile, oscilaţiile mari de temperatură de la zi la noapte pot determina pierderi calitative, dacă nu se iau măsuri imediate pentru transportul şi depozitarea recoltei. Pe de altă parte, ni se semnalează şi o altă situaţie : deşi în multe locuri culesul s-a încheiat sau se apropie de sfârşit, din cauza neajunsurilor existente în organizarea transportului, unele unităţi nu respectă graficele de livrare a porumbului, iar unele baze de recepţie lucrează doar cu o parte din capacitatea zilnică de preluare. In fiecare judeţ, în fiecare unitate agricolă trebuie să se înţeleagă că recoltatul nu poate fi considerat încheiat decât atunci când întreaga producţie se va afla depozitată. O mai bună conlucrare între producători şi beneficiari, o folosire mai judicioasă a mijloacelor de transport se cere şi pentru valorificarea producţiei de sfeclă de zahăr. Deşi la această cultură recoltatul s-a realizat în proporţie de 88 la sută în unităţile agricole de stat şi de 86 la sută în cooperativele agricole, pe cîmp sau pe rampele gărilor se mai află peste 400 000 tone de rădăcini, netransportate. De asemenea, se impune ca în următoarele zile să se încheie peste tot recoltarea culturilor de soia, orez, tutun, culesul strugurilor şi a legumelor de pe ultimele suprafeţe. Eforturi deosebite se cer, în această perioadă, pentru strîngerea şi depozitarea tuturor resurselor, de furaje existente încă pe cîmp, în vederea echilibrării balanţei furajere. Nu poate fi considerat satisfăcător faptul că, deşi acest an a fost mai mult decit favorabil producerii de furaje, unele unităţi nu au realizat planul de însilozare, şi dacă nu vor acţiona cu răspundere, vor risca să înregistreze deficite de nutreţuri. Concomitent cu strîngerea recoltei, zilele bune de lucru care au mai rămas trebuie folosite intens pentru eliberarea tuturor terenurilor şi executarea ogoarelor de toamnă pe toate suprafeţele prevăzute, avînd în vedere că această lucrare, s-a realizat numai pe 52 la sută din suprafeţe, iar de calitatea ei depinde într-o măsură hotărâtoare nivelul recoltei anului 1974. Așadar, in aceste ultime zile ale campaniei de toamnă, se impun eforturi maxime, o organizare exemplară a muncii pentru a încheia cu succes toate lucrările agricole de sezon. ZORILE ŞI AMURGUL il GĂSESC PE CiMP Cînd am ajuns la Stoicani soarele scăpata spre asfinţit, aurind cele aproape 250 hectare cu porumb mindru şi foşnitor. De pe dealurile mărginind Lunca Prutului, lanul uriaş ni se întindea maiestos la picioare, împrumutîndu-ne parcă ceva din tremurul său. Oamenii şi-au tot făcut, zile în şir palmele streaşină, privind cerul, au încercat tăria şi greutatea ştiuleţilor, bucuroşi să-i vadă împliniţi. Cu inginerul Şerben Stoicescu, şeful fermei nr. 3 a cooperativei agricole din Folteşti, am vorbit îndelung, gospodăreşte. Mai ştiam cite ceva despre Stoicani, dar nu tot ce mi-ar fi trebuit pentru a înţelege anumite fapte. Aşadar, după ce şi noi „am probăluit păpuşoiul“, ne-am aşternut pe-un tăpşan. — Vezi ’mneata, pămîntului ii priesc oamenii harnici! Avem un pămînt ca untul, şi nici de gospodari nu-i lipsă. Anul acesta am semănat hibridul 400 şi, încă verde cum îl vezi, ne aşteptăm la peste 6 tone boabe la hectar. Abia de mai avem răbdare pînă la începutul culesului... După 27 de ani de inginerie, în glasul omului acesta greoi şi vînjos se simte dragostea de pămînt, de holde, de oamenii cimpurilor. A fost şapte ani preşedinte Şi, parcă regretă transformarea cooperativei stoicănenilor în fermă. Avantaje şi dezavantajeAnul trecut au luat Ordinul Muncii clasa I pentru că obţinuseră 6000 kg de porumb boabe la hectar — cea mai mare producţie din judeţ. Făcuseră şi 50 000 de kilograme de sfeclă. Stoicănenii primeau, după truda depusă, 44 de lei la normă, adică, mai mult decât în toate celelalte cooperative din judeţ. Unor oameni ca Aneta şi Maria Capătă, Ileana şi Costică Lăpuşneanu. Ilie Ionaşcu... nu-i nevoie să le baţi la D. IANCU (Continuare in pag. a 2-a)